raport privind impactul asupra mediului - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/46348_dgrs...
TRANSCRIPT
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
privind
LUCRĂRI DE COSTRUIRE ŞI ORGANIZARE DE ŞANTIER PENTRU CONSTRUIREINSTALAŢIE DGRS NOU [ INSTALAŢII NOI DE STRIPARE APĂ ACIDĂ (SWSU),RECUPERARE SULF (SRU) ŞI TRATARE GAZ REZIDUAL (TGT) ] ŞI UTILITĂŢI
(CAROURILE 90-91, 63) ÎN INCINTA RAFINĂRIEI PETROBRAZI
BENEFICIAR: S.C. OMV PETROM S.A. PETROBRAZI REFINERY
STRADA TRANDAFIRILOR NR.65 BRAZI 107080JUDEŢUL PRAHOVA
ELABORATOR:Expert evaluator de mediu,ing. Ana Pascu
2011
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTLATII NOI DE STRIPARE APA ACIDĂ (SWS), RECUPERARE SULF (SRU) ŞI TRATARE GAZ REZIDUAL (TGT)
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
2
CUPRINS
I Date generale................................................................................................................5
I.1 Informaţii despre titularul proiectului .......................................................................6
I.2 Informaţii despre proiectant......................................................................................6
I.3 Autorul raportului privind impactul asupra mediului .................................................6
I.4 Denumirea proiectului ..............................................................................................6
1.4.1. Amplasament.......................................................................................................7
1.4.2. Drumul de acces..................................................................................................7
I.5 Descrierea proiectului ..............................................................................................8
I.5.1. Scop şi necesitate ................................................................................................8
I.5.2. Utilitatea publică şi modul de încadrare în planul de urbanism............................8
1.5.3. Elemente privind capacitatea instalaţiei ..............................................................9
I.5.4. Lista de echipamente .........................................................................................13
I.6. Descrierea lucrărilor ..............................................................................................16
I.6.1. Lucrări de amenajare teritoriu ............................................................................16
I.6.2. Lucrări de construcţii beton şi metalice ..............................................................17
I.6.3. Lucrări de montaj şi legături conducte................................................................17
I.6.4. Lucrări de instalaţii electrice de forţă, iluminat, legare la pământ ......................17
I.6.5. Lucrări de automatizare......................................................................................18
I.6.7. Lucrări P.S.I........................................................................................................19
I.6.8. Lucrări de apă şi canalizare ...............................................................................19
1.6.9. Durata etapei de funcţionare .............................................................................20
I.6.10. Informaţii privind producţia ...............................................................................21
1.6.11. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici. ....................................................26
I.7. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect .................................................................................................29
I.8. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind
planificarea / amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului..................29
I.9. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura
existentă ......................................................................................................................30
2. Procese tehnologice..................................................................................................36
2.1Tehnologia utiilizată ..............................................................................................36
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTLATII NOI DE STRIPARE APA ACIDĂ (SWS), RECUPERARE SULF (SRU) ŞI TRATARE GAZ REZIDUAL (TGT)
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
3
2.2 Descrierea fluxului tehnologic ...............................................................................36
2.2.1. Instalaţia de Stripare ape uzate........................................................................37
2.2.2. Instalaţia de Recuperare sulf............................................................................39
2.2.3. Staţia de tratare apă pentru obţinerea de abur .................................................42
2.2.4. Instalaţia de Tratare Gaze Reziduale................................................................42
2.2.5. Secţia de regenerare amine ..............................................................................44
2.2.6. Secţia de incinerare...........................................................................................45
3. Deşeuri ......................................................................................................................46
4. Impactul potenţial asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia48
4.1 Apa ........................................................................................................................48
4.1.1. Alimentarea cu apă ...........................................................................................52
4.1.2. Necesarul şi cerinţa de apă...............................................................................52
Tabelul 4.1.1 ...............................................................................................................54
4.1.3. Managementul apelor uzate..............................................................................54
4.1.3.1.Prognozarea impactului ..........................................................................54
Tabelul 4.1.2. .............................................................................................................55
4.1.3.2. Măsuri de diminuare a impactului ..........................................................56
4.2 Aerul ......................................................................................................................58
4.2.1. Date generale....................................................................................................58
4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ..................................................................................60
4.2.3. Prognozarea impactului.....................................................................................61
4.2.4. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................68
4.3 Solul ......................................................................................................................69
4.3.1 Date generale.....................................................................................................69
4.3.2 Surse de poluare a solurilor ...............................................................................73
4.3.3. Prognozarea impactului.....................................................................................73
4.3.4. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................74
4.4 Geologia subsolului...............................................................................................76
4.4.1. Impactul prognozat............................................................................................78
4.4.2. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................78
4.5. Biodiversitatea......................................................................................................80
4.5.1. Impactul prognozat............................................................................................80
4.5.2. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................80
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTLATII NOI DE STRIPARE APA ACIDĂ (SWS), RECUPERARE SULF (SRU) ŞI TRATARE GAZ REZIDUAL (TGT)
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
4
4.6 Peisajul..................................................................................................................80
4.6.1. Impactul prognozat............................................................................................80
4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului......................................................................81
4.7 Mediul social şi economic......................................................................................81
5. Analiza alternativelor .................................................................................................82
6. Monitorizarea.............................................................................................................82
7. Situaţii de risc ............................................................................................................84
7.1. Analiza factorilor de risc .......................................................................................93
7.2. Cauze generatoare...............................................................................................94
7.3. Scăpări de produse ..............................................................................................95
8. Rezumat fără caracter tehnic ....................................................................................98
9. Organizarea de şantier şi activităţile pe care le implică proiectul în această fază ..101
10. Comparaţie cu BAT ...............................................................................................104
11. Concluzii şi recomandări .......................................................................................105
11. Piese scrise ...........................................................................................................107
12. Piese desenate......................................................................................................108
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
5
I DATE GENERALEPrezenta documentaţie s-a elaborat în conformitate cu:
· Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 22.12.2005, privind protecţia mediului,
aprobată prin Legea nr. 265/29.06.2006, modificată şi completată cu OUG
164/2008.
· Ordinul MMP nr 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private
· OUG 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu
completările şi modificarile ulterioare prin Legea 205/2010 şi OUG 40/2010.
· Ordinul MAPM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice
aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
· HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în
care sunt implicate substanţe periculoase, modificată şi abrogată parţial prin HG
79/2009;
· Legea 27/2007 privind aprobarea OUG 61/2006 pentru modificarea şi
completarea OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor;
· HG 352/2005 privind modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru
aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor
uzate (NTPA-001 şi NTPA-002);
· Ordinul 756/1997 privind aprobarea Reglementării referitoare la
evaluarea poluării mediului;
· Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea
valorilor limita, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul
înconjurător;
· Ordinul 1268 Ministerul Mediului şi Dezvoltarii Durabile din 14 octombrie
2008 (Ordinul 1268/2008) pentru aprobarea încadrării localitaţilor din cadrul
Regiunii 3 şi Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
6
aglomerarilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în Romania
· EMEP/EEA air pollutant emission inventory quide book, 2009, updated
Iune 2010 (CORINAIR)
· BAT (Best Available Techniques) şi BREF (Reference Document on Best
Available Techniques pentru rafinării
I.1 INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI
S.C. OMV PETROM S.A.
Rafinăria PETROBRAZI
Strada Trandafirilor nr. 65
Comuna Brazi, satul Brazii de sus
Judeţul Prahova
I.2 INFORMAŢII DESPRE PROIECTANT
PETRODESIGN S.A
Strada Caderea Bastiliei nr. 56 – 58
Bucureşti sector 1
Pe baza licenţei elaborate de firma Le Gaz Integrale, Franţa
I.3 AUTORUL RAPORTULUI PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
PFA ing. Pascu Ana
Expert Evaluator de mediu
Poz.28 din Registrul National al Elaboratorilor de Studii de Protecţia
Mediului
tel: 0244-592657; 0722-814513
e-mail: [email protected]
I.4 DENUMIREA PROIECTULUI
Lucrări de construire şi organizare de şAntier pentru construire instalaţie
DGRS nou (instalaţii noi de stripare apă acidă SWSU, Recuperare sulf SRU şi
Tratare gaz rezidual TGT) şi utilităţi (carourile 90-91, 63) în incinta rafinăriei
Petrobrazi.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
7
1.4.1. AMPLASAMENT
Obiectivul de investiţii, care face obiectul prezentei documentaţii, este
amplasat în incinta rafinăriei PETROBRAZI, în conformitate cu planul de încadrare
în zonă, anexat, având următoarele vecinătăţi :
· la nord – drumul 15C
· la est – drumul A
· la vest – drumul 1
· la sud – instalaţia Cocsare
Terenul aparţine PETROM SA membru OMV Group Sucursala
PETROBRAZI conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra
terenului, seria M03 – nr.3293/19.XI.96 emis de Ministerul Industriilor.
Destinatia terenului : zona unitati industriale
Profilul de activitate: industria chimică şi petrochimică, respectiv
prelucrarea ţiţeiului şi petrochimie.
Terenul in suprafata de 25.290,54 mp din totalul de 3.706.017 mp este
situat pe platforma industrială Petrobrazi în UTR nr.9, are acces din drumuri de
incintă şi posibilităţi de racordare la reţelele existente de apă, canalizare, energie
electrică, telefonie, gaze naturale etc. Regimul de înălţime al instalaţiei este de 50
m (coşul evacuare a gazelor arse de la incinerator).
Terenul nu se afla in zona cu interdictii de construire
1.4.2. DRUMUL DE ACCES
Accesul pe platforma instalaţiei se va asigura din drumurile adiacente
interne (drumul 15C, drumul A şi drumul 1) care au lăţimi corespunzătoare
circulaţiei din ambele sensuri.
Accesul maşinilor de intervenţie până la Instalaţia DGRS nou se va face pe
drumurile din incinta rafinăriei, care sunt în sistem inelar şi de lăţimi
corespunzătoare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
8
I.5 DESCRIEREA PROIECTULUI
I.5.1. SCOP ŞI NECESITATE
Scopul construirii instalaţiilor de RS şi TGT decurge din necesitatea
prelucrării gazelor acide provenite din instalaţiile din rafinărie (Desulfurare gaze cu
MEA şi DEA, Stripare ape uzate), cu un randament de recuperare a sulfului de min.
99,9% şi obţinerea de sulf lichid, precum şi din cerinţele impuse de legislaţia în
vigoare privind reducerea emisiilor de gaze cu hidrogen sulfurat.
Scopul construirii instalaţiei de Stripare ape uzate are ca scop îndepărtarea
hidrogenului sulfurat, cianurilor şi amoniacului din apele acide, rezultate din
operaţiile de stripare cu abur, răcire şi spălare a gazelor obţinute din instalaţiile în
care au loc procese termo-catalitice din rafinărie.
Apele uzate concentrate în H2S şi NH3, nu pot fi preluate ca atare de către
Staţia de Epurare, deoarece constituie un pericol pentru microorganismele utilizate
în treapta biologică, care se degradează în mare parte, perturbând funcţionarea
Instalaţiei Finale de Epurare şi în consecinţă calitatea fluxurilor de apă epurată
evacuată în emisar.
Noua Instalaţie DGRS va înlocui instalaţia DGRS existentă, care
funcţionează de peste 20 de ani.
Instalatia de desulfurare a gazelor reziduale se constituie de fapt ca o
instalaţie pentru protecţia mediului, deoarece gazele reziduale cu conţinut de sulf
rezultate de la instalaţia Claus sunt tratate în vederea reducerii conţinutului de sulf
până la o valoare permisă de legislaţia în vigoare.
I.5.2. UTILITATEA PUBLICĂ ŞI MODUL DE ÎNCADRARE ÎN PLANUL DE URBANISM
Instalatia de desulfurare gaze si recuperare a sulfului va avea un impact
economic pozitiv concretizat in:
- creşterea randamentului de recuperare a sulfului din gazele acide
provenite de la instalaţiile existente în rafinărie(185 A şi 185 B) de DGRS,
- recuperarea sulfului din gazele rezultate de la instalaţia la stripare a
apelor de proces uzate,
- scaderea continuţului de SO2 din gazele reziduale rezultate în procesul
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
9
de recuperare a sulfului (până la 500 mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2).
Modul de încadrare în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului
pentru obiectivul propus este reglementat prin certificatul de urbanism nr.
16/10.02.2011, emis de către Primăria comunei Brazi.
Actuala folosinţă a terenului pe care vor fi amplasate instalaţiile menţionate
este curţi-construcţii, iar destinaţia stabilită prin PUG-ul localităţii este pentru zona
unităţi industriale.
Pin realizarea investiţiei destinaţia terenului pe care se vor amplasa
instalaţiiile nu se schimbă.
1.5.3. ELEMENTE PRIVIND CAPACITATEA INSTALAŢIEI
Ø Materii prime
· Gaze reziduale provenite de la Instalatiile de tratare amine existente
· Gaze acide (continut amoniac si hidrogen sulfurat) provenite de la striparea
apelor uzate
Ø Materii auxiliare
· Catalizatorul de hidrogenare/hidroliza pe bază de Co/Mo, tip TG 107S,
cca.8 tone
· Catalizator pentru reacţiile Claus pe bază de TiO2, tip CRS31, cca.5 tone
· MDEA (metil-dietanol-amina: CH3N-(CH2CH2OH), consum: 3000 kg/an
· Amoniac: consum 730 kg/an
· Agent antispumant: consum 10 kg/an
Instalaţia va avea un regim de funcţionare continuu, 24 ore/zi, de 8400
ore/an, 350 zile/an, cu personal de operare în cinci schimburi, vor fi doi
operatori/schimb, unul în camera de comandă şi un operator de teren.
INSTALATIA DE STRIPARE APĂ ACIDĂ (SWS) va procesa 65 m3/h (546000 m3/an) apă
uzată, provenind de la următoarele instalaţii:FCC, Cocsare, Hidrofinare benzină,
Hidrofinare Petrol, Hidrofinare Motorină, Cracare termică (daca va fi cazul) şi
instalaţie Tratare Gaz Rezidual.
Caracteristicile estimate ale apei acide uzate (materie primă) şi ale apei
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
10
stripate (produs finit) sunt următoarele:
IntrareApă acidă
IesireApa stripată
H2S mg/l max.8000 (3000 ÷ 4000 mg/l) max.10NH3 mg/l max.5000 max. 15Fenoli mg/l max.1200 -Cianuri, CN- mg/l max. 10 mg/l 0.01 ÷ 0.1 mg/l
In coloana de stripare, sunt eliminaţi amoniacul, hidrogenul sulfurat şi
cianurile din apa acidă ( maxim 10 mg/l H2S, maxim 15 mg/l NH3 şi maxim 0.1 mg/l
cianuri în apa stripată).
Aportul de căldură se realizează cu ajutorul unui reboiler cu abur de joasă
presiune
Apa stripată este răcită şi trimisă pentru refolosire la alte procese din
rafinărie.
Gazul acid produs este trimis la instalaţia de recuperare sulf (SRU).
INSTALATIA DE RECUPERARE SULF (SRU) va procesa gazele acide provenite de la
instalaţia de stripare apa acidă ( SWS) şi de la instalaţiile de desulfurare gaze
existente în rafinarie (185 A şi 185 B) cu obţinere de sulf elementar.
Sulful lichid este colectat şi degazat la mai putin de 10 ppm H2S înainte de
a fi solidificat şi trimis la depozitare.
Capacitatea instalaţiei RS de recuperare sulf este de 35 t/zi (12250 t/an)
sulf lichid.
Procesul de recuperare sulf constă în conversia termică şi catalitică a H2S
din gazele acide din instalaţiile menţionate în sulf.
Procesul de Recuperare sulf se realizează în trei etape succesive:
1 – o etapă termică care are loc în soba Claus 183B002
2 – două etape catalitice care au loc în reactoarele 183D001 şi 183D002.
După fiecare etapă, vaporii de sulf condensează în cazanul recuperator
(după conversia termică) şi în două condensatoare amplasate după fiecare reactor.
Sulful lichid curge gravitaţional prin închizătoare hidraulice în cuva de sulf lichid.
Scopul conversiei termice este de a asigura disocierea H2S la temperatură
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
11
ridicată, cu formare de vapori de sulf, în vederea obţinerii unui raport optim
H2S/SO2 =2/1, necesar asigurării de condiţii optime pentru procesul de recuperare
a sulfului din gaze.
În această treaptă se asigură si descompunerea NH3 la N2 şi O2.
Acest proces se realizează prin arderea cu aer a cca. 1/3 din hidrogenului
sulfurat din gazele de alimentare în arzătorul sobei Claus.
În arzător au loc următoarele reacţii:
H2S + 3/2O2 = SO2 + H2O
La temperatura de ardere de cca. 14000C, o parte din H2S este descompus
termic după reacţia:
H2S → H2 + ½ S2 (vapori)
H2S + 1/2O2 = 1/2S2 (v) + H2O
S2 = 1/3S6 =1/4S8
Reacţia termică are loc cu deficit de aer pentru a asigura transformarea
parţială a H2S în SO2.
Practic în soba Claus randamentul de formare a sulfului este de 50-70%,
restul de până la 96-97% se realizează în treapta catalitică şi 99,9% după tratarea
gazelor reziduale dela RS in TGT.
Conversia catalitică are loc pe catalizator de oxid de titan pe suport de
alumină şi silice, pe baza următoarelor reacţii:
2H2S + SO2 = 3/8S8 + 2 H2O
S2 = 1/3S6 =1/4S8 (fază vapori)
Reacţiile sunt exoterme, fiind favorizate de temperaturi mai reduse.
Efluentul din ultimul condensator, conţinând urme de H2S şi SO2, este tratat
în instalaţia TGT
INSTALAŢIA DE TRATARE GAZE REZIDUALE (TGT) este o instalaţie integrată în
Instalaţia de Recuperare Sulf şi nu există o limită a bateriei care să separe cele
două instalaţii.
Toate componentele cu sulf prezente în gazul rezidual sunt transformate în
H2S şi reciclate în Instalaţia de Recuperare Sulf.
Gazul care se separă în răcitorul final de sulf este transmis la un reactor de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
12
hidrogenare cu catalizator de Co-Mo, unde orice urmă de sulf remanent este
hidrogenat la H2S.
Gazul intră apoi într-un sistem de absorbţie/regenerare cu metil dietanol
amină (MDEA); gazul bogat în H2S este reciclat în alimentarea instalaţiilor Claus, în
timp ce gazele impure sunt arse într-un incinerator.
In instalaţiile Claus, aburul de joasă şi înaltă presiune obţinut este utilizat în
proces sau trimis în colector.
Toate instalaţiile vor fi amplasate într-o singură zonă fără drumuri
interioare.
După ce gazul rezidual este tratat în Instalaţia de Tratare Gaze Reziduale,
eficienţa globală de recuperare a sulfului va ajunge la 99.9 %.
Catalizatorii ce se folosesc în instalaţie sunt livraţi de către firma “Axens
IPF Group Technologies” şi anume:
§ catalizator pe bază de TiO2 VHP (Very Hight Performance) tip CRS 31
§ catalizator pe bază de oxizi de Co-Mo TG107S
Se anexează Fişele Tehnice.
Specificaţia sulfului ce se va obţine în instalaţie:
· Puritate minimă de 99.9% (wt)
· Culoare – galben deschis
· Punctul de fierbere între 116 – 119 ºC
· Cenuşă % masă: 0.07
· Substanţe Organice 0.03%
· Mai puţin de 10 ppm H2S
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
13
I.5.4. LISTA DE ECHIPAMENTE
Instalaţia de tratare ape uzate (SWS – Sour Water Stripper Unit) va
conţine vase orizontale, coloane, schimbătoare de căldură, pompe, compresoare,
conform schemei de proces (process flow diagram SWS Unit), H10-F500 nr.003
anexate şi anume:
Ø vase orizontale
- 181F001 – vas de reflux;
- 181F002 – vas de scurgere de 2m3;
Ø 181D001 – coloană de stripare,
Ø schimbătoare de căldură
- 181E001 – refierbător termosifon;
- 181E002 – răcitor cu aer;
- 181E003 – schimbător de căldură în plăci, apă uzată/apă
tratată;
- 181E004 – răcitor apă tratată;
Ø pompe
- 181GG001 A/B – pompe de reflux centrifugale, activă şi de
rezervă
- 181GG002 A/B – pompe fund coloană, activă şi de rezervă
Instalaţia de Recuperare sulf (SR – Sulphur Recovry Unit) va fi dotată
cu utilaje noi, special dimensionate pentru acest proces, conform schemelor de
proces H10-F500 nr.004, H10-F501nr.006 şi H10-F502nr.008, anexate, şi anume:
Ø vase orizontale:
§ reactor 1 – 183 D001
§ reactor 2 – 183 D002
§ reactor de hidrogenare – 183 D003;
§ 183F101– cuvă degazare de 20m3, bicompartimentată, 3m
adâncime;
§ 183 F 201 – vas de degazare
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
14
Ø vase verticale:
§ 183 F 001 – vas separator de gaz acid
§ 183 F 002 – vas purjă apă demi pentru generare abur
Ø soba Claus + incinerator:
§ 183 B 001* – arzător sobă Claus
§ 183 B 002 – soba Claus
§ 183 B 101* – arzător incinerator
§ 183 B 102 – incinerator
§ 183 C 101 – coş evacuare gaze arse Ǿint.=1000 mm, H=50 m
*) cu sistem de ignifugare şi detecţie de flacără
Ø schimbătoare de căldură:
§ 183 E 001 – cazan generator de abur
§ 183 E 002 – condensator 1
§ 183 E 003 – condensator 2
§ 183 B 003 – preâncălzitor
§ 183 B 004 – încălzitor (electric) pentru reactorul de hidrogenare
Ø pompe, ejectoare:
§ 183GG001 A/B– pompe pentru condens din gaze acide;
§ 183 GG101 A/B – pompe verticale pentru degazare groapă sulf
(câte una pe fiecare compatiment)
§ 183GG 201 A/B – pompe apă tratată pentru abur
§ 183 GG 002 A/B – suflantă cu aer la soba Claus;
§ 183 GG 102 A/B – suflantă cu aer la incinerator
§ 183 GG 103 – ejector
Ø diverse:
§ 183 F 003/004/005 – închizător hidraulic, 5 m adâncime, cu
jachetă de abur
§ 183X001 – sistem injecţie amoniac;
§ 183X201 – scaner Venger oxigen;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
15
§ 183X202 – agent condiţionare apă demi pentru abur
Instalaţia de Tratare gaze reziduale (TGT – Tail Gas Treatment) va fi
dotată cu utilaje noi, special dimensionate pentru acest proces, conform
schemelor de proces anexate H10-F500 nr.007, H10-F501 nr.007, astfel
Ø vase orizontale:
§ 188 F 101 – vas de reflux orizontal;
§ 188 F 102 – vas colectare scurgeri amine montat subteran;
Ø coloane:
§ 188 D 001 – coloană de spălare, Ǿint.=1300 mm, H=13550mm;
§ 188 D 002 – coloană contactor amine, Ǿint.=1050 mm,
H=13050mm;
§ 188D101– coloana regenerare DMEA bogată, Ǿint
1900/750mm, H=22000mm
Ø schimbătoare de căldură:
§ 188 E 001 – răcitor reflux recirculat;
§ 188 E 103 – schimbător de căldură amine sărace/amine
bogate;
§ 188 E 104 – răcitor amine sărace;
§ 188 E 101 – refierbător;
§ 188 E 102 – răcitor cu aer reflux
Ø pompe:
§ 188 GG 001 A/B – pompe condensat;
§ 188 GG 101 A/B – pompe amine bogate;
§ 188 GG 102 A/B – pompe reflux regenerator;
§ 188 GG 103 A/B – pompe amine sărace;
§ 188 GG 104 – pompă amine uzate, scurgeri
Ø diverse:
§ 188 F 001 A/B – filtre condensat;
§ 188 F 103 A/B – filtru amină săracă;
§ 188 x 001 – duze spray apă, 4 m3/h;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
16
§ 188 x 002 – sistem injecţie amoniac;
§ 188 x 101 – pachet injecţie antispumant.
Toate instalatiile vor fi amplasate în aceiaşi zonă fără drumuri interioare.
I.6. DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Perioada de execuţie a lucrărilor va fi de cca. 12 luni, care se poate prelungi
funcţie de condiţiile concrete şi de condiţiile atmosferice.
Programul de execuţie şi recepţie a lucrărilor va fi prezentat de antreprenorul
lucrării. Acest program este în funcţie de volumul de lucrări prezentat de proiectant
şi de nivelul de dotare şi puterea de mobilizare a antreprenorului.
Proiectarea de detaliu pentru Instalaţiile SWS, SRU şi TGT se realizează pe
baza tehnologiei furnizate de firma Le Gas Integrale Franţa.
Proiectul instalaţiilor SWS, RS şi TGT prevede efectuarea de:
¨ Lucrări de amenajare teritoriu
¨ Lucrări de construcţii beton
¨ Lucrări de montaj şi legături conducte
¨ Lucrări electrice de forţă, iluminat şi legare la pământ
¨ Lucrări de automatizare
¨ Lucrări PSI
¨ Lucrări de apă şi canalizare
Instalaţia DGRS va fi amplasată în aer liber, pe o platformă betonată.
I.6.1. LUCRĂRI DE AMENAJARE TERITORIU
Lucrările de amenajare, nivelare teren, drumuri şi pavaje constau în:
- amenajarea corespunzătoare şi aducerea amplasamentului existent la
cote de nivel compatibile cu cele ale terenului din imediata vecinătate
(drumuri, platforme).
- lucrări de consolidare, terasamente (umpluturi cu pământ, săpături,
compactarea umpluturilor);.
- suprafaţa platformei instalaţiei va fi prevăzută cu pavaje carosabile,
necarosabile şi îmbrăcăminte din beton ciment, realizată cu rosturi
etanşate cu mastic (celochit) rezistent la acţiunea produselor petroliere.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
17
I.6.2. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII BETON ŞI METALICE
În cadrul lucrărilor de construcţii se realizează:
- fundaţii pentru echipamente, utilaje statice şi dinamice;
- fundaţii pentru structurile metalice;
- construcţii metalice de acces şi deservire a echipamentelor (podeţe,
scări,);
- estacade pentru conducte tehnologice şi de utilităţi.
- platformă betonată pe care se vor monta utilajele;
- construcţii metalice de acces şi deservire a echipamentelor (podeţe,
scări);
Proiectul prevede construirea unei clădiri de 8,5 m x 11 m, cu pe un singur
nivel, compartimentată, în care vor fi:
- substaţia electrică, în care se află motoarele electrice (MCC), un UPS (cu
bateriile aferente) şi transformatorul.
- camera de comandă (DCS, ESD), care permite controlul local al unităţii.
I.6.3. LUCRĂRI DE MONTAJ ŞI LEGĂTURI CONDUCTE
- montaj utilaje/echipamente;
- legături de conducte pentru realizarea fluxului tehnologic şi asigurarea
cu utilităţi;
- racordarea conductelor de utilităţi la colectoarele rafinăriei;
interconectarea cu reţele existente din rafinărie.
I.6.4. LUCRĂRI DE INSTALAŢII ELECTRICE DE FORŢĂ, ILUMINAT, LEGARE LA
PĂMÂNT
a) - instalaţii electrice de forţă pentru alimentare pompe;
b) - instalaţii de iluminat normal şi de iluminat de siguranţă;
c) - trasee cabluri pentru asigurarea alimentării cu energie electrică
a: elementelor de automatizare, a motoarelor pentru pompe, suflante;
d) - instalaţii de legare la pământ şi protecţie împotriva electricităţii
statice.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
18
Consumatorii electrici de forţă se vor alimenta din tablourile de distribuţie
existente în staţia de transformatoare din vecinătatea amplasamentului.
Protecţia la scurcircuit a cablurilor se fva ace cu întreruptoare automate.
Protecţia la suprasarcină a motoarelor electrice se va face cu relee
termice, reglate la curentul nominal al motorului.
Pornirea şi oprirea motoarelor se va face prin comandă cu butoane de
comandă locală în execuţie antiex.
Cablurile electrice, montate aerian, vor fi conductoare din cupru multifilar,
armate cu bandă de oţel şi izolate cu PVC rezistent la hidrocarburi şi cu întârziere
la propagarea flăcării.
Iluminatul exterior al platformei se va realiza cu lămpi fluorescente antiex.
De menţionat că toate echipamentele şi instalaţiile electrice situate în arii
cu pericol de explozie vor fi în construcţie antiexplozivă, corespunzătoare zonei în
care sunt amplasate, în conformitate cu planul de ”Clasificare arii cu pericol de
explozie”.
Protecţia împotriva electrocutărilor se va face prin legarea tablourilor
electrice, motoarelor, stâlpilor metalici de iluminat exterior, precum şi a tuturor
suporţilor aparatelor electrice la centura generală de legare la pământ a
instalaţiei.
Protecţia împotriva electricităţii statice a elementelor metalice care
vehiculează fluide combustibile se face prin legarea la pământ a conductelor,
coloanelor şi vaselor.
I.6.5. LUCRĂRI DE AUTOMATIZARE
e) - Sistem de Control Distribuit pentru conducerea şi urmărirea procesului
tehnologic cu posibilitatea de conectare la DCS al rafinăriei;
f) - Sistem de alarmare şi interblocare destinat blocării funcţionării instalaţiei
în condiţii de avarie şi alertării în caz de operare anormală, pentru
funcţionarea în condiţii de maximă siguranţă a instalaţiei;
g) - Sistem detecţie gaze compus din detectoare de gaze, amplasate în
punctele în care ar fi posibilă apariţia de pericol de aprindere: în zona
sobei Claus, a incineratorului, a vaselor separatoare de picături, vaselor
de alimentare, a reactoarelor
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
19
Detectoarele de gaz vor fi conectate la o centrală de monitorizare şi
avertizare, montată în camera de comandă. Detectoarele vor fi alimentate din
surse independente, comutarea pe sursa alternativă de curent realizându-se
automat. Sursa proprie de curent are o autonomie de funcţionare de 30 minute.
I.6.7. LUCRĂRI P.S.I- perdele de abur care se vor asigura cu prize de abur în instalaţie, la
depozitul de sulf, pe platformele instalaţiei;
- tunuri fixe de incendiu pentru apă;
- hidranţi de incendiu;
- dotări cu mijloace de primă intervenţie pentru asigurarea instalaţiei
conform normelor în vigoare;
- echipamente de primă intervenţie .
- stingătoare cu spumă chimică;
- stingătoare cu praf;
- stingătoare cu CO2(zăpadă carbonică cu halogen).
I.6.8. LUCRĂRI DE APĂ ŞI CANALIZARE
- legături conducte la utilajele consumatoare de apă recirculată şi apă
tratată;
- legarea utilajelor la canalizarea industrială;
Platforma instalaţiei DGRS va fi prevăzută cu reţea de canalizare
industrială (chimic impură), care va prelua scurgerile tehnologice de la utilaje şi
apele meteorice potenţial poluate cu produse petroliere de pe platforma instalaţiei.
Scurgerile accidentale de produse petroliere şi/sau de incendiu de pe
platforma betonată se colectează prin guri de scurgere şi dirijate printr-o reţea de
canalizare industrială nou proiectată la canalizarea industrială existentă a
rafinăriei.
Canalizarea industrială nou proiectată se va executa din conducte de oţel
montate îngropat cu pantă continuă şi cămine cu închidere hidraulică tip pipă cu
coloana hidrostatică de 0,25 m, pentru a împiedica propagarea focului, în caz
accidental.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
20
Conductele de canalizare vor fi protejate anticoroziv cu izolaţie foarte întărită
conform STAS 7335/3-86.
Apa pluvială convenţional curată, de pe suprafeţele platformei unde nu
există posibilitatea contaminării cu produse petroliere va fi colectată prin guri de
scurgere şi dirijată printr-o reţea de canalizare nou proiectată în canalizarea
existentă a rafinăriei.
Canalizarea pluvială se va executa din conducte de oţel montate îngropat cu
pantă continuă şi cămine de vizitare din beton.
Canalizarea nou proiectată va fi racordată la canalizarea industrială
existentă a rafinăriei care dirijează apele impurificate la Instalaţia de Epurare Ape
Reziduale a Rafinăriei
Condensul va fi recuperat integral şi dirijat în reţeaua de condens din
rafinărie.
1.6.9. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE
Lucrările de investiţie vor începe în anul 2011. Se preconizează ca
instalaţia să fie pusă în funcţiune la trimestru II 2013.
Durata de funcţionare a obiectivului depinde de politica beneficiarului
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
21
I.6.10. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA
Instalaţia de stripare ape uzate va avea o capacitate de 65 m3 /an.
Instalaţia de Recuprare sulf va avea o capacitate de 35 t/zi sulf lichid.
Tabelul 1.1.
Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice
Produse obţinute (producţia) Resurse folosite în scopul asigurării resurselor energeticeDenumirea Cantitatea
anualăDenumirea Cantitatea anuală Furnizor
PăcurăGaze naturale*) 200 m3/h x 8400h/an =
1 680 000 m3/anGPLCărbuneCocs de furnalGaz de furnalBenzineEnergie electrică 210kwh x 8400 =
1764000 Kwh/an = 6350 GJ
Din reţeaua electricăa rafinăriei
Energie termicăMotorinăBiogaz
1.- Sulf
2.- Apăstripată
35 t/zi == 12250 t/an
65 m3/zi =546000 m3/an
Altele
*) se utilizează numai la pornire pentru intrarea în regim a sobei Claus şi la
oprire pentru arderea urmelor de hidrogen sulfurat de pe circuit, înainte de purjarea
cu abur şi deschiderea instalaţiei, precum şi în operarea normală pentru asigurarea
temperaturii optime de ardere în soba Claus şi la arzătorul incineratorului.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
22
Tabelul 1.2
Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau apreparatelor chimice
Denumirea materiei prime şi aproduselor obţinut
Cantitateaanualăvehiculată Categorie
periculoase/nepericuloase (P/N)
PericulozitateFraze de risc/ fraze desecuritate
Materii prime:- apa acidă din instalaţiileexistente
65t/h * 8400 =546000 t/an
- gaze acide de la instalaţiileexistente de desulfurare gaze
1843,8 kg/h =≈ 15 500t/an
- gaze acide de la instalaţia deStripare ape uzate
894 kg/h =7509,6 t/an
indexP
Carc. Cat.1, R45Muta:Cat.2, R46
R:45-46S: 53-45
TOTAL INTRĂRI 569009,6 t/an
Produse obţinute:- apă stripată 65 * 8400 =
546000 t/an- sulf 35t/zi * 350 zile
12250 t/anN Xi R 36/37/38
- gaze reziduale 70784 t/an
CARACTERISTICILE MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR FINITE:
INSTALAŢIA DE STRIPARE APE UZATE – SWS
Apă acidă (materie primă SWS):
- greutate moleculară ...................18,10
- densitate ....................................1013,72 kg/m3
- compoziţie:
componenţi kmol/hH2O 3560.920H2S 15.257NH3 14.694Fenol 0.829HCN 0.024
3592 kmol/hTotal65000 kg/h
Apa stripată (produs finit SWS):
- greutate moleculară ...................18,03
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
23
- densitate ....................................1006.51 kg/m3
- compoziţie:
componenţi kmol/hH2O 3553.9201H2S 0.01NH3 0.046Fenol 0.829HCN 0.0
3555 kmol/hTotal64100 kg/h
INSTALATIA SR+TGT
Intrări:
1.- Gaze acide de la instalaţiile de tratare cu amine existente 185A şi 185B
(la 183F001):
- greutate moleculară .....................36,58
- compoziţie:
componenţi Kmol/h % volC1 0.580 1.15CO2 16.380 32.50C2 0.302 0.60H2S 30.240 60.00H2O 2.243 4.45C3 0.378 0.75nC4 0.227 0.45nC5 0.050 0.10NH3 - -
50.4 kmol/h 100.00Total1843.8 kg/h
2.- Gaze acide de la instalaţia de Stripare ape acide
- greutate moleculară .....................24.32
- compoziţie:
componenţi Kmol/h % volCO2 -H2S 15.238 41.46H2O 6.865 18.68NH3 14.633 39.80C3 -C6+ 0.024 0.06
36.76 kmol/h 100.00Total894 kg/h
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
24
3.- Aer de combustie
- greutate moleculară .....................28.64
- compoziţie:
componenţi Kmol/h % volH2 - -Ar 1,606 0,9O2 36,023 20,2N2 134,291 75,6CO - -CO2 0,057 0,3H2S - -H2O 5,319 3,0C3 - -C6+ - -
177,3 kmol/h 100,0Total5077 kg/h
4.- Gaze naturale (la incinerator flux 12)
- greutate moleculară .....................16,88
- compoziţie:
Componenţi Kmol/h % volC1 6,454 95,0CO -CO2 -C2 0,272 4,0H2S -C3 0,068 1,0nC4 - -nC5 - -C6+ - -
6,8 kmol/h 100,0Total114,7 kg/h
5. – Efluent la coşul incineratorului
Componenţi , Gaze deincinerator*)
Aer răcire şidiluţie
Efluent la coş,Kmol/h
Efluent la coş,% vol
Ar 2,852 4,113 6,964 0,89O2 9,822 92,230 102,052 13,06N2 245,894 343,826 589,720 75,47CO2 27,300 0,145 27,445 3,51SO2 0,038 - 0,038 0,005H2O 41,566 13,618 55,184 7,062
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
25
327,5 kmol/h 453,9 kmol/h 781,4 kmol/hTOTAL9269,9 kg/h 13000 kg/h 22269,9 kg/h
100,00
*) gazele arse se răcesc de la 7500C (la ieşirea din 183-B-102) la 3500C la
vârful coşului
Aşa cum s-a menţionat, instalaţia de Tratare Gaze Reziduale (TGT) este o
instalaţie integrată în Instalaţia de Recuperare Sulf şi nu există o limită a bateriei
care să separe cele două instalaţii.
Toţi compuşii din gazul rezidual de la Recuperare Sulf sunt transformaţi în
H2S, care este reciclat în Instalaţia de Recuperare Sulf.
Produsul final obţinut din instalaţia RS-TGT este sulful.
Sulf, conform specificaţiei tehnice elaborată de către beneficiar, cod document
ST-37/2006COD STAS 9098/1-80
Caracteristici Condiţii limită admisibileAspect plăci de formă neregulatăSulf, % min.99,8Culoare galben strălucitorPunct de topire, 0C 116 ÷ 119Umiditate, % max.0,025Conţinut de cenuşă, % max.0,09Substanţe organice, % max.0,085Fier, % max.0,0005Aciditate lipsăArsen lipsăMangan lipsăCupru Lipsă
Gazele evacuate din incinerator (flux 46) sunt diluate şi răcite cu aer de la
7500C la 200C şi evacute la coş (fluxul 48) gaze arse cu Ǿint.=1000 mm, H=50 m .
- greutate moleculară .....................16,88
- compoziţia gazelor reziduale evacuate din instalaţia TGT este:
Compoziţie Kmol % mol M Kg/h %-grH2 - - - - -Ar 6,964 0,90 40 278,56 1,25O2 102,052 13,06 32 3265,66 14,66N2 589,720 75,47 28 16512,16 74,20CO - - - - -CO2 27,445 3,51 44 1207,58 5,42H2S - - - - -COS - - - - -SO2 0,038 0,005 64 2,43 0,01H2O 55,184 7,06 18 993,31 4,46
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
26
S vap ca Sx - - -Total 781,403 100,00 22269,9 100,00
1.6.11. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI.Activitatea care se va desfăşura pe amplasamentul propus nu va genera
radiaţii electromagnetice, radiaţii ionizante şi nici poluare biologică.
În etapa de organizare de şantier şi în perioada de construcţie şi
montaj a obiectivului propus, principalele surse de zgomot specifice vor fi
constituite de:
· funcţionarea utilajelor necesare executării lucrărilor de construcţie;
· traficul de incintă al vehiculelor pentru transportul materialelor şi a
deşeurilor rezultate;
· manevrarea materialelor pe platforma liberă.
Lucrările de organizare de şantier şi de construcţie se vor desfăşura pe
intervale de timp zilnice de 8 – 10 ore, în perioada de zi. Dat fiind că lucrările se
vor desfăşura în incinta platformei rafinăriei şi vor consta în principal din lucrări de
construcţii – montaj se apreciază că aportul acestora la nivelurile de zgomot
existente în zonă va fi redus şi nu va afecta receptorii sensibili din vecinătatea
platformei, reprezentată în principal de locuinţe.
Pentru reducerea nivelurilor de zgomot, executantul lucrărilor va lua o serie
de măsuri tehnice şi operaţionale şi anume:
· adaptarea graficului zilnic de desfăşurare a lucrărilor la necesităţile de
protejare a receptorilor sensibili din vecinătate;
· folosirea de utilaje cu capacităţi de producţie adaptate la volumele de
lucrări reduse necesar a fi realizate, astfel încât acestea să aibă asociate niveluri
moderate de zgomot;
· diminuarea la minimum a înălţimilor de descărcare a materialelor;
· oprirea motoarelor vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de
descărcare a materialelor.
Având în vedere durata limitată de funcţionare a echipamentelor în etapa
de organizare de şantier, amplasarea instalaţiei în incinta platformei rafinăriei,
măsurile pentru reducerea zgomotului şi atenuarea nivelurilor de zgomot ca urmare
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
27
a obstacolelor (clădirile şi instalaţiile rafinăriei) existente între zona de construcţie
şi receptorii sensibili (populaţia din vecinătate), se apreciază că impactul
zgomotului asupra receptorilor va fi redus.
Motoarele utilajelor angrenate în activitatea de construire constituie surse
provizorii de zgomot şi vibraţii de scurtă durată, care nu depăşesc nivelul de
zgomot prevăzut prin legislaţia în vigoare măsurat în zona rezidenţială.
În perioada de funcţionare sursele de zgomot (în număr de 26),
echipamentele dinamice prevăzute prin proiect: pompe, suflante, ventilatoare de
aer, ejectoare, asigură un nivel de protecţie acustică care nu va depăşi limita de 87
dB (A), în conformitate cu H.G. 493/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot.
Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi
de activitatea propusă
Tabelul 3.1
Tipulpoluării Sursa de poluare
Nr. s
urse
de po
luare
Polua
re m
axim
ă per
misă
(limita
max
imă a
dmisi
bilă
pentr
u om
şi me
diu)
Polua
re de
fond
1 2 3 4 5
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
28
Zgomot
Instalaţia SWS§ 181GG001 A/B – pompe de reflux centrifugale, activă şi de
rezerv㧠181GG002 A/B – pompe fund coloană, activă şi de rezervă
Instalaţia SR§ 183GG001 A/B– pompe pentru condens din gaze acide;§ 183 GG101 A/B – pompe verticale pentru degazare groapă sulf
(câte una pe fiecare compatiment)§ 183GG 201 A/B – pompe apă tratată pentru abur§ 183 GG 002 A/B – suflantă cu aer la soba Claus;§ 183 GG 102 A/B – suflantă cu aer la incinerator§ 183 GG 103 – ejector
Instalaţia TGT§188 GG 001 A/B – pompe condensat;§188 GG 101 A/B – pompe amine bogate;§188 GG 102 A/B – pompe reflux regenerator;§188 GG 103 A/B – pompe amine sărace;§188 GG 104 – pompă amine uzate, scurgeri
26 s
urse
87 dB
(A),
curb
a de z
gomo
t Cz 6
0 – S
TAS
1000
9/198
8
Tabel 3.1(continuare)
Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare / reducerePe zone rezidenţiale, de recreere saualte zone protejate cu luarea înconsiderare a poluării de fondPe zona obiectivului
Pe zonele deprotecţie /restricţieaferenteobiectivului,conformlegislaţiei învigoare
Fără măsuri deeliminare/reducerea poluării
Cu implementareamăsurilor seeliminare/reducerea poluării
Măsuri deeliminare /reducere apoluării
6 7 8 9 10
Zgomotul nu va depăşivaloarea limită de expunerela zgomot L(EX, 8h ) de87dB(A) , conform art.5 dinHG 493/2006 privind cerinţeleminime de securitate şisănătate referitoare laexpunerea lucrătorilor lariscurile generate de zgomot
Instalaţiile SWS, RS şi TGT suntamplasatr pe teritoriul unei rafinăriiexistente, amplasată la distanţă dezonele rezidenţiale, de recreere
S-au ales utilajesilenţioase, cunivel de zgomotscăzut
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
29
I.7. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU
ALTERNATIVELE LA PROIECT
Din punct de vedere geografic amplasamentul este situat în nordul Câmpiei
Române, în partea de sud-est a ţării, în judeţul Prahova, pe depozitele conului de
dejecţie al Prahovei. Acesta reprezintă de fapt Câmpia Ploieştilor, formată din
depozite aluvi-pluviatile, provenite din formaţiunile carpatice şi pericarpatice.
Câmpia Ploieştilor este o câmpie piemontană, cu suprafaţa plană şi stabilă,
care mai păstrează urmele divagării râului Prahova.
Judeţul Prahova este străbătut în lung de meridianul de 260 longitudine
estică, care merge aproximativ în lungul Teleajenului şi trece prin Ploieşti şi
Măneciu Ungureni, precum şi de paralela 450 latitudine nordică, care intersectează
localităţile Filipeştii de Pădure şi Mizil. Întretăierea celor două linii geografice are
loc pe raza localităţii Blejoi.
Amplasamentul instalaţiei este situat pe teren plan, fără risc de alunecări de
teren sau eroziuni, pe terasa dezvoltată pe malul stâng al râului Prahova
Se menţionează prezenţa unui relief antropizat, plan , orizontal.
Din punct de vedere administrativ, obiectivul aparţine SC PETROM SA
Membru OMV Group Bucureşti, sucursala Petrobrazi.
I.8. INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND
PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI
Amplasarea instalaţiilor se va face conform planului de situaţie anexat
documentaţiei, care a ţinut cont de reglementările PUG, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local nr.8/08.02.2000 şi Certificatul de urbanism nr. 16/10.02.2011 emis
de Primăria comunei Brazi
Terenul nu este supus restricţiilor, fiind amplasat în afara zonelor protejate
sau de interes public. Destinaţia terenului stabilită prin PUG este zonă unităţi
industriale.
Categoria de folosinţă actuală este curţi – construcţii.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
30
I.9. INFORMAŢII DESPRE MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA
INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ
Utilităţile necesare (apa potabilă, apă demineralizată, energie electrică,
gaze naturale) funcţionării instalaţiilor Stripare ape uzate, Recuperare Sulf şi
Tratare gaze reziduale vor fi asigurate din disponibilul rafinăriei pe baza
contractelor existente între societate şi furnizorii de servicii.
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de pe platformă va fi
asigurată pe baza Contractului de furnizare existent în rafinărie.
Asigurarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor de pe
platforma instalaţiei se va face din tabloul existent amplasat în substaţia electrică.
Cablurile folosite pentru realizarea sistemului electric sunt cu conductoare
din cupru, armate, rezistente la hidrocarburi şi cu întârziere la propagarea flăcării.
Instalaţia electrică de iluminat normal se va realiza cu corpuri de iluminat
fluorescente, 2x36W, iar cea de iluminat de siguranţă cu corpuri de iluminat
fluorescente 2x18W, cu baterie inclusă.
Toate echipamentele dinamice (pompe, răcitoare cu aer, compresoare) se
vor comanda local de lângă utilaj. De asemenea va exista posibilitatea opririi
utilajulelor de la distanţă (din ESD instalat în camera de comandă). Starea de
funcţionare/oprire din cauza unor defecţiuni a echipamentului va fi semnalată în
DCS.
Toate echipamentele electrice care pot primi un potenţial periculos vor fi
conectate la conductorul principal de legare la pământ al instalaţiei, realizat din
platbandă din oţel zincată de 40x4 mm, interconectat cu centura de legare la
pământ a Rafinăriei.
Alimentarea cu apă
Asigurarea cu apă potabilă a societăţii se asigură prin două racorduri, unul
cu Dn=250 din firul I Movila Vulpii – SGA Prahova şi unul cu Dn=50mm de la sursa
Tinosu (pentru alimentarea de rezervă)– SGA Prahova; apa este stocată într-un
rezervor de 300 m3 şi distribuită pe platformă prin pompare.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
31
Sursele de apă tehnologică pentru întreaga platformă industrială sunt:
- sursa Tătărani-Teleajen, constituită din 35 puţuri forate, cu Ø=12 ¾” şi
adâncimea de 21,6 ÷ 31 m, amplasate în partea de SE a municipiului
Ploieşti;
- sursa Negoieşti-Târgşor, constituită din 22 puţuri forate, cu Ø=12 ¾” şi
adâncimea de 14 ÷ 20 m, amplasate în zona dintre Râul Prahova şi
canalul Leaotul;
- 4 puţuri forate în incinta rafinăriei;
- SGA Prahova Movila Vulpii prin două conducte F1 şi F2, una de joasă
presiune cu Dn=550 mm şi cealaltă de înaltă presiune cu două racorduri
Dn=800 şi Dn=600mm.
Alimentarea cu apă a instalaţiei DGRS se face în scop:
- apa de incendiu
- tehnologic: apa de răcire la coloana de răcire gaze 188D001 (Gazul
hidrogenat fierbinte care părăseşte reactorul de hidrogenare 183D003 este trimis
la coloana de răcire gaze, unde este răcit prin contact direct cu apa);
Necesarul de apă de răcire este de 310 m3/h.
Calitatea apei de răcire:
- pH = 7 ÷9
- Duritate totală: max. 1500 ppm CaCO
- Cloruri: <500 ppm
- Sulfaţi: <600 ppm
- Subs.organice (KmnO4): max.50 ppm
- Suspensii solide: max.50
- Factor de concentraţie: 1,5 ÷ 4
Necesarul de apă pentru instalaţia DGRS va fi asigurată prin racorduri la
reţelele de apă existente ale rafinăriei.
Sursa de apă potabilă pentru noua instalaţie o constituie reţeaua de apă
potabilă existentă. Funcţionarea instalaţiei va fi asigurată de 10 persoane,
organizate pe cinci schimburi, care vor avea la dispoziţie clădirea nouă care va
adăposti substaţia electrică şi clădirea de comandă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
32
Apa demineralizată se va asigura din reţeaua rafinăriei.
Apa demi se foloseşte pentru răcirea gazelor de proces fierbinţi în cazanul
recuperator 183 E001, cu obţinere de abur de înaltă presiune, 24 barg, (flux 23) şi
în condensatoarele de sulf 183 E002 si 183 E003, cu obţinere de abur de joasă
presiune (flux 25) ce intră în reţeaua de abur a rafinăriei.
Aburul de înaltă presiune este dirijat la preîncălzitorul 183E004 şi la
ejectorul 183GG103, iar excesul este trimis în reţeua de abur de medie presiune
(după reducerea presiunii şi răcirea aburului) pentru producere de abur uşor
supraîncălzit.
Toate fluxurile lichide, de ex. condesul de joasă presiune, apa
demineralizată vor intra în vasul de degazare 183F201 unde apa este degazată cu
abur de joasă presiune.
Apa tratată pentru generare de abur are în compoziţie în principal condens
de joasă presiune care este deja degazat.
La pornirea instalaţiei de Recuperare Sulf atunci când instalaţia de
Stripare este oprită, se foloseşte în principal apă demineralizată.
Procesul de degazare are loc la presiune scazută (<0,5 barg), iar
condensul este trimis la producatorii de abur prin intermediul pompelor de condens
183GG201 A/B.
Gazele necondensabile sunt îndepărtate cu ajutorul aburului de joasă
presiune şi evacuate pe la vârful vasului de degazare prin coloniţa de stripare.
Pentru tratarea apei degazate se prevede un sistem de injecţie chimicale
pentru îndepartarea oxigenului şi aditivare cu fosfati.
Necesarul de apă demi: Q=8000 kg/h; la t=65ºC; p=7 barg
Circuitele de apă demineralizată şi de abur sunt circuite separate, închise,
etanşe şi nu va exista posibilitatea impurificării lor cu produse petroliere.
Apa PSI – se va asigura din sistemul de apă recirculată al rafinăriei.
Rezerva intangibilă de apă PSI este de 17500 mc.
Abur
În desfăşurarea procesului de producţie în instalaţiile menţionate produc
următoarele categorii de abur: abur de înaltă presiune, abur de medie presiune şi
abur de joasă presiune.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
33
Răcirea cu apă tratată a gazelor de proces obţinute din soba Claus se face
în două trepte şi anume:
- răcirea gazelor de proces din soba Claus în cazanul recuperator
183E001cu generarea de abur de înaltă presiune, 24 barg;
- răcirea gazelor de proces obţinute în reactoarele 183D001 şi 183D0022,
în condensatoarele 183E002 ŞI 183E003 cu generarea de abur de joasă
presiune
Parametrii aburului obţinut şi ai condensului de joasă presiune:
§ Abur de medie presiune: t=290ºC; p=15,6 barg
§ Abur de joasă presiune: Q=27600 kg/h; t=210ºC; p=4,6 barg
§ Condens de joasă presiune: t=150ºC; p=5 barg
Aer instrumental
Asigurarea aerului instrumental se face din reţeaua existentă a rafinăriei.
Utilizarea aerului tehnic şi instrumental în instalaţie este intermitentă.
Acesta nu trebuie să nu prezinte urme de ulei sau apă.
Necesarul de aer instrumental şi aer tehnic: Q=100 N m3/h; t=50ºC; p=10
barg
Azotul este necesar pentru purjarea echipamentelor AMC, pentru
inertizare la pornirea şi oprirea sobei Claus şi probe de presiune.
Azotul de puritate 99,9% va fi asigurat din existent.
Necesarul de azot: Q=100 N m3/h; t=50ºC; p=6 barg
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze a platformei Petrobrazi se face pe baza „Contractului
de furnizare a gazelor naturale pentru consumatorii rezidenţiali
nr.9011/23.02.2005, încheiat cu SC Distribuţie Gaze Naturale şi SC PETROBRAZI”
Alimentarea instalaţiei se face din reţeaua existenţă a rafinăriei numai la
pornirea şi oprirea instalaţiei, în operarea normală pentru asigurarea temperaturii
optime de ardere în soba Claus, precum şi la incineratorul de gaze reziduale (flux
12) de la TGT.
Se estimează un consum de: Q=120 m3/h (perioada de vârf = 200 m3/h)
gaze naturale cu 95% C1, 4% C2 şi 1%C3.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
34
Prezentăm în continuare utilităţile necesare pentru desfăşurarea procesului
tehnologic:
· Abur de medie presiune: t=290ºC; p=15,6 barg
· Abur de joasă presiune: Q=27600 kg/h; t=210ºC; p=4,6 barg
· Condens de joasă presiune: t=150ºC; p=5 barg
· Apa de răcire: tur - Q=310 m3/h; t=50ºC; p=6 barg;
retur - t=50ºC; p=6 barg
· Apă demi: Q=8000 kg/h; t=65ºC; p=7 barg
· Aer instrumental şi Aer tehnic: Q=100 N m3/h; t=50ºC; p=10 barg
· Energie electrică: 210 kW/h ..................................
· Azot: Q=100 N m3/h; t=50ºC; p=6 barg
· Hidrogen: Q=15 kg/h; t=120ºC; p=15,2 barg
· Gaze naturale: Q=120 m3/h; t=50ºC; p=6 barg
Necesarul de utilităţi pentru asigurarea funcţionării instalaţiei un timp de
funcţionare de 8400 ore/an vor fi completate după primirea datelor de la proiectant:
Nr.crt. Denumirea Consum orar Consum anual1 Energie electrică 210 KWh/h 1764000 Kwh/an =
6350 GJ/an.2 Apă potabilă 0,18 m3/h 1 440 m3/an3 Apă recirculată 310 m3/h 2 604 000 m3/an5 Apă tratată 8000 kg/h 67 200 m3/an6 Hidrogen 15 kg/h 126 t/an7 Abur de joasă presiune 27600 kg/h 231 840 t/an8 Gaze naturale 200 m3/h 1 680 000 t/an9 Aer instrumental+ tehnic 100 Nm3/h 840 000 Nm3/an10 Azot 1000 Nm3/h 8400000 Nm3/an
Salubritate – evacuarea deşeurilor menajere şi industriale se face în baza
Contractului existent între un agent economic de specialitate şi SC Petrobrazi SA.
pentru colectarea selectivă a deşeurilor rezultate atât în timpul execuţiei
obiectivului, cât şi după punerea în funcţiune, în timpul exploatării sale – în
vederea valorificării sau reciclări celor refolosibile şi a evacuării la rampa de gunoi
a celor nerecuperabile – vor fi instalate recipiente adecvate.
Executantul lucrărilor de investiţii are obligaţia de asigura salubrizarea
zonei aferente obiectivului pe toată perioada realizării lui.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
35
Constructorul şi beneficiarul vor lua măsuri astfel încât reziduurile,
deşeurile şi apele uzate de nici un fel să nu fie evacuate pe sol sau subsol.
Canalizare.
Apele uzate, care se vor dezvolta pe teritoriul instalaţiei, vor fi colectate pe
categorii de ape uzate industriale şi pluviale.
Platforma instalaţiei SWS-RS-TGT va fi deservită de o reţea nouă de
canalizare industrială ce se va racorda la reţeaua de canalizare existentă în
rafinărie şi care va prelua scurgerile, apele de incendiu şi meteorice impurificate.
Reţeaua de canalizare proiectată va cuprinde pâlnii de scurgere, guri de
scurgere pentru apele meteorice, cămine cu închidere hidraulică şi conducte de
oţel montate subteran.
Apa din fluxurile de gaze de alimentare a instalaţiei RS, obţinută în
separatoarele de picături, este pompată direct la Instalaţia de Stripare ape uzate.
Traseele de canalizare se vor executa din ţevi noi de oţel montate subteran
şi protejate anticorosiv la exterior cu izolaţie foarte întărită conform STAS 7335/3-
86.
Apele pluviale de pe platforma instalaţieinu vor fi contaminate, vor fi
colectate şi evacuate la canalizarea existentă a rafinăriei
Scurgerile de la echipamentele tehnologice şi aparatura AMC, precum şi
purjele vor fi colectate într-un vas subteran de scurgeri. Lichidul este reintrodus la
limita instalatiei în linia de evacuare spre rezervorul existent de ape uzate, folosind
presurizare cu azot.
Instalaţii de telefonie
Comunicaţiile cu exteriorul vor fi asigurate prin reţeaua de telefonie
existentă şi prin telefoane mobile.
Accesul pe platforma instalaţiei va fi asigurat de pe drumurile adiacente
din incinta rafinăriei, care au lăţimi corespunzătoare circulaţiei din ambele sensuri.
Drumul de acces spre instalaţia DGRS are o lăţime standard de 5 metri.
Inălţimea maximă admisibilă a vehiculelor este limitată la 4,5 metri.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
36
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1TEHNOLOGIA UTIILIZATĂ
Procesul tehnologic al instalaţiei de desulfurare a gazelor se bazează pe
îndepărtarea compuşilor cu sulf din gazul rezidual provenit de la instalaţia Claus,
prin absorbţie într-o amină selectivă.
Compuşii cu sulf din gazele reziduale de la instalaţia Claus sunt reduşi sau
hidrolizaţi la H2S pe un catalizator specific după încălzirea şi introducerea de gaze
reducatoare.
Gazul rezidual este răcit şi apa este eliminată înainte ca H2S să fie
îndepărtat prin contact cu o soluţie de metil-dietanol-amină (MDEA) într-un
absorber.
După îndepărtarea celei mai mari părţi de H2S, gazul rezidual trece într-un
incinerator termic unde urmele de compuşi cu sulf conţinute în gazul rezidual sunt
transformate în SO2, înainte de a fi evacuaţi în atmosferă.
Soluţia de amină îmbogaţită din absorber este regenerată pentru
îndepărtarea H2S şi după răcire este reintrodusă în absorber. H2S desorbit este
recirculat în instalaţia Claus.
Sulful rezultat din proces este trimis la depozitul de sulf existent.
2.2 DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC
Instalaţia de Stripare ape acide va prelucra un debit de 65 mc/h apă uzată.
Noua Instalaţie de Recuperare Sulf va produce până la 35t/zi sulf lichid.
Soba Claus va prelucra două fluxuri de materii prime:
§ un flux de gaze acide de la instalaţia de Stripare Ape acide
§ un flux de gaze acide de la instalaţiile existente de Desulfurare Gaze.
Sulful lichid obţinut va fi directionat la o cuvă de degazare înainte de a fi
trimis la dispozitivele de solidificare sau la cuva existentă de sulf.
Gazele reziduale de la instalaţia de Recuperare Sulf constituie alimentarea
instalaţiei de Tratare Gaze Reziduale (absorbţie cu amine) şi apoi vor fi dirijate la
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
37
noul incinerator şi evacuate în atmosferă printr-un coş de evacuare gaze arse.
Conţinutul de SO2 în efluentul evacuat în atmosfera va fi de 500mg
SO2/Nm3gaze uscate @3%O2.
Descrierea procesului tehnologic va fi prezentată în conformitate cu
schemele de proces tehnologic (process flow diagram) anexate, precum şi cu Lista
de utilaje din fiecare instalaţie, prezentată la p.1.5.4:
1. Stripare ape uzate – SWS Unit, H10-F500 nr.003;
2. Recuperare sulf – SR Unit, H10-F500 nr.004, H10-F501nr.006 şi H10-
F502nr.008
3. Tratare gaze reziduale – TGT Unit, H10-F500 nr.007, H10-F501 nr.007
2.2.1. INSTALAŢIA DE STRIPARE APE UZATE
Instalaţia de stripare ape uzate are ca scop prelucrarea apelor
impurificate cu H2S şi cu NH3, urme de hidrocarburi, fenoli de la instalaţiile: din
rafinarie
Instalaţia Stripare Ape Uzate va fi alimentată cu apă uzată din
rezervoarele existente în rafinărie prin intermediul pompelor existente. Capacitatea
de stocare este suficentă pentru a asigura o alimentare omogenă, precum şi
separarea hidrocarburilor.
Rezervoarele de stocare apă uzată vor fi prevăzute cu dispozitive de
recuperare a hidrocarburilor separate. Controlul debitului de la rezervor se va
realiza prin intermediul robinetului regulator 181FV1001.
Apa acidă va fi preîncălzită în schimbătorul de caldură în plăci 181E0003
pe seama răcirii apei stripate, înainte de a intra în Coloana de Stripare 181D0001.
Temperatura apei la intrarea în coloană va fi controlată de robinetul
regulator 181TV1003, care permite debitului de apă uzată rece să treacă prin by-
passul schimbătorului 181E0003.
Hidrogenul sulfurat, cianurile şi amoniacul vor fi îndepărtate din apa acidă
în coloana de stripare 181D0001.
Căldura necesară procesului de stripare va fi furnizată de aburul de joasă
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
38
presiune din refierbătorul 181E0001, refierbător termosifon amplasat la baza
coloanei de stripare 181D0001.
Debitul de abur de joasă presiune ce alimentează refierbatorul 181E0001
este controlat şi reglat de robinetul 181FV1002 funcţie de debitul de apă vehiculat.
Gazele necondensabile de la vârful coloanei de stripare 181D0001 vor fi
condensaţi în condensatorul de vârf (răcitor cu aer) 181E001.
Fluxul va fi apoi direcţionat la vasul de reflux 181F001 unde are loc
separarea condensului din gazele acide.
Gazele acide din vasul de reflux 181F001 vor fi dirijate la instalaţia
Recuperare Sulf pentru conversia catalitică a hidrogenului sulfurat la sulf, iar
condensul va fi reintrodus în coloana de stripare 181D0001 prin intermediul
pompei de reflux 181G0001 A/B.
Nivelul de lichid din vasul de reflux 181F0001 va fi menţinut prin robinetul
regulator 181LV1009.
După răcire, apa stripată de la baza coloanei de stripare va fi pompată cu
pompele 181G002 A/B la instalaţia de tratare apă fenolică (OSBL), prin intermediul
pompelor 181G002 A/B. Răcirea apei tratate se va realiza prin schimb de căldură
cu apa uzată (materia primă) în schimbătorul de căldură 181E003 (apă uzată /apă
stripată) şi în răcitorul de apă tratată 181E004.
Temperatura apei tratate va fi menţinută prin robinetul regulator
181TV1003, care permite apei tratate calde să by-passeze schimbătorul 181E004.
Răcirea apei tratate în răcitorul 181E004 se va face cu apă recirculată.
Refierbătorul 181E001 va fi alimentat cu abur de joasă presiune.
Condensul format este recuperat în vasul de condens 181F003, vas
presurizat cu abur de joasă presiune din reţea (OSBL).
Nivelul de condens din vasul 181F003 va fi controlat de robinetul regulator
181LV1005. O parte din acest condens va fi folosit la vasul de degazare 183F0201
ca apă tratată pentru generare de abur.
Scurgerile de la echipamentele tehnologice şi aparatura AMC, precum şi
purjele vor fi colectate într-un vas subteran 181F002 de scurgeri. Lichidul este
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
39
reintrodus la limita instalatiei în linia de evacuare spre rezervorul existent de ape
uzate, folosind presurizare cu azot.
2.2.2. INSTALAŢIA DE RECUPERARE SULF
Instalaţia de recuperare sulf, se realizează în scopul recuperării sulfului din
fluxurile de H2S rezultat din procesul de desulfurare a gazelor din instalaţiile
existente din rafinarie.
Gazele acide de la instalaţia Desulfurare Gaze sunt alimentate de la limita
bateriei în vasul separator de picături 183F001, unde are loc separarea lichidelor şi
hidrocarburilor antrenate şi care vor fi returnate cu pompele 183G0001A/B la
instalaţia existentă de Desulfurare Gaze.
Nivelul de lichid în vasul separator de picături va fi controlat de pompele
ON/OFF 183G001A.
Presiunea pe vasul separator de picături 183F0001 va fi controlată cu
ajutorul robinteului regulator 183PV2015. Debitul de gaze ce părăseste vasul
separator de picături 183F0001 va fi măsurat şi, funcţie de acesta se calculează
debitul de aer necesar combustiei.
Aerul de combustie va fi furnizat de sulfanta 183 GG002A/B prin sistemul
de reglare la Soba Claus 183B001.
Pentru a asigura distrugerea amoniaculului prezent în gazele reziduale de
la instalaţia de Stripare Ape Uzate, prima din cele două secţiuni ale Sobei Claus va
lucra la temperaturi ridicate. Temperatura ridicată necesară se va realiza prin
splitarea fluxului de gaze acide provenite de la instalaţia Desulfurare Gaze, astfel
încât o parte va fi trimisă la arzător, iar cealaltă parte în secţia a doua a Sobei
Claus.
Gazele acide provenite de la Instalaţia de Stripare Ape Uzate şi o parte din
gazele de la instalaţia de Desulfurare Gaze vor fi amestecate şi dirijate spre
arzatorul sobei Claus 183B0001 printr-o linie încălzită pentru a preveni
condensarea picăturilor de lichid antrenate. Gazul acid rămas va fi dirijat în
secţiunea a doua a sobei Claus 183B002.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
40
Debitul total de aer pentru soba Claus va fi controlat pentru a obţine
raportul optim de ardere între H2S:SO2 de 2:1, pentru procesul care se desfăsoară
în aval în reactorul 183D002. Acest control va fi realizat prin raportarea la debitul
de gaze acide şi feedbackul obţinut de la analizorul montat după ultimul reactor.
Reacţia totală de formare a sulfului este:
2 H2S+O2 = 2S+H2O
Reacţiile din soba Claus sunt reacţii complexe, şi includ disocierea H2S
pentru cu formare de sulf şi hidrogen.
Sulful se formează prin reacţia:
2 H2S+ SO2 = 3S + 2 H2O
În soba Claus 183D002 se realizează de asemenea distrugerea
amoniacului din gazele reziduale obţinute la instalaţia de Stripare Ape uzate.
Temperatura ridicată necesară în prima secţie a sobei Claus va fi asigurată prin by-
passarea gazului acid în a doua secţie a sobei. Limita de by-pass va fi setată
astfel, încât să se evite riscul ca reacţiile desfăşurate în sobă să fie aproape
stoichiometrice sau să aibă loc reacţii de oxidare, care să ducă la formarea de
trioxid de sulf si oxizi de azot.
Compuşii tip sulfura de carbon (COS şi CS2) se formează în soba Claus şi
în timpul răcirii gazelor de proces în tuburile cazanului recuperator.
Căldura din gazele de proces va fi recuperată prin răcirea acestora în
tuburile cazanului recuperator 183E001; o parte din sulful format condensează şi
va fi evacuat de aici la cuva de degazare 183F101 prin intermediul unui închizător
hidraulic 183F003. Sulful condensat este mai rece decât gazele de proces, iar
condensarea are loc mai mult la suprafaţa tubului care este aproximativ egală cu
temperatura aburului.
Cazanul recuperator 183E001 încorporează fascicolul tubular prin care
trec gazele de proces fierbinţi, ce constituie gazul acid pentru sistemul de
reîncălzire. Debitul de gaz fierbine este controlat prin intermediul robinetului
regulator 183TV 2010 pentru a obţine temperatura corectă pentru intrarea în primul
reactor catalitic 183D001
Cazanul Recuperator 183E001 generează abur la 24 bar, pe care-l
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
41
furnizează la preîncălzitorul 183E004 şi la ejectorul 183GG103. Excesul de abur va
fi exportat în reţeaua de abur de medie presiune după trecerea printr-un robinet
183PV2020 de reducere şi răcire abur pentru a produce abur uşor supraîncălzit.
În primul reactor 183 D001 se utilizează catalizator pe baza de titan.
Acest reactor funcţionează la temperatură de ieşire mai ridicată pentru a asigura
distrugerea compuşilor tip sulfura de carbon (COS şi CS2) formaţi în soba Claus
183B002 şi în cazanul recuperator 183E001.
Gazele de proces formate în primul reactor 183D001 vor fi răcite în primul
condensator de sulf 183E003. In mantaua schimbătorului se produce abur de joasă
presiune (3.5 barg) care va fi folosit la refierbătorul instalaţiei de desulfurare gaze
1880101.
Sulful condensat va fi dirijat la cuva de degazare 183F101 prin
închizătoarele hidraulice 183 F004 şi 183F005, iar gazele de proces vor fi dirijate
la preîncălzitorul cu abur 183E004, după ce în prealabil trec printr-un demister
amplasat la ieşirea din condensatorul 183E002.
Sulful lichid va fi degazat la mai puţin de 10 ppm H2S înainte de a fi
solidificat şi trimis la depozitare.
Gazele de proces trec apoi în cel de-al doilea reactor catalitic 183D002
încărcat tot cu catalizator pe baza de oxid de titan care funcţionează la
temperatură scazută (apropiată de temperatura de condensare a vaporilor de sulf)
ceea ce favorizeaza formarea sulfului prin reacţia Claus.
Gazele de proces din al doilea reactor 183D002 trec în al doilea
condensator de sulf 183E003.
Gazele de proces din condensatorul 2, trec apoi printr-un preîncălzitor
electric 183E005 în al treilea reactor 183D003, care serveşte ca reactor de
hidrogenare Acest reactor conţine un catalizator de hidrogenare pe bază de Co
- Mo, care operează la temperaturi relativ scăzute considerând că în gazul de
proces sunt suficiente gaze reducătoare (H2 şi CO) care să favorizeze reacţia de
hidrogenare.
Gazele de proces din rectorul de hidrogenare 183D003 trec în coloana de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
42
spălare cu apă 188D001, care face parte din instalaţia Tratare gaze reziduale,
prezentată în continuare.
Sulful lichid este vehiculat cu pompele 183GG101A/B şi amestecat cu aer
pentru a reduce hidrogenul sulfurat antrenat şi polisulfidele înainte ca sulful
degazat să fie introdus în cuva de sulf existentă sau la sistemele de solidificare.
2.2.3. STAŢIA DE TRATARE APĂ PENTRU OBŢINEREA DE ABUR
Statia de tratare apă necesară pentru generarea de abur este parte a
instalaţiei de Recuperare sulf.
Această staţie va asigura necesarul de apă demi pentru cazanul
recuperator 183 E001 şi condensatoarele de sulf 183 E002 si 183 E003.
Toate fluxurile lichide, de ex. condesul de joasă presiune, apa
demineralizată vor intra în vasul de degazare 183F201 unde apa este degazată cu
abur de joasă presiune.
In timpul operării normale a instalaţiei, apa tratată pentru generare de abur
are în compoziţie în principal condens de joasă presiune care este deja degazat,
dar la pornirea instalaţiei de Recuperare Sulf atunci când instalaţia de Stripare este
oprită, se foloseşte in principal apă demineralizată.
Procesul de degazare are loc la presiune scazută (<0,5 barg), iar
condensul este trimis la producatorii de abur prin intermediul pompelor de condens
183GG201 A/B.
Gazele necondensabile sunt îndepărtate cu ajutorul aburului de joasă
presiune şi evacuate pe la vârful vasului de degazare prin coloniţa de stripare.
Pentru tratarea apei degazate se prevede un sistem de injecţie chimicale
pentru îndepartarea oxigenului şi aditivare cu fosfati.
2.2.4. INSTALAŢIA DE TRATARE GAZE REZIDUALE
Instalatia Tratare gaze reziduale foloseste o tehnologie bazată absorbţia
compuşilor cu sulf din gazele reziduale de la SRU în metil-dietanol-amina (MDEA).
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
43
Compuşii cu sulf din gazele reziduale provenite de la condensatorul de
sulf final 183E003 sunt reduse sau hidrolizate la H2S folosind temperaturi scazute
în patul de catalizator de hidrogenare în reactorul 183D003.
Gazele reziduale din reactorul de dehidrogenare sunt răcite şi apa este
îndepartată în coloana de contactare 188D001 înainte ca H2S să fie îndepartat prin
contactare în contracurent cu solutie de MDEA în coloana 188D002.
După îndepartarea celei mai mari cantităţi de H2S, gazul rezidual este
trimis la noul incinerator 183B102 unde compuşii cu sulf reziduali rămaşi vor fi
convertiti la SO2 si evacuaşi la cosul 183C0101, după amestecarea în prealabil cu
o cantitate de aer de răcire.
Soluţia de amine bogate din coloana de absorbtie 188D002 este
regenerată în regeneratorul 188D101 pentru a îndeparta H2S şi apoi este răcită în
schimbătorul de căldura amină bogata/amină săracă 188E102 şi în racitorul
188E104 şi apoi returnată în coloana de absorbţie.
Hidrogenul sulfurat se reintroduce în instalaţia Recuperare sulf.
Pe masură ce fluxul de gaze reziduale trece prin instalaţia TGT vor avea
loc următoarele etape:
Hidrogenarea compuşilor cu sulf şi hidroliza CO şi CO2
Gazele reziduale rezultate după cel de-al doilea condensator de sulf
183R003 vor fi încălzite şi introduse în reactorul de hidrogenare/hidroliză 183D003.
Gazele vor fi trecute peste un strat de catalizator pe baza deCo-Mo, unde
marea majoritate a compuşilor cu sulf (COS, CS2, Sx şi SO2) vor reacţiona cu
hidrogenul din gazele de proces cu formare de hidrogen sulfurat.
Pe catalizatorul de Co-Mo va avea loc şi transformarea monoxidului de
carbon şi a dioxidului de carbon la hidrogen prin reacţia cu apa.
Indepartarea apei
Gazul hidrogenat fierbinte ce părăseste reactorul de hidrogenare 183D003
este trimis la coloana 188D001
Gazul rezidual hidrogenat alimenteaza coloana 188D001 pe la bază după
ce este amenstecat cu un spray de apă în linie, care serveste la evitarea
supraîncălzirii, şi trece apoi prin pachetul de umplutură în contracurent cu apa de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
44
recirculare.
Apa de recirculare de la baza coloanei 188D001 este pompată cu pompele
188GG001A/B prin filtrele 188F001A/B, răcită în condensatorul de contact
188E001 şi reintrodusă în coloană.
Pe măsură ce se răceste, gazul rezidual este condensat şi îndepărtat din
sistem pentru a menţine un nivel constant în coloană.
Apa ce părăseşte sistemul conţine H2S şi va fi dirijată la sistemul ape acide
din afara instalaţiei (OSBL).
pH-ul apei recirculate este monitorizat şi pentru menţinerea valorii acestuia
între 7 şi 8 se adaugă amoniac.
Adăugarea amoniacului reduce coroziunea, precum şi posibilitatea
apariţiei SO2, care ar distruge amina.
Pe linia de evacuare de la vârful coloanei este montat un analizor de H2,
care poate ghida operarea instalaţiei SRU şi a sistemului de hidrogenare.
Îndepărtarea H2S
Gazul rece din coloana de contactare 188D001, intră în coloana de
absorbtie în contracurent cu soluţie apoasă de metil-dietanol-amină, unde are loc
absorbţia selectivă a H2S (faţă de CO2) din gazele de proces.
Înainte de intrarea în coloana de contactare, soluţia săracă de MDEA trece
prin filtrul de amină saracă 188F103.
Soluţia bogată de MDEA de la baza absorberului va fi pompată cu
pompele de 188GG101A/B prin schimbătorul de căldură 188E103 (amină
bogată/amină săracă) spre coloana de regenerare 188D101.
Gazul desulfurat de la vârful coloanei de absorbţie conţine aproximativ 150
ppmv H2S şi trece printr-un demister spre Incineratorul 183B102.
2.2.5. SECŢIA DE REGENERARE AMINE
Striparea solutiei bogate de amină
Soluţia de amină bogată de la coloana de spălare 188D002 este
preîncălzită prin schimb de caldură cu soluţia de amină săracă în schimbătorul de
căldură 188E0103, înainte de intra în coloana de regenerare 188D101.
Hidrogenul sulfurat din soluţia de amină bogată este îndepărtat în coloana
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
45
de regenerare 188D101. Căldura necesară procesului de regenerare a aminei
bogate va fi asigurată de refierbătorul cu abur de la baza coloanei, 188E101.
Debitul de abur de joasă presiune la refierbator este funcţie de debitul de
soluţie de amină bogată ce alimentează coloana de regenerare
Coloana de regenerare are un sistem conventional de reflux, care
foloseşte un racitor cu aer 188E102. gazele de la vărful coloanei intră în vasul de
reflux 188F101; lichidul se reintroduce în coloană cu pompele de reflux
188GG102A/B, iar hidrogenul sulfurat stripat va fi trimis la instalaţia SRU.
Baza coloanei de stripare este folosită ca vas de stocare tampon al
sistemului.
Concentraţia aminei în soluţie este controlată prin adaugarea unui flux de
adaos sau prin ajustarea temperaturii de operare (condensatorul, refluxul sau
amina săracă).
Solutia de amină se trimite la coloana de stripare, după ce este răcită prin
schimbătorul de căldură 188E103, amina bogata/amina săracă şi prin răcitoul
188E104.
Pentu colectarea scurgerilor de amina se foloseste un rezervor de scugeri
188F102, montat ingropat, folosit şi ca vas de preparare a solutiei de amină, care
stochează o parte din soluţia de amină pe timpul operaţiilor de întreţinere. Acest
rezervor este prevăzut cu pompă submersibilă 188GG104, pentru pomparea
soluţiei de amină din rezervor înapoi în circuitul de amine.
2.2.6. SECŢIA DE INCINERARE
In incineratorul 183B102 se realizează procesul de oxidare a H2S şi a altor
compuşi cu sulf neoxidaţi din gazele reziduale şi din gazele evacuate de la cuva de
degazare. Temperatura la incinerator este controlată prin reglarea debitului de
gaze naturale la arzătorul incineratorlui, ce se reglează funcţie de debitul de aer.
Gazele fierbinti de la incinerator se răcesc prin intermediul unui flux de aer
şi se evacuează la coşul 183C101 de Ǿint.=1000 mm, H=50 m
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
46
3. DEŞEURIÎn perioada de construcţie a obiectivului vor fi generate următoarele tipuri
de deşeuri:
§ resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare
rezultat în urma săpăturilor – care va fi depozitat separat şi va fi utilizat la operaţii
de nivelare a platformei;
§ deşeuri provenite din materiale de construcţie ca urmare a activităţii de
construcţii şi montaj - constă în principal din ambalajele echipamentelor ce
urmează a fi montate. Deşeurile vor fi depozitate în containere special destinate
pentru categorii: oţel, hârtie, plastic, etc. Ridicarea acestor containere se va face
de către firme autorizate în recuperarea şi valorificarea lor.
§ deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor;
După punerea în funcţiune a instalaţiei DGRS, se vor obţine următoarele
tipuri de deşeuri :
Ø deşeuri menajere rezultate de la personalul de la instalaţie, în cantitate
de cca. 5 kg/zi, care vor fi colectate în eurocontainere amplasate în locuri special
amenajate şi care vor fi ridicate în conformitate cu contractul de prestări servicii
privind Încărcarea, colectarea, ridicarea, transportul, depozitarea gunoiului menajer
şi industrial netoxic la rampa ecologică Boldeşti-Scăieni închiat cu SC Veolia SA şi
actele adiţionale la contract.
Ø catalizatorii uzaţi vor fi purjaţi şi inertizaţi în vederea depozitării în locuri
special amenajate pe teritoriul rafinăriei.
Înlocuirea catalizatorilor uzaţi se va face odată la 4 ani , iar manipularea lor
se va face cu atenţie sub pernă de azot din cauza faptului că, catalizatorul uzat
este piroforic.
Catalizatorii uzaţi se returnează la furnizori, ceea ce va duce la reducerea
cantităţilor de deşeuri generate.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA
BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
47
Tabelul 3.1MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
Managementul deşeurilor- cantitatea prevăzută a fi generată(t/an)
Denumireadeşeului*)
Cantitateaprevăzută afi generată
Stareafizică(solid–S,lichid – Lsemisolid -SS
Coduldeşeului*)
Codul privindprincipalaproprietatepericuloasă**)
Codulclasificăriistatistice***) Valorificată Eliminată Rămasă
în stoc
Deşeurimenajere
1-2 kg / zi /persoană
S 15 01 Deşeurimenajere
- 1 0
Catalizatoriuzaţi
CRS31=8tone
TG107= 5tone
odată la4-5 ani
Total 13 t
S 16.08.0213 t
odată la4 – 5 ani
13 todată la4 - 5 ani
0
*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoaseprevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţagestionării deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusivdeşeurile periculoase cu modificările şi completările ulterioare**) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor,aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi modificată cu Legea27/2007 privind aprobarea OUG nr. 61/2006 de modificare şi completare a OUG nr.78/2000.***) La data apariţiei legislaţiei care reglementează clasificarea statistică
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
48
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DEREDUCERE A ACESTUIA
4.1 APA
Din punct de vedere geografic, amplasamentul este situat în Câmpia
Ploieştilor formată din îngemănarea şi suprapunerea conurilor de dejecţie ale
râurilor Prahova şi Teleajen, la ieşirea acestora din Subcarpaţi.
Reţeaua hidrografică
Principalele ape de suprafaţă din zonă sunt Prahova şi Teleajenul, care
aparţin bazinului hidrografic al Ialomiţei şi au direcţie predominantă de curgere NV-
SE spre zona de convergenţă a Gherghiţei, unde Prahova, Teleajenul şi afluenţii lor
au fost atraşi într-o veche zonă de subsidenţă.
Prahova cu o suprafaţă de 3735 km2 şi o lungime de 169 km, este cel mai
mare afluent al Ialomiţei. Prahova izvorăşte din pasul Predealului la 1020 m
altitudine. În zona montană are o reţea dendritică destul de simetrică, primind o
mulţime de afluenţi: din stânga Azuga, Limbăşelul, Zamora, Valea Rea, iar din
dreapta Valea Cerbului, Peleşul şi Izvorul.
Râul Prahova curge la cca. 5 km nord de amplasamentul obiectivului
Cel mai important afluent al râului Prahova este Teleajenul, cu o suprafaţă
de 1486 km2 şi o lungime de 100,8 km.
In general, reţeaua hidrograficã are direcţia predominantã NV-SE şi
concordã cu panta generalã a reliefului judeţului Prahova. Direcţiile V-E şi NE-SV
sunt dictate de particularităţile morfologice şi ele dependente de conformaţia
litologică şi structuralã a teritoriului.
In regimul hidrologic al râurilor, ansamblul condiţiilor fizico-geografice joacã
un rol hotărâtor. Relieful cu înălţimea şi fragmentarea lui asigurã o anumitã scurgere
a apelor, iar condiţiile climaterice şi constituţia litologică asigurã alimentarea reţelei
hidrografice, în mod diferit, de la loc la loc.
Pe de altã parte, repartizarea diferitã a cantităţilor de precipitaţii în cursul
anului şi variaţiile temperaturii aerului influenţează în mod substanţial volumul şi
debitul râurilor, precum şi regimul lor termic. La toate râurile se observã o scurgere
cu valori ridicate în lunile aprilie, mai şi iunie, ca urmare a topirii masive a zăpezilor
şi a ploilor bogate din perioada respectivã. Volumul râurilor este scăzut în lunile
septembrie-octombrie, ca urmare a perioadei secetoase din timpul verii, şi în timpul
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
49
lunilor de iarnã, când zăpada persistã vreme îndelungatã. In anii cu precipitaţii
slabe, pâraiele mai mici cu izvoarele situate în zonele de deal si câmpie seacã o
anumitã perioadã, mai ales cele care străbat regiuni constituite din depozite groase,
permeabile.
În imediata apropiere a amplasamentului nu există ape de suprafaţă.
Hidrogeologie
Conform hărţii hidrogeologice în zonă, amplasamentul este situat pe un
fundament de pietrişuri şi nisipuri, respectiv strate de Cîndeşti, strate acvifere întinse
în roci cu granulaţie grosieră.
Astfel, în zonă se manifestă trei acvifere distincte:
a).- acviferul freatic de suprafaţă cantonat în conul de dejecţie Prahova-
Teleajen, alcătuit din depozite de nisipuri grosiere şi pietriş, precum şi din straturi
subţiri şi discontinue de argile, aparţinând Holocenului şi Pliestocenului superior.
Baza acviferului este constituită din argila din Pleistocenul mediu.
Acviferul atinge adâncimi de 23÷28 m de la sol, nivelul liber se află la
1,0÷5,3 m de la sol; nivelul hidrostatic este de aproximativ 20m faţă de suprafaţa
solului, cantonat în roci cu permeabilitate mare. Apa are calităţi de potabilitate foarte
bune, în special în zona de nord. Alimentarea acviferului se face din precipitaţii şi
prin infiltrarea apei din râurile Prahova, Teleajen şi afluenţii acestora.
Adâncimea pânzei de apă freatică este de 3 ÷ 8 m.
b).- acviferul superior, cantonat în nisipurile de Mostiştea, cuprinde depozite
de nisip şi pietriş grosier aparţinând Pleistocenului inferior. Este situat la o adâncime
de cca.35 m faţă de sol, are o grosime de cca.15 m, fiind separat de orizontul
anterior prin strate impermeabile de grosimi diferite. Acest strat, captiv între
formaţiunile Pleistocenului Superior şi Inferior, constituie sura de apă potabilă din
zonă.
c).- Acviferul inferior, cantonat în stratele de Cîndeşti este alcătuit din
depozite de nisip mărunt aparţinând Pliestocenului inferior şi Levantinului.
În judeţul Prahova, acviferele din Stratele de Cândeşti au fost puse în
evidenţă în mai multe zone.
În partea sudică, în zona de câmpie, complexul acvifer se afundă până la
100m, apa manifestând ascensional sau artezian.
În zona oraşului Ploieşti se menţionează ape sub presiune, cu nivel
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
50
piezometric –20m; debitele obţinute au fost de 20 l/s cu denivelări de 6 m; frontul de
captare este exploatat cu un debit total de 300l/s. În intravilanul oraşului Ploieşti, se
mai extrag debite cuprinse între 8 – 20 l/s, cu denivelări de 5 – 50m, reprezentând
un debit total de 1 m3/s, iar pentru complexul fostelor sere, unde apa manifestă
artezian până la +8m, s-au obţinut debite de 5 – 23l/s.
Apele de adâncime sunt exploatate prin foraje de mare adâncime. Acviferul
liber este alimentat în principal din apa din precipitaţii şi topirea zăpezilor, nivelul
hidrostatic înregistrează adâncimi de 8-10 m primăvara şi toamna şi 20-22 m în
perioadele secetoase ale anului.
Apele de adâncime sunt exploatate în incinta sucursalei Petrobrazi prin
foraje de mare adâncime. Acviferul liber este alimentat în principal din apa din
precipitaţii şi topirea zăpezilor, nivelul hidrostatic înregistrează adâncimi de 8-10 m
primăvara şi toamna şi 20-22 m în perioadele secetoase ale anului.
În cadrul investigaţiilor geofizice efectuate pe amplasamentul instalaţiei de
către firma GEOTESTING CI SRL, nivelul pânzei freatice se află la adâncime de
3,90 ÷ 4,90m şi este cantonată în pietrişuri şi nisipuri.
*
* *
In cadrul studiului geotehnic elaborat de către F&R Worldewide SRL
Bucureşti pentru actuala investiţie DGRS, în caroul 90 s-au efectuat 3 foraje până de
40 m.
Pânza de apă freatică a fost întâlnită la:
Nr.forajului Nivelul pânzei freatice Σ produse petroliere
BH1 6,5m 50,24 mg/l
BH2 4,0m 85,0 mg/l
BH3 5,5m 407.0 mg/l
Din cele trei foraje au fost prelevate probe de apă şi analizate d.p.d.v al
agresivităţii de către laboratorul de ape GERT PREST SRL Bucureşti (ex PROED SA) şi
d.p.d.v.al conţinutului total de produse petroliere şi hidrocarburi aromatice de către
laboratorul ECOIND Bucureşti.
Probele de apă relevate din cele trei foraje prezintă miros de produs
petrolier şi conţin substanţe petroliere, astfel: BH1 – 50,24mg/l; BH2 – 85 mg/l şi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
51
BH3 – 407,0 mg/l.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
52
4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ
Alimentarea cu apă a locaţiei se va face din reţeaua existentă a rafinăriei.
Asigurarea cu apă potabilă a societăţii se asigură prin două racorduri, unul cu
Dn=250 din firul I Movila Vulpii – SGA Prahova şi unul cu Dn=50mm de la sursa
Tinosu (rezervă) – SGA Prahova; apa este stocată într-un rezervor de 300 m3 şi
distribuită pe platforma prin pompare.
Sursele de apă tehnologică pentru întreaga platformă industrială sunt
constituite din următoarele:
- sursa Tătărani-Teleajen, constituită din 35 puţuri forate, cu Ø=12 ¾” şi
adâncimea de 21,6 ÷ 31 m, amplasate în partea de SE a municipiului
Ploieşti;
- sursa Negoieşti-Târgşor, constituită din 22 puţuri forate, cu Ø=12 ¾” şi
adâncimea de 14 ÷ 20 m, amplasate în zona dintre Râul Prahova şi
canalul Leaotul;
- 4 puţuri forate în incinta rafinăriei;
- SGA Prahova Movila Vulpii prin două conducte F1 şi F2, una de joasă
presiune cu Dn=550 mm şi cealaltă de înaltă presiune cu două racorduri
Dn=800 şi Dn=600mm.
4.1.2. NECESARUL ŞI CERINŢA DE APĂ
Construcţia noului obiectiv nu se va necesita solicitarea de debite suplimentare
din surse noi ale RN Apele Române. Debitele se încadrează în cele indicate în
avizul de gospodărire a apelor.
1. Necesarul de apă tehnologică pentru funcţionarea instalaţiei RS include:
- apa tratată din rafinărie pentru racitoarele 181E004, 188E001 şi 188E104
se estimează: Q=310 m3/h
- apa demi pentru alimentarea cazanului recuperator pentru producerea de
abur de medie presiune , se extimează la cca.8 m3/h;
- apă spălare platforme =10 m3/h (periodic)
- apa de recirculare de la baza coloanei de contactare 188D001 este
pompată cu pompele 188GG001A/B prin filtrele 188F001A/B, răcită în
condensatorul de contact 188E001 şi reintrodusă în coloană.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
53
-
N apă tehnologică estimat ≈ 320 m3/h = 7680 m3/zi = 2688. mii m3/an
2. Necesarul de apă pentru incendiu (rezerva intangibilă):
În conformitate cu cerinţele STAS 12260-90, cât şi NFPA15, respectiv
norma Petrom-OMV, intensităţile de răcire cu apă pentru diferite utilaje sunt:
· Coloane şi reactoare...........10.2 l/min mp
· Alte utilaje............................10.2 l/min mp
· Block area spraying ............10.2 l/min mp
· Pompe şi compresoare...... 20.4 l/min mp
· Estacada de conducte....... 10.2 / 8.2 I min mp
Debitul maxim de apă rezultă din necesitatea de a asigura atât stingerea cu
spumă, cât şi răcirea cu apă a utilajelor şi structurilor supuse radiaţiei termice.
Necesarul de apă PSI este:
N = 1200 m3/h
3. Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478/90
Personal operator: 10 (cinci schimburi, câte doi operatori pe schimb)
Nzi max. =1000
KzixQspxNi =1000
106015.1 xx = 0,9 m3/zi
Nzi med. =1000
QspxNi =1000
1060x = 0,6 m3/zi
Norar max. =24
9.0 = 0,0375 m3/h
Calculul cerinţei de apă
Gradul de asigurare după frecvenţa de folosire, conform STAS 1343/0–89
este de 85%.
Cerinţa totală de apă potabilă conform STAS 1343/1–91 este:
[ ]sD
NKKQ gPS
S /m3××=
unde:
KS= 1,07 – coeficient ce ţine seama de nevoile tehnologice ale
instalaţiilor de tratare şi epurare ale sistemului de alimentare cu apă şi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
54
canalizare.
Kp= 1,17 – coeficient ce ţine seama de pierderile de apă în aducţiune şi
în reţeaua de distribuţie.
Qs zi med = 0,75 m3/zi
Qs zi max. = 1,12 m3/zi
Qs orar max = 0,0469 m3/h
Bilanţul consumului de apă conform breviarului de calcul al consumului şi
necesarului de apă este prezentat în tabelul următor:
TABELUL 4.1.1Q total O igienico-
sanitarăQ tehnologic Q incendiu
m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an
7632,9 2 671 515 0,9 315 7632 2671200 *) 1200** 1200
*) de menţionat că:
§ 310 m3/h = 7440 m3/zi = 2 604 mii m3/an apă de răcire tur-retur, care se
recirculă în sistem închis,
§ 8 m3/h= 192 m3/zi = 67,2 mii m3/an, apă tratată pentru alimentarea
cazanului recuperator, se regăseşte o parte în aburul ce se livrează în
reţeaua de abur de medie presiune a rafinăriei şi o parte în condensul de
înaltă presiune. Excesul de abur de 24 bari din cazanul recuperator va fi
exportat în reţeaua de abur de medie presiune după trecerea printr-un
robinet 183PV2020 de reducere şi răcire abur pentru a produce abur uşor
supraîncălzit;
§ apa tratată care constituie zestrea condensatoarelor şi circuitului respectiv
nu se consumă, se recirculă
**) menţionăm că Q incendiu = 1200 m3 / zi = 1200 m3 / an, necesar numai în
caz de incendiu, nu se regăseşte în balanţă
4.1.3. MANAGEMENTUL APELOR UZATE
4.1.3.1.PROGNOZAREA IMPACTULUI
Apele uzate care se vor dezvolta prin construirea noului obiectiv vor fi :
a) – ape uzate menajere
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
55
Q zi max =1000
106015.1 xx x0,8= 0,72 m3/zi ≈ 0,8 m3/zi
b) – ape tehnologice uzate = 10 m3/h rezultate de la spălarea platformei
instalaţiei vor fi dirijate prin canalizarea proprie în reţeaua de canalizare a rafinăriei
spre staţia de tratare şi epurare ape uzate a rafinăriei;
c) – ape pluviale, potenţial poluate cu produse petroliere, în ipoteza unei ploi
de intensitate max. 15 minute, cu frecvenţa de 1/1, cu intensitatea de I = 180 l/s/ha.
obţinute de pe platforma instalaţiei vor fi de:
Q ploaie = 11,5 l/s (ploaie instantanee)
d) – în caz de incendiu: Q = 1200 m3/zi
Se prezintă în continuare bilanţul apelor uzate :
TABELUL 4.1.2.Ape uzate evacuate
Total ape uzate menajere tehnologice Pluviale(ploaie instantanee)
1 2 3 4 5 6 7m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an l/s
240,8 80300 0,8 280 7632*) 2671,2 mii 11,5
TABELUL 4.1.2. (continuare)
Ape direcţionate spre reutilizare /recirculateÎn acest obiectiv Către alte obiective Comentarii
9 10 11 12 13
m3 / zi m3 / an m3 / zi m3 / an
7632**) 2671,2mii - -
**)Se recirculă în circuit închis, nu se evacuează lacanalizareApa pentru răcirea fluxurilor are circuite separate, etanşe,nu există posibilitatea contaminării cu produse petroliere
Se menţionează următoarele:
- apa tratată pentru răcirea fluxurilor tehnologice are circuit închis şi se
recirculă în sistemul de răcire al rafinariei;
- apa tratată pentru răcirea gazelor de proces din soba Claus în cazanul
recuperator 183E001 se regăseşte în aburul de joasă presiune care se
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
56
recuperează;
- apa tratată pentru răcirea gazelor de proces din reactoarele 1 şi 2 în
condensatoarele 183E002 şi 183E003 se regăseşte în aburul de joasă
presiune care se recuperează;
- apa separată din fluxurile gazelor de alimentare în separatoarele de
picături nu reprezintă un consum efectiv, se evacuează la Instalaţia de
Stripare ape uzate.
- singura sursă de apă tehnologică uzată o constituie apa uzată rezultată de
la spălarea platformei tehnologice 10 m3/zi, care se foloseşte periodic,
care se evacuează la canalizarea industrială a platformei, legată la
canalizarea rafinăriei.
4.1.3.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Atât în perioada de realizare a investiţiei, cât şi după punerea în funcţiune a
instalaţiilor SWS, RS ŞI TGT nu vor exista surse dirijate de poluanţi pentru apele de
suprafaţă sau apele subterane.
Sursele posibile de ape tehnologice uzate sunt:
- apa acidă de purjare de la Coloana de răcire gaze (apa de răcire se recirculă,
rezultând şi o purjă de apă acidă);
- apa acidă de purjare de la Regeneratorul de amină
- apa acidă de purjare de la filtrele şi garniturile uzate (rezultă intermitent)
În procesul de producţie instalaţia funcţionează în sistem închis, nu se
evacuează poluanţi în emisarii de suprafaţă sau în apele subterane.
Apa separată din fluxurile de gaze de alimentare este pompată din
separatoarele de picături direct în instalaţia de Stripare ape uzate.
Toate purjele şi scurgerile de la echipamentele tehnologice vor fi
colectate în vase amplasate subteran
Scurgerile de la echipamentele tehnologice şi aparatura AMC din instalaţia
SWS, precum şi purjele vor fi colectate într-un vas subteran de scurgeri 181 F002.
Lichidul este reintrodus la limita instalatiei în linia de evacuare spre rezervorul
existent de ape uzate, folosind presurizare cu azot.
Toate fluxurile lichide din instalaţia SRU, de ex. condensul de joasă
presiune, traseele de abur condensat (steam tracing condensates – trasee de abur
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
57
condensat) apa demineralizată sunt colectate şi dirjate în vasul de degazare
183F201 unde apa este degazată cu abur de joasă presiune.
Condensul este recuperat în întregime şi utilizat ca agent de răcire a gazelor
de proces.
Pentu colectarea scurgerilor de amină se foloseste un rezervor ingropat
de scurgeri 188F102, folosit şi ca vas de preparare a solutiei de amină, care
stochează o parte din soluţia de aminăDMEA în timpul efectuării operaţiilor de
întreţinere. Acest rezervor este prevăzut cu pompă submersibilă 188GG104, pentru
pomparea soluţiei de amină din rezervor înapoi în circuitul de amine.
Platforma instalaţiei va fi prevăzută cu pavaje din beton ciment, cu pante
orientate către guri de scurgere (GS), care vor fi racordate la reţeaua de canalizare
proiectată pe platformă.
Apele meteorice convenţional curate de pe platformă vor fi colectate într-un
cămin şi dirijate spre reţeaua de canalizare pluvială din rafinărie.
Conductele proiectate, ce se vor monta îngropat, vor fi protejate împotriva
coroziunii interioare şi exterioare, iar în punctele critice acestea se vor monta în
tuburi de protecţie.
Captarea tuturor apelor uzate rezultate în urma desfăşurării activităţilor de
pe platforma instalaţiei va asigura protecţia apelor de suprafaţă sau subterane.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
58
4.2 AERUL
4.2.1. DATE GENERALE
Din punct de vedere climateric Judeţul Prahova are un climat foarte variat
ceea ce determină particularităţi climaterice în funcţie de altitudine.
Zona în care se va amplasa obiectivul se încadrează în zona de câmpie, cu
climă temperat continentalã, influenţat de caracteristicile zonei de contact a maselor
continentale estice cu cele vestice şi sudice, cu următorii parametrii:
· temperatura medie anualã este de +10,6oC;
· temperatura minimã absolutã este de -300C;
· temperatura maximã absolutã este de +39.40C;
· precipitaţiile medii anuale sunt de 550-600 mm ;
· adâncimea maximă de îngheţ este 0,90 ÷ 100 cm;
· frecvenţa medie a zilelor de îngheţ cu t £ 00C este de 115 zile/an.
ianfebr
marapr
maiiun
iulaug
septoct
novdec
0
20
40
60
80
ianfebr
marapr
maiiun
iulaug
septoct
novdec
ianfebrmaraprmaiiuniulaugseptoctnovdec
Fig.1 – Diagrama precipitaţiilor lunare
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
- iarna ....................................105,9 mm
- primăvara.............................118,3 mm
- vara .....................................211,8 mm
- toamna ...............................132,0 mm
Sunt considerate “cu precipitaţii” toate zilele în care apa căzută sub forma de
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
59
ploaie, lapoviţă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Cele mai abundente precipitaţii se produc în lunile mai-iulie, iar cele mai
reduse în primele luni ale anului. Aversele înregistrate în timpul verii, cu cantităţi
mari de precipitaţii provoacă eroziuni torenţiale de proporţii mai ales în regiunea
deluroasã, unde predominã rocile argilo-nisipoase. Staţia meteo Ploieşti
înregistrează o medie anualã de 588 mm. Sunt considerate “cu precipitaţii” toate
zilele în care apa căzută sub formã de ploaie, lapoviţã, grindinã, ninsoare etc. a
totalizat mai mult de 0,1 mm.
Vântul este elementul meteorologic care exercită o influenţă hotărâtoare
asupra dinamicii poluării atmosferice.
Direcţia predominantă a vânturilor este cea est-nord-est (14,9%) şi sud-
vestică (11,8%). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 25,8%, iar
intensitatea medie a vânturilor la scara Beaufort are valoarea de 2,3 - 3,1 m/s.
Ca şi celelalte elemente ale climei, vântul are direcţii şi intensităţi diferite,
funcţie de înălţimea şi dispunerea reliefului. Carpaţii constituie un obstacol pentru
circulaţia generalã a atmosferei şi din aceastã cauzã deplasarea aerului se face în
mod diferit la diferite altitudini. Astfel, la înălţime predominã circulaţia dinspre vest cu
o frecvenţã de 64 %, faţã de numai 21% cât reprezintă frecvenţa dinspre sectorul
estic. Viteza vântului are valori foarte diferite, înregistrând în medie peste 7 m/s la
vârful Omu, 2,3 m/s la Sinaia şi 3,1 m/s la Ploieşti. In regiunea de deal curenţii de
aer se deplasează în lungul văilor, dar în general văile şi dealurile oferă un climat de
adăpost favorabil aşezărilor omeneşti.
La Vârful OMU la 2507m
Calm = 1,7
0
10
20
30N
NE
E
SE
S
SW
W
NW
frecventa (%)
viteza (m/s)
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
60
La Ploieşti, altitudinea de164m.
Calm = 25,8
0
5
10
15N
NE
E
SE
S
SW
W
NW
frecventa (%)viteza (m/s)
Circulaţia aerului se face în mod diferit la câmpie şi la munte, unde relieful
constituie un obstacol în calea vânturilor. Astfel, partea sudicã a judeţului, inclusiv
oraşul Ploieşti se aflã sub influenţa predominantã a vântului de NE cu variantele
sale dinspre nord şi est (40%), precum şi ale celui de SV (23%).
Particularităţile de relief produc devieri şi canalizări ale curenţilor care sunt
dirijaţi în special în lungul văilor râurilor. De-a lungul văilor Prahova şi Teleajen pe
direcţia N-S se resimte circulaţia fohnală.
Macroseismic, sectorul se încadrează în zona seismică de calcul A, ag =
0.28g şi perioada de colţ Ts = 1.00.
4.2.2. SURSE ŞI POLUANŢI GENERAŢI
1.- Sursele de poluare în perioada de realizare a investiţiei.
În perioda de realizare a investiţiei, calitatea aerului poate fi afectată local
din cauza următoarelor surse care poat să apară la realizarea unui proiect:
a. Emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în
activităţile de sistematizare a terenului şi de construcţii-montaj ;
b. Emisii de la grunduirea şi vopsirea suprafeţelor metalice;
c. Particule în suspensii şi sedimente de la lucrările de amenajare
platformei şi lucrările de construcţii
2.- După punerea în funcţiune a obiectivului :
a) Emisii de la funcţionarea instalaţiei SWS şi unitatea de tratare amină
b) Emisii tehnologice de la funcţionarea instalaţiilor SR şi TGT
c) Emisii de gaze arse de la incineratorul de gaz rezidual
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
61
4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI
I – IN PERIOADA DE REALIZARE A INVESTITIEI
În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţie, sursele de poluare pentru
aer sunt constituite din emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor
angrenate în efectuarea lucrărilor de construcţii, montaj utilaje şi legături conducte,
de la efectuarea operaţiilor de sudură-tăiere, precum şi de la grunduirea şi vopsirea
suprafeţelor metalice.
Acestea sunt emisii mobile, discontinue, de scurtă durată, şi depind de
numărul de utilaje grele angrenate în astfel de lucrări şi de perioada de funcţionare
a acestora, de volumul de lucrări de sudură-tăiere, precum şi de suprafeţele
metalice ce urmează a fi grunduite şi vopsite.
Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru
că periodic, toate autovehiculele se supun reviziei tehnice, în cadrul unităţilor
autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică generală se măsoară şi noxele
generate de gazele arse. Înscrierea noxelor în limitele admisibile pentru fiecare tip
de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la
verificarea tehnică.
La lucrările de amenajare a platformei pot aparea particule în suspensie şi
sedimente. În acest caz se vor lua măsuri de reducere a poluării cu pulberi prin
transport şi manipulare adecvată a materialelor de construcţii şi a pământului
excavat, acolo unde este cazul.
Efectele acestora vor fi de scurtă durată şi de intensitate medie şi se vor
manifesta numai la nivel local şi numai în timpul zilei. În această fază emisiile nu se
cuantifică.
În concluzie, în perioada de realizare a investiţiei pentru noua instalaţie
DGRS care face obiectul prezentului proiect, emisiile produse sunt nesemnificative.
II - DUPĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
Emisii din procesele tehnologice
II.a) Emisii de la funcţionarea instalaţiei SWS
După punerea în funcţiune a instalaţiei de Stripare ape uzate (SWS) nu vor
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
62
exista surse continue de emisii de poluanţi în atmosferă.
Procesul are loc în circuit închis şi etanş, integrat în fluxul tehnologic al
rafinăriei.
Ø apa stripată , după racire, este trimisă la instalaţia de tratare apă fenolică
exsitentă în rafinărie (OSBL);
Ø gazele acide cu H2S şi NH3 rezultate la vârful coloanei de stripare a apei
acide uzate sunt dirijate la soba Claus din instalaţia de Recuperare Sulf
cu obţinere de sulf lichid;
II.b) Emisii de la funcţionarea instalaţiilor SR şi TGT
Pentru calculul emisiilor de SO2 la funcţionarea instalaţiei de SRU (cod
SNAP 40103 – B413 HTM) se foloseşte metodologia CORINAIR, pentru un
randament de recuperare de 99,9%, rezultând:
Emisii SO2 = 2000%
%100 xperaregradderecu
peraregradderecu- = 2 kg SO2/t sulf produs
Procesul are loc în circuit închis şi etanş, integrat în fluxul tehnologic de
desulfurare gaze cu Stripare ape uzate, Recuperare Sulf şi Tratare Gaze Reziduale;
emisiile de SO2 dezvoltate nu se evacuează în atmosferă, sunt dirijate la instalaţia
de Tail Gas unde sunt hidrogenate la H2S, absorbite în soluţie de MDEA, desorbite
şi apoi se recirculă la RS.
II.c) Emisii de gaze arse de la incineratorul de gaz rezidual
Se estimează că în instalaţiile SR şi TGT se ard cca.200 m3/h gaze
naturale, conţinând 95% C1, 4% C2 şi 1% C3.
Pentru debitul de combustibil dat de 200m3/h, la un coeficient de exces de
aer de 1,15 , debitul de gaze arse este 9269,9 kg /h, care se diluează cu o cantitate
de aer de 13000kg/h, rezultând un debit de evacuare la coşul incineratorului de Q=
22269,90 kg/h.
Amestecul de gaze arse şi aer este avacuat prin coşul incineratorului de
gaze reziduale 183C101 cu h=50 m şi Ø interior de 1m.
Proiectul prevede un conţinutul de SO2 (NOx, CO) în aerul evacuat la coş de
max. 500 mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
63
Tabelul 4.2.1. – Surse staţionare dirijate
Denumirea sursei Poluant Debit masickg/ht/an
Concentraţia înemisie,mg/Nm3 Prag de intervenţie
1 2 3 5 6
ÎN TIMPUL CONSTRUCŢIEI INSTALAŢIEI DGRS
Nu există surse staţionare dirijate în timpul realizării lucrărilor de investiţii
DUPĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INSTALAŢIEI
Gaze arse de laarzătorul incineratoruluide la TGT
SO2 2,437 kg/h SO220,47 t/an SO2
313mg/Nm3 SO2 @3%O2
2000 mg/Nm3 *)
*)conform Autorizaţiei Integrate de Mediu nr. 15 revizuită în 30.10.2009, din anul2014 valoarea limită trebuie sa fie de 2000 mg/Nm3
Concentratia în emisie este de 313 mg/Nm3SO2 gaze uscate @ 3%O2, faţă de
prevederile proiectului de 500 mg/Nm3 şi faţă de prevederile AIM nr. 15, de
2000 mg/Nm3
Tabelul 4.2.2. – Surse staţionare nedirijate
Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)
Scăpări de acetilenă la efectuarea
operaţiilor de sudură-tăiere
Volumul emisiilor provenite de la generatoarele de acetilenă nu poate fi
cuantificat, el fiind funcţie de starea tehnică a generatoarelor şi de
frecvenţa operaţiilor de sudură-tăiere. Poluarea generată este
nesemnificativă.
Grunduirea şi vopsirea suprafeţelor
metalice
Hidrocarburi ce cuprind substanţe
alifatice şi aromatice, alcooli,
cetone, esteri, alchili şi alcooli
minerali
Emisii de scurtă durată şi de
intensitate medie şi se vor
manifesta numai la nivel local şi
numai în timpul zilei. În această
fază emisiile nu se cuantifică.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
64
Tabelul 4.2.3 – Surse mobile
Poluanţi şi debite masice (g/h)Denumirea sursei
Particule SOx CO Hidrocarburi NOx Aldehide Subst.org.
ÎN PERIOADA DE REALIZARE A INVESTIŢIEI
În perioada de execuţie a lucrărilor de investiţie, sursele de poluaremobile pentru aer vor fi constituite din
emisiile provenite de la eşapamentele motoarelor utilajelor angrenate în efectuarea lucrărilor de construcţii, montaj
utilaje şi legături conducte.
Acestea sunt emisii mobile, discontinue, de scurtă durată, şi depind de numărul de utilaje grele
angrenate în astfel de lucrări şi de perioada de funcţionare a acestora.
Poluarea generată de autovehicule se încadrează în limitele admise, pentru că periodic, toate
autovehiculele sunt supuse reviziei tehnice, în cadrul unităţilor autorizate RAR, unde pe lângă starea tehnică
generală se măsoară şi noxele generate de gazele arse. Înscrierea acestor noxe în limitele admisibile pentru fiecare
tip de autovehicul, constituie condiţie de eliberare a vizei periodice referitor la verificarea tehnică.
DUPĂ PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE A INVESTIŢIEI
Nu există surse mobile de emisii după punerea în funcţiune a instalaţiei
Tabelul 4.2.4.a – Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi
Parametrii gazelor evacuate Parametrii gazelor evacuate Parametrii gazelor evacuate
Parametri
i gazelor
evacuate Denu
mire
Debit gaze
arse
evacuate,
t/an
Timpul
de lucru
anual,
ore
Polua
nţi
gene
raţi
Denumire
Înălţim
e, m
Diametrul
interior
la vârf al
coşului
mm
Vitez
a, m
/s
Temp
era-
tura
,O CDebit
volumic /
debit masic
g/s
1 2 3 4 5 8 9 10 11 12 13
Procese în
industria
petrolului
Gaze
arse
9269,9
kg/h
=2940
t/an
8400
ore
SO2
Coşul
incineratorului
de la TGT
50 m 1,00
-
350,O C
0,667
g/s
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
65
Tabelul 4.2.4.b – Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi:
Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate local)*
Sursa de suprafaţă
Cantităţi de
poluanţi emişi
Sursa punctuală sau
începutul sursei liniare
Sfârşitul
sursei
liniare, m
Centr
u de
simet
rie, m Lungime
m Lăţim
e, m
Supr
afaţa
surs
ei, m
2 Poluanţ/
debitmasic
Anual
t/an
14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Arzător soba Claus(numai la pornirea şioprirea instalaţie) şiincinerator
- - - - - - -
0,667 g/sSO2
20,47 t/an SO2
Calcule de dispersie:
Studiul dispersiei poluanţilor a luat în considerare toate emisiile ce vor
proveni în urma desfăşurării activităţii, imisiile astfel calculate fiind comparate cu
limitele stipulate în Ordinul 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
SO2, NO2 şi NOx, a pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator şi corelat cu Ordinul
1268/2008 pentru aprobarea incadrarii localităţilor din cadrul Regiunii 3 şsi Regiunii
8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor
şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România
Imisiile de poluanţi se calculează cu ajutorul ecuaţiei Bosanquet-Pearson
pentru o sursă punctiformă amplasată la înălţime şi o singură direcţie de dispersie a
poluanţilor:
)*
exp(*****2
1000)(2 xp
Hxvqp
Qxc -=p p
HX*2max =
unde:
Q – puterea sursei (cantitatea de poluanţi emişi de sursă în mod
continuu), g/s
c0 – concentraţia de poluanţi la nivelul solului, mg/m3
v2 – viteza medie a vântului, m/s
H – înălţimea de evacuare a poluantului, m
P – coeficient de difuzie lateral
Q – coeficient de difuzie orizontal
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
66
Xmax – distanţa maximă de la sursă la care se obţine concentraţia maximă
Valorile coeficienţilor p şi q se stabilesc funcţie de gradul de turbulenţă al
atmosferei.
Pentru prezenta lucrare s-au utilizat coeficienţii de difuzie specifici
turbulenţei moderate şi anume : p = 0,1 şi q = 0,16 .
Se observă că, concentraţia maximă la nivelul solului pe direcţia vântului, de
la o sursă situată la nivelul solului este direct proporţională cu puterea sursei, cu
raportul coeficienţilor de difuzie (vertical şi lateral) şi invers proporţională cu viteza
vântului şi cu pătratul înălţimii sursei.
Distanţa până la concentraţia maximă la nivelul solului pe direcţia
preponderentă a vântului creşte cu înălţimea sursei, fiind direct proporţională cu
aceasta şi invers proporţională cu mărimea coeficientului de difuzie vertical.
Studiul dispersiei pentru prezentul proiect a fost promovat luând în calcule o
înălţime de evacuare a poluantului de 50 m şi o viteză a vântului de 3,1 m/s, viteza
medie pe direcţia preponderentă a vântului NE.
Tabelul 4.2.5 - Concentraţii maxime pe diferite intervale de mediere
Concentraţia maximă
Poluant mg/m3 Prag de alertă*),
mg/m3
Valoare limită=pargde intervenţie*),mg/m3
Observaţii
1 2 3 4 5
Arzătorul sobei Claus la pornirea şi oprirea instalaţiei şi arzătorul incineratorului
SO2 313 mg/Nm3 1400 mg/Nm3 2000 mg/Nm3Din AIM nr 15revizuită în30.10.2009
*)Conform Ordinului nr.756/97, cap.v:
- pragurile de intervenţie sunt reprezentate de concentraţiile maxime
admisibile de poluanţi la nivelul solului (ordinul 592/2002)
- pragurile de alertă reprezintă 70% din pragurile de intervenţie, în acest caz
prevederea din AIM.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
67
Tabelul 4.2.6. Instalaţii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor
evacuate), măsuri de prevenire a poluării aerului.
Denumirea
sursei de
poluare
Denumirea şi tipul
instalaţiei de
tratare
Poluanţi
reţinuţi
Eficienţa instalaţiei în
concordanţă cu documentaţia
tehnică de proiectare
Alte măsuri de
prevenire a
poluării1 2 3 4 5
Se prevede ca monitorizarea emisiilor în aer să se realizeze:
§ pe fiecare sursă (în cazul instalaţiilor – pe conducta care le conduce la
faclă);
§ la coşul incineratprului de evacuare a gazelor arse (se prevăd puncte de
prelevare probe pentru determinarea calitatii gazelor evacuate, precum şi
platformă de acces la punctele de prelevare probe).
§ dotarea cuptorului şi incineratorului cu arzătoare performante cu low NOx,
astfel încât să se realizeze prevederile privind emisiile de SO2 (NOx, CO)
în aerul evacuat la coş, de max. 500 mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2, faţă
de prevederile BAT de 2000 ÷ 400 mg/Nm3 SO2
Instalatii pentru reţinerea şi dispersia poluanţilor în atmosferă
Gazele rezultate din Unitatea de stripare a apelor acide si Unitatea de tratare
a aminelor, sunt evacuate periodic la sistemul de facla existent în rafinărie.
Emisiile de gaze reziduale rezultate de la Absorber vor fi dirijate la incinerator,
în vederea îndepărtării urmelor de sulf.
Aceasta instalatie reprezinta un sistem de protectie al mediului deoarece
gazele reziduale cu continut de sulf rezultate de la instalatia Claus sunt tratate in
vederea scaderii continutului de sulf pana la o valoare permisa de legislatia in
vigoare.
Din cauza ca H2S rămane în efluentul Claus, gazul rezidual, chiar după ultima
recuperare, trebuie să fie incinerat pentru oxidarea acestui H2S nedorit la SO2;
aceasta se realizeaza in incinerator înainte de a fi evacut în atmosferă.
Debitul gazelor de ardere rezultate din incinerator evacuate prin coşul cu
H=50m în atmosferă este Q= 22269,90 kg/h.
Se garantează un conţinut de SO2 (NOx, CO) în aerul evacuat la coş de max.
500 mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2 .
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
68
În BAT la cap.5 for Sulphur Recovery Unit se prevede un conţinut de
2000 ÷ 400 mg/Nm3 SO2 în fluxul de gaze arse de la incinerator.
4.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
În condiţii normale de funcţionare a instalaţiei nu vor exista surse de poluare
a atmosferei cu produse petroliere gazoase.
Prin proiectul tehnologic conform licenţei firmei „Le Gas integral”, Franţa, se
prevăd următoarele :
· arderea controlată a gazelor cu H2S în arzătoarele sobei Claus şi
incineratorului de gaze reziduale;
· desfăşurarea controlată a reacţiilor şi în cele două reactoare ale instalaţiei
SR, cu separarea sulfului format în treapta termică şi în cele două trepte catalitice
prin condensare;
· alimentarea arzătoarelor sobei Claus la pornire şi oprire, precum şi a
incineratorului cu gaz natural (vezi cap.1.6.10 pct.4), cu eliminarea gazelor arse
formate la coşul incineratorului proiectat;
· procesul tehnologic va funcţiona în sistem etanş închis;
· regenerarea catalizatorului se va face ex-situ. Având în vedere faptul că,
catalizatorul uzat este piroforic, manipularea lui se face sub pernă de azot. După
purjarea cu azot, catalizatorul va fi încărcat în containere şi transportat la unităţi
specializate în regenererea acestuia sau se returnează la furnizor;
· instalaţia va fi prevăzută cu supape de siguranţă care în caz de necesitate
vor permite evacuarea gazelor la faclă;
· la oprirea instalaţiei se va asigura arderea completă a urmelor de H2S din
echipamentul tehnologic, precum şi purjarea acestora cu abur înainte de
deschiderea utilajelor;
· aerisirile utilajelor sunt racordate la sistemul de faclă al rafinăriei
· instalaţia are un sistem complex de automatizare, care în caz de avarie va
asigura evacuarea produselor gazoase în linia de faclă existentă a rafinăriei.
Din examinarea datelor prezentate, se observă că emisiile şi imisiile de
poluanţi ce vor rezulta în urma funcţionării instalaţiei arzătorului sobei Claus la
pornirea şi oprirea instalaţiei DGRS, precum şi la funcţionarea incineratorului nu vor
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
69
depăşi limitele maxime admisibile conform legislaţiei în vigoare.
Ca urmare, din punct de vedere al factorului de mediu „aer”, funcţionarea
obiectivului va avea un impact minim asupra mediului.
4.3 SOLUL
4.3.1 DATE GENERALE
Formarea solurilor este un proces complex, după cum complexe sunt
constituţia şi funcţiile lor care reflectă efectul factorilor pedogenetici, atât naturali cât
şi antropici.
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează
învelişul vegetal şi calitatea apei, în special a râurilor şi a apelor subterane, reglează
scurgerea lichidă şi solidă în bazinul hidrografic al râurilor şi serveşte ca o
geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi apei, prin reţinerea, reciclarea şi
neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în agricultură,
deşeurile şi resturile organice.
În Câmpia Ploieştilor, pietrişurile conului prahovean, prelungite în amonte de
terasa de la Câmpina şi Breaza, sunt acoperite cu cernoziomuri rendzinice şi
cernoziomuri levigate, iar la vest de Prahova de soluri brune.
Varietatea reliefului, substratul litologic, condiţiile climaterice, vegetaţia, care
atrag după sine diversificarea celorlalte condiţii fizico-geografice în ansamblu, fac
posibilã existenţa a numeroase tipuri de soluri.
În zona amplasamentului există soluri antropice, rezultate prin intervenţia
omului asupra solurilor iniţiale, de tipul protosoluri antropice, sub forma unor lentile
de diverse mărimi şi formate prin depunerea materialelor rezultate din executarea
lucrărilor de construcţii.
Suprafaţa pe care se va amplasa instalaţia este liberă de construcţii.
Pe amplasamentul instalaţiei, în cadrul elaborării studiului geotehnic de către
F&R WorldWide SRL Bucureşti, s-au realizat 3 foraje geotehnice (BH1, BH2 şi BH3,
amplasate conform scheţei anexate la studiul geo) până la adâncimea de 40,5m.
Conform acestui studiu, substartul litologic al solului este următoarea:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
70
Foraj BH1Adâncimea Structura litologică 0,00 ÷ 0,4 beton 0,40 ÷ 3,0 umplutură (argilă brună, tare, cu nisip mărunt) 3,00 ÷ 10,5 pietriş cenuşiu, compact, cu nisip mare şi mediu10,50 ÷ 12,0 nisip cenuşiu, mediu şi fin, densitate medie12,00 ÷ 24,0 pietriş mare şi mediu, galben-cenuşiu, cu nisip mediu şi fin24,00 ÷ 27,5 argilă galben - brună, tare27,50 ÷ 30,0 argilă cenuşie cu concreţiuni calcaroase, urme de oxizi de
fier30.00 ÷ 40,5 argilă galben-cenuşie compactă, cu nisip grosier spre mediu
Foraj BH2Adâncimea Structura litologică 0,0 ÷ 0,4 beton 0,4 ÷ 2,0 umplutură (argilă cenuşie, tare, cu nisip mărunt) 2,0 ÷ 5,1 pietriş argilos nisipos, cenuşiu, compact 5,1 ÷ 16,0 pietriş mărunt şi grosier, compact; pietriş cu nisip şi
bolovăniş16,0 ÷ 17,5 nisip cenuşiu, mărunt spre grosier, densitate medie17,5 ÷ 19,0 pietriş cenuşiu mare, compact19,0 ÷ 20,5 nisip cenuşiu mediu cu dens.medie spre mare, cu pietriş
mărunt20.5 ÷ 26,8 pietriş cenuşiu, mărunt spre mare cu nisip grosier26.8 ÷ 29,5 argilă galben nisipoasă, foarte tare29.5 ÷ 31,5 nisip cenuşiu, fin cu densitate mare31.5 ÷ 34,0 argilă cenuşie f. tare spre dură cu intercalaţii brune34.0 ÷ 35,5 argilă cenuşie dură cu intercalaţii brune35.5 ÷ 40,5 argilă cenuşie dură cu intercalaţii brune
Foraj BH3Adâncimea Structura litologică 0,0 ÷ 0,4 beton 0,4 ÷ 2,0 umplutură (pietriş şi nisip compactate) 2,0 ÷ 3.7 pietriş cenuşiu, mare cu nisip mediu 3,7 ÷ 6,8 pietriş cenuşiu mare spre mic, cu urme de bolovăniş
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
71
Foraj BH3 6,8 ÷ 12,5 nisip cenuşiu, mare spre mic, compact12,5 ÷ 17,3 nisip cenuşiu mare cu pietriş mărunt17,3 ÷ 23,4 nisip galben-cenuşiu, mediu spre grosier, compact23,4 ÷ 27,7 argilă, argilă nisipoasă, galbenă spre galben-brun, f. tare, silt27.7 ÷ 32,5 nisip galben-cenuşiu, mediu-grosier, compact32,5 ÷ 35,5 nisip cenuşiu, grosier, compact, cu pietriş mărunt35.5 ÷ 40,5 argilă cenuşie dură
La efectuarea studiului geotehnic, de pe amplasament au fost prelevate 15
probe de sol, câte 5 (cinci) din fiecare foraj şi analizate de către ECOIND Bucureşti,
laboratorul de analize instrumentale.
Din examinarea Buletinului de analiză nr. 250/ 23.03.2009 (se anexează)
rezultă că pe amplasamentul instalaţiei (folosinţă industrială – mai puţin sensibilă)
nu există poluare cu produse petroliere.
Valorile rezultatelor obţinute se încadrează la majoritatea probelor sub
pragul de alertă, iar la două probe (1067 şi 1068) rezultatele obţinute se încadrează
între pragul de alertă şi pragul de intervenţie pentru solul de folosinţă mai puţin
sensibilă.
Din istoricul amplasamentului rezultă că există poluare istorică, acumulată în
cei peste 70 ani de existenţă a platformei industriale Brazi.
Poluarea istorică îşi are originea la începutul prelucrării ţiţeiului pe platforma
Brazi. Adâncimea stratului îmbibat cu produse petroliere este de 4-6 m de la
suprafaţă. Direcţia de curgere a produsului petrolier coincide cu direcţia de curgere
a pânzei de apă freatică şi anume pe direcţia SE.
Contaminarea solului până la stratul acvifer este rezultatul unei poluări în
timp. Aceasta este cauzată de defecţiunile apărute la utilaje, spargeri de conducte,
deversări din vase şi rezervoare, accidente tehnologice, precum şi accidente
(scurgeri) provocate de bombardamentele în timpul războiului.
Din documentaţia existentă rezultă, că s-a constatat micşorarea grosimii
stratului de produs petrolier, precum şi a vitezei de înaintare a frontului de poluare în
stratul de apă freatică din zona de sud a municipiului Ploieşti, pe de o parte datorită
diminuării aportului de poluant de la unităţile de prelucrare din zonă, şi pe de altă
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
72
parte datorită recuperărilor din subteran efectuate de către rafinăriile ASTRA şi
Petrobrazi, precum şi de către întreprinzătorii particulari
Trebuie menţionat faptul că pentru toată platforma petrochimică Brazi se
desfăşoară un program PHARE de depoluare a solului şi pânzei de apă freatică.
Din anul 2001 a început derularea efectivă a Proiectului PHARE RO 9910.02
„Evaluarea şi managementul datoriilor de mediu în zona de sud a oraşului Ploieşti”,
al cărui beneficiar a fost Petrom Bucureşti. În realizarea acestui proiect a fost
implicat un consorţiu olandezo-român, inclusiv UPG Ploieşti, Petrostar Ploieşti,
rafinăria Petrobrazi.
S-a realizat un pilot de depoluare a subteranului poluat cu produse petroliere,
în zona sucursalei Petrobrazi şi o reţea de monitorizare în zona de sud-est a ariei de
poluare existentă, constând din 250 foraje. Forajele au fost amplasate pe domeniul
public a comunelor limitrofe, inclusiv pe teritoriul comunei Brazi.
Programul de recuperare a produselor petroliere din sol şi pânza de apă
freatică, constă în forarea de puţuri şi construirea de bariere fizice şi biologice.
În vederea îmbunătăţirii calităţii solului şi a apei subterane pe platforma
PETROBRAZI s-a acţionat pentru:
1- creşterea performanţelor sistemului de drenare şi colectare a produsului
petrolier din pânza freatică prin exploatarea corespunzătoare a sistemului de
depoluare alcătuit din:
h) module PHARE: Pilot de depoluare prin injecţie cu alcool, Pilot tip puţ de
denivelare cu sistem de extracţie, Pilot de testare a sistemelor de
extracţie;
i) sisteme de stopare a dispersiei poluării;
j) bariera fizică la scară redusă , barieră hidraulică;
k) barieră fizică la scară largă, barieră biologică cu biostimulare
l) sistem de monitorizare tip piezometre.
2- reducerea considerabilă a cantităţii de produse petroliere infiltrate în sol,
şi implicit în apa subterană prin executarea de lucrări de reparaţii canalizări, reparaţii
rezervoare, impermeabilizarea prin betonare a platformelor de manipulare şi
depozitare produse petroliere
Depoluarea solului pe amplasamentul instalatiei va continua în cadrul
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
73
programului PHARE de decontaminare pentru toată zona platformei industriale Brazi.
4.3.2 SURSE DE POLUARE A SOLURILOR
Atât în perioada de realizare a lucrărilor de investiţie, cât şi după punerea în
funcţiune a instalaţiei, nu vor exista surse continue de poluare a solului.
În perioada de realizare a instalaţiei, solul va fi afectat prin modificarea
configuraţiei zonei.
Prin construcţia noii instalaţii, destinaţia locaţiei nu s-a schimbat.
Suprafaţa de 22590,5 m2 aferentă construcţiei instalaţiei va fi modificată prin
executarea lucrărilor de amenajare, consolidare, săpături şi nivelare teren necesare
pentru executarea fundaţiilor pentru amplasarea utilajelor şi echipamnetelor
tehnologice.
Acolo unde este cazul, stratul vegetal va fi decopertat şi prezervat, urmând
să fie împrăştiat pe spaţiul verde.
Probele de rezistenţă şi etanşeitate ale conductelor şi utilajelor se vor face
cu apă curată, fără suspensii mecanice. După proba de presiune apa folosită va fi
deversată la canalizarea industrială şi dirijată spre staţia de epurare a rafinăriei.
Controlul îmbinărilor prin sudură a conductelor se va realiza cu metode
nedistructive (lichide penetrante sau ultrasunete).
Nu se vor utiliza substanţe cu caracter poluant pentru sol, însă se pot
înregistra mici scăpări accidentale de ulei şi combustibili de la utilajele folosite.
Suprafaţa aferentă instalaţiei va fi betonată. Odată realizată această
platformă, posibilitatea afectării solului cu produse petroliere va fi mult diminuată.
În perioada de funcţionare a instalaţiei nu vor exista surse dirijate de
emisii în factorii de mediu. Proiectul prevede măsuri de eliminare a posibilitîţii de
poluare a solului, prezentate la p.4.3.4
4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI
Impactul asupra solului în timpul realizării lucrărilor de investiţii va fi:
1.- pozitiv deoarece se va schimba situaţia existentă, prin valorificarea unei
suprafeţe de teren neutilizate, precum şi prin schimbarea aspectului zonei,
betonarea întregii platforme pentru amplasarea utilajelor;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
74
2.- impactul se va resimţi pe suprafaţa de teren aferentă investiţiei, dar nu se
va resimţi în arealul înconjurător;
3.- impactul nu va afecta alţi receptori, caracteristici valoroase sau rare ale
mediului sau arii ori zone protejate;
4.- impactul se va resimţi pe termen scurt şi temporar, pe perioada de
realizare a lucrărilor;
5.- impactul va fi reversibil şi remediabil, urmând ca suprafaţa neocupată să
fie amenajată ca spaţiu verde
Impactul asupra solului pe perioada de funcţionare a instalaţiei DGRS va fi :
· continuu, pe toată perioada de funcţionare a acesteia,
· pe termen lung şi reversibil pentru că la încetarea activităţii obiectivului
analizat va fi refăcută calitatea acestuia.
4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
În vederea asigurării protecţiei solului şi implicit a apelor subterane la
funcţionarea instalaţiei, prin proiect se prevăd următoarele lucrări care reduc
posibilitatea şi sursele potenţiale de poluare:
m) - impermeabilizarea prin betonare şi rostuire a
platformei pe care este amplasată instalaţia, colectarea tuturor
surselor de ape potenţial poluate de pe aceasta şi dirijarea lor la
reţeaua de canalizare industrială;
n) - realizarea canalizării pe categorii de scurgeri (menajeră,
industrială) şi conectarea acestora la reţelele existente, specifice.
o) - toate scurgerile de produse petroliere de la utilaje şi din
punctele joase ale conductelor vor fi colectate prin sistemul de
canalizare şi dirijate spre staţia de epurare a rafinăriei.
p)Conductele proiectate ce se vor monta îngropat vor fi protejate împotriva
coroziunii interioare şi exterioare, iar în punctele critice (traversări de drumuri)
acestea se vor monta în tuburi de protecţie.
Pentru a împiedica posibilele infiltrări de produse petroliere în sol, toată
suprafaţa platformei instalaţiei va fi impermeabilizată prin betonare, de pe care apele
pluviale potenţial poluate vor fi colectate şi dirijate la canalizarea industrială a
rafinăriei.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
75
La exploatareai corespunzătoare a instalaţiilor cu respectarea condiţiilor de
operare şi întreţinere nu vor exista surse de poluare pentru sol.
În concluzie se poate afirma că soluţiile constructive adoptate la realizarea
instalaţiei DGRS fac ca posibilitatea poluării solului şi subsolului să fie practic nulă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
76
4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI
Conform regionării geomorfologice prezentat în „Harta României cu unităţile
de relief”, platforma Brazi se încadrează în regiunea geomorfologică D, Câmpia
Ialomiţei, subregiunea Câmpia piemontană a Prahovei, unitatea Ploieştiului. formată
prin suprapunerea conurilor de dejecţie ale Prahovei şi Teleajenului, la ieşirea
acestora din dealurile subcarpatice.
Harta geologică în zonă
Din punct de vedere geologic, terenul face parte din avanfosa carpatică,
reprezentată prin zona sa internă, cutată, cunoscută în regiunea de curbură sub
denumirea „zona cutelor diapire”.
Structura geologică a subsolului se încadrează în caracteristicile generale
ale zonei municipiului Ploieşti, alcătuită din depozite cuaternare, Halocen,
Pliestocen superior, suprapuse peste depozite mai vechi, Pliestocen mediu,
Pleistocen inferior şi Levantin. Straturile geologice din adâncime sunt alcătuite din
roci sedimentare. Dispunerea acestora este tipică unităţilor de platformă, orizontale
sau slab monoclinale.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
77
Spre partea superioară a scoarţei se întâlnesc pietrişuri, nisipuri şi argile,
într-o alternanţă ce tratează dispunerea sedimentelor transportate din Carpaţi şi
zona subcarpatică.
Câmpia Ploieştilor este o câmpie piemontană, cu suprafaţa netedă cu
onduleuri abia sesizabile. Terenul prezintă o înclinare de la nord-vest spre sud-est,
cu o pantă medie de cca. 1‰
Oraşul Ploieşti este amplasat pe depozite cuaternare, astfel:
§ depozite holocene, constituite din nisipuri grosiere, pietrişuri, argilă prăfoasă,
cu grosimi de 0,7 ÷ 4 m;
§ depozite pleistocen superioare, constituite din nisipuri grosiere şi pietrişuri,
argile, cu grosimi de 15,9 ÷21,6 m;
§ depozite pleistocen mediu, constituite din argile şi argile lutoase, care
constituie baza stratului impermeabil pentru acviferul interceptat la 18,75
÷26,8 m de la sol;
§ depozitele pleistocenului inferioar, constituite din straturi suprapuse de argile,
argile lutoase şi nisipuri cu grosimi de 500 ÷ 950 m, care includ şi depozite de
cărbune şi ţiţei.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
78
În cadrul investigaţiilor geofizice efectuate pe amplasamentul instalaţiei de
către firma GEOTESTING CI SRL, nivelul pânzei freatice se află la adâncime de 3,90 ÷
4,90m şi este cantonată în pietrişuri şi nisipuri.
4.4.1. IMPACTUL PROGNOZAT
Nu există surse continue de poluare a subsolului.
Prin procesul tehnologic proiectat nu se prevede evacuare de ape uzate în
efluenţi de suprafaţă sau în subteran.
În instalaţie nu se vor depozita materiale sau substanţe periculoase.
Prin betonarea întregii platforme pe care se va amplasa Instalaţia se
apreciază că solul şi subsolul vor fi protejate de scurgerile accidentale de produse
petroliere.
Măsurile constructive care vor asigura protecţia solului, vor asigura inclusiv
şi protecţia subsolului.
În ceea ce priveşte subsolul, impactul asupra acestuia va fi posibil, dar puţin
probabil prin măsurile de protecţie luate prin proiect.
4.4.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Instalaţia este astfel realizată încât să se evite poluarea solului şi subsolului
:
§ platforma instalaţiei va fi betonată pentru a împiedica, ca eventualele
scurgeri de produse să se infiltreze în sol ;
§ echipamentele cu produse petroliere vor fi prevăzute cu sistem de
măsurare a nivelului, semnalizare şi alarmare la atingerea nivelului maxim de
umplere, astfel încât să se evite deversarea produselor ;
§ canalizarea preconizată, realizată pe categorii de scurgeri va asigura
colectarea şi evacuarea apelor uzate de pe amplasament fără a contamina solul şi
subsolul din zonă;
§ toate purjele şi scurgerile de la echipamentele tehnologice vor fi colectate
recipiente montate subteran amplasat subteran
Astfel, scurgerile de la echipamentele tehnologice şi aparatura AMC din
instalaţia SWS, precum şi purjele vor fi colectate într-un vas subteran de scurgeri
181 F002. Lichidul este reintrodus la limita instalatiei în linia de evacuare spre
rezervorul existent de ape uzate, folosind presurizare cu azot.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
79
§ Toate fluxurile lichide din instalaţia SRU, precum condensul de joasă
presiune, traseele de abur condensat (steam tracing condensates), apa
demineralizată sunt colectate şi dirjate în vasul de degazare 183F201.
§ Condensul este recuperat în întregime şi utilizat ca agent de răcire a
gazelor de proces.
§ Scurgerilor de amină se colectează într-un un rezervor ingropat de
scurgeri 188F102, folosit şi ca vas de preparare a solutiei de amină, care stochează
o parte din soluţia de aminăDMEA în timpul efectuării operaţiilor de întreţinere.
§ conductele proiectate ce se vor monta îngropat vor fi protejate împotriva
coroziunii interioare şi exterioare, iar în punctele critice (traversări de drumuri)
acestea se vor monta în tuburi de protecţie.
§ în cazul opririlor planificate sau accidentale, după evacuarea produselor
din echipamente în facla de joasă presiune, se va trece pe alimentarea cu gaze
naturale desulfurate a arzătorului sobei Claus până la arderea completă a H2S,
după care se va introduce abur, condensul fiind colectat în totalitate.
În concluzie se poate afirma că soluţiile constructive adoptate la realizarea
instalaţiei DGRS fac ca posibilitatea poluării subsolului să fie nulă.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
80
4.5. BIODIVERSITATEA
Terenul pe care va fi amplasată instalaţia de recuperare sulf se află pe teritoriul
unei întreprinderi industriale existente cu acelaşi profil, folosinţa terenului nu se
schimbă, nu este propice vegetaţiei spontane şi nu reprezintă habitatul unor specii de
vieţuitoare.
Instalatia DGRS se va amplasa pe platforma industriala a Petrobrazi.
Poluantii specifici evacuaţi din instalaţie au impact nesemnificativ faţă de fondul
existent al zonei.
Datorită caracterului practic nepoluant, al poziţiei şi distanţei faţă de suprafetele
de teren cultivate şi populate cu fauna terestră sau acvatică, obiectivul nu va influenţa
negativ vegetaţia şi fauna din zonele adiacente.
4.5.1. IMPACTUL PROGNOZAT
Prezenţa florei şi faunei este pur întâmplătoare, atât pe amplasamentul propriu-
zis al instalaţiei cât şi în zona înconjurătoare, ea manifestându-se la nivelul de smocuri
răzleţe de iarbă.
Activitatea de construire şi funcţiionare a instalaţiei proiectate nu va afecta
vegetaţia sau fauna din areal, astfel că se poate afirma că nu va exista un impact asupra
vegetaţiei şi faunei din zona amplasamentului şi din zonele limitrofe nici în timpul realizării
lucrărilor de investiţie, şi nici după punerea în funcţiune a instalaţiei.
4.5.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Datorită unei reprezentări foarte slabe a vegetaţiei în zona de amplasare şi a
unui impact inexistent, nu au fost prevăzute măsuri speciale de diminuare a impactului
asupra vegetaţiei sau faunei.
4.6 PEISAJUL
4.6.1. IMPACTUL PROGNOZAT
Aşa cum s-a menţionat obiectivul va fi amplasat în zona industrială a oraşului
Ploieşti, pe un teren cu folosinţă industrială şi se încadrează perfect în peisajul industrial
al acesteia.
În continuare se va prezenta modalitatea de utilizare a terenului şi anume:
ST = suprafata totala a terenului / 3706017 mp, din care,
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
81
suprafata aferenta lucrarilor din prezenta investitie 25.290,54 mp
SC = suprafaţa construita (clădiri, accese) / clădire: 8,5m x 11m
Spr = suprafaţa spaţii verzi/libere : nu este cazul
St = suprafata căi de transport, CF: nu este cazul
4.6.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Datorită unei reprezentări foarte slabe a vegetaţiei în zona de amplasare şi a
unui impact inexistent, nu au fost prevăzute măsuri speciale de diminuare a impactului
asupra vegetaţiei sau faunei.
Pe baza celor prezentate se apreciază că impactul construirii şi funcţionării
obiectivului asupra cadrului natural şi valorii estetice a peisajului va fi inexistent.
4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
Instalatia DGRS va fi amplasată pe platforma industrială Petrobrazi, la distanţă
apreciabila faţă de aşezările umane, ca urmare populaţia din zonă nu va fi afectată în
nici un fel de construcţia acestui obiectiv.
Activitatea din cadrul instalaţiei nu va avea niciun impact negativ asupra
caracteristicilor demografice ale populaţiei din zonă sau asupra condiţiilor de viaţă ale
locuitorilor din zonă.
Terenul pe care se va amplasa obiectivul este cotat ca teren neproductiv – teren
cu construcţii industriale. Terenul nu este supus restricţiilor, fiind amplasat în afara
zonelor protejate sau de interes public.
Instalaţia care face obiectivul prezentului proiect incluzând Stripare ape uzate,
Recuperare Sulf şi Tratare Gaze Reziduale, tratează şi prelucrează toate fluxurile de
ape acide şi gaze acide din instalaţiile tehnologice din rafinărie, ceea ce va asigura
reducerea conţinutului de H2S în proporţie de 99,9%, precum şi recuperarea sulfului sub
formă de sulf solid, produs ce se valorifică.
Respectarea tuturor măsurilor de siguranţă recomandate prin proiectul tehnic va
duce la prevenirea unor accidente cu urmări defavorabile asupra factorilor de mediu.
Activitatea şi amplasamentul obiectivului în zonă pe platforma existentă a
Petrobrazi nu va constitui un factor semnificativ de stres pentru populaţia din zonă.
Prin fumcţionarea obiectivului propus prin prezentul proiect nu va exista impact
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
82
negativ asupra aşezărilor umane .
Ca urmare se poate aprecia că impactul acestei investiţii în ceea ce priveşte
mediul social şi economic va fi pozitiv .
5. ANALIZA ALTERNATIVELORInvestiţia este importantă prin alternativa pe care o oferă, de prelucrare a apelor
acide şi a gazelor cu H2S
Construirea instalaţiei pe amplasamentul propus prezintă următoarele avantaje :
§ asigură reducerea conţinutului de H2S din gazele de rafinărie şi recuperarea
sulfului în proporţie de 99,9%
§ utilizarea unei suprafeţe libere existente
§ creşterea gradului de ocupare a terenului;
§ adâncirea gradului de prelucrare a produselor petroliere, ceea ce va duce la
valorificarea superioară a resurselor energetice
§ încadrarea în fluxul tehnologic existent în rafinărie, având în vedere
necesitatea respectării legislaţiei de protecţie a atmosferei.
S-a optat pentru tehnologia „Le Gaz Integral” Franţa.
6. MONITORIZAREAParametrii procesului tehnologic vor fi monitorizati, urmăriti, înregistraţi şi reglaţi
din camera de comandă a instalaţiei
Prin programul de analize de laborator necesar conducerii procesului tehnologic
se va monitoriza calitatea materiilor prime, a produselor finite.
In perioada functionarii Instalatiei de desulfurare gaze reziduale, pe baza unui
program stabilit, beneficiarul va monitoriza evacuarile catre mediul inconjurator in scopul
interventiei in cazul cand apar depasiri ale concentratiilor poluantilor.
Pentru monitorizarea factorilor de mediu se va întocmi un plan de monitoring.
Acesta se va elabora de comun acord cu APM Prahova, stabilindu-se tipurile
indicatorilor urmăriţi pentru principalii factori de mediu, precum şi frecvenţa, condiţiile,
locul şi modul de prelevare a probelor.
Periodicitatea prelevării probelor şi efectuării analizelor (zilnică, lunară,
semestrială) se va stabilie funcţie de condiţiile locale şi de gradul de încărcare cu
poluanţi a acestora.
La monitorizarea factorilor de mediu se vor urmăr în special:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
83
§ Pentru factoriul de mediu apa – cantitatea şi calitatea apelor care se
evacuează la canalizarea verde a platformei Petrobrazi (Conform BAT pentru rafinării
p.3.26) ;
§ Pentru factorul de mediu aer - monitorizarea continuă a emisiilor la coş cu
montarea de analizoare on-line, astfel:
- la coşul incineratorului.
§ Pentru factorul de mediu sol: controlul modului de gospodarire a deşeului de
fabricaţie: catalizator solid uzat.
În vederea monitorizării cantităţii de emisii de poluanţi în gazele arse, se prevăd
puncte de prelevare probe de gaze din coşul de evacuare a acestora, amplasat astfel
încât să prevină fenomenele de turbulenţă şi de diluţie, precum şi amenajarea unei
platforme corespunzătoare amplasată la distanţă de la sol, prevăzută cu balustradă şi
scară de acces
Amenajarea platformei trebuie să permită respectarea cerinţelor normelor în
vigoare, în special în ceea ce priveşte caracteristicile secţiunilor de măsurare. Platforma
trebuie să permită amplasarea punctelor de prelevare probe într-o secţiune ale cărei
caracteristici să permită efectuarea de măsurători reprezentative: viteza gazelor să fie
uniformă şi compoziţia acestora să fie omogenă.
De asemenea amenajarea platformei trebuie să permită accesul uşor la
punctele de prelevare probeşi să asigure siguranţa operatorilor.
Conştientizarea personalului operator asupra importanţei prezervării mediului,
se poate constitui, de asemenea într-o măsură eficientă de diminuare a impactului
asupra mediului, prin evitarea unor operaţii executate neglijent, generatoare de poluanţi
pentru factorii de mediu, în special pentru aer.
În cadrul programului de monitorizare a factorilor de mediu din rafinărie se va
include şi monitorizarea emisiilor şi imisiilor provenite de la funcţionarea acestei instalaţii
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
84
7. SITUAŢII DE RISCÎn cadrul obiectivului, în diferite momente ale desfăşurării procesului tehnologic
vor fi prezente următoarele substanţe toxice şi periculoase: azot, hidrogen sulfurat,
catalizatorul uzat, gaze tratate cu amine (index: 649-120.00-0, CAS 68477-65-6), gaze
acide uzate reziduale (index: 649-129-00-x). Aceste gaze au R: 45-46 şi S:53-45
Prezenţa acestor substanţe periculoase încadrează instalaţia în gradul 1 de
periculozitate.
De menţionat că pe platforma instalaţiei propriu zise nu se vor depozita nici-un
fel substanţe periculoase. Sulful lichid degazat va fi trimis în cuva de sulf existentă.
Se anexează fişele tehnice de securitate pentru sulf, MDEA şi catalizatori de la
Axens.
Hidrogenul sulfurat se regăseşte în Anexa 2 la HG 490/2002, nr. index: 016-
001-00-4, nr. CAS 7783-06.4, clasificare: F+, R12; T+, R26; N, R50; etichetare : F+, T,
N; R: 12-26-50; S: (1/2-)9-16-36-38-45-61, este foarte toxic, extrem de inflamabil.
Hidrogenul sulfurat este o substanţă periculoasă, atât datorită toxicităţii sale
extreme, cât şi naturii sale explozive în amestec cu aerul sau cu bioxidul de sulf.
Concentraţia maximă la care H2S este considerat periculos este de cca.10 ppm.
La această concentraţie H2S poate fi uşor recunoscut după miros, dar el poate paraliza
parţial nervii olfactivi până la punctul în care prezenţa gazului nu se mai face simţită.
Prin urmare, deşi mirosul gazului este foarte neplăcut, el nu constituie un mijloc de
apărare demn de încredere şi nici un avertisment contra efectului otrăvitor. In acţiunea
sa toxică, hidrogenul sulfurat atacă centrii nervoşi. Primele simptoame de otrăvire sunt
dureri de cap, ochii care ard şi vederea înceţoşată.
O concentraţie de 100 ppm H2S în aer după 2-15 minute provocă tuse, iritare şi
pierderea mirosului, iar după 15-30 minute somnolenţă.
O concentraţie de 1000 ppm H2S în aer poate duce la pierderea cunoştinţei,
oprirea respiraţiei şi moarte fulgerătoare.
Proprietăţi fizico-chimice :
Este gaz incolor, cu miros specific de ouă clocite (senzaţia olfactivă nu creşte
în raport cu concentraţia gazului în aer). Mirosul particular, decelabil în concentraţii
mici, nu mai poate fi perceput, la concentraţii mari, datorită anesteziei olfactive.
§ masa moleculara ( M ): 34,08 gr.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
85
§ densitatea: 1,5392 g/l la 0 °C;
§ temperatura de autoaprindere: 250 °C;
§ tensiunea de vapori: 16,95 atm. la 18,7 °C, 2 atm. la 20,0 °C;
§ limite de explozie :……………….. lim. inf. 4,5 %; lim. sup. 45,5 %
§ CMAmedie:...................................10 mg/mc ÷ max:15 mg /mc aer,
§ doza letală: 500-700 ppm, timp de l/2h-lh
§ solubil în alcool etilic şi destul de solubil în apă; la 15°C, 1 litru de
apă dizolvă aprox.3 litri H2S
Toxicitate
Hidrogenul sulfurat pătrunde în organism, în special pe cale respiratorie. Nu
dă fenomene de acumulare. Produsul este rapid oxidat şi eliminat în special prin căile
intestinale şi urinare. Pe lângă o acţiune iritantă locală asupra parenchimului
pulmonar, hidrogenul sulfurat are o acţiune toxică generală;
Ca urmare a inhalării unei cantităţi mari de H2S se produc intoxicaţii supraacute,
care se se manifestă prin tulburări respiratorii, contracţii, pierderea cunoştinţei, şi în final
apariţia de edem pulmonar acut.
Intoxicaţia acută şi subacută sunt cele mai frecvente şi se manifesta prin: iritaţie
oculară, conjunctivite dureroase, lăcrimare, fotofobie;
§tulburări nervoase: cefalee cu ameţeli, tendinţe de lipotimie, somnolenţă,
anemie şi febră;
§tulburări pulmonare: iritarea cailor respiratorii, cu eventuale edeme acute
pulmonare;
§tulburări gastrointestinale: stomatite cu respiraţie fetida, greţuri, vomismente
etc.; Intoxicaţia cronică: simptomatologia este difuză, caracterizată în special
prin cefalee,
§ astenie, tulburări oculare, bronşite cronice cu alterarea stării generale
şi uneori reacţii. cutanate;
Se scoate accidentatul din zonă şi i se acordă primul ajutor.
În cazul afecţiunilor ochilor, accidentatul trebuie dus într-o cameră
întunecoasă; i se vor pune comprese cu acid boric 3% şi se va instila în ochi sol. de
novocaină cu adrenalină.
Măsuri pentru prevenirea otrăvirii cu hidrogen sulfurat :
- ventilaţia spaţiilor închise, de preferat cu tiraj forţat ;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
86
- evitarea scurgerilor de H2S prin etanşarea corespunzătoare a vaselor şi
legăturilor conducte ;
- purjarea vaselor care conţin H2S înainte de a fi deschise ;
- utilizarea de măşti de gaze sau măşti cu aducţiune de aer proaspăt.
Dioxidul de sulf care se formează în procesul de ardere, este inclus în Anexa 2
la HG 490/2002, nr. index: 016-011-00-9, nr. CAS 7446-09.5. încadrarea lui depinde de
concentraţia în gaze. În procesul de reacţie; concentraţia de SO2 în soba Claus poate
depăşi concentraţia de 20%. În acest caz este toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi
în caz de ingerare, la contactul cu apa se degajă gaze toxice, prezintă pericolul de
efecte cumulative şi provoacă arsuri.
Fraze de risc: R20 – R34
Fraze de securitate: S(1/2)9-26-36/37/39-45.
Proprietăţi fizico-chimice:
· gaz incolor, cu miros caracteristic de pucioasă arsă, înecăcios. Inhalat in
cantitate mică lasă un gust dulceag, apoi acru.
· masa moleculară ( M): 64,06 gr.
· punct de solidificare: (-73 )°C
· punct de lichefiere : (-10)°C
· densitate faţă de aer: 2,93 la 0°C şi 760 mm col. Hg
· tensiunea de vapori: 1 atm. la -10,0°C; 2atm. la 6,3°C; 5 atm. la 55,5°C; 30
atm. la l02,6°C şi 50 atm. la l30,2°C
· solubil în apă la presiunea atmosferică; la 20°C, într-un volum de apă se
dizolvă 40 volume gaz. Soluţia are caracter acid, datorită acidului sulfuros rezultat
din combinarea bioxidului de sulf cu apa.
· conc. max. admisibilă: medie: 5 mg / mc aer; vârf : 10 mg / mc aer;
· conc. de intoxicare (C tox.) 1,2 mg /l;
· conc. letală (C let.) 12,0 mg /1 ;
Toxicitate
Acţiunea toxică principală este aceea de iritant, în special a căilor respiratorii
superioare: în cazul unor concentraţii mult crescute, bioxidul de sulf afectează direct
aparatul respirator.
Acţionează nociv asupra organelor hematopoietice (măduva osoasă, splina).
- inhalat in concentraţii mici şi repetate, exercită o acţiune iritantă asupra
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
87
mucoaselor, iar în cantităţi mai mari provoacă răguşeală şi senzaţie de constricţie
toracica, bronşita.
- în cazul unor durate prelungite în mediu viciat, apar vărsături simple
sau sanguinolente.
- concentraţiile mari produc bronşite acute, dispnee, tendinţa spre
lipotimie. Pe lângă simptomele menţionate, bioxidul de sulf poate produce iritarea
ochilor însoţită de lăcrimare şi usturime.
- dizolvarea bioxidului de sulf în salivă poate conduce la gastrite.
- stropirea cu bioxid de sulf lichid provoacă adevărate degerături, datorită
acţiunii sale de răcire puternică -5 °C. |
Recomandări medicale
În mediu cu bioxid de sulf nu vor lucra persoanele care au afecţiuni cronice
ale căilor respiratorii, bronhopatii cronice, pneumopatii cronice, conjunctivite, dermatoze
cronice.
Primul ajutor:
- muncitorul care a fost expus la concentraţii mari de bioxid de sulf va fi urgent
evacuat din mediul viciat;
- în caz de intoxicaţie, după evacuare se recomandă efectuarea
oxigenoterapie;
- în caz de stropire cu gaz lichefiat, suprafaţa afectată se spală cu apa
alcalinizată, după care se clăteşte abundent cu multă apă simplă;
- cunoscut fiind faptul că în unele cazuri pot apare complicaţii pulmonare, ce se
instalează după o anumită perioadă de timp, este necesar ca, indiferent de starea
bolnavului, acesta să fie supravegheat în continuare de către medic;
- în cazul stropirii ochilor, este recomandabilă folosirea unei soluţii de clorură
de sodiu 14% sau a unei soluţii de bicarbonat 22 %;
- de asemenea, este indicat ca intoxicatul să-si clătească frecvent gura
cu soluţii alcaline.
Azotul se utilizează pentru inertizarea instalaţiei la pornirea şi oprirea sobei
Claus, la purjarea echipamentelor AMC şi la probe de presiune.
Este un gaz incolor, inodor, puţin solubil în apă şi alcool. Este foarte stabil, la
încălzire prezintă pericol de explozie a recipienţilor în care se păstrează, se dizolvă în
cantităţi mici în unele metale, în cazul metalelor feroase determină astfel creşterea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
88
sarcinii de ruptură, a durităţii, a coroziunii sub tensiune.
Din punct de vedere toxicologic, este un gaz netoxic, dar în spaţii închise când
concentraţia de oxigen în aer scade, poate duce la moarte.
Sub formă lichidă poate produce degerături severe şi arderea pielei.
Este un gaz care nu arde.
Monoxidul de carbon
Apare în cazul unei arderi incomplete.
CO este otrăvitor, poate înlocui oxigenul din sânge, putând provoca moartea prin
sufocare.
Metildietanolamina – CH3N – (CH2CH2OH)2
Număr CAS: 105-59-9
Proprietăţi fizico-chimice:
Greutate moleculară: 119,16
Greutate specifică la 20°C : 1,041
Temperatura de fierbere: la 760mm col Hg=247,30C ;
la 50 mm col.Hg =1630C ;
la 10 mm col Hg =128,60C
Temperatura de inflamare Pensky-Martens : 138,0 °C
Temperatura de congelare :-21,0 °C
Presiune de vapori la 200C : <mmHg
Solubilitate în apă la 200C – complet miscibilă
Viscozitate la 200C = 101 cP ; la 400C = 33,8 cP
Simbol de risc : XI
Fază de risc : R 36 iritant pentru ochi
Frază de securitate : S 24 a se evita contactul cu pielea
Toxicitate
-este o substanţă lichidă cu reacţie bazică;
-în contact cu pielea produce iritaţii şi după un timp distrugerea ţesuturilor;
-inspirată sub formă de picături foarte fin dispersate este nocivă.
Primul ajutor
- în caz de stropire cu DMEA, locul respectiv va fi spălat imediat cu multă apă
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
89
şi cu soluţie diluată de acid acetic 5 %.
5. Oxidul de carbon
Proprietăţi fizico-chimice:
- este un gaz incolor, inodor şi insipid;
- masa moleculară 28,010 gr.
- densitatea relativă faţă de aer (aer=l) 0,967
- punct de lichefiere -191,5 C
- punct de solidificare -204,0 C
- temperatura de autoaprindere : 605,0 C
- limite de explozivitate, în volume, la %, în aer:
§ limita inferioară: 12,5%
§ limita superioara: 75,0%
- CM A :- medie: 30 mg/mc aer,
- vârf: 50 mg/mc aer
- nu întreţine arderea; arde însă cu o flacără albastră, cu degajare de căldură;
- la cald reduce oxizii metalici, punând în libertate metalul;
Toxicitate
- Oxidul de carbon este o noxă deosebit de importantă pentru faptul că este
foarte des întâlnită, cât şi pentru faptul că produce forme grave de intoxicaţie.
Se cunoaşte o singură modalitate sigură de acţiune a oxidului de carbon şi
anume blocarea prin complexare a hemoglobinei şi formarea carboxihemoglobinei după
reacţia:
CO + Hb = COHb
În acest fel, oxihemoglobina devine inaptă pentru transportul oxigenului în
organism. Se împiedică oxidarea hemoglobinei la oxihemoglobina;
- Fenomenele toxice provocate sunt în general cele ale anoxemiei (lipsa de
oxigen).
Cel mai sensibil la insuficienţa de oxigen şi cel mai uşor vulnerabil este ţesutul
cerebral; creşte permeabilitatea capilarelor şi ţesutului cerebral, precum şi tensiunea
intracraniană.
Intoxicaţia acută:
- se manifestă prin senzaţie de tensiune şi pulsaţii în tâmple, ameţeli,
oboseală;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
90
- pielea prezintă de obicei o coloraţie roşie-violacee;
- într-o faza avansata de intoxicaţie, apar greţuri, vărsături, ameţeli,
pierderea cunoştinţei, coma, în cazul concentraţiilor mari de oxid de carbon;
aceste simptome se pot dezvolta fulgerător, provocând moartea în câteva minute;
- se înregistrează tulburări vizuale privind câmpul vizual şi perceperea
culorilor. Intoxicaţia cronică:
- a fost pusă în evidenţă existenţa unei triade simptomatice constituite din
astenie, cefaleee şi vârteje, ca urmare a unei îndelungate şi repetate expuneri la oxid de
carbon;
- astenia este simptomul cel mai des întâlnit şi se caracterizează prin
oboseala, apatie
intelectuală,
- uneori impotenţă sexuală, deşi condiţia fizică este bună în general;
- cefaleea este un simptom tenace şi rebel, cu localizări frontale, occipitale;
- vârtejul este însoţit de sincopă, însă se întâlneşte mai rar;
Pe lângă simptomele menţionate pot apărea:
- tulburări digestive (greţuri, vărsături);
- tulburări auditive (zgomote în urechi);
- tulburări ale vederii (licăriri în faţa ochilor);
- tulburări nervoase (iritabilitate);
- tulburări cardiace (palpitaţii, dureri precordiale );
- modificări sanguine (poliglobulie).
Primul ajutor:
- scoaterea din mediul viciat a celui intoxicat;
- respiraţia artificială şi oxigenotereapie;
-anunţarea medicului.
6. Bioxidul de carbon (CO2)
- Este un gaz incolor cu gust acrişor, solubil în apă;
- Nu arde şi nu întreţine arderea;
- Se găseşte normal în aerul atmosferei în proporţie de 0,3-0,7 volume la litru
rezultând din respiraţia animalelor şi oamenilor, arderi diverse, fermentarea unor
materii organice;
- Ingerat sub formă de apă minerală sau artificială el nu este toxic deoarece pe
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
91
măsura ce este absorbit se şi elimină prin plămâni;
Intoxicaţiile cu CO2 sunt de obicei accidentale sau profesionale. Acţiunea sa
toxică se exercită asupra sistemului nervos şi muscular. Toxicitatea începe să se
manifeste de la o concentraţie de 0,5-2 % când apar primele simptome de dificultate
respiratorie însoţită de iritarea şi înroşirea pielii şi mucoaselor. La o concentraţie de 8-
10 % se constată insuficientă respiratorie, pierderea cunoştinţei, oprirea respiraţiei.
Concentraţia de 12 % este mortală.
7. Hidrocarburile gazoase
Aceste gaze se găsesc în disoluţie de petrol şi se degajă cu ocazia prelucrărilor;
Hidrocarburile gazoase saturate au acţiune paralizanta asupra sistemului nervos
central şi această acţiune creşte cu greutatea moleculară a gazului;
Hidrocarburile până la heptan sunt uşor absorbite şi produc o stare de excitaţie
şi uşoară iritaţie a mucoaselor;
La hidrocarburile cu catene ramificate acţiunea anestezică este mai accentuată;
Intoxicaţia cu hidrocarburi saturate aciclice şi ciclice poartă denumirea de
petrolism; Petrolismul acut se manifestă prin: nesiguranţă în echilibru, cădere şi somn
profund.
Inhalarea masivă de hidrocarburi poate provoca moartea; mai frecvent este
petrolismul cronic caracterizat prin tulburări respiratorii, conjunctivită şi edem pulmonar
8. Gazul metan
În stare pură este un gaz incolor şi fără miros. Este mai uşor ca aerul,
imflamabil, explozibil în amestec cu aerul.
Pentru a putea fi sesizat în cazul când scapă in atmosfera prin neetanşeităţi,
este odorizat cu mercaptani. Este un gaz care în concentraţie mare produce oprirea
respiraţiei prin lipsa de oxigen.
Concentraţia maxima admisibila la locul de munca este de 1500 mg/m3 aer.
Ca masuri de prim ajutor enumerăm: in caz de intoxicare se recomanda
respiraţie adânca intr-o zona cu aer curat. Când se constata oprirea respiraţiei, se
recomanda respiraţia artificiala si administrarea de oxigen pana la sosirea medicului.
9. Gazele arse
Gazele arse provenite contin oxigen în cantităţi foarte mici sau chiar deloc,
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
92
astfel că dacă o persoană intră pe canalele de gaze nepurjate şi neaerisite se poate
asfixia. Asfixia este precedată de ameţeli, dureri de cap şi o respiraţie alertă. Gazele
arse care conţin cantităţi însemnate de oxizi de carbon, care este foarte toxic. În cca. o
oră, o concentraţie de numai 0,4 % voi poate fi fatală. Este bine de ştiut faptul ca
pielea unei persoane intoxicate cu oxid de carbon are adesea o culoare violacee.
Primul ajutor, până la intervenţia medicala specializată, va consta din respiraţia
artificială (cu sau fără oxigen) cu menţinerea corpului celui în cauza protejat de frig.
11. Sulfurile de fier
Sulfurile de fier se întâlnesc sub formă de depuneri de pulberi de culoare neagră
sau cenuşie în recipientele unde s-au produs coroziuni prin acţiunea sulfului şi pot fi
uşor confundate cu cocsul.
Pericolul pe care îi prezintă aceşti compuşi este legat de proprietăţile lor
piroforice, care îi fac să se aprindă spontan în contact cu aerul. Astfel se pot produce
incendii puternice în echipamentele proaspăt deschise în care mai există şi urme de
produse petroliere.
Echipamentele tehnologice în care este posibilă existenţa sulfurilor de fier,
se vor sufla cu abur în cantitatea suficientă şi vor fi apoi spălate cu apă, înainte de a fi
deschise.
Depunerile a căror natură nu este certă, se vor menţine în stare umedă, până
la îndepartarea lor din echipamente şi depozitarea lor într-un spaţiu ferit.
În concluzie, produsele vehiculate în noua instalaţie DGRS, conform HG
1408/2008 « Hotărâre privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea sunstanţelor
periculoase » se încadrează în categoria de substanţe periculoase pentru om şi mediu.
Pentru evitarea de evenimente cu efecte asupra factorilor de mediu, operarea
instalaţiei se va face cu respectarea măsurilor prevăzute de Legea Securităţii şi Sănătăţii
în muncă a lucrătorilor nr. 319/2006 şi a hotărârilor de guvern specifice învigoare.
Chimicalele utilizate în proces (amoniac, inhibitori de coroziune, agenţi de
neutralizare etc.) se injectează în flux acolo unde este cazul cu pompe dozatoare.
SC Petrobrazi SA a implementat un sistem de management calitate-mediu-
sănătate şi securitate în muncă, au fost documentate şi elaborate proceduri operaţionale
şi de sistem. În cadrul sistemului integrat de management a fost elaborată procedura
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
93
privind „Pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, care cuprinde responsabilităţile şi modul
de pregătire şi organizare în cazul situaţiilor de urgenţă.
Pentru prevenirea accidentelor majore şi intervenţia rapidă şi eficientă în cazul
producerii unui accident major generat de existenţa substanţelor periculoase pe
amplasament, ca urmare a cerinţelor legale operatorul deţine:
- Politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM)
- Raport de securitate
- Plan de urgenţă internă;
- Plan de urgenţă externă;
- Plan de protecţie civilă;
- Plan de protecţie şi intervenţie la dezastre
- Plan de evacuare
- Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă
potenţial poluatoare
După punerea în funcţiune a instalaţiei, respectând obligaţiile legale de
reactualizare a documentaţiilor existente, măsurile prevăzute în planurile generale
existente se vor extinde şi la această instalaţie, şi se vor elabora planuri locale de
intervenţie PSI şi de alarmă chimică.
7.1. ANALIZA FACTORILOR DE RISC
Factorii de risc în instalaţia DGRS provin din:
a).- cantitatea de produse vehiculate sau cantitatea de gaze existente în instalaţie
b).- caracteristicile fizico-chimice ale produselor vehiculate
c).- echipamente tehnologice (dinamice şi/sau statice) şi conducte tehnologice
care pot ceda în cursul exploatării
d).- factorul om-operator (gradul de instruire, lipsa de disciplină, experienţa
redusă, oboseala accentuată etc.)
a. – cantitatea de produse vehiculate în instalaţie
Cantitatea de produse vehiculate este prezentată în tabelul 1.2 capitolul 1.6.10 .
Produsele vehiculate sunt: materii rpime
Cantitatea anualănr.crt.
Denumirea materiei prime şi a produselor obţinutet/an
MATERII PRIME1 Apă acidă de la instalaţiile tehnologice existente 546000
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
94
2 Gaze acide de la instalaţiile existente de desulfurare gaze 155003 Gaze acide de la instalaţia de stripare ape acide 7509,64 Aer combustie 42651
PRODUSE OBŢINUTE1 Apă stripată 53847,361 Sulf 122502 Gaze arse la coş (înainte de diluţia cu aer) 77867,16
Instalaţia nu dispune de capacităţi de depozitare pentru materii prime şi produse
finite, acestea se stochează în rezervoarele existente ale rafinăriei.
b. – caracteristicile fizico-chimice ale materiilor prime şi produselor obţinute
- sunt produse inflamabile şi combustibile care pot produce în atmosfera înconjurătoare
volume mari de amestecuri gazoase explozive.
c.– echipamente tehnologice (dinamice şi/sau statice) şi conducte
tehnologice care pot ceda în cursul exploatării - în instalaţia RS vor fi utilizate
următoarele utilaje: reactoare, soba Claus, vase, schimbătoare de căldură, generatoare
de abur, pompe, suflantă, filtre ş.a. (prezentate la p.1.5.4.)
d. – Factorul om-operator (grad redus de instruire, lipsă disciplină, experienţă
redusă, vârstă ridicată, oboseală accentuată).
7.2. CAUZE GENERATOARE
Factorii de risc menţionaţi la punctele „a” şi „b” sunt specifici instalaţiei, există şi
în mod obiectiv nu se poate interveni asupra lor în sensul diminuării riscului de incendiu.
Cauzele generatoare de accidente datorate factorilor de risc menţionaţi la
punctele “c” şi “d” sunt în principal următoarele:
· apariţia unor neetanşeităţi (la conducte, armături, flanşe de îmbinare);
· spargerea unor garnituri la echipamentele dinamice şi la conductele de
produse petroliere;
· coroziuni avansate ale conductelor şi ţevilor condesatoarelor şi
schimbătoarelor de căldură;
· modificări constructive inadecvate făcute în afara proiectului iniţial fără avizul
proiectantului;
· operări necorespunzătoare ale echipamentului tehnologic;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
95
· neefectuarea reviziilor tehnice la intervalele specificate de producătorii de
utilaje şi echipamente sau de proiectant;
· absenţa întreţinerii preventive sau predictive;
· greşeli de operare, intervenţii neautorizate asupra echipamentelor;
· defecţiuni ale instalaţiilor de iluminat, de comandă sau forţă montate la
echipamentele electrice.
7.3. SCĂPĂRI DE PRODUSE
Scăpările de produse se împart în două categorii:
q) 1.- Evacuări tehnologice ce fac parte din procesul tehnologic,
sunt periodice sau accidentale controlate de operator în cantităţi mici şi
nu aduc schimbări în fluxul de lucru.
r) 2.- Scăpări de avarie, conduc la evacuarea necontrolată a
unor cantităţi apreciabile de gaze inflamabile şi combustibile şi sunt
provocate de:
· spargerea unei garnituri de etanşare la racorduri;
· spargerea etanşării mecanice a unei pompe;
· fisurarea / ruperea unei conducte de vehiculare a produselor;
· lăsarea fără supraveghere a unei evacuări tehnologice, care astfel scapă de
sub control
Cantităţile mari de produse inflamabile vehiculate în procesul tehnologic şi
caracteristicile fizico-chimice ale acestora, încadrează instalaţia DGRS în categoria de
pericol de incendiu A cu risc foarte mare de incendiu şi explozie, clasa de importanţă B.
Având în vedere această încadrare, precum şi amplasarea instalaţiei într-o
rafinărie existentă se vor lua măsuri deosebite încă din faza de poiectare.
Prin proiect se prevede:
Ø un sistem de alarmare şi interblocare destinat opririi funcţionării instalaţiei în
condiţii de avarie şi alertării în caz de funcţionare anormală;
Ø măsurarea şi monitorizarea continuă a amestecurilor de gaze în atmosfera de
pe platforma instalaţiei, pentru care se prevede un sistem de detecţie, alarmă şi
semnalizare optică şi acustică
Ø un sistem de detecţie gaze, compus din 16 detectoare de H2S în interiorul şi
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
96
exteriorul instalaţiei, legate la centrala de monitorizare şi avertizare ce se va monta în
camera de operare; Detectoarele sunt alimentate cu energie electrică din două surse
independente, comutarea pe sursa alternativă realizându-se automat. Sursa proprie de
curent are o autonomie de funcţionare de 30 minute.
Ø butoanele de alarmare la incendii se vor monta pe stâlpii de susţinere ai
conductelor, vase, schimbătoare de căldură, la distanţe de 25-30m, astfel încât cel care
a observat un pericol sau un incendiu să poată semnaliza cu uşurinţă şi la postul de
pompieri şi la casa de comandă;
Ø ca operatorii să poarte echipament corespunzator: detectoare de H2S
personale şi mască de protecţie cu aparat de respiraţie;
Ø un analizor de gaze, la ieşirea din soba Claus, care să asigure un raport
optim H2S/SO2 de 2/1;
Ø un sistem de control distribuit pentru conducerea şi urmărirea procesului
tehnologic;
Ø un sistem de protecţie la arzătorul sobei Claus şi a incineratorului format din:
· un sistem de aprindere pri scânteie
· detector de flacără
Ø pH-ul apei recirculate de la baza coloanei de spălare cu umplutură 188D001
este monitorizat şi pentru menţinerea valorii acestuia între 7 şi 8 se adaugă amoniac.
Adăugarea amoniacului reduce coroziunea, precum şi posibilitatea apariţiei SO2, care ar
distruge amina. Pe linia de evacuare de la vârful coloanei este montat un analizor de H2,
care poate ghida operarea instalaţiei SRU şi a sistemului de hidrogenare.
În eventualitatea producerii unor incendii pe platforma instalaţiei, acestea vor fi
stinse după închiderea sursei de gaze. În această situaţie se va urmări focul până la
stingere şi se va acţiona cu apă numai pentru răcirea utilajelor din zona expusă radiaţiei
termice.
Intervenţia PSI pe platforma instalaţiei ţine cont de cele două faze de dezvoltare
ale unui incendiu: faza iniţială (incendiu de mică proporţie) şi faza finală (incendiu de
mare proporţie). Faza iniţială a unui incendiu implică aprinderea unei cantităţi limitate de
produs combustibil. La faza dezvoltată a unui incendiu se poate ajunge prin evoluţia
neobservată sau nestopată la timp a unui incendiu aflat în faza iniţială, sau prin
aprinderea rapidă a unei mari cantităţi de gaze naturale sau produs petrolier.
În acest sens se vor elabora scenarii de siguranţă la foc.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
97
Acestea vor fi preluate în cadrul planului de intervenţie în caz de incendiu şi vor
fi completate de către beneficiar cu reguli şi măsuri specifice utilizării echipamentelor de
prevenire şi stingere a incendiilor, pentru asigurarea timpilor de siguranţă la foc. Planul
de intervenţie pentru instalaţia RS se va întocmi de către beneficiar în conformitate cu
OGR nr. 60/97 şi Norme generale de prevenire şi stingere a incendiilor aprobate cu
Ordinul M.I. nr. 775/98 şi va fi parte integrantă din planul de intervenţie pe rafinărie
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
98
8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Instalaţiile care fac obiectul prezentului proicet (SWS, SRU şi TGT) sunt parte
integrantă a rafinăriei Brazi, sunt integrate în fluxul tehnologic al rafinăriei şi activităţile
desfăşurate intră sub incidenţa actelor normative naţionale (OUG 152/2005 cu
modificările şi completările ulterioare, HG 804/2007 modificată cu HG 79/2007) care
transpun legislaţia comunitară aferentă privind protecţia factorilor de mediu (Directivele
europene IPPC, SEVESO ş.a.).
Oportunitatea construirii Instalaţiei de DGRS decurge din necesitatea prelucrării
apelor acide şi a gazelor acide provenite din instalaţiile din rafinărie, cu un randament de
recuperare a sulfului de min. 99,9% şi cu obţinerea de sulf solid, precum şi din cerinţele
impuse de legislaţia în vigoare privind reducerea emisiilor de gaze cu hidrogen sulfurat.
Scopul acestui proiect este de a construi unităţile ce fac parte din Instalaţia DGRS
si anume:
§ Instalaţia de stripare ape acide (cod 7818100)
§ Instalaţia de recuperare sulf, cu depozitul de sulf (cod 7818300)
§ Instalaţia de tratare gaz rezidual (bazată pe procesul de spălare cu amine),
cu secţia de regenerare amine (cod 7818800)
§ Incinerator şi coşul de dispersie s gszelor arse (cod 7818300)
§ Instalaţia de preparare BFW (deaerator) (cod 7818300)
§ Clădire în care se află: substaţia electrică şi camera de comandă
Procesul tehnologic al instalaţiei de desulfurare a gazelor reziduale se bazează
pe îndepărtarea compuşilor cu sulf din gazul rezidual provenit de la instalaţia Claus, prin
absorbţie într-o amină selectivă.
Compuşii cu sulf din gazele reziduale de la instalaţia Claus sunt reduse sau
hidrolizate la H2S într-un reactor pe un catalizator specific.
Gazul rezidual este răcit şi apa este îndepartată înainte ca H2S să absorbit prin
contactul cu o soluţie de metil-dietanol-amina (MDEA) într-un absorber. După
îndepărtarea celei mai mari părţi de H2S, gazul rezidual trece într-un incinerator termic
unde urmele de compuşi cu sulf continute în gazul rezidual sunt transformate în SO2,
înainte de a fi evacuaţi în atmosferă.
Solutia de amină îmbogaţită din absorber este regenerată pentru îndepartarea
H2S şi după răcire soluţia este returnată în absorber. H2S îndepărtat este recirculat în
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
99
instalaţia Claus.
Sulful rezultat din proces este trimis la depozitul de sulf.
Parametrii procesului tehnologic vor fi monitorizati, urmariti, inregistrati si reglati in
camera de comanda a instalatiei.
Procesul de recuperare sulf constă în conversia termică şi catalitică a H2S din
gazele de rafinărie în sulf.
Procesul de Recuperare sulf se realizează în trei etape succesive:
1 –etapă termică care are loc în soba Claus 301-H101
2 –2 etape catalitice care se realizează în reactoarele 301-R1 şi 301-R2
După fiecare etapă, vaporii de sulf condensează în cazanul recuperator şi în
două condensatoare amplasate după fiecare reactor. Sulful lichid curge gravitaţional prin
închizătoare hidraulice în cuva de sulf lichid, de unde este transportat pe bandă de
solidificare în depozitul de sulf solid existent.
Scopul conversiei termice este de a asigura disocierea H2S la temperatură
ridicată, cu formare de vapori de sulf, în vederea obţinerii unui raport optim H2S/SO2
=2/1, necesar asigurării de condiţii optime pentru procesul de recuperare integrală a
sulfului din gaze.
În această treaptă se asigură de asemenea descompunerea NH3 la N2 şi O2.
Acest proces se realizează prin arderea cu aer a cca. 1/3 din H2S din gazele de
alimentare în arzătorul sobei Claus.
Reacţia termică are loc cu deficit de aer pentru a asigura transformarea parţială
a H2S în SO2.
Practic în soba Claus randamentul de formare a sulfului este de 50-70%, restul
de până la 99,9% se realizează în treaptele catalitice.
Conversia catalitică are loc în două reactoare pe catalizator de oxid de titan pe
suport de alumină şi silice, pe baza următoarelor reacţii:
2H2S + SO2 = 3/8S8 + 2 H2O
S2 = 1/3S6 =1/4S8 (fază vapori)
Reacţiile sunt exoterme, fiind favorizate de temperaturi mai reduse.
Efluentul din condensatorul de sulf final 183E003, conţinând urme de H2S şi
SO2, este tratat în instalaţia TGT.
Instalatia TGT foloseste o tehnologie bazată absorbţia compuşilor cu sulf din
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
100
gazele reziduale de la SRU în metil-dietanol-amina (MDEA), care are o selectiviate mare
faţă de H2S si selectivitate redusă faşă de CO2.
Compuşii cu sulf din gazele reziduale provenite de la condensatorul de sulf final
183E003 intră în reactorul de hidrogenare/hidroliză 183 D003 unde sunt trecute peste
un strat de catalizator de catalizator pe baza de Co-Mo, unde marea majoritate a
compuşilor cu sulf (COS, CS2, Sx şi SO2) reacţionează cu hidrogenul din gazele de
proces cu formare de hidrogen sulfurat. De asemenea are loc şi transformarea CO şi
CO2 la hidrogen prin reacţia cu apa.
Gazele reziduale din reactorul de dehidrogenare sunt răcite, iar apa din
condensarea vaporilor de H2O şi H2S format se îndepartează prin contactare directă cu
apa recirculată în turnul de contactare cu umplutură 188D001.
Fluxul de gaze de la vârful coloanei188 D001 merge la coloana 188D002, unde
are loc absorbţia H2S înMDEA.
Soluţia de amină bogată din coloana de absorbţie 188D002 este regenerată în
regeneratorul 188D101 pentru a îndeparta H2S şi apoi este răcită în schimbătorul de
căldura amină bogata/amină săracă 188E102 şi în răcitorul 188E104 şi apoi returnată în
coloana de absorbţie.
Hidrogenul sulfurat desorbit din amina bogată este reintrodus în instalaţia
Recuperare sulf.
Gazul rezidual de la vârful coloanei de absorbţie cu cca.150ppm H2S este
trimis la incineratorul 183B102, unde compuşii cu sulf reziduali rămaşi vor fi convertiti la
SO2 si evacuaţi la coşul 183C0101, după amestecarea în prealabil cu o cantitate de aer
de răcire şi diluţie.
Concentraţia de SO2 în fluxul de gaze după incinerare este de max. 500
mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2, faţă de BAT for sulphur recovery unit, la cap.5, unde se
prevede un conţinut de SO2 în fluxul de gaze după incinerare de 2000 ÷ 400 mg/Nm3, iar
AIM nr.15 revizuită se prevede ca începând cu anul 2014 emisiile de SO2 în gazele
evacuate după incinerator să fie de 2000 mg/Nm3.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
101
9. ORGANIZAREA DE ŞANTIER ŞI ACTIVITĂŢILE PE CARE LE IMPLICĂ PROIECTUL ÎNACEASTĂ FAZĂ
Lucrările necesare organizării de şantier stabilite de executantul lucrărilor aferente
prezentului obiectiv, nu reprezintă surse de poluare pentru mediul înconjurator. Birourile,
depozitele aferente organizării de şantier vor fi amplasate pe suprafeţe betonate sau
pietruite. Echipamentele ce urmează sa fie instalate, vor fi depozitate în magazii.
Suprafaţa aferentă organizării de şantier este de 1000 m2, pe care se vor realiza
următoarele lucrări temporare şi construcţii (containere demontabile):
§ birouri temporare;
§ toalete;
§ magazii şi spaţii depozitere unelte;
§ platformă betonată;
§ depozitare materiale.
In timpul executării lucrărilor se vor monta max.36 de containere.
În perioada mai 2012 ÷ septembrie 2012 vor fi prezente maxim 160 persoane.
Utilităţi temporare necesare pentru organizarea de şantier se vor asigura de
reţelele existente pe teritoriul rafinăriei.
Necesarul de energie electrică pentru această etapă va fi de 130 kW
Consumul de apă va fi de 20 m3/zi, mai ales la sfârşitul schimbului între orele
16.00 şi 18.00.
În baza prevederilor Legii Securităţii şi Sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi a Legii
207/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, a Politicii HSEQ a societăţii, la nivelul
societăţii s-a elaborat o Convenţie cadru PETROM SA/PETROBRAZI PM-PSI-MEDIU,
care se încheie între SC PETROBRAZI în calitate de beneficiar şi diferiţii executanţi pe
bază de contract.
Scopul acestei Convenţii este evitarea accidentelor de muncă, a incendiilor şi
exploziilor, a îmbolnăvirilor profesionale, a asigurării securităţii personalului implicat în
executarea deferitelor lucrări, a prevenirii fenomenelor de poluare a solului, de
contaminare a pânzei de apă freatice şi degradare ambientală, precum şi de aplicare
corespunzătoare a legislaţiei în vigoare.
Începerea execuţiei lucrărilor aferente acestei investiţii, se va face numai după
delimitarea suprafeţei amplasamentului, a traseelor de acces, a zonelor de depozitare a
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
102
materialelor, echipamentelor, stabilite pe baza unui proces verbal încheiat între
beneficiar şi executant. Procesul verbal de predare a amplasamentului este parte
integrantă la contract.
Executantul va delimita zona de lucru, o va inscripţiona şi marca.
Personalul executantului nu are voie să depăşească zona de lucru delimitată, să
se abată de la traseele stabilite, să intre in instalaţiile tehnologice, mecanice, energetice
etc ale beneficiarului şi să efectueze manevre în instalaţiile acestuia.
Traseele pentru accesul personalului, aprovizionarea cu materiale, circulaţia
mijloacelor de transport şi utilajelor executantului în zona delimitată se stabilesc
împreună cu beneficiarul. Drumurile vor fi marcate corespunzător.
Pe traseele utilizate, executantul va asigura întreţinerea drumurilor pe toată
durata folosirii lor, şi după caz iluminarea în timpul nopţii.
Se interzice executantului să efectueze depanarea mijloacelor de transport sau
repararea şi întreţinerea utilajelor pe traseele stabilite
Personalul executantului este obligat să respecte cu stricteţe pe tot teritoriul
beneficiarului prevederile legislaţiei în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă,
ş.a., ce vor fi puse la dispoziţia executantului la solicitarea acestuia, înainte de
începerea lucrărilor.
Beneficiarul este obligat să elibereze permise de lucru pentru toate operaţiile şi
lucrările ce se vor executa. Executantul va lua măsuri de prevenire a accidentelor şi va
începe executarea lucrărilor numai după primirea permisului de lucru.
Se interzice executarea oricăror manevre şi lucrări din proprie iniţiativă,
necuprinse în formaţiunile de lucru, recurgerea la improvizaţii
Zilnic executantul va asigura curăţenia în jurul organizării de şantier şi a zonei de
lucru, va evacua deşeurile metalice şi gunoiul cu mijloace de transport proprii sau
închiriate. De asemenea va asigura evacuarea zilnică a reziduurilor de carbid de pe
amplasament.
Executantul va lua măsurile necesare pentru crearea condiţiilor igienico-sanitare
pentru personalul propriu.
Se interzice executantului efectuarea de conectări şi deconectări care necesită
întreruperea surselor de alimentare cu energie electrică şi a altor utilităţi sau modificarea
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
103
de trasee sau reţele de utilităţi fără avizul scris ala beneficiarului.
Personalul executantului va purta echipament de protecţie şi de lucru
inscripţionat cu numele societăţii respective, pentru o mai bună identificare.
Personalul executantului va fi instruit cu privire la pericolele pe care le prezintă
substanţele vehiculate în instalaţiile tehnologice din rafinărie, cu privire la răspunderilor
ce revin executantului cu privire la depozitarea şi eliminarea deşeurilor, a substanţelor
periculoase, a măsurilor de protecţie şi prim ajutor etc
Documentul cuprinde de asemenea răspunderile ce revin beneficiarului lucrării
ce se va executa, precum şi ale executantului
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
104
10. COMPARAŢIE CU BAT
Proiectul pentru Instalaţia DGRS (SWS, SRU şi TGT) se realizează pe baza
tehnologiei furnizate de firma „Le GAZ Integral” Franţa.
Aceasta este o tehnologie BAT şi corespunde BREF Mineral Oil capitolului 4 din
„Techniques to consider in the determination of BAT”, secţiunilor:
- 4.23.5.1 Amine treating
- 4.23.5.2 Sulphur recovery units (SRU) respective:
§ 4.23.5.2.1 Claus Process
§ 4.23.5.2.2 Tail Gas Treatment Unit (TGTU)
§ 4.23.5.2.3 Sulphur storage
- 4.24.2 Sour water stripping (SWS)
Proiectul corespunde prevederilor “The BREF on Mineral Oil and Gas
Refineries”, cap.5 - Best Available Techniques şi anume:
- gradul de recuperare al sulfului din gazele reziduale este de 99,9%;
- concentraţia de SO2 în fluxul de gaze după incinerare este de max. 500
mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2, faţă de BAT for sulphur recovery unit, unde
se prevede un conţinut de SO2 în fluxul de gaze după incinerare de 2000 ÷
400 mg/Nm3.
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
105
11. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIProiectul pentru Instalaţia Recuperare Sulf se realizează pe baza tehnologiei
furnizate de firma „Le GAZ Integral” Franţa, care este o tehnologie BAT şi care asigură
un grad mare de recuperare a sulfului din gazele reziduale de 99,9% şi o concentraţie
de SO2 în fluxul de gaze după incinerare este de max. 500 mg/Nm3 gaze uscate @
3%O2 (faţă de 2000 ÷ 400 mg/Nm3 din BAT for Sulphur Recovery Unit, la cap.5 şi 2000
mg/Nm3, în AIM nr.15 revizuită).
În ceea ce priveşte evaluarea posibilelor modificări în calitatea factorilor de mediu
şi în starea de sănătate a populaţiei, Raportul privind impactului asupra mediului a
relevat următoarele aspecte:
§ nu vor fi afectate apele de suprafaţă şi subterane, atât în perioada de
construcţie cât şi după punerea în exploatare, nu vor exista surse dirijate de poluanţi
pentru apele subterane şi de suprafaţă;
§ emisiile rezultate de la motoarele utilajelor implicate în lucrările de realizare a
obiectivelor sunt emisii temporare, de scurtă durată, care se manifestă numai în timpul
zilei şi nu vor implica depăşirea concentraţiilor maxime admisibile pentru zonele
protejate;
§ toate purjele de la utilaje, precum şi scurgerile de la echipamentele
tehnologice vor fi colectate în vase amplasate subteran (181 F002 pentru instalaţia
SWS, 183 F201 pentru instalaţia SRU şi 188 F102 pentru absorbţie cu amine), ceea ce
va asigura protecţia solului, subsolului şi implicit a apelor subterane;
§ condensul va fi recuperat în întregime şi utilizat ca agent de răcire a gazelor
de proces.
§ singura sursă dirijată de poluare a aerului va fi reprezentată de gazele arse
de arzătorul incineratorului şi al sobei Claus în perioada de pornire a instalaţiei pentru
intrarea în regim a sobei, precum şi la oprirea instalaţiei pentru arderea urmelor de gaze
cu sulf din sistem, dar care nu se vor depăşi concentraţiile maxime admise;
§ instalaţia fiind amplasată, la distanţe faţă de zonele locuite, nu va fi afectată
calitatea vieţii sau starea de sănătate a populaţiei;
§ nu va fi afectată vegetaţia sau fauna din zona amplasamentului, atât în
perioada de construcţie cât şi după punerea în funcţionare a instalaţiei;
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
106
§ impactul acestei investiţii în ceea ce priveşte mediul social şi economic va fi
pozitiv, parte din personalul instalaţiei fiind nou angajat, iar efectele economice decurg
din obţinerea şi valorificarea a 35 000 t/an sulf solid de calitate;
§ impactul asupra mediului va fi pozitiv, scopul instalaţiei fiind de recuperare a
H2S din gazele de rafinărie, după absorbţia lor în DMEA, precum şi din gazele acide
rezultate de la striparea apelor uzate acide ;
§ emisiile de SO2 din procesul tehnologic de la RS în valoare de 2 kg la tona de
sulf obţinut, nu vor fi evacuate în atmosferă, ci vor constitui materie primă pentru
instalaţia de Tail Gas; după TGT la evacuarea în atmosferă, conţinutul de SO2 în
efluentul la coş va fi de 500 mg/Nm3 gaze uscate @ 3%O2.
GRILA DE APRECIERE a impactului asupra factorilor de mediu se bazează pe
cuantificarea a doi parametrii care caracterizează impactul asupra mediului.
Astfel, pentru fiecare factor de mediu analizat se poate stabili:
1. probabilitatea poluării;
2. intensitatea poluării.
Probabilitatea poluării se va cuantifica ţinând cont de fluxul tehnologic specific
obiectivului şi de posibilitatea afectării factorilor de mediu.
Cuantificarea probabilităţii se va face prin stabilirea unui coeficient subunitar
după următoarele criterii:
Coeficient Probabilitatea
0 Nulă
0,1 - 0,4 Minimă
0,5 - 0,9 Medie
1 certă
Intensitatea poluării se va cuantifica separat pentru fiecare factor de mediu,
ţinând cont de valoarea şi volumul emisiilor şi imisiilor:
Modul de calcul
Notele acordate privind intensitatea poluării factorilor de mediu vor fi corectare
cu coeficientul de probabilitate. În funcţie de punctajul rezultat, se poate determina
gradul de afectare al factorilor de mediu astfel:
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
107
s) grad de afectare minim 0 - 6
t) grad de afectare mediu > 6 - 12
u) grad de afectare acceptabil > 12 - 18
v) grad de afectare inacceptabil > 18 – 24
Valoarea probabilităţii de afectare şi a intensităţii poluării pentru fiecare factor de
mediu este prezentată în tabelul următor:
Factor de mediu afectatProbabilitate
de afectare
Intensitate
a poluării
Nota
finală
Ape de suprafaţă şi subterane 0,4 2 0,8
Aerul 0,5 1 0,5
Solul 0,4 4 1,6
Fauna şi vegetaţia 0,1 2 0,2
Construcţii învecinate 0,1 2 0,2
Populaţie 0,1 2 0,2
Total 3,5
Punctajul total obţinut în urma însumării notelor finale privind afectarea factorilor
de minim în timpul realizării şi punerii în funcţiune a instalaţiei este de 3,5
In concluzie, realizarea investiţiei pentru Instalaţiile SWS, SRU şi TGT de pe
platforma rafinăriei va avea un impact minim asupra mediului înconjurător
Având în vedere calitatea proiectului propus, condiţiile de amplasament,
procesul tehnologic, calitatea echipamentelor, instalaţiilor şi materialelor ce vor fi
utilizate, împreună cu măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor de mediu,
apreciem că investiţia propusă poate primi Acordul de mediu pentru a putea fi
promovată, impactul negativ asupra mediului fiind apreciat ca minim, iar cel pozitiv
social-economic fiind important în ceea ce priveşte modul de viaţă, aspectele
psihologice, comunicaţiile etc.
11. PIESE SCRISE1. Certificat de înregistrare al PFA Pascu Ana şi dovada înscrierii în Registrul
Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului din România
2. Certificat de atestare a dreptului de proprietate seria MO3 nr.3293/
19.11.1996
3. Certificat de urbanism nr.16/10.02.2011
4. Buletinul de analiză probe de sol nr. 250/ 23.03.2009
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUIINSTALAŢIILE DE STRIPARE APA ACIDA, RECUPERARE SULF, TRATARE GAZE REZIDUALE, RAFINARIA BRAZI
Rev Raport SI DGRS .EXPERT EVALUATOR MEDIU ing. ANA PASCU 2011
108
5. Fişă tehnică pentru catalizator CRS 31
6. Fişă tehnică catalizator TG 107 S
7. Fişă tehnică pentru DMEA
8. Specificaţie pentru sulf
12. PIESE DESENATE1. Plan de situaţie pe suport topografic, scara 1:1000
2. Plan amplasare platforma DGRS nr. 34-0582.06-2, fila 1/1
3. Schemă proces Stripare ape uzate - SWS Unit, H10-F500 nr.003
4. Scheme proces Recuperare sulf– SR Unit, H10-F500 nr.004, H10-F501nr.006
şi H10-F502nr.008
5. Scheme proces Tratare gaze reziduale– TGT Unit, H10-F500 nr.007, H10-
F501 nr.007
Întocmit,
Ing. Pascu Ana
Expert evaluator principal