raport privind impactul asupra mediului -...

RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI

PARC EOLIAN 6,2 MW, COMUNA NICORESTI

Generated by Foxit PDF Creator © Foxit Softwarehttp://www.foxitsoftware.com For evaluation only.

Raportul priv ind impactul asupra mediului PARC EOLIAN comuna Nicorest i

S.C. CONSPROIECT S.A. GALATI

2

Cuprins: 1. INFORMATII GENERALE……………………………………………………. 4 1.1 Informatii despre titularul proiectului………………………………….... 4 1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a

impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu……..... 4 1.3 Denumirea proiectului………………………………………………………... 4 1.4 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia………………. 5 1.5 Durata etapei de functionare……………………………………….………. 17 1.6 Informatii privind productia…………………………………………..…….. 17 1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele

chimice…………………………………………………………………………….. 17 1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa……………………………….… 17 1.8.1 Zgomot si vibratii……………………………………………………………… 21 1.8.2 Interferentele electromagnetice………………………….………………… 29 1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica……………………………… 30 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele………… 30 1.11 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor

pentru alternativele la proiect……………………………………………… 31 1.12 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind

planificarea /amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului…..................................................................................... 32

1.13 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta……………………………………………………… 32

2. PROCESE TEHNOLOGICE………………………………………………… 37 2.1 Procese tehnologice de productie………………………………………… 37 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si

echipamentelor necesare; alternative avute în vedere…………….… 46 2.1.2 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele

mai bune tehnici disponibile……………………………..………………… 52 2.2 Activitati de dezafectare……………………………………………………… 52 3. DESEURI………………………………………………………………………….. 54 3.1 Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si

reciclarea deseurilor…………………………………………………………… 54 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA,

ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA………………………………………………….... 57

4.1 Apa………………………...……………………………………………………… 57 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului……………………… 57 4.1.2 Alimentarea cu apa…………………………………………………………… 58 4.1.3 Managementul apelor uzate………………………………………………… 58 4.1.4 Prognozarea impactului……………………………………………………… 58 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului………………………………………… 59 4.1.6 Harti si desene la capitolul "Apa"……………………………..…………… 60




3

4.2 Aerul………………………………………….……………………………………. 60 4.2.1 Date generale…………………………………………………………………… 60 4.2.2 Surse si poluanti generate…………………………………………………… 61 4.2.3 Prognozarea poluarii aerului………………………………………………… 63 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului………………………………………… 63 4.3 Solul si subsolul………………………………..……………………………… 64 4.3.1 Date generale…………………………………………………………………… 64 4.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului………………………………… 66 4.3.3 Prognozarea impactului……………………………………………………… 68 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului…………………………………….…… 68 4.5 Biodiversitatea………………………………………………………………… 69 4.5.1 Analiza florei si faunei: specii, asociatiilor vegetale, habitate din

perimetrul implicat - Habitate, flora, fauna…………………………… 69 4.5.2 Impactul prognozat……………………………………………..……………… 80 4.5.3 Masuri de diminuare a impactului………………………………………… 91 4.5.4 Harti si desene la capitolul "Biodiversitate"………………………….… 102 4.6 Peisajul si impactul vizual………………………………………………….… 103 4.6.1 Impactul prognozat…………………………………………………………... 104 4.6.2 Masuri de diminuare a impactului……………………………………….… 104 4.7 Mediul social si economic……………………………………………………. 105 4.7.1 Impactul prognozat…………………………………………………………… 107 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului………………………………………… 107 4.8 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural……………………… 107 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin

implementarea proiectelor propuse în zona analizata……………… 107 4.10 Umbrirea, umbrirea intermitenta, stralucirea…………………………. 115 4.11 Radiatia electromagnetica si campul electromagnetic………………. 116 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR…………………………………………….. 117 6. MONITORIZAREA………………………………………………….………..… 120 6.1 Factorul de mediu apa……………………………….……………..………… 120 6.2 Factorul de mediu aer………………………….…………………...………… 120 6.3 Factor de mediu sol si subsol……………………………………..………… 121 6.4 Factor de mediu biodiversitate……………………………………………... 121 7. SITUATII DE RISC…………………..………………………………………… 124 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR………………………………………… 127 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC…………………………..……… 127 9.1 Descrierea activitatii…………………………………………………………. 128 9.2 Metodologii utilizate în evaluarea impactului………………………… 128 9.3 Impactul prognozat asupra mediului……………………………………… 128 9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul………………………… 131 9.5 Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu……. 131 Bibliografie




4

1. INFORMATII GENERALE 1.1 Informatii despre titularul proiectului

S.C. BRIBON WIND S.R.L. Siliştea S.C. VIENTO SOLAR S.R.L. Siliştea S.C. MEGA SOLAR INVEST S.R.L. Siliştea

1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu S.C. CONSPROIECT SA, cu sediul social în Galaţi, Strada Portului nr.23, etaj 5, Judeţul Galaţi, CUI RO14325410, J17/773/2001, telefon:0236 416 603, fax: 0236 411 052, inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 326. 1.3 Denumirea proiectului Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier Scopul studiului de evaluare Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura, va evidentia posibilele surse de poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate masuri care sa contracareze eventualele efecte negative. Analiza activitatilor si a contextului în care acestea se desfasoara permite identificarea si estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le contracareaza pe cele negative. Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileste efectele, ce vor rezulta din impactul activitatii care urmeaza a fi desfasurata în cadrul investitiilor, denumite “Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, “Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, “Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, in comuna Nicoresti, judetul Galati", asupra mediului, precum si asupra factorului social si economic.




5

Aspectele de mediu analizate in cadrul Raportului privind impactul asupra mediului intocmit pentru proiectele sus amintite vor respecta Indrumarul intocmit de catre Agentia de Protectie a Mediului Galati. De asemenea, avand in vedere ca cele trei parcuri eoliene sunt propuse a fi amplasate in extravilan sat Sarbi, comuna Nicoresti, T186/2, P3.086/37, judetul Galati, este nesesar sa se intocmeasca un singur Raport privind evaluarea impactului asupra mediului in care se va analiza impactul cumulat al acestora. In acest sens in prezenta lucrare se va considera PARC EOLIAN ca fiind toate cele 3 parcuri eoliene dezvoltate pe T186/2, P3.086/37 comuna Nicoresti, judetul Galati. Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea urmatoarelor propuneri:

modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni în calitatea factorilor de mediu prin desfasurarea activitatii;

nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului declansarii unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;

modul de încadrare în reglementarile legale în vigoare privind protectia mediului;

masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului. Obiectivul de investitii se încadreaza conform Hotarârii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului (în anexa 2 lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului punctul 3. Industria energetica, litera i) instalatii destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene). Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentatia procedurii de obtinere a acordului de mediu si a fost solicitat de APM Galati în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Proiectele de investitie: “Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 mw, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti; “Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte 0,2 mw, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti; “Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 mw, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti




6

se realizeaza în scopul producerii si furnizarii de energie regenerabila si atingerii tintelor nationale privind productia de energie electrica din surse regenerabile, a stimularii realizarii investitiilor privind protectia mediului si asigurarea securitatii energetice a României prin valorificarea potentialului eolian din zona nord-vestica a judetului Galati. Rolul fiecarui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul urmator:

Tabelul nr. 1

Nr. crt.

Denumire obiectiv constructii

Rolul in proiect

1. Turbine eoliene Producere de energie electrica din surse regenerabile (vant)

2. Retele electrice Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 20 KV si un racord electric aerian scurt in vederea trecerii din LES in LEA la statiile electrice din vecinatatea amplasamentelor: LEA 20 kV Ionasesti–SPP 2+3, LEA 20 kV Tecuci – Nicoresti si LEA 20 kV Tecuci –Ciorasti.

3. Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana se va face printr-o reţea rectangulară de drumuri ce vor avea latimea de 4.00 m din drumurile de exploatare

4. Modernizare drumuri exploatare

Realizarea accesului la platformele de montaj intre drumul comunal si drumurile interioare

5. Platforme tehnologice

Amplasarea macaralelor si componentelor turbinelor pentru realizarea montajului in timp minim si in siguranta

Zona destinata implementarii proiectului s-a stabilit în urma unor analize a potentialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer si conditiile optime de viteza a vântului), fiind desemnata ca propice dezvoltarii unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Localizarea proiectului Terenul studiat este situat în partea de sud – est a satului Sarbi comuna Nicoresti, iar accesul auto se va realiza prin intermediul drumului comunal din partea de vest – DC 71din partea de vest. Terenul cercetat, prezintă o pantă generală de la nord la sud.

Nr. Pct. X [m] Y [m]

1. 494155.341 681031.367

2. 494158.551 681033.262 3. 494173.814 681042.272

4. 494212.993 681068.052




7

5. 494256.846 681096.731

6. 494263.102 681105.720 7. 494268.723 681128.526

8. 494280.449 681171.099

9. 494319.510 681295.345 10. 494336.910 681336.965

11. 494338.245 681341.667 12. 494033.210 681471.441

13. 493643.453 681637.259

14. 681637.259 681803.379 15. 493232.441 681735.727

16. 493184.063 681582.343

17. 493165.255 681520.925 18. 493147.377 681466.263

19. 493146.510 681463.824 20. 493145.504 681460.992

21. 493536.429 681297.937

22. 493926.187 681132.119 S = 415.929mp

Amplasamentul destinat investitiei este situat în extravilanul comunei Nicoresti, judetul Galati. Beneficiarii vor realiza proiectele pe o suprafata de 41,60 ha, suprafata înscrisa în cartea funciara a comunei Nicoresti, având în prezent destinatia de teren arabil extravilan si drumuri existente conform Certificatelor de Urbanism nr. 239/6269, nr. 240/6270 si nr. 241/6268 din 11.10.2012. Tabelul nr. 2 Coordonate geografice in sistem de proiectie Stereo 1970

ale turbinelor eoliene

Turbine X (nord) Y (est) S.C. MEGASOLAR INVEST S.R.L.

AERO1 494153.654 681050.021 AERO2 494216.447 681090.851 AERO3 494259.028 681146.706 AERO4 494277.953 681209.880 AERO5 494296.668 681272.939 AERO6 494315.293 681335.693 AERO7 494163.213 681364.964 AERO8 494144.587 681302.209 AERO9 494125.873 681239.153 AERO10 494106.948 681175.978

S.C. BRIBON WIND S.R.L. AERO1 493781.076 681243.606 AERO2 493806.034 681327.680 AERO3 493830.992 681411.752 AERO4 493855.950 681495.827 AERO5 493913.387 681151.935




8

AERO6 493932.056 681214.938 AERO7 493950.605 681277.923 AERO8 493969.530 681341.097 AERO9 493988.244 681404.154 AERO10 494016.872 681466.908

S.C. VIENTO SOLAR S.R.L. AERO1 493374.041 681406.561 AERO2 493392.645 681479.692 AERO3 493411.448 681542.379 AERO4 493430.219 681605.619 AERO5 493448.942 681668.671 AERO6 493221.759 681446.180 AERO7 493240.425 681509.186 AERO8 493258.975 681572.169 AERO9 493277.900 681635.345 AERO10 493296.616 681698.401 AERO12 493315.243 681761.154

Figura nr. 1 Amplasarea in teren a turbinelor eoliene Proiectele de investitie: “Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti; “Parc eolian format din 11 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti;




9

“Parc eolian format din 10 centrale eoliene a câte 0,2 MW, reţea de descărcare a energiei electrice, platformă macara, punct de conexiune, racord electric aferent, organizare de şantier”, aflat în extravilanul satului (cătunului) Sârbi (T186/2; P3086/37), com. Nicoresti sunt formate din:

Amplasarea a 31 turbine la o distanta de cca. 66,00 m una de cealalta, Platformele de montaj (31 platforme) au dimensiuni de 15 x 22 m, Platforme de amplasare piloni (31 platforme) de 7 x 7 m, 12 posturi de transformare si racordare la SEN; Modernizare drum comunal; Constructie drumuri interioare – drumuri de acces de la turbine la drumul

de exploatare; Organizare de santier.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin plan sunt realizate cronologic astfel: Etapa I – Realizarea organizãrii de santier; Etapa II - Realizarea drumurilor de acces cãtre parcul eolian de la drumul de exploatare; Etapa III – Realizarea fundatiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene; Etapa IV – Realizarea retelei de descãrcare a energiei produse la statia de transformare. Perioada de constructie/montaj si punere în functiune a parcului eolian va dura aproximativ 18 luni si se va desfasura conform planului. Tabelul nr. 3 Graficul desfasurarii lucrarilor de în cadrul proiectelor

Activitate Perioada (luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Mobilizare si stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport si depozitare

Constructia fundatiilor si retelei electrice de transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor si punerea in functiune

Etapa I – Realizarea organizãrii de santier Pentru realizarea parcului eolian, a drumurilor de acces si a conexiunii la SEN va fi necesarã o singurã organizare de santier pe amplasament, iar lucrãrile identificate se referã la:




10

stabilirea amplasamentului organizãrii de santier (containere modulare uzinate);

modul de desfãsurare a circulatiei pe durata de executie a lucrãrilor; racorduri temporare la utilitãti; modul de depozitare al materialelor folosite; numãrul de utilaje de constructie necesar; instruirea personalului angrenat în realizarea lucrãrilor.

Lucrãrile de constructii/montaj se vor derula conform graficului de executie numai dupã marcarea si delimitarea pe teren a amplasamentului lucrãrii, în conformitate cu etapele de executie si cu planurile de situatie executate de proiectant. În faza preliminarã lucrãrilor de constructie fundatii si montaj a turbinelor eoliene este necesarã realizarea unei zone de depozitare, în zona platformelor macara, astfel încât sã faciliteze accesul rapid la punctele de lucru; în aceastã zonã se vor parca utilajele si se vor depozita materiale. Zonele în care se lucreazã vor fi securizate pentru a se evita accesul direct al persoanelor strãine pe santier; împrejmuirea poate fi realizatã cu stâlpi metalici verticali, înfipti în teren pentru a garanta o perfectã stabilitate la actiunea vântului cu bare dispuse orizontal, sau împrejmuire metalicã semnalizatã cu benzi colorate si reflectorizante. Etapa II - Realizarea drumurilor de acces În perioada de executie a lucrãrilor de constructii proiectate, drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt drumuri permanente utilizate pentru transportul echipamentelor si materialelor. Dupã realizarea parcului eolian drumurile vor fi folosite pentru operatiuni de întretinere si reparatii. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul componentelor turbinelor eoliene vor avea fiecare caracteristici specifice de încãrcare si de întoarcere (viraj). La proiectarea cãilor de acces s-au luat în consideratie cele mai defavorabile conditii pentru accesul acestora pe amplasament. Masa maximã tranzitatã suportatã de drumul de acces în perioada de constructie a turbinelor eoliene o constituie nacela sau sectiunea de bazã a turnului. Pentru a permite accesul utilajelor si pentru a suporta încãrcãri de masã mare, drumurile de acces sunt proiectate sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte elaborate de constructorul turbinelor eoliene:

lãtimea minimã de 4 metri a benzii de rulare în linie dreaptã; panta maximã a razei de curburã, în cazul drumurilor cu nivelul

superior din balast si pantã simplã, 20; daca profilul transversal al drumului este convex (panta dubla), panta

maxima a razei de curburã este 30; variatia pantelor trebuie sã pastreze raportul 1:2; vizibilitatea orizontalã a drumului de acces trebuie sã fie de minim 6,6

m de la suprafata acestuia; compozitia constructivã a drumului de acces trebuie sã fie astfel

realizatã pentru a asigura o drenare eficientã a apelor pluviale cãtre rigole, zone adiacente;




11

stratul inferior al drumurilor si platformei pentru macara va fi realizat din pietris (diametrul maxim 60mm; grosimea stratului 0.35m) asezat pe un strat de nisip compactat (aprox. 0.30m);

sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces, platformelor macaralei, zonelor de depozitare sunt proiectate pentru a asigura controlul si drenajul natural al apelor cãtre zonele libere.

Principalele caracteristici ale infrastructurii proiectului propus:

drumurile de acces propuse vor fi realizate conform proiectului fiind nivelate si compactate cu un strat de balast având o lãtime maximã de4,00m.

Accesul în zonӑ Zona şi amplasamentul propus pentru Parcul eolian, necesita amenajari pentru transportul utilajelor pe perioada executiei şi perioada exploatarii. Accesul spre Parcul eolian se asigura prin drumul comunal DC 71 dupa reabilitarea tronsonului de drum de cca 1.100,00m de la limita de intravilan (cătun Sârbi). Axul pilonilor turbinelor pe direcţia Nord-Sud cât şi pe direcţia Est - Vest se află la min 74,00 m faţă de axul drumului comunal DC 71, iar fată de drumul de exploatare De 3060, la min. 16.00 m. În vederea edificării şi exploatării, fiecare generator are asigurată o platformă de montaj de 15 x 22 m. Accesul la aceste platforme se va face printr-o reţea rectangulară de drumuri ce vor avea lăţimea de 4.00. Drumul principal in lungime 1.100,00m, amplasat la limita de vest a Parcului eolian este in folosinţa comună a celor trei societăţi. Din el se desprind lateral dreapta, câte două drumuri pentru fiecare lot. Aceste drumuri fac posibil accesul auto la fiecare platformă tehnologică aferentă. Atât platformele cât şi drumurile se vor realiza din balast (lidonit).

Figura nr. 2 Secţiune caracteristică drum Zonele drumurilor (alcătuite din ampriză, zona de siguranţă şi zona de protecţie) sunt stabilite în funcţie de categoria şi amplasarea acestora, după cum urmează: drumuri comunale: 18 m din axul drumului pâna la marginea exterioară a zonei drumului.




12

Atât în afara localitatilor, cât şi in localităţi, zona de siguranţă a drumului va fi conform O.G. nr. 43/1997 în funcţie de profilul transversal al drumului. Zonele de siguranţă ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului pâna la 1.50m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului; 2.00m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu; 3.00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înalţimea până la 5.00 m inclusiv; 5.00m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înaltimea mai mare de 5.00m. Terenurile cuprinse în zonele de protecţie rămân în gospodărirea persoanelor juridice sau fizice care le au în administrare sau în proprietate cu obligaţia ca acestea, prin activitatea lor, să nu aducă prejudicii drumului sau derulării în siguranţă a traficului. Etapa III. - Realizarea fundatiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene Fundatia pentru turn va fi executatã în functie de solicitãrile statice si dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care se încadreazã locatia; fundatia va fi dimensionatã în functie de geologia terenului si factorii caracteristici zonei. Realizarea fundatiilor din beton armat va avea caracteristicile în functie de structura litologicã a terenului din amplasament. Întreg ansamblul se monteazã pe o fundatie din beton armat cu bare de oţel-beton. Fundarea viitoarelor turbine generatoare (eoliene) se va face la o adancime impusa constructiv, sub solul vegetal + amestec de loess si sol vegetal (1,60m grosime), calculata, tinand seama de caracteristicile turbinei, a momentului de rasturnare si a caracteristicilor terenului (conform normativelor in vigoare), pe o perna de loess sau balast de 1,00 -1,50 m grosime sub cota de fundare, cu o incastrare corespunzatoare in teren. Dimensionarea si executarea pernei de loess (balast) se va face conform Normativ C-29-1977 si C-29-1985, cu realizarea unei zone de garda (evazare in jurul cladirii) de minim 1,00 m latime. Realizarea pernei se va face cu mijloace terasiere (cilindru compresor lestat), pe strate subtiri de 15-20 cm grosime. Presiunea conventionala ce se va lua in calcul va fi de Pconv = 150-200 kpa, pe perna creata. Umpluturile in jurul fundatiei (si deasupra talpii acesteia), se vor realiza din loess galben curat (din zonele inalte ale comunei) sau praf argilos loessoid galben cafeniu din sapatura, bine compactat in strate subtiri de 15-20 cm grosime (sa se obtina o densitate de 1,60 t/m). Se va face o sistematizare verticala corespunzatoare, astfel incat apele de precipitatii sa nu stagneze langa obiective. Platformele de operare a macaralelor (cu senile sau roti) sunt realizate din pat de balast fiind utilizate doar în perioada de ridicare/asamblare a componentelor turbinei eoliene. Toate platformele de operare trebuie sã fie finalizate înainte de livrarea componentelor turbinei cãtre amplasament si mentinute pe perioada constructiei si instalãrii parcului eolian.




13

Platformele de operare sunt proiectate astfel încât sã îndeplineascã cerintele specificate de furnizorul si constructorul turbinei eoliene:

înclinarea maximã lateralã si longitudinalã a platformei trebuie sã fie de maxim 20;

platforma trebuie sã reziste la presiuni exercitate de minimum 150 kN/m2, presiune testatã în fiecare colt al platformei;

înclinarea lateralã a peretilor platformei trebuie sã fie de maxim 450 pentru a asigura scurgerea apelor pluviale;

constructia platformei va fi astfel realizatã încât sã asigure o drenare eficientã a apelor pluviale cãtre rigole;

stratul inferior al drumurilor si platformei pentru macara va fi realizat din prietris (diametrul maxim 60mm; grosimea stratului 0.35m) asezat pe un strat de nisip compactat (aprox. 0.30m).

diferenta înãltimii dintre platformã si fundaþia turbinei nu trebuie sã depãseascã 5 metri.

Factorii ce influenteazã proiectarea cãilor de acces si a platformelor de operare a macaralei sunt: topografia terenului, suprafata, caracteristicile solului, directia drumurilor de exploatare. Platformele de operare si cãile de acces sunt proiectate si construite sã reziste la transport agabaritic, respectiv solicitãri si presiuni mari (masele: utilajelor, camioanelor de transport utilaje si echipamente, macarale de mare tonaj). Amplasamentul turbinelor permite ca suprafeţele necesare platformelor de montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine. Braţul macaralei va efectua o „măturare” a unui unghi de 900. Subansamblele turbinei vor fi preluate direct din autovehicule ce le transportă şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport. Suprafaţa platformelor de asamblare este în funcţie de deschiderea terenurilor, respectiv (l x L): 15m x 22m. Constructie – montaj turbine eoliene Principalele etape în amplasarea turbinei eoliene: Montarea turnului pe fundatie; Amplasarea nacelei Montajul rotorului; Montarea generatorului Asamblarea dispozitivul de frânare Montajul dispozitivelor de mãsurã si control

Etapa IV - Retele descãrcare (transport) energie electricã Realizarea conexiunii electrice În functie de punctul de conexiune la reteaua nationala de transport a energiei electrice este necesara solicitarea unei autorizatii la nivel national (ANRE). În momentul de fata beneficiarul a obtinut aceasta autorizatie. În orice situatie, solutia de racordare trebuie sa aiba în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în energie de înalta tensiune, astfel încât energia produsa în parcul eolian sa fie introdusa în sistemul energetic




14

national. Energia produsa de cele 31 centrale eoliene, va fi distribuita în sistemul energetic national, într-o statie de transformare si conexiuni apartinând Transelectrica SA. Legatura la medie tensiune – între generatori si transformatorul ridicator de tensiune se va realiza printr-un conductor de cupru unipolar de sectiune adecvata puterii electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minima cuprinsa între 1 si 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în spatiul existent si pe zona drumurilor de acces astfel încât sa reduca la minimum dimensiunile retelei. Statia electrica – statia de transformare subdivizata în aria de competenta a constructorului parcului eolian este aria dedicata transformarii energiei de tensiune medie în înalta tensiune. Sistemul de legatura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru gazduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele eoliene, cu întrerupatori dotati cu protectie electronica de o înalta sensibilitate împotriva scurtcircuitului si legaturii cu solul si un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (sectionatori, întrerupatori). Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune urmatoarele operatiuni:

excavarea de santuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricola, de pamânt sau de la marginea drumurilor asfaltate;

amenajarea bazelor santurilor excavate (asternerea unui strat de nisip); amplasarea cablurilor electrice; realizarea legaturilor între cabluri; îngroparea cablurilor; umplerea cu pamânt a santurilor; refacerea terenurilor prin asternerea unui strat de sol vegetal.

Realizarea legaturii retelei electrice la SEN se efectueaza în conformitate cu Normativele privind „Cerinte tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul Tehnic RET” si „Conditii tehnice de racordare la retelele electrice de interes public pentru centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel prevederile avizului tehnic de racordare emis.

Tabelul nr. 4 Caracteristici tehnice turbina 200 kW

Model 0,2 MW T Inaltimea

maxima totala 49 m

D Diametru rotor 28 m H Inaltimea

turnului 35 m

Putere instalata max. 0,2 MW

Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de pozitionare si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, alte zone, drumuri publice, retele de transport curent electric, canale si antene de irigatii (conform prevederilor din Ordinului 4/2009 - Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice – revizia I- Anexa 3.




15

Tabelul nr. 5 Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene Denumirea obiectivului invecinat cu

centrala eoliana

Distanta de protectie

- m -

Distanta de siguranta

- m -

De unde se masoara

distanta de siguranta

Drumuri publice de interes national sau de interes judetean

1) H 2)+3 m 3) 4)

Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate private

1) H 2)+3 m 3) 4)

Cai ferate 1) H 2)+3 m 7) 4) LEA H 2)+3 m 4) Centrale eoliene * 8)

1) 9) 4)

Linii aeriene de Tc 1) H 2)+3 m 4) Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare petrol, statii de reglare masurare gaze naturale

1) H10+3 m 11) 4)

Poduri 1) H 2)+3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2)+3 m 4) Cladiri locuite 1) H13 4) Cladiri cu substante inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu

1) H 2)+3 m 12) 4)

Aeroporturi 1) 14) 4) Instalatii de emisie receptie Tc

1) 14) 4)

Locuri si cladiri istorice

1) 14) 4)

Zone cu flora sau/si fauna protejate

1) 14) 4)

Terenuri de sport omologate

1) H 2)+3 m 4)

Parcaje auto pe platforme in aer liber

1) H 2)+3 m 4)




16

Tc - telecomunicatii NOTE: 1) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m împrejur. 2) Înaltimea pilonului plus lungimea palei. 3) Distanta pâna la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m. 4) Se masoara de la marginea constructiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (ferma) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat. 5) Egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30 m. 6) Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza. 7) Distanta pâna la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m. 8) Amenajari eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (ferma) apartinând altui operator economic. 9) Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai apropiat partinând celeilalte ferme eoliene va fi egala cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse pe directia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vântului predominant. 10) Înaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei. 11) Daca obiectivul este îngradit, distanta de siguranta se masoara pâna la îngradire. 12) Dupa caz, se stabileste distanta egala cu H + 3 m daca peste pod trece un drum national, un drum judetean sau o cale ferata, tinându-se seama si de notele 3) si 7), respectiv o distanta egala cu o lungime de pala, dar nu mai putin de 30 m, daca peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privata. 13) Înaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale, pâna la o valoare minima egala cu înaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinte va fi cel putin egala cu înaltimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza. 14) Se stabileste cu avizul autoritatilor competente, care sunt mentionate în certificatul de urbanism. Operarea si întretinerea parcului eolian este asigurata în perioada de garantie a echipamentelor de catre producator, acesta asigurând servicii de întretinere si reparatii conform programului: Tabelul nr. 6 Activitati de întretinere propuse în cadrul parcului eolian

Perioada Activitati de intretinere Lunar Verificari si monitorizare a turbinelor eoliene si a infrastructurii

amplasamentului incluzand echipamentul de control, sistemul electric de transformare si transport

Semestrial Sistemul de lubrifiere si hidraulic. Inspectia mecanismelor de franare, nivel de ulei, filter, ulei.

Annual Examinari ale subansamblelor turbine: pale, rotor, componente 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrari anticoroziune

La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate




17

1.5 Durata etapei de functionare Perioada de functionare a parcului eolian este estimata la 20-25 de ani, reprezentând de altfel durata medie de functionare a turbinelor eoliene furnizate de producator. 1.6 Informatii privind productia

Tabelul nr. 7 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice

Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei Denumire Cantitate

anuala Denumire Medie anuala Furnizor

Energie electrica

1.000 MW Energie eoliana

5-6 m/s

1.7 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice Tabelul nr. 8 Informatii despre materiile prime si despre substantele sau

preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a

substantei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/existenta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie –

periculoase/nepericuloase (P/N)

Periculozitate Faze de

risc

Ulei hidraulic

350 litri P Poate provoca efecte R53, S23, S51

Ulei transmisie

2000 litri P Adverse pe termen lung asupra mediului acvatic

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa


Raportul pr ivind impactul asupra mediu lui PARC EOLIAN comuna Nicoresti


18

Tip

ul

polu

arii

Sursa de poluare

Numarul surselor de

poluare

Polu

are m

axim

a p

erm

isa (

lim

ita

maxim

a a

dm

isa p

en

tru

om

si

med

iu)

Poluare de fond

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Pe z

on

a o

bie

cti

vu

lui

Pe zone de protectie/restri

ctie aferente obiectivului,

conform legislatiei in

vigoare

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte

zone protejate cu luarea in considerare a

poluarii de fond

Fara masuri de eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implement

area masurilor

de eliminare/ reducere a

poluarii Perioada de constructie

Polu

area a

tmosfe

ric

a

Trafic rutier (utilaje si

autovehicule de

transport) emisii

specifice activitatilor

de transport,

particule de praf

Functie de numa rul utilajelor

si autovehicule

lor care vor fi utilizate în

cadrul organizarii

santier

CMA STAS

12574-87

-

Verificarea periodica a starii

tehnice a utilajelor aflate

în dotare

Transportul si

descarcarea materialelor

(pulberi, COV,etc.)

CMA STAS

12574-87

-

Praf antrenat

de curentii

atmosferici in

zonele vecine

Acoperirea materialelor in

timpul transportului

e a s Depozitarea Ordin - Respectarea




19

necontrolata a materiilor

prime si materialelor, a deseurilor

generate

MAPPM 756/199

7

conditiilor impuse in urma organizarii de

santier, amenajarea depozitelor

specifice fiecarui tip de material,

amenajarea unei platforme

betonate pentru operatiunile de

incarcare/ descarcare

Scurgeri de produse

petroliere

Functie de starea

tehnica a utilajelor si masinilor

Ordin MAPPM 756/199

7

-

Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat

de catre persoane instruite/ autorizate

Polu

are

fon

ica

Functionarea utilajelor

Functie de numarul utilajelor

utilizate in cadrul

organizarii de santier

STAS 10009/8

8

Monitorizarea nivelului de

zgomot

Polu

area a

pei

Evacuarea necontrolata

a apelor menajere

In cazul aparitiei

unor poluari accidentale in perioada organizarii de santier

NTPA 002/200

2

Mentinerea intro stare buna de functionare a sistemului de colectare a

apelor uzate menajere (toalete

ecologice) Acumulari

de ape In functie de

nivelul

Mentinerea/intretinerea zonelor




20

pluviale precipitatiilor

pentru dirijarea apelor pluviale catre exteriorul

amplasamentului Perioada de functionare

Polu

area s

olu

lui Depozitarea

necontrolata a deseurilor rezultate in

urma intretinerii turbinelor

eoliene

MAPPM 756/199

7

Respectarea conditiilor impuse in

functionarea instalatiei,

amenajarea depozitelor specifice

fiecarui tip de material, amenajarea

unei platforme betonate pentru

operatiunile de

incarcare/descarcare

Polu

area

fon

ica

Functionarea turbinelor

eoliene

Functie de numarul

turbinelor utilizate in

cadrul parcului eolian

STAS 10009/8

8

Monitorizarea nivelului de

zgomot produs de

catre utilaje la limita

amplasamentului


Raportul priv ind impactu l asupra mediului PARC EOLIAN comuna Nicores ti


21

1.8.1 Zgomot si vibratii Procesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezinta tot atâtea surse de zgomot. Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite instalatii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:

Zgomot de sursa; Zgomot de câmp apropiat; Zgomot de câmp îndepartat

Fiecaruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul zgomotului la sursa, studiul fiecarui echipament se face separat si se presupune plasat în câmp liber. Aceasta faza a studiului permite cunoasterea caracteristicilor intrinseci ale sursei, independent de ambianta ei de lucru. Masurile de zgomot la sursa sunt indispensabile atât pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeasi categorie, cât si de a avea o informatie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în câmp deschis apropiat, se tine seama de faptul ca fiecare utilaj este amplasat într-o ambianta ce-i poate schimba caracteristicile acustice.În acest caz, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante medii si mari fata de sursa. Pentru a avea sens valoarea de presiune acustica înscrisa trebuie sa fie însotita de distanta la care s-a efectuat masurarea. Fata de situatia în care sunt îndeplinite conditiile de câmp liber, acest nivel de presiune acustica poate fi amplificat în vecinatatea sursei (reflexii), sau atenuat prin prezenta de ecrane naturale sau artificiale între sursa si punctul de masura. Deoarece masuratorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumita distanta de utilaje, este evident ca în majoritatea situatiilor zgomotul în câmp apropiat reprezinta, de fapt, zgomotul unui grup de utilaje si mai rar al unui utilaj izolat. Daca în cazul primelor doua niveluri de observare caracteristicele acustice sunt strâns legate de natura utilajelor si de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepartat, adica la câteva sute de metri de sursa, depinde în mare masura de factori externi suplimentari cum ar fi:

Fenomene meteorologice si în particular: viteza si directia vântului, Gradientul de temperatura si de vânt; Absorbtia mai mult sau mai putin importanta a undelor acustice de

catre sol, fenomen denumit „efect de sol”; Absorbtia în aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea

relativa, componenta spectrala a zgomotului; Topografia terenului; Vegetatia.

La acest nivel de observare constatarile privind zgomotul se refera, în general, la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezulta o anumita dificultate în aprecierea poluarii sonore în zona unui front de lucru. Totusi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustica ale principalelor utilaje folosite în constructii si numarul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face




22

unele aprecieri privind nivelurile de zgomot si distantele la care acestea se înregistreaza. Utilajele folosite si puteri acustice associate:

buldozere Lw ˜ 115 dB(A) încarcatoare Wolla Lw ˜ 112 dB(A) excavatoare Lw ˜ 117 dB(A) compactoare Lw ˜ 105 dB(A) finisoare Lw ˜ 115 dB(A) basculante Lw ˜ 107 dB(A)

Surse de zgomot si vibratii în perioada de functionare a proiectului Pentru perioada de functionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de miscarea palelor turbinelor eoliene. Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în general cam acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale în extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a electricitatii. Este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acuratete. La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s si peste, în general devine o problema nesemnificativa în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbina. Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poate determina perceptia sunetului diferita în locatii diferite. În general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine. Pentru determinarea intensitatii sunetului se foloseste asa-zisa scala dB(A) sau decibeli (A) pentru a cuantifica masuratorile sunetului. Sistemul dB(A) spune ca presiunea sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari în timp ce frecventele sunetelor mai putin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, dupa care totul este adunat pentru obtinerea unui index. Scala dB este logaritmica, o scala relativa. Asta înseamna ca dublând presiunea sunetului, indexul creste cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB contine astfel de 2 ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru masurarea sunetului în acest fel este acela ca urechea noastra percepe sunetul mai degraba în termeni de logaritmi ai presiunii sunetului, decât presiunea sunetului însasi. S-ar putea concluziona ca, daca creste dB(A) cu 10, se dubleaza taria sunetului. Energia undelor sunetului va scadea cu sfertul distantei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamna 100 m departare.




23

De mentionat ca cele mai apropiate zone locuite (Sarbi si Dobrinesti) sunt amplasate la o distanta de aproximativ 0,7 respectiv 1,3 km de cea mai apropiata turbina eoliana. Având in vedere respectarea distantelor de siguranta conform Ord. ANRE dar si din simularile sonometrice realizate se poate concluziona ca functionarea parcului eolian nu va polua fonic zonele învecinate. Datorita caracteristicilor geografice ale zonei de implementare a proiectului, precum si distantele fata de cele mai apropiate locuinte, se estimeaza ca zgomotul generat de functionarea turbinelor eoliene nu reprezenta un factor disturbator, efect ce poate fi masurat dupa instalarea acestora. Zgomotul este provocat de curenţii de aer produşi la rotirea elicelor. Intr-un studiu efectuat de Asociaţia Americană a Energiei Eoliene au fost ierarhizate nivelurile zgomotelor produse de diferite surse. Astfel, se poate aprecia ca zgomotul produs de turbinele eoliene se situeazA sub zgomotul produs în interiorul unui autovehicul, într-o casă sau birou, la distanţe mai mari de 400 m.

Scala zgomotului (Sursa: Autorité de Contrôle des Nuisances Sonores Aéroportuaires (ACNUSA))

Nivelul de zgomot a. Influenţa caracteristicilor terenurilor asupra zgomotului Intr-un studiu efectuat de Agenţia Franceză pentru Securitatea Mediului şi a Muncii se menţionează că nivelul de zgomot este influenţat de distanţa la care se face măsurătoarea şi caracteristicile terenului pe care se face amplasarea turbinelor eoliene. Comparând figurile alăturate se poate vedea că pe un teren denivelat nivelul de zgomot creşte comparativ cu terenurile plate. Sursa: Rapport Impacts Sanitaires du bruit généré par les éoliennes, saisine no. 2006/005, Afsset, mars 2008.




24

Descreşterea spaţială a nivelului de zgomot cu şi fără a lua în considerare efectul asupra solului produs de o sursă punctuală este prezentată în figura de mai jos: Pentru distanţe mai mici de 100m, faţă de turbina, influenţa solului induce creşterea nivelului de zgomot.

Propagarea zgomotului pe un teren plat

Propagarea zgomotului pe un teren denivelat Dacă turbina eoliană nu este amplasată la o distanţă suficient de mare faţă de locuinte (500 m, conform prevederilor din Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice, publicate in Monitorul Oficial, partea I, nr. 865/18.12.2007 impactul produs de zgomot poate fi deranjant.




25

b. Influenţa vegetaţiei asupra zgomotului Studii experimentale efectuate în Franţa (Acustica şi Tehnici nr. 23, 24 – N. Barriere , Y. Gabillet ) pentru determinarea influenţei vegetaţiei asupra zgomotului au arătat că sunt trei efecte principale determinate de prezenta vegetaţiei : de atenuare a zgomotului; de difuzie ; de modificare a profilului meteorologic. Pe un teren plat, efectul produs de zgomotul turbinei eoliene faţă de locuinţe nu este influenţat de existenţa /inexistenţa vegetaţiei, datorită faptului că înălţimea unei turbine este mult mai mare decât înălţimea perdelei forestiere.

Influenţa vegetaţiei de pe un teren plat

Cele trei efecte menţionate se manisfestă atunci când turbinele se poziţionează pe terenuri denivelate. Existenţa vegetaţiei forestiere amplasate între eoliene şi receptor pe un teren denivelat , poate avea ca efect diminuarea zgomotului produs.

influenţa de pe un teren denivelat

c. Influenţa topografiei terenului asupra zgomotului In funcţie de înălţimea obstacolului, distanţele sursă – obstacol şi obstacol-receptor, precum şi caracteristicile terenului (plat sau denivelat ) se poate observa o creştere/descreştere a nivelului de zgomot . Pentru zonele cu relief înalt, casele sunt în general adăpostite de vânt. Experienta a demonstrat că nivelul zgomotului rezidual nu variază cu viteza vântului ( ex. la 6 m/s) şi valorile zgomotului de fond sunt în jur de 25 dB.




26

Harta zgomotului la o viteză de 6m/s pe un teren denivelat d. Zgomotul produs de faună Sunetul produs de fauna salbatică (cântece de păsări, insecte, etc.) poate deveni important, în funcţie de momentul zilei în care manifestă şi de sezon. Dimineaţa, la răsărit de soare, pentru o perioadă limitată de timp apar creşteri ale nivelului de zgomot datorat în special păsărilor. Acest cor este amplificat primavara şi vara. In mod similar, zgomotul produs de broaşte creşte nivelul de zgomot pe timp de noapte pentru câteva luni. Este important de semnalat faptul ca frecvenţa emisiilor produse de fauna salbatică poate să depăşească 2000 Hz. e. Nivelul de zgomot şi condiţiile meteo Conditiile meteorologice au un impact semnificativ asupra nivelurilor de zgomot, la o distanţă mai mare de 100 m faţă de sursă. După cum rezultă din diagramele următoare, la distanţe mari influenţa condiţiilor meteorologice asupra propagării sunetului se explică printr-o modificare a traiectoriilor sonore. Aceste traiectorii se pliază pe schimbările în verticală a profilului de viteză a sunetului.

Influenţa vântului la temperatură constanta

Aceste profile sunt estimate a respecta profilele verticale de temperatura si de vânt. In cazul în care variaţia de profil vertical de viteza sunetului este zero, traiectoria razelor sunetului este rectilinie (condiţii cunoscute sub numele “omogene”).




27

Influenţa gradientului de temperatură la vânt zero In situaţia în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este pozitivă (gradient de temperatura pozitiv ), traiectoria razelor sonore sunt curbe fata de sol (aşa numitele condiţii favorabile de răspândire). In cazul în care variaţia profilului pe verticală a vitezei sunetului este negativă (gradient de temperatură negativ ), condiţiile sunt « împotriva răspândirii ».

Cazul unei inversiuni de temperatura

Ultimul caz corespunde unei inversiuni de temperatură (se poate produce în timpul nopţii, când este mai rece şi vântul lipseşte). Implementarea proiectului va aduce notorietate internaţională localităţii, întrucât parcul va fi printre obiectivele mari din domeniul eolian, va figura pe site-urile organizaţiilor internaţionale care se ocupă de energia verde şi în statisticile naţionale şi Europene. Instalarea şi operarea Parcului eolian se încadrează în obiectivele majore ale Uniunii Europene şi ale României de implementarea a tehnologiilor verzi de producerea energiei. Operarea Parcului eolian va însemna evitarea emisiei de CO2. Prin vânzarea certificatelor de emisie CO2, conform Protocolului de la Kyoto, s-ar putea obţine un câştig substanţial. Valorificarea pe piaţa internaţională a surplusului de certificate va fi făcută de Ministerul Economiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor




28

şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit estimărilor, România ar putea obţine circa 2 miliarde de euro din vânzarea certificatelor. Se poate aprecia că România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor de 60.000.000 t CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-2012. Având în vedere faptul că în prezent piaţa de AAU-uri indică preţuri între 4-8 € pentru 1 tonă CO2 echivalent, venitul total la bugetul de stat obţinut reprezintă circa 1.000 mil. euro – 2.000 mil. Euro. Acestea sunt sumele minime care pot fi obţinute. In cazul în care ar fi vândut tot surplusul, statul ar putea obţine mult mai mult. Pentru perioada 2008-2012, surplusul de AAU-uri care se comercializează este de maxim 300.000.000 de unităţi. AAU-urile sunt unităţi ale cantităţii atribuite de emisii de gaze cu efect de seră (1 AAU = 1 tonă CO2 echivalent). România este Parte atât la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), cât şi la Protocolul, la această Convenţie, semnat la Kyoto. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) asumat de către România este de 8% faţă de anul de bază 1989. Fiecare stat inclus în Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul să emită o anumită cantitate de emisii de GHG în conformitate cu cantitatea atribuită prin Protocol. Unităţile cantităţii atribuite (AAU) sunt efectiv înregistrate, tranzacţionate şi urmărite prin Registrului Naţional al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tonă CO2 echivalent). Cantitatea atribuită este proprietatea privată a statului român. Conform ultimului inventar naţional al emisiilor de GHG transmis Comisiei Europene, nivelul emisiilor de GHG din anul 2008 (145 milioane tone CO2 echivalent) este cu circa 38 % mai scăzut decât valoarea ţintă medie prevăzută de Protocolul de la Kyoto în perioada 2008-2012. Astfel, în concordanţă cu proiecţiile emisiilor de GHG pentru perioada 2008 - 2012, România îşi va îndeplini angajamentul de reducere cu 8% a emisiilor, fără măsuri suplimentare de reducere. În conformitate cu HG nr. 90/2008, pentru realizarea racordării la reţeaua electrică utilizatorul încheie contractul de racordare cu operatorul de reţea (pentru elementele instalaţiei de racordare ce vor intra în patrimoniul acestuia) şi achită acestuia tariful de racordare reglementat. Utilizatorul va respecta prevederile „Codului tehnic al reţelelor electrice de distribuţie”, precum şi prevederile „Codului tehnic al reţelelor electrice de transport”, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 20 din 27.08/2004, cu completările ulterioare, în special privind centralele electrice eoliene. Utilizatorul va garanta că echipamentele achiziţionate, inclusiv sistemele de protecţii şi automatizări nu permit regimuri tranzitorii periculoase pentru RED (reţeaua electrică de distribuţie), ca nivel de perturbaţii. Impactul datorat umbririi Parcul eolian fiind amplasat în extravilanul Satului Sârbi, comunei Nicorești, județul Galați se considera ca umbra creată de rotirea palelor nu va avea un impact




29

asupra locuinţelor. Umbra dată de o turbină eoliană depinde de condiţiile meteorologice (soare), poziţia soarelui, anotimp, poziţia geografică. Din punct de vedere legislativ, nu există reglementări care să precizeze condiţii care ar trebui să fie îndeplinite pentru amplasarea turbinelor eoliene. Având în vedere faptul că amplasarea parcului eolian se propune a se realiza într-o zonă caracterizată cu precipitaţii reduse şi veri secetoase (temperaturi peste 30 grade), se preconizează că efectul de umbrire al turbinelor eoliene va fi benefic asupra vegetaţiei din zonă. Reflectarea (flickering-ul) Un efect deranjant care ar putea fi receptat de la distanţe mai mari, de mai mulţi locuitori ai satuli Sârbi, comuna Nicorești, județul Galați este fenomenul de licărire al palelor când sunt bătute direct de soare. Fenomenul se produce numai în zilele senine, de la răsăritul soarelui până la prânz şi este perceput numai doar atunci când vântul bate dinspre direcţia privitorului, ceea ce înseamna cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian şi topografie a locului. Palele turbinei sunt vopsite în alb, iar reflectarea va fi estompată. 1.8.2. Interferentele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din doua motive:

datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor); datorita lungimii de unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica în cazul materialelor metalice si mai slaba în cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice. Principala sursa de producere a radiatiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezinta generatoarele de curent ce echipeaza turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiatii produse au o influenta nefasta asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere înaltimea la care este situata sursa de radiatii electromagnetice (39 m înaltime fata de sol) si la o distanta semnificativa fata de zonele rezidentiale (0,7 km fata de satul Sarbi) impactul produs de radiatiile electromagnetice generate în urma functionarii parcului eolian este nesemnificativ. Natura si volumul de interferente electromagnetice produse de turbinele eoliene depind de:

localizarea relativa a turbinei eoliene fata de transmitator si receptor;

caracteristicile palelor turbinei; frecventa semnalului interferat; caracteristicile receptorului.




30

1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica Nu este cazul. 1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele Aceasta sectiune contine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu:

Alegerea amplasamentului; Capacitatea parcului, numarul de turbine ales si amplasarea

acestora; Numarul de turbine ales, capacitatea si amplasarea acestora; Alternativa 0 – de neimplementare.

Alegerea locatiei amplasamentului Unul din motivele dezvoltarii parcului eolian în zona aleasa – extravilanul comunei Nicoresti îl reprezinta potentialul ridicat al resurselor de vânt ce asigura viabilitate financiara a proiectului. Alegerea amplasamentului s-a facut pe baza masuratorilor realizate de catre beneficiar. Datele obtinute din masuratori au aratat ca zona analizata este favorabila pentru investitia propusa. De asemenea factori importanti în alegerea locatiei au constituit si:

Existenta în zona a unui sistem de distributie si transport al energiei electrice apropiat (Nicoresti);

Teren liber, fara posibil impact asupra florei, faunei si zonelor protejate; Distanta fata de zonele locuite; Accesul la infrastructura rutiera DJ 252.

Conexiunea\capacitatea sistemului de distributie al energiei electrice Capacitatea sistemului de distributie a energiei ales se refera în primul rând la abilitatea de transmitere a energiei electrice la costuri minime. Capacitatea sistemului de distributie (retelei electrice) este influentata de factori fizici si climatici ce includ:

Diametrul conductorului electric; Distanta dintre surse de la generator la statia de transformare si liniile de

transport; Conditii meteo de pe amplasament (temperatura, viteza vântului etc.).

Solutia optima este de a realiza posturi de transformare intermediare, la fiecare racordându-se cate 2 sau 3 centrale eoliene dispuse liniar, echilibrat fata de aceste posturi. Cele 3 parcuri eoliene se vor racorda în varianta liniara dupa cum urmeaza:

Pentru parcul eolian VIENTO SOLAR posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT3.




31

Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3.

Pentru parcul eolian MEGA SOLAR INVEST Posturile de transformare CT1, CT3, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT2.

Din postul de transformare CT2 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină.

Pentru parcul eolian BRIBON WIND posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT3.

Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Capacitatea parcului, numarul de turbine ales si amplasarea acestora Capacitatea maxima a parcului eolian de 31 turbine eoliene satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului si se încadreaza în capacitatea sistemului de distributie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe locatie se face evitând impactul asupra:

Zonelor cu vegetatie importanta pentru habitatul existent si zonele de hranire a pasarilor;

Culoare si rute de migrare a pasarilor. Neimplementarea proiectului în zona analizata va avea ca impact:

Pâna la 1000 MW energie pe an generata din surse regenerabile nu va fi produsa în reteaua nationala (suficienta pentru consumul a 100 locuinte)

Emisii de carbon rezultate ca urmare a utilizarii instalatiilor de producere a energiei din surse neregenerabile;

Lipsa locurilor de munca; Pierderea unor surse de finantare la bugetului local.

1.11 Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect Amplasamentul propus realizarii proiectului analizat, include organizare de santier, lucrari de modernizare atât a drumurilor de exploatare existente cât si crearea drumurilor de acces dindrumurile de exploatare spre turbinele eoliene,




32

realizarea platformelor tehnologice, realizarea fundatiilor, montarea turbinelor eoliene) compus din 31 turbine eoliene se desfasoara pe o suprafata totala de aproximativ 41,6 ha. Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezinta suprafata de 415.929,00 mp situat în extravilanul comunei Nicoresti, judetul Galati. Suprafetele analizate în proiect sunt înscrise în cartea funciara a comunei Nicoresti, având în prezent destinatia de teren arabil extravilan, drumuri existente si teren neproductiv conform Certificatelor de Urbanism nr. 239/6269, 240/6270, 241/6268 din 11.10.2012. 1.12 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajarea teritoriala în zona amplasamentului proiectului Certificatele de Urbanism nr. 239/6269, 240/6270, 241/6268 din 11.10.2012 emise de Consiliul Judetean Galati la cererea S.C. VIENTO SOLAR S.R.L. Galati, S.C. MEGA SOLAR S.R.L. Galati si S.C. BRIBON INVEST S.R.L. Galati mentioneaza ca situatia terenului pe care se va realiza Parcul eolian comuna Nicoresti este urmatoarea: regimul juridic - terenurile sunt situate în extravilanul localitatilor, fiind proprietatea privata a unor persoane fizice; regimul economic - folosinta actuala: terenuri arabile; regimul tehnic - suprafata terenului este de 150.000,00 + 112.633,00 + 150.000,00 = 412.633,00 mp. Autorizatia de construire se va emite dupa parcurgerea etapelor evidentiate la Art.2, alin (2^1) din legea nr. 5-/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si elaborarea unei documentatii de urbanism Plan Urbanistic Zonal (PUZ) avizata (utilitati si servicii desconcentrate) si aprobata conform legii. 1.13 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta În zona amplasamentului, caile principale de comunicatie sunt reprezentate de Drumul Judetean 252 respectiv drumurile comunale Dc71 si Dc73, drumuri ce vor ajuta la implementarea proiectului în zona analizata. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe cai de acces noi, ce vor fi realizate în amplasament prin lucrari specifice. În etapa de constructie (montare) se vor utiliza urmatoarele spatii:

drumuri publice – DJ 252 respectiv Dc71 si Dc73 - pentru transportul instalatiilor si componentelor centralelor eoliene;

drumurile de exploatare agricole - pentru transportul instalatiilor si pentru îngroparea cablului colector;

drumurile de legatura între centralele eoliene amenajate în interiorul parcelei;

drumurile de acces la instalatii – între drumul de exploatare sau drumul de legatura si baza turnului;

terenul necesar sapaturii pentru realizarea fundatiei; platformele de montaj;




33

posturile de transformare; terenul necesar organizarii de santier pe perioada montarii instalatiilor.

În etapa de functionare ramân ca spatii de utilizare permanenta în interiorul parcului eolian:

drum de legatura între centralele eoliene amenajat în interiorul parcelei; drumul de acces la instalatii – între drumul de exploatare sau drumul de

legatura si baza turnului; platforma de montaj; postul de transformare.

Traseul drumurilor existente se pastreaza la fel. Executia acestor drumuri se va face în etape, corelate cu etapele de realizare a investitiei, în special a fundatiilor si a retelelor electrice. Producerea energiei electrice de catre turbine presupune evacuarea acesteia catre Sistemul Energetic National si apoi catre consumatori. Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesara de asemenea obtinerea autorizatiei de constructie. Parcul Eolian BRIBON WIND este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:

10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 3 posturi de transformare (CT1, CT2) echipate cu transformator de

630 kVA fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine);

post de transformare (CT3, CT4) echipate cu transformator de 400 kVA (la postul trafo se vor racorda 2 turbine).

Posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT3. Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: - lungime traseu între CT1 şi CT3 → 0,30 m; lungime cablu → 0,99 km; - lungime traseu între CT2 şi CT3 → 0,50 m; lungime cablu → 1,65 km; - lungime traseu între CT4 şi CT3 → 0,115 m; lungime cablu → 0,36 km; Dimensiunile posturilor de transformare sunt:




34

CT3, CT4 de 400 kVA - 2.070 mm x 1.730 mm = 3,58 mp. CT1, CT2 de 630 kVA - 3.020 mm x 1.280 mm = 3.67 mp. Între Parcul Eolian Bribon Wind şi stâlpul nr. 164 (nou plantat) al LEA 20kV Tecuci-Nicoreşti existentă, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 2 km. Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 6 km şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 1,9 km traseu x 3 faze = 5,7 km - cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km - rezervă: 0,255 km. Total lungime cablu = 6 km. Parcul Eolian Bribon Wind se află în vecinătatea LEA 20 kV Tecuci – Nicoreşti. Posturile racordate la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, sunt alimentate din staţia Tecuci cu separatorul de buclă 40/1 cu LEA 20 kV Tecuci – Nicoreşti – deschis. În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran amplasat pe drumul de exploatare situat în partea de sud a parcelei A3086/37. acest drum de exploatare este amplasat perpendicular pe direcţia axului LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti. În apropierea LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti (în apropierea stâlpului nr. 164) traseul cablului 20 kV se va poza pe o lungime de aproximativ 50 m, pe drumul de exploatare paralel cu LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, până în dreptul parcelei 3095/4/1-proprietar Anton Tudorache. Pe parcela proprietarului Anton Tudorache se realizează un racord electricaerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA. Acest racord se va racorda în LEA 20 kV Tecuci-Nicoreşti, prin intermediul unui stâlp nou 164 amplasat în deschiderea 164-165. stâlpul se va amplasa pe proprietatea lui Anton Tudorache.

Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:

10 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 2 posturi de transformare (CT1, CT2) echipate cu transformator de

630 kVA fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine);

post de transformare (CT3, CT4) echipat cu transformator de 400 kVA (la fiecare post trafo se vor racorda 2 turbine).

Posturile de transformare CT1, CT3, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT2. Din postul de transformare CT2 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la




35

LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin intermediul unei celule LES echipate cu separator de sarcină. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: - lungime traseu între CT1 şi CT2 → 0,30 km; lungime cablu → 0,9 km; - lungime traseu între CT3 şi CT2 → 030 km; lungime cablu → 0,9 km; - lungime traseu între CT4 şi CT2 → 0,40 km; lungime cablu → 1,2 km; Între Parcul Eolian MEGA SOLAR INVEST şi stâlpul nr. 17 al LEA 20kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus existentă, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 0,3 km. Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 1,05 km şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 0,3 km traseu x 3 faze = 0,9 km - cablu pozat pe stâlp: 0,015 km x 3 faze = 0,045 km - rezervă: 0,155 km. Total lungime cablu = 1,1 km. Parcul Eolian Mega Solar Invest se află în vecinătatea LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus. Posturile racordate la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, sunt alimentate din staţia Tecuci, cu separatorul de buclă 7/14 închis şi separatorul 1/75 (bucla cu Ionăşeşti SPP2) deschis. În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran scurt amplasat pe drumul de exploatare situat în partea de nord a parcelei A3086/37. Lungimea traseului de cablu situat pe acest drum de exploatare este de aproximativ 0,3 km. Pe tarlaua 185 se realizează un racord electric aerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA. Acest racord electric aerian scurt se va racorda în Tecuci-Ciorăşti, derivaţia Ţepu de Sus, prin racordare în linie la stâlpul nr. 17 existent.

Parcul Eolian VIENTO SOLAR este amplasat în extravilanul comunei Nicoreşti, judeţul Galaţi, tarla 186/2, parcela 3086/37 şi cuprinde următoarele părţi componente:




36

11 turbine generatoare, cu o putere de 200 kW/turbină; 3 posturi de transformare (CT1, CT2, CT3) echipate cu transformator

de 630 kVA fiecare (la fiecare post trafo se vor racorda câte 3 turbine);

post de transformare (CT4) echipat cu transformator de 400 kVA (la postul trafo se vor racorda 2 turbine).

Posturile de transformare CT1, CT2, CT4 (echipate cu câte o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi o celulă de LES cu separator de sarcină), se vor racorda prin intermediul celulei LES la postul CT3. Din postul de transformare CT3 (echipat cu o celulă trafo cu separator de sarcină şi siguranţă şi 4 celule de LES cu separator de sarcină) se va realiza racordarea la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3. Alături de fiecare post de transformare se află amplasată o casetă (anvelopă), în care sunt instalate convertizoarele de control (câte un convertizor pentru fiecare turbină) şi echipamentele de protecţie aferente convertizoarelor. Turbinele vor fi amplasate la o distanţă ≥ 60 m faţă de cei patru stâlpi prevăzuţi pe tarif de racordare, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 4/2008 – privind zonele de vecinătate şi siguranţă. Posturile de transformare CT1, CT2, CT4, se vor racorda prin cabluri 20kV, A2XS(F)2Y 1x95 mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată la CT3 şi vor fi pozate în treflă, în şanţ profil M. Lungimile de traseu cablu între posturile de transformare sunt: - lungime traseu între CT1 şi CT3 → 345 m; lungime cablu → 1250 m; - lungime traseu între CT2 şi CT3 → 150 m; lungime cablu → 580 m; - lungime traseu între CT4 şi CT3 → 200 m; lungime cablu → 780 m; Între Parcul Eolian Viento Solar şi stâlpul nr. 72 al LEA 20kV Ionăşeşti – SPP 2+3 existentă, se va poza un cablu subteran 20 kV cu o lungime a traseului de cca. 100 m. Cablul folosit va fi tip monofazat de 20 kV, A2XS(F)2Y 1x150mm2 din aluminiu, cu izolaţie din polietilenă reticulată şi va fi pozat în treflă, în şanţ profil M. Lungimea totală a cablului monofazat va fi de 375 m şi a fost calculată astfel: - cablu pozat în pământ: 100 m traseu x 3 faze = 300 m - cablu pozat pe stâlp: 15 m x 3 faze = 45 m - rezervă: 30 m. Total lungime cablu = 375 m. Parcul Eolian Viento Solar se află în vecinătatea LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3. Posturile racordate la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3, sunt alimentate din staţia Ionăşeşti (cu separatorul de buclă 1/75 cu LEA 20 kV Tecuci – Ciorăşti – deschis şi cu separatorul de buclă 40/1 cu LEA 20 kV Tecuci Nicoreşti - deschis). În aceste condiţii, rezultă că soluţia posibilă de racordare este:

o racordare la LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3 existentă, se va realiza printr-un racord electric în cablu subteran scurt (aproximativ 100 m) şi realizarea unui racord electric aerian scurt în vederea trecerii din LES în LEA, construit în zona stâlpului nr. 72 al LEA 20 kV Ionăşeşti – SPP 2+3.




37

Utilitatile parcului eolian sunt: - serviciile interne de curent alternativ si de curent continuu ale parcului, alimentate de la retea; - instalatie de iluminat interior, normal si de siguranta; - instalatie de iluminat exterior; - instalatie de balizare luminoasa în conformitate cu reglementarile aeronautice în vigoare; - drumuri interioare si drumuri de exploatare modernizate; - instalatie antiefractie; Racordarea turbinelor eoliene la alimentarea cu energie electrica precum si la reteaua de comunicatii se va efectua prin intermediul retelelor nou construite ale parcului eolian. Amenajarea si functionarea parcului eolian nu necesita racordarea la sistemul de alimentare cu apa. Necesarul de apa potabila destinat personalului ce activeaza pe durata amenajarii/amplasarii parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apa potabila îmbuteliata). Pe amplasamentul analizat singura sursa de ape uzate o va constitui apa uzata fecaloid/menajere generate doar în perioada desfasurarii activitatii de santier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfasurat în activitatea de santier pe perioada amenajarii/amplasarii parcului eolian va fi asigurat prin amplasarea în zona santierului a unor toalete ecologice. 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de productie Principiul de functionare al turbinei eoliene Turbinele eoliene functioneaza dupa un principiu simplu. Energia vântului roteste palele rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteste generatorul producând electricitate. Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înaltime (35 m) pentru a capta mare parte din potentialul eolian.




38

Figura nr. 3 - Functionarea unei turbine eoliene Parcul eolian cuprinde urmatoarele parti componente:

Generatoare asincrone; Convertor electronic de putere Full Power 9 (care cuprinde un tablou de

protectie); Post de transformare de 400 sau 630 kVA.

Date generale instalatii parc:

Tensiune de racordare retea 20 kV; Diametrul rotorului 28 m; Inaltimea turbinei (pilonul principal) 35 m; Viteza vantului la pornire 2,5 m/s; Viteza nominala a vantului 11 m/s; Viteza vantului la intrerupere 25 m/s.

Rotor: Numar pale 3 buc.; Model pala WN135 (design propriu); Lungime pala 13,5 m; Viteza de rotatie 6-47 rot/min; Control Pitch cu actionare hidraulica.

Generator:

Asincron Tensiune 400 V;




39

Viteza de rotatie 400 rot/min; Frecventa 5-35 Hz; Fabricant ABB

Frecventa va fi convertita de un convertor la o frecventa adecvata pentru a se putea racorda la reteaua electrica de medie tensiune. Convector electronic:

Full power Amplasat in anvelopa de beton la baza pilonului; Parametrii electrici la iesire 500 V; 50 Hz; Fabricant ABB.

LEGENDA:

Figura nr. 4 Principiul de functionare al unui generator GARBI 200/28




40

Figura nr. 5 Fisa tehnica a unui generator GARBI 200/28




41

Figura. nr 6 Sistem integrat de control a parcului eolian

Turbina eolianӑ este echipamentul care asigurӑ transformarea energiei cinetice a

vântului in energie electricӑ. O turbinӑ eolianӑ este echipatӑ cu un rotor cu trei pale, echidistant dispuse pe butucul rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie

de forta vântului. Viteza de rotatie a rotorului este foarte micӑ având 6 pânӑ la 15

rotații/minut.

Viteza si/sau forta de rotatie este direct proportionalӑ cu viteza masei de aer care

strӑbate rotorul. Miscarea rotorului este transmisӑ direct generatorului de curent electric. In functie de caracteristicile generatorului, tensiunea si curentul electric se transmit la anumiti parametrii spre statia de transformare si apoi in reteaua de

medie tensiune din zonӑ.

Construcţia unei turbine eoliene cuprinde: - construcţia mecanică: rotorul, butucul rotorului; palele; lagărele palelor; sistemul de reglare a gradului de înclinare; lagărele principale; cutia de transmisie; lagărele generatorului; cuplaj arbore de turaţie ridicată; sistem de pivotare; macara; turnurile; cadrul de bază şi capacul nacelei; răcirea (răcirea generatorului şi convertorului; răcirea cutiei de transmisie şi a sistemului hidraulic; răcirea transformatorului; răcirea nacelei); nacela; - construcţia electrică: generatorul; cablurile de IT; transformatorul de IT; convertorul; sistemele de protecţie ale turbinei: frânarea; protecţia la scurt-




42

circuite; protecţia la depăsirea vitezei; protecţia palelor, nacelei, butucului şi turnurlui împotriva fulgerelor; împământarea; protecţia împotriva coroziunii;

- sistemul de siguranţӑ: accesul; evacuarea; camerele/zonele de lucru; platformele, locurile de staţionare şi spaţiile de lucru; facilităţile de urcare; părţile mobile, dispozitivele de protecţie şi de blocare; luminile; zgomotul; oprirea de urgenţă; deconectarea de la sursa de energie electrică; protecţia împotriva incendiilor/primul ajutor; semnele de avertizare; - substanţele chimice: lichidul de răcire; ulei de transmisie; ulei hidraulic; vaselină. Principalele caracteristici tehnice ale turbinei eoliene sunt: - puterea: 200kw;

- viteza minimӑ de antrenare (viteza vântului) : 2,5 m/s;

- viteza vântului la puterea nominalӑ: 11 m/s; - oprire la viteza vântului de 20m/s;

- ȋnӑlțimea turnului: 35m; - diametrul rotorului: 28m; - rotor cu 3 pale; - sensul de rotație a palelor - sens orar; - viteza de rotație a rotorului: 6 -15 rotații /minut;

Figura nr.7 Componentele unei turbinei eoliene

Rotorul este turnat din fontӑ și este montat pe generator cu ajutorul unor flanse.

Rotorul este suficient de mare pentru a permite un acces facil, in interiorul sӑu, pentru tehnicieni, ȋn timpul intretinerilor periodice a palelor, rulmentilor si a altor echipamente aflate la interior.




43

Curba de putere si Valorile curbei de putere ȋn funcție de viteza vântului - Turbina GARBI 200/28

Generatorul este complet capsulat, cu motor sincron cu magneți permanenti. Turbinele eoliene, care se vor montat au un grad ridicat de automatizare. Toate subansamblele turbinelor eoliene sunt protejate contra coroziunii, ȋn conformitate cu normele ISO 12944-2 ȋn clasa C5M.

Funcționarea turbinelor este supervizatӑ de un calculator de proces, care permite

orientarea palelor elicei si a intregului ansamblu rotor-generator, dupӑ direcția

vântului, ȋn functie de intensitatea acestuia. Sonde speciale ȋnregistreazӑ toti

parametrii necesari functionӑrii instalatiei; de asemenea pot acționa asupra

pozitiei palelor atunci când se depӑsesc anumite valori prescrise privind intensitatea vântului.

Amplasarea ȋn teren a turbinelor eoliene, respectӑ anumite reguli pentru a se

obține un randament aerodinamic maxim, atât ȋn caz individual, cât și colectiv,

referitor la ȋntreaga locație. In elaborarea schemei de amplasament s-a ținut cont

de caracteristicile terenului, direcția predominantӑ a vântului și interacțiunea

dintre turbinele eoliene și alți factori (drumuri, linii electrice, clӑdiri) reglementate

prin legi și normative. Parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt: – butucul rotorului; – palele; – nacela; – pilonul; – arborele principal (de turaţie redusă); – multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; – dispozitivul de frânare; – arborele de turaţie ridicată; - generatorul electric; – sistemul de răcire al generatorului electric;




44

– sistemul de pivotare; – girueta; – anemometrul; – sistemul de control (controller) Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele principal al turbinei eoliene. Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene; împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia palelor şi materiale metalice. Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare. Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şi executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă. Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric. Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii. Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric.




45

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi astfel, în spire se induce curent electric. Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul funcţionării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal și/sau ventilatoare axiale. Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţia vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă. Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare. Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe nacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 – 4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s. Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene. Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul, care este amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană (mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie. Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon, fixate pe un butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automată a unghiului de atac al palei cu până la 950, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice. Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului de transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenului de reflexie a luminii. Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor în energie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei în condiţii de siguranţă. Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă este cazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii echipamentelor.




46

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute în vedere Combaterea schimbarilor de clima reprezinta unul din cele 3 obiective ale axei prioritare 4 din cadrul POS “Cresterea competitivitatii economice“2007 -2013. Proiectul este în concordanta si cu POS III Mediu întrucât contribuie nu numai la combaterea schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ci si la reducerea consumului de combustibili fosili. Tehnologia de producere a energiei electrice eoliene este una dintre cele mai nepoluante tehnologii. Aceasta afirmatie se justifica prin faptul ca, nu avem consum de materii prime si materiale tehnologice, ca elemente de intrare si nici materii reziduale, ca elemente secundare, la iesire. Directiva 77/2001/EC privind promovarea energiei electrice produsa din surse regenerabile pe piata unica de energie si legislatia româneasca de referinta fixeaza urmatoarele titluri indicative: - stabilirea unei cote tinta privind consumul de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie, în mod diferentiat de la o tara la alta; - adoptarea de proceduri adecvate pentru finantarea investitiilor în sectorul surselor regenerabile de energie; - simplificarea si adecvarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a surselor regenerabile de energie. Conceptul de dezvoltare durabila promoveaza utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie dar de importanta prioritara. Dezvoltarea durabila urmareste pe de-o parte, calitatea mediului (componenta a calitatii vietii), iar pe de alta parte dezvoltarea socio-economica, promovând astfel utilizarea energiilor regenerabile ca surse alternative de energie. În acest context producerea de energie electrica din surse regenerabile poate fi considerata un program de strategie deosebit de important pentru România. Investitia propusa are ca finalitate valorificarea energiei vântului din zona dealurilor Moldovei prin montarea unui numar de 31 turbine eoliene de ultima generatie; durata de functionare estimata este de 50 de ani, (cu o retehnologizare dupa 20-25 de ani) valorificând un potential natural remarcabil al zonei – energia eoliana. Productia de energie electrica este un domeniu de interes public. Cu atât mai mult energia electrica eoliana produsa de Centralele Electrice Eoliene racordate la Sistemul Electric National este tot un domeniu de interes public. Activitatile principale care se vor desfasura sunt caracteristice celor 3 etape si anume:

etapa de constructie - durata estimata: 1,4 ani; etapa de operare – durata estimata : 20-25 ani; etapa de dezafectare - durata estimata: 2 ani.

Etapa de constructie - activitati principale: amenajarea drumurilor de acces si a platformelor de operare pentru

stationarea si manevrarea vehiculelor; transportul materialelor de constructie si al echipamentelor aferente; realizarea organizarii de santier si a zonei de stocare aferenta organizarii de

santier;




47

realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor eoliene; instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei

electrice de medie tensiune – racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat;

dezafectarea organizarii de santier si a zonei de stocare; reabilitarea terenurilor în zonele afectate de lucrarile de constructie.

Etapa de operare – activitati principale:

producerea energiei electrice prin folosirea turbinelor eoliene; furnizarea energiei electrice produse în Sistemul Electroenergetic National; întretinere si reparatii.

Etapa de dezafectare - activitati principale:

realizarea organizarii de santier pe acelasi amplasament din etapa de constructie;

amenajarea platformelor temporare pentru stationarea si manevrarea vehiculelor;

demontarea, reciclarea sau valorificarea turbinelor eoliene, demolarea fundatiilor si a celorlalte elemente constitutive ale centralei electrice;

transportul materialelor reciclabile si valorificarea/eliminarea deseurilor rezultate;

dezafectarea platformelor de pe drumurile de acces la turbine si redarea terenului in folosinta initiala – terenuri agricole;

reabilitarea mediului în zonele afectate. ETAPA DE CONSTRUCTIE Proiectul tehnic pentru Construirea Parcului eolian Nicoresti prezinta detaliile tehnice, modul de organizare si necesitatile pentru realizarea centralei electrice. Toate lucrarile vor fi executate de firme specializate în domeniu. Activitatile de constructie se vor derula pe o perioada de 1,4 ani. Amenajarea drumurilor de acces Pentru o buna functionare si coordonare a traficului în zona de implementare a PARCULUI EOLIAN se vor amenaja drumurile de exploatare existente si crearea unor noi cai de acces pentru accesul la turbinele eoliene. Drumurile de exploatare existente vor fi adaptate pentru transportul componentelor centralelor eoliene, inclusiv a utilajelor de montare a acestora, prin lucrari de amenajare, pietruire. Reabilitarea drumurilor de exploatare se va face urmarindu-se etapele proiectului de pietruire pentru trafic mediu. În cadrul proiectului se va asigura reabilitarea si consolidarea infrastructurii rutiere actuale existente. La proiectarea, executia si interventiile asupra drumului se va tine seama de categoriile functionale ale acestora, de traficul rutier, de siguranta circulatiei, de normele tehnice, de factorii economici, sociali, de utilizarea rationala a drumurilor, de conservarea si protectia mediului si de planurile de urbanism




48

si amenajarea teritoriului, aprobate, potrivit legii. Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face din drumurile de exploatare existente în zona si va fi realizat în amplasament prin lucrari specifice. Drumurile care vor asigura accesul functional la unitatea de producere a energiei electrice au fost trasate astfel încât sa asigure accesul din drumurile de exploatare existente pana la turbine. Aceast a portiune de teren îsi va schimba destinatia de teren agricol în teren cu destinatia drumuri de exploatare (dotare tehnico-edilitara a terenului). În cazul drumurilor amenajate, acestea se vor executa strict pe traseul drumurilor actuale de exploatare, amenajarea drumurilor ramânând în dotarea domeniului public alcomunei Nicoresti. Stationarea si parcarea autovehiculelor (care are loc numai în etapa de montare a instalatiei/turbinei eoliene) se va face numai în cadrul organizarii de santier. Organizarea de santier Pentru asigurarea activitatilor de constructii montaj si instalatii firma de constructii care va contracta lucrarile va fi responsabila si de organizarea de santier si de zona de depozitare a materialelor. Va exista o singura organizare de santier care va deservi întreg parcul eolian. Activitatile de constructii-montaj si instalatii vor consta în:

amenajarea drumurilor de acces si platformelor; depozitarea temporara a materialelor de constructii; excavarea, armarea si betonarea fundatiilor pentru cele 31 turbine eoliene; instalarea turbinelor eoliene; realizarea posturilor de transformare; racordarea turbinelor eoliene la statia electrica de transformare a parcului

eolian se va face prin intermediul retelei de distributie de medie tensiune. Cablurile de medie tensiune vor fi pozate subteran, în santuri de cabluri de dimensiuni diferite în functie de numarul lor.

Organizarea de santier va fi utilizata pe toata etapa de desfasurare a constructiilor si va fi amplasata în asa fel încât sa asigure facilitatile de baza cum sunt:

asigurarea racordarii la reteaua publica de alimentare cu energie electrica sau folosirea unor generatoare pentru a produce energia electrica necesara în zona si pentru buna desfasurare a activitatii;

facilitati pentru evacuarea deseurilor generate; facilitati pentru depozitarea temporara a materialelor utilizate; facilitati de stingere a incendiilor; împrejmuire cu gard pentru protectia organizarii de santier si a

vecinatatilor. Dupa perioada de constructie organizarea de santier va fi dezafectata, materialele folosite vor fi valorificate, utilajele vor fi dirijate catre alte lucrari. Terenul pe care a fost amplasata organizarea de santier va fi reabilitat. Organizarea de santier va fi reamenajata dupa perioada de operare, pentru lucrarile de dezafectare.




49

Realizarea fundatiilor si instalarea turbinelor Principalele restrictii si conditionari provin din Normele ANRE referitoare la distanta fata de:

cladiri de locuit; drumuri publice teritoriale (DN, DJ), cai ferate; drumuri comunale, drumuri vicinale (drumuri de exploatare agricola); linii electrice aeriene; alte parcuri eoliene.

În situatia în care în timpul sapaturilor pentru fundatia centralelor eoliene sau pentru pozarea cablului colector ies la iveala obiecte arheologice sau oseminte se vor sista lucrarile si se va solicita prezenta unui specialist de la Muzeul de istorie si arheologie Galati. Prin amplasarea turbinelor nu se vor afecta alte proprietati decât cele pentru care exista un acord de principiu pentru folosirea terenului, nu se vor afecta alte bunuri si nu se vor aduce daune acestora, respectându-se prevederile Codului Civil. Amplasarea turbinelor eoliene se face astfel încât amenajarile propuse (turnul centralei, drumurile de acces si platformele de montaj) sa nu afecteze eventualele borne topometrice si topografice de pe amplasament. Durata totala propusa pentru realizarea fundatiilor, transportul si instalarea turbinelor eoliene se estimeaza a fi in jur de 16 luni de la obtinerea autorizatiei de construire. În perioada anterioara prezentului studio a fost realizat un Studiu Geotehnic pentru amplasamentul parcului de instalatii eoliene din zona Nicoresti, judetul Galati. Studiul Geotehnic a fost realizat in vederea identificarii stratificatiei în zona amplasamentului analizat pe baza interpretarii fisei de foraj ale lucrarilor de prospectare geotehnica realizate la diferite adâncimi, pentru a oferi si evidentia litologia zonei analizate. Pozitia punctelor de investigare din teren a fost stabilita de beneficiar pe baza amplasarii lucrarilor ingineresti ce urmeaza a se realiza. Tinând seama de stratificatia terenului din amplasament, se va elabora o solutie de fundare cât mai eficienta si cât mai sigura, pentru a preveni/preîntâmpina eventuale riscuri de distrugere a centralei eoliene. Descrierea fundatiei turbinei eoliene Toate lucrarile se efectueaza din punct de vedere al standardelor de calitate, în conformitate cu normele nationale specifice unor astfel de constructii. În plus, standardele specificate de catre producatorul de echipamente si plansele furnizate de catre proiectant, trebuie sa fie respectate cu strictete de catre executantii lucrarilor. În vederea determinarii parametrilor terenului de fundare, este necesara efectuarea de sondaje on-site de catre un geotehnician specializat. In faza de elaborare a documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de constructie este obligatorie efectuarea unui sondaj în zona. Rezultatele sondajelor se recomanda a fi trimise si la producatorul de turbine pentru a face verificari suplimentare in ceea ce priveste dimensionarea fundatiilor.




50

Excavatii Sapaturile se vor realiza pâna la cota stabilita de catre proiectant în planurile de executie. Unghiul peretilor excavatiei trebuie ales în functie de proprietatile terenului din locatie. Partea de jos a excavatiei va fi nivelata si curatata de posibile resturi vegetale rezultate în urma efectuarii sapaturilor. În timpul excavatiilor este posibil sa apara în groapa, apa provenita din pânza freatica (în cazul în care aceasta este prea sus). În astfel de cazuri se vor lua masuri de evacuare a apei din groapa prin pompare, permitând continuarea lucrului în conditii uscate. Excavatia în apropierea cotei minime stabilite prin proiect trebuie facuta cu grija, fara a se utiliza utilaje grele. În cazul în care sunt determinate conditii precare ale solului sau aparitia neasteptata a apei oricând în timpul efectuarii excavarilor, este necesara oprirea imediata a lucrului si consultarea sefului de santier. Daca sapatura este prea adânca, atunci se vor lua masuri de aducere a acesteia la nivelul dorit, prin umplerea cu balast sau beton, în functie de decizia sefului de santier. Având în vedere pericolul de înmuiere a partii de jos a excavatiei în timpul unei expuneri prelungite la inundatie (în cazul aparitiei ploii în timpul lucrarilor), este necesar a se realiza un drenaj eficient si continuu. Partea de jos a excavatiei va trebui compactata urmând a se turna un strat de beton de egalizare de minim 10 cm. În faza de DTAC când se vor stabili fazele determinante, se va avea în vedere si avizarea terenului de fundare cu convocarea tuturor factorilor implicati. Instalatia de legare la pamânt Instalatia de legare la pamânt se va face din conductor de Cu sau echivalent din banda de otel galvanizat. Elementele de conectare a fundatiei cu solul trebuie sa fie din otel inoxidabil în functie de coroziunea mediului în care sunt amplasate sau banda de otel galvanizat, care este protejata împotriva coroziunii, sau conductor din cupru. Întreg sistemul de împamântare trebuie sa fie realizat în conformitate cu proiectul furnizat de catre producator si sa respecte standardele IEC sau VDE aplicabile. Daca este necesar, se vor furniza si adâncimile de împamântare. Betonul: Compozitia, calitatea si amestecul betonului trebuie sa fie în conformitate cu standardele impuse de catre producatorul de turbine, adaptate la standardele tarii în care se implementeaza proiectul. La acestea se adauga si studiile geotehnice care pot recomanda tratamente speciale, în cazul unui sol agresiv. La prepararea betonului, se vor efectua note de control a compozitiei betonului cu prelevare de esantioane ce vor fi testate în laborator, in conformitate cu standardele de control a calitatii aplicabile in tara noastra. Turnarea betonului: Înainte de turnarea betonului cofrajele vor trebui inspectate cu atentie, avându-se în vedere pozitionarea corecta a distantierelor astfel încât la turnare sa se




51

realizeze nivelul dorit de acoperire cu beton. Partea interioara a cofrajului se uda abundent pentru a permite îndepartarea fara probleme a cofrajului dupa întarirea betonului. Armatura trebuie sa fie curatata înainte de turnare verificându-se totodata calitatea barelor de otel, sectiunea, numarul, distantele si lungimile acestora. Turnarea trebuie sa fie facuta într-un proces continuu, pentru a evita aparitia unor goluri. La turnare se vor utiliza vibratoare ce vor actiona pe toata suprafata de turnare, în vederea omogenizarii betonului pe întreaga suprafata a fundatiei. La turnarea ultimelor straturi se va avea în vedere ca armatura sa fie suficient de bine acoperita cu beton. Suprafata superioara se va nivela cu placa de lemn (sau echivalent) tinându-se cont de gradul de acoperire impus de catre proiectant. Acoperirea si izolarea betonului: Masurile de protectie a betonului trebuie planificate înainte de turnarea efectiva, în conformitate cu conditiile locatiei si amestecului de beton ales. Imediat dupa turnare, suprafetele de beton expuse la aer trebuie sa fie acoperite cu materiale izolante pentru a se asigura protectia împotriva vântului, frigului sau a caldurii excesive. Betonul trebuie protejat atât de pierderile de umiditate cât si de cele de caldura pentru o perioada suficienta de timp. Pulverizarea suprafetelor cu apa sau alte lichide speciale poate fi necesare. Daca toate aceste masuri se vor respecta, betonul va atinge rezistenta corespunzatoare clasei specificate în proiect fara a prezenta pe suprafete crapaturi rezultate în urma contractiei sau goluri de aer. Umplutura: Realizarea umpluturilor în jurul si pe partea de sus a fundatiei trebuie sa aiba loc înainte de ridicarea turnului. Stratul suplimentar de umplutura de pe partea superioara a fundatiei este necesar si pentru securitatea structurii. Umplutura trebuie compactata în mai multe straturi si trebuie sa îndeplineasca exigentele în ceea ce priveste densitatea de compactare, greutatea specifica etc. Ridicarea turnului: Turbina va putea fi montata numai dupa ce betonul a atins rezistenta corespunzatoare clasei specificate în proiect. Trebuie tinut cont de faptul ca viteza de întarire depinde foarte mult de temperatura si de conditiile de umiditate specifice locatiei respective. Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice de medie si de înalta tensiune din interiorul parcului eolian Racordarea turbinelor eoliene la posturile de transformare ale parcului eolian se va face prin intermediul retelei de distributie de medie tensiune. Cablurile de medie tensiune, precum si cablurile de legare la pamânt si fibra optica, vor fi pozate subteran, în santuri de cabluri de dimensiuni diferite în functie de numarul lor.




52

ETAPA DE OPERARE Etapa de operare va începe dupa terminarea lucrarilor de constructie a centralei eoliene si dupa finalizarea probelor tehnologice. Operarea parcului eolian se va desfasura pe o perioada de 20 – 25 ani urmând a fi prelungita cu înca 20 de ani în urma reviziilor generale a turbinelor si a posturilor de transformare. Activitatile de întretinere si reparatii Activitatile de întretinere si reparatii se vor desfasura pe toata durata de operare a parcului eolian. Activitatile specifice vor fi în general punctuale si vor consta în activitati preventive de intretinere - a turbinelor si a posturilor de transformare. Activitatile preventive specifice vor include:

verificarea la intervale regulate a turbinelor pentru identificarea punctelor si zonelor de rugina la componentele metalice (turn si nacela). Tratarea si îndepartarea ruginii se vor face pentru evitarea degradarii turbinelor si pentru cresterea duratei de viata a acestora. Întretinerea parcului eolian va fi realizata de o persoana specializata/autorizata cu care beneficiarul va încheia un contract de prestari servicii;

verificarea la intervale regulate a rezervoarelor si pompelor de ulei din nacela turbinei, pentru identificarea punctelor si zonelor posibile cu scurgeri de ulei. Verificarea se va face pentru evitarea pierderilor de ulei care sa duca la deteriorarea angrenajelor rotorului si generatorului turbinei si pentru evitarea scurgerilor de ulei pe sol. Întretinerea acestora se va face pentru evitarea scurgerilor de ulei, prin etanseizarea rezervoarelor si pompelor;

verificarea periodica a calitatii uleiului folosit pentru ungerea mecanismelor si angrenajelor in miscare (rotor, cutie de viteze, generator) si înlocuirea uleiului considerat neconform din punct de vedere calitativ;

verificarea la intervale regulate a angrenajelor aflate in rotire ale turbinei pentru identificarea zgomotelor anormale, care pot indica functionarea anormala a angrenajelor turbinei;

identificarea starii anormale este necesara pentru evitarea degradarii turbinei, pentru repararea sau înlocuirea componentelor defecte si pentru prelungirea duratei de viata a turbinei.

Activitati de reparatii ale echipamentelor sau instalatiilor avariate Activitatile de reparatii vor include reparatiile posibile ale componentelor turbinelor eoliene care nu sunt deteriorate substantial si pot fi reparate usor la fata locului. 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile Nu este cazul. 2.2. Activitati de dezafectare În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin(1). „Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a




53

constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, închiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute în prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4." Durata de functionare estimata este de 20-25 de ani, valorificând un potential natural remarcabil al zonei – energia eoliana. Sunt 3 grupe de lucrari, care impun refacerea amplasamentului: a) lucrari cu caracter temporar, pe timpul constructiilor:

- sapaturile pentru fundatii; - santul pentru retelele electrice subterane de 20 KV;

b) lucrari în caz de accidente; c) lucrari la încetarea activitatii. a) Lucrarile cu caracter temporar, pe timpul constructiilor Sapaturile pentru fundatii se acopera cu o parte din pamântul care a fost excavat iar la suprafata obligatoriu stratul fertil 5-10 cm astfel încât nu ramâne la suprafata solului decât piesa de asamblare a turnului turbinei încastrata în fundatie. Suprafata de teren destinata organizarii de santier se acopera cu un strat fertil de 5 – 10 cm, fiind adus la stadiul de teren agricol. Liniile electrice subterane din parc se acopera cu pamântul rezultat din excavatii, sortat astfel încât la suprafata sa se gaseasca stratul fertil de grosimea initiala. Acolo unde linia electrica subterana se pozeaza pe drumurile de exploatare, santurile vor fi astupate cu pamântul rezultat din excavatii si terenul va fi adus la starea initiala de drum. b) Lucrari în caz de accidente Accidentele care pot sa apara constau în ruperea palelor sau a turnului care sa duca la caderea nacelei ruperea palelor/turnului, etc. Lucrarile constau în demontarea si îndepartarea pieselor defecte care, dupa dezmembrare si separare pe tipuri de materiale se predau în circuitul de reciclare. c) Lucrari în caz de încetarea activitatii În caz de încetarea activitatii, turbinele se demonteaza, se dezmembreaza, se separa pe tipuri de materiale si se predau în circuitul de reciclare. Piesa metalica de legatura se taie de la suprafata solului si se preda în circuitul economic. Betonul din piesa de legatura, 40 cm de la sol, se sparge si se transporta într-o zona aprobata de Consiliul Local. Fundatia ramasa se acopera cu pamânt vegetal 20-30 cm si se înierbeaza. Drumurile, care nu s-au înierbat natural, se vor acoperi cu pamânt vegetal 20-30cm si se inierbeaza.




54

3. DESEURI 3.1 Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor În timpul amenajarii parcului eolian, nu vor rezulta deseuri din demolari de cladiri sau din alte dezafectari (dezafectari de conducte hidro, etc.) – pe amplasament. Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe perioada de constructie:

deseuri municipale amestecate 20 03 01 – 0,5 tone; deseuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie si carton, 15 01 02 -

ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) – 1,1 tone;

deseuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 0,3 tone; pamânt excavat (17 05 04 pamânt si pietre) – 3000 mc.

Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate din activitatea analizata pe perioada de functionare: 1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de functionare a Parcului Eolian rezulta uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de doua ori/an si va fi realizata de catre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service si întretinere. Cantitatea de uleiuri de motor este estimata la aproximativ 150 l/turbina si 4650l/schimb parc eolian. Conform H.G. 856 din 2002 deseurile rezultate fac parte din categoria 13 – deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere, cod 13 02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere. 2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de functionare a Parcului Eolian rezulta uleiuri uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de doua ori/an si va fi realizata de catre firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va încheia un contract de service si întretinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimata la aproximativ 30l/turbina si 930l/schimb parc eolian. Conform H.G. 856 din 2002 deseurile rezultate fac parte din categoria 13 – deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi (cu exceptia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere, cod 13 01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate. 3. Deoarece societatea detine un numar important de echipamente electrice si electronice, trebuie sa respecte obligatiile legale din HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Astfel în cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - societatea are ca obligatie prevenirea producerii de deseuri de echipamente electrice si electronice precum si refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face separat iar




55

depozitarea temporara a acestora se va face în spatiu amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. Conform HG nr. 856 din 2002, deseurile rezultate fac parte din categoria 16 - deseuri nespecificate în alta parte, grupa 16 02 - deseuri de la echipamente electrice si electronice, codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13. În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deseuri, societatea va trebui sa ia toate masurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului. Tabelul nr. 9

Denumirea deseului

Cantitatea

generata (t/an)

Starea (solid, lichid,

semisolid)

Codul deseulu

i confor

m H.G.nr. 856/20

02

Codul privind

principala

proprietate

periculoasa

Colectare

Managementul deseurilor Kg/an

V E R

Constructie Municipale

0,5 SL 20 03

01 -

europubele

- D1 -

Ambalaje

1,1

S 15 01

01

-

spatii special

amenajate

R5 - - S

15 01 02

S 15 01

03

S 15 01

06 Deseuri metalice

0,3 S

17 04 05

-

spatii special

amenajate

R4 - - S

17 04 07

Pamant excavat

3 S 17 05

04 - -

Reintroducere in

lucrarile de sistematizar

e a terenului

- -

Functionare Ulei uzat de motor 4650 l L

13 02 05

- Recipient

e metalice

- D10

-

Ulei uzat hidraulic 930 l L

13 01 10

- Recipient

e metalice

- D10

-

Deseuri - S 16 02 Spatii R7 D9 - -




56

electrice si electronice

14 special amenaja

te

V- valorificare; E- eliminare; R-ramas in stoc. Etapa de dezafectare În etapa de dezafectare a parcului vor rezulta cantitati semnificative de deseuri, în special în urma dezmembrarii si dezasamblarii turbinelor eoliene si a desfasurarii lucrarilor de demolare a fundatiilor turbinelor si de extragere a cablurilor subterane. În etapa de dezafectare vor fi generate urmatoarele tipuri de deseuri:

parti componente ale turbinelor eoliene; deseuri de materiale de constructii; deseuri metalice; echipamente electrice si electronice; cabluri electrice; uleiuri uzate; deseuri de materiale plastice; deseuri menajere.

În aceasta etapa a proiectului nu se pot estima corect cantitatile de deseuri care vor rezulta în etapa de dezafectare. La dezafectarea parcului eolian se va elabora un proiect de detaliu privind dezafectarea si demolarea facilitatilor existente pe amplasamentul parcului eolian Nicoresti, precum si reabilitarea amplasamentului. Prognozarea impactului Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, în spatii special amenajate, în conditii corespunzatoare, astfel încât sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament. Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza în conformitate cu legislatia specifica în vigoare, astfel:

spatii special amenajate; în containere transportabile, butoaie metalice; în spatii închise si acoperite.

Masuri de diminuare a impactului Societatea va detine un plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament, în care se va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata, destinatia deseului, precum si stocul existent la sfârsitul anului. Poluarea, datorata generarii deseurilor, se considera ca se va situa în domeniul nesemnificativ. În perioada de constructie/dezafectare cât si în cea functionare societatea va lua toate masurile necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deseurilor se va realiza controlat, fara a duce la poluarea mediului înconjurator, astfel încât nu se




57

preconizeaza un impact direct si semnificativ asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele specializate. În cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si electronice, societatea are ca obligatie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a acestora se va realize intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator. Colectarea deseurilor periculoase (ulei de transmisie si hidraulic uzat), se va realiza cu o firma specializata/autorizata conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate generate de pe amplasament. 4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA Terenul destinat constructiei parcului eolian se afla în extravilanul comunei Nicoresti, având utilizarea de teren agricol, fiind liber de constructie si la dispozitia beneficiarului pentru realizarea investitiei propuse. Pe perioada amenajarii terenului si constructiei PARCULUI EOLIAN sunt generate emisii de pulberi, gaze si zgomot de la utilajele care transporta materiale si din constructia propriu-zisa a obiectivului. În perioada desfasurarii lucrarilor de amenajare si constructie a obiectivului constructorul va lua masurile de umectare a cailor de acces astfel încât antrenarea pulberilor sedimentabile de pe sol sa fie limitata. Racordurile pentru sistemul de distributie (energia electrica), necesare pe timpul executiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive. Pe durata amenajarii/construirii, constructorul va urmari în permanenta respectarea normelor si procedurilor de executie specifice fiecarui tip de lucrare în parte si va asigura respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si de protectie a mediului pentru tot personalul de executie. Nu sunt generate ape uzate pe perioada constructiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu apele pluviale particule din sol generând concentratii relevante de suspensii în ape. Pot fi de asemenea antrenate diverse substante de pe santier care pot ajunge sa fie spalate de apele pluviale. De aceea vor fi luate masurile de depozitare separata a materialelor si a substantelor periculoase, care sa asigure protectia si managementul eficient al acestora. Activitatea desfasurata în cadrul obiectivului analizat, aflat la o distanta de aproximativ 60 km de frontiera in linie dreapta, nu are impact transfrontalier deoarece si nu se înscrie în Lista cu activitati propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. 4.1Apa 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului Hidrologie - Reţeaua hidrografică este tributară râului Siret, care pătrunde pe teritoriul judeţului Galaţi la vest de localitatea Poiana. Teritoriul comunei Nicoreşti se află în bazinul hidrografic al Siretului. Comuna este străbătută de râul Siret în partea de vest, în zona satelor Piscu Corbului,




58

Mălureni, Ionăşeşti, râul Lupa, care străbate satul Coasta Lupei şi râul Valea Rea, care străbate satele Fântâni, Nicoreşti şi Dobrineşti. În partea de est a teritoriului comunei curge râul Tecucel. Reteaua hidrografica a zonei prezinta fenomene de îmbatrânire, de micsorare si de disparitie a cursurilor de apa în aluviuni. Existenta pe unii versanti a unor roci impermeabile, în alternanta cu roci permeabile ce apostesc între ele pânze de apa la mica adâncime, care umecteaza intens marnele din cadrul alternantelor litologice duc la aparitia izvoarelor de coasta în anii bogati in precipitatii, când nivelul apei freatice de pe versanti este aproape de suprafata. 4.1.2 Alimentarea cu apa Amenajarea si functionarea parcului eolian nu necesita racordarea la sistemul de alimentare cu apa. Necesarul de apa potabila destinat personalului ce activeaza pe durata amenajarii/amplasarii parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apa potabila îmbuteliata). 4.1.3. Managementul apelor uzate Pe amplasamentul analizat singura sursa de ape uzate o va constitui apele uzate fecaloid/menajere generate doar în perioada desfasurarii activitatii de santier. Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al personalului desfasurat în activitatea de santier pe perioada amenajarii/amplasarii PARCULUI EOLIAN va fi asigurat prin amplasarea în zona santierului a unor toalete ecologice. 4.1.4 Prognozarea impactului Surse de poluanti pentru ape în perioada de executie Principalele surse de poluare a apelor în faza de executie sunt reprezentate de:

tehnologiile de executie propriu-zise; utilajele terasiere si cele de transport; activitatea umana.

Lucrarile de amenajare a terenului si de executie a fundatiilor turbinelor eoliene constituie principalele activitati cu impact direct asupra apelor de suprafata si subterane. Miscarile de terasamente prevazute în proiect au în vedere excavarea si depozitarea unor cantitati de pamânt. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica. Ca urmare a precipitatiilor, taluzele pot fi spalate de scurgerile de suprafata care antreneaza fractiuni de material sau mase de pamânt. Deoarece lucrarile de excavare si pregatire a fundatiilor se vor executa în uscat, cu depozitarea locala a materialului rezultat din sapaturi, riscul poluarii apelor de suprafata si subterane este minim. Utilajele terasiere si de transport Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca în timpul executiei lucrarilor de amenajare si constructie, poluari ale apelor.




59

Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei prin:

spalarea utilajelor sau a autovehiculelor în spatii neamenajate, direct pe sol; repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spatii neamenajate; remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin

lucrarile de excavatii; stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.

Activitatea umana Activitatea salariatilor din santier este la rândul ei generatoare de poluanti cu impact asupra apelor, deoarece:

produce deseuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzatoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana;

evacuarile de ape fecaloid-menajere aferente organizarilor de santier, pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate.

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului Masuri de protectie a apelor în perioada de amenajare/constructie:

finalizarea executiei amenajarii terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;

realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitatii;

întretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai în locuri special amenajate/autorizate;

pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune respectarea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în retele de canalizare orasenesti si în statiile de epurare;

conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea chimica a apelor;

manipularea materialelor, a sterilului, a pamântului si a altor substante folosite se va face astfel încât sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/constructie.

Tabelul nr.10 Masuri de diminuare pentru factorul de mediu apa

Masuri de diminuare Faza de implementare

Amenajare Constructie Operare Masuri de diminuare a eroziunii solului si transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmand linia pantelor naturale

√ √ -




60

Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului

√ √ -

Reabilitarea si stabilizarea progresiva a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea

- √ √

Minimizarea utilizarii materialelor de constructie in afara zonei destinate santierului

- √ -

Asigurarea de toalete ecologice si amplasarea acestora la distanta fata de zonele de drenaj a apelor pluviale

√ √ -

Prin masurile luate se considera ca functionarea parcului eolian nu are impact semnificativ asupra factorului de mediu apa. 4.1.6 Harti si desene la capitolul "Apa"

Figura nr. 8 Harta hidrologica a zonei parcului eolian

4.2. Aerul 4.2.1 Date generale Dat fiind faptul ca judetul Galati reprezinta o deschidere spre nord-est si spre sud-vest, el se gaseste sub influenta maselor de aer continental estice si mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influenta aerului vestic care este oprit de paravanul muntilor Carpati. Regimul climatic pe teritoriul judetului Galati este temperat-continental, cu caracter de ariditate. Se înregistreaza unele diferente

Amplasament Parc eolian




61

între unitatile componente, în functie de relief (îndeosebi altitudinea) si de orientarea retelei hidrografice. Clima este influenţată de aşezarea geografică a teritoriului, de relief şi de circulaţia generală a atmosferei, incluzându-se în provincia climatică continentală, ţinutul climei de câmpie. Pe teritoriul comunei Nicoreşti se constată un climat temperat - continental, caracterizându-se vara prin predominarea timpului senin, uscat şi călduros, ca rezultat al transformării maselor de aer, sub influenţa valorilor mari ale bilanţului radiativ şi caloric. Teritoriul comunei Nicoreşti se găseşte sub influenţa maselor de aer continental – estice Din punct de vedere termic, zona se distinge prin valorile ridicate ale mediilor anuale, consecinţă a poziţiei geografice şi a altitudinilor mici, acestea fiind de 90 - 10,00 C. Climatul continental se exprimă mai ales prin valorile ridicate ale amplitudinilor medii şi absolute anuale ale temperaturilor, diferenţa între media termică a lunii celei mai calde (21 - 220 C) şi cea a lunii celei mai reci (- 2 ÷ - 3 0 C) este de peste 200 C, fiind cea mai ridicată din întreaga ţară. Trecerea de la sezonul cald la sezonul rece şi invers se face foarte brusc. Invazia maselor de aer rece din nord – est au durată relativ redusă, şi nu se produc în fiecare an. În lunile ianuarie, zilele au temperaturi medii pozitive, sunt foarte frecvente. Masele de aer cald din sud – vest produc dezgheţ general şi topirea stratului de zăpadă. Precipitaţiile sunt de tip continental şi cad în cantităţi foarte variabile, la intervale mari şi inegale de timp, fiind mai abundente la începutul verii în lunile mai – iunie. Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrează valori cuprinse între 430 – 500 mm. Faţă de evapotranspiraţia potenţială, evaluată la 650 – 900 mm/an, aproape toată zona suferă de un deficit de umiditate, care ajunge la valorile cele mai ridicate în Câmpia Română. 4.2.2 Surse si poluanti generati I. Perioada de constructie/amenajare În perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cât si ale mijloacelor de transport folosite. Emisiile de praf, care apar în timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilor de excavatii, de vehiculare si punere în opera a materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice. Degajarile de praf în atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice. Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de executie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce priveste estimarea, cât si controlul emisiilor. Amenajarea terenului necesar dezvoltarii parcului eolian implica o serie de operatii diferite, fiecare având propriile durate si potential de generare a prafului.




62

Sursele principale de poluare a aerului, specifice executiei lucrarilor pot fi grupate dupa cum urmeaza: Activitatea utilajelor de constructie Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor si prefabricatelor, de la organizarea de santier unde sunt depozitate si prelucrate la locul de asamblare si constructie. Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti, respectiv emisia de emisii de poluanti în atmosfera datorati arderii acestora (substante poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si aria pe care se desfasoara aceste activitati. Poluantii rezultati sunt:

Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) si pulberi provenite din functionarea motoarelor autovehiculelor si utilajelor;

Pulberi (praf) din activitatea amenajare/constructie obiectiv si manipulare a instalatiilor.

Referitor la utilajele prezente pe santier, gazele de esapament evacuate de acestea contin: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3 ), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2). Conform EMEP/EEA (air pollutant emission inventory guidebook 2010), factorii de emisie estimati pentru astfel de masini-unelte se încadreaza în urmatoarele valori:

Tabelul 11 Cantitatea de substante emise de utilaje de santier

Nox CH4 VOC CO N2O CO2 Control moderat, consum carburant de 30.8/100 km

Total g/km

10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800

g/kg comb.

42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138

g/MJ 1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9

Particulele rezultate se încadreaza, în marea lor majoritate, în categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre = 15 µm se regasesc în atmosfera ca particule în suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Cantitatile de poluanti emisi în atmosfera de utilaje depind, în principal, de urmatorii factori:

nivelul tehnologic al motorului; puterea motorului; consumul de carburant pe unitatea de putere; capacitatea utilajului; vârsta motorului/utilajului; dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii.

Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cât performantele motorului sunt mai avansate, tendinta în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere si cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.




63

Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, întretinere si reparatii ale utilajelor este redusa. Activitatea organizarii de santier Poluarea atmosferei specifica organizarilor de santier este redusa si localizata. Sursele se încadreaza în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrarilor de constructie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi. În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursa de poluare a atmosferei. Nu exista niciun fel de emisii de poluanti care pot afecta factorul de mediu aer în perioada de functionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii aerului. 4.2.3 Prognozarea poluarii aerului În perioada executarii lucrarilor de constructie/dezafectare a PARCULUI EOLIAN impactul asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi si gaze de esapament ca urmare a intensificarii traficului auto în zona, a lucrarilor specifice constructiei si a tranzitului de materii prime si materiale. Având în vedere urmatoarele aspecte:

zona nu este sensibila din punct de vedere al poluarii deja existente a aerului;

natura lucrarilor nu presupune utilizarea unor substante toxice si periculoase.

Se apreciaza ca poluarea aerului în aceasta perioada, are un caracter local manifestându-se doar în zona obiectivului si în perioada derularii lucrarilor, deci impactul va fi redus. În perioada functionarii obiectivului si a instalatiilor aferente, nu se vor crea potentiale emisii semnificative de poluanti ai aerului. 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului Masuri de protectie a aerului Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc în perioada de constructie/dezafectare pe amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare în atmosfera a aerului impurificat/ gazelor reziduale. Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor înmatriculate în tara. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii în gazele de esapament si vor fi puse în functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face în statii de alimentare carburanti. Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor aflate sub




64

actiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate. Drumurile de santier vor fi permanent întretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful, sau cu lianti chimici pe baza de apa.

Tabelul 12 Masuri de diminuare a poluarii factorului aer


Amenajare Constructie Operare


√ √ -

Reabilitarea si stabilizarea progresiva a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea

- √ √

Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vant

√ √ -

Restrictionarea trficului in zona de lucru si impunerea limitelor de viteza

√ √ -

Verificarea periodica a utilajelor si echipamentelor de lucru

√ √ √

4.3 Solul si subsolul 4.3.1 Date generale Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu influenta si asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la procesul de acumulare. În general, un kg de sol contine:

substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum; aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum; apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.

Modificarile care se produc în sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa – animale – oameni. În functie de natura si intensitatea impactului si de însusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea modificarilor este diferita. Geomorfologic, zona studiată face parte din Colinele Tutovei (Promontoriul Nicoreşti), care se includ în unitatea structurală a Podişului Moldovenesc. Localităţile Nicoreşti, Dobrineşti şi Sârbi prezintă următoarele particularităţi geomorfologice: Localitatea Nicoreşti este străbătută de Valea Rea iar în localităţile Sârbi şi Dobrineşti de pârâul Tecucel, care are drept afluent Valea Rea. Se disting trei zone geomorfologice:




65

a) Zona de luncă, cu lăţimi de 50-250 m, Valea Rea şi pârâul Tecucel au cursul meandrat, pe alocuri formând zone cu exces de umiditate, marcate pe planul de situaţie anexat.

Suprafaţa luncii este acoperită de păşune, teren arabil, culturi de viţă de vie şi căteva construcţii parter. Cursul meandrat al Văii Rea este necesar a fi regularizat, deoarece în perioadele cu precipitaţii se produc inundaţii pe unele sectoare ale văii, cum ar fi la nord de Dobrineşti în zona podului de şosea.

b) Zona de trecere de la luncă la câmpia înaltă, se dezvoltă până la cote +100 - +110 şi are lăţimi de 50-200 m.

Zona de trecere se dezvoltă mai mult pe raza localităţilor Sârbi şi Dobrineşti, fiind acoperită de teren arabil, culturi de viţă de vie şi pe alocuri de pădure.

c) Zona câmpiei înalte, colorată în galben, cuprinde cea mai mare parte a localităţilor menţionate mai sus. Cotele terenului variază între + 100 - + 150, iar pantele naturale sunt de 5 – 10 %.

Câmpia înaltă este acoperită de construcţii parter din paiantă şi cărămidă. În zona centrală a localităţii Nicoreşti sunt prezente blocuri Parter + 2 Etaje. În zonele cu pante mai accentuate din cauza naturii prăfoase nisipoase loessoide a pământurilor din cadrul câmpiei înalte, s-au format prăbuşiri de teren şi ravene în special în partea estică a localităţii Sârbi şi de nord a localităţii Nicoreşti. Din punct de vedere geologic, fundamentul regiunii este de vârstă Pliocen, alcătuit din nisipuri fine – grosiere, cu orizonturi gresoaze în alternanţă cu argile marnoase. Formaţiunile pliocene sunt acoperite de depozite cuaternare (Pleistocen superior), reprezentate de pământuri loessoide de grosimi mari. Din stratificaţia terenului, unde s-au făcut anterior foraje în câteva puncte ale comunei Nicoreşti, rezultă următoarea situaţie geologică: Intravilanul localităţilor care alcătuiesc comuna Nicoreşti este situat în zona câmpiei înalte. Din forajele executate în zonă s-a constatat că pământurile argiloase prăfoase loessoide au grosimi de 10,20 m şi peste 20 m. Limitele de valori pentru principalele caracteristici geotehnice ale pământurilor loessoide sunt: - indicele de plasticitate Ip = 14,0 – 19,0 - indicele de consistenţă Ic = 0,83 – 1,00 - greutatea volumică γ = 1,80 – 1,98 t/m3 - porozitatea n = 48,5 – 52,0 % - modulul de deformaţie edometric M200-300 = 9000 – 12.500 KPa pe probe cu umiditate naturală - tasarea specifică la p =200kPa Є200 = 2,3 – 4,0 % - modulul de deformaţie edometric pe probe umezite la început M200-300 = 4.500 – 5.700 KPa - tasarea specifică la P = 200 Kpa, pe probe umezite la început Є = 5,7 – 11,2 % - unghiul de frecare internă ø = 22 - 250 - coeziunea c = 20 – 28 KPa




66

Conform P – 7 - 2000 pământurile loessoide din cadrul comunei Nicoreşti se încadrează în grupa „B”, deoarece tasările suplimentare prin umezire la presiunea de p=200Kpa este de 5,7-11,2%. Din măsurarea nivelului apei subterane din fântânile săteşti, rezultă următoarele: - Localitatea Dobrineşti: 22,90 m (P1); - Localitatea Nicoreşti: 12,20 m (P2), 20,0 m (P3); - Localitatea Fântâni: 22,30 m (P4), 15,70 m (P5) şi 52,00 m (P6); - Localitatea Branişte: 22,00 m (P7); - Localitatea Coasta Lupei: 6,20 m (P8) şi 18,0 m (P9). Deoarece albia Văii Rea este puţin adâncă de-a lungul văii se produc inundaţii, la ieşirea din localitatea Nicoreşti spre Dobrineşti.

Figura nr. 9 Harta geologica a zonei parcului eolian

4.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului Potentialele efecte de poluare pe perioada activitatilor desfasurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj/dezafectare a parcului eolian pot fi generate de urmatoarele activitati:

decopertare – zona constructii fundatie, drumuri si cai de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj.

Odata cu decopertarea si depozitarea solului, se scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a învelisului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Important

Amplasament Parc eolian




67

de mentionat este faptul ca aceste modificari ale solului sunt reversibile, putând fi deci readus în starea initiala dupa expirarea duratei de executie. Pe perioada efectuarii lucrarilor de investitie se produc modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a sapaturilor si excavatiilor prevazute a se executa, proiectantul prevazând o serie de masuri compensatorii pentru protectia solului si subsolului:

utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea conditionarilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice si ale utilajelor tehnologice;

utilizarea unor tehnologii avansate de construire; refacerea vegetatiei prin reconstructia ecologica în zona platformelor de

fundatie si a traseului cablului subteran prin acoperirea cu strat de pamânt vegetal si refacerea vegetatiei specifice habitatelor din zona.

Beneficiarul va amenaja caile de acces pe amplasamentul analizat în sensul îmbunatatirii partilor carosabile, pâna la o latime maxima în linie dreapta de 4 m, precum si refacerea infrastructurii, astfel încât sa fie posibil accesul utilajelor implicate în constructie, dar si întretinerea facila pentru accesul personalului de verificare pe toata durata de functionare. Modificarile intervenite în calitatea si structura solului si a subsolului datorate refacerii cailor de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatilor (din beton armat) si liniilor electrice de racord la retea vor fi diminuate prin lucrarile de refacere a amplasamentului prevazute în proiect. Un factor ce influenteaza mediul îl constituie eroziunea provocata de vânt care însoteste în mod inerent lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vântului. Praful generat de manevrarea materialelor de constructii si de eroziunea vântului este, în principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral). Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vânturilor dominante. Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar, generând închiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor. Impactul activitatii de constructie a obiectivului asupra solului si subsolului va avea o perioada limitata în timp. Etapa de exploatare/functionare Sursele potentiale de poluare, în timpul functionarii parcului eolian, asupra factorului de mediu sol pot fi deseurile rezultate si anume – uleiuri uzate de transmisie si hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzatoare o poluare semnificativa a solului.




68

4.3.2 Prognozarea impactului Amenajarea/dezafectarea si functionarea PARCULUI EOLIAN, se va desfasura în conditii de siguranta si nu constituie surse de poluare pentru sol prin masurile luate înca din fazele de proiectare si constructie. Realizarea investitiei analizate, nu va contribui la poluarea solului, deoarece:

deseurile rezultate vor fi eliminate conform legislatiei în vigoare; s-a limitat zona de contaminare potentiala a solului în perioada de

constructie/montaj; apele uzate/menajere vor fi evacuate corespunzator.

4.3.3 Masuri de diminuare a impactului În urma aprecierilor facute în subcapitolele anterioare a rezultat ca emisiile de poluanti în atmosfera, apa, pe sol, generate de santier în perioada de executie au, în cea mai mare masura, valori inferioare concentratiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de executie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele de lucru;

în incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul si stratul freatic;

evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale etc.;

colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii, valorificarea tuturor deseurilor rezultate.

Tabelul 13 Masuri de diminuare a poluarii factorului sol


Amenajare Constructie Operare Masuri de diminuare a eroziunii solului si transport de sedimente

√ √ -


√ √ -

Managementul traficului in zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor si a eroziunii solului

- √ √

Management correct al deseurilor rezultate

√ √ √

Verificarea periodica a utilajelor si echipamentelor de lucru

√ √ -




69

4.5. Biodiversitatea Studiul de evaluare adecvata, solicitat de APM Galaţi prin Decizia nr. 204/28.03.2013 a fost realizat pentru proiectul “Parc eolian comuna Nicorești”, amplasament extravilan comuna Nicorești, T186/2, P3086/37, Lot 1, 2, 3, județul

Galați, dezvoltat de beneficiarii SC BRIBON WIND SRL, SC VIENTO SOLAR SRL, SC MEGA SOLAR INVEST SRL. Studiu de Evaluare Adecvata prezentat face parte din documentatia procedurii de obtinere a acordului de mediu, în conformitate cu Ordinul MAPM nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Structura Raportului privind impactul asupra mediului urmareste recomandarile din Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Proiectul analizat: stabileşte cadrul pentru proiectul „Parc eolian comuna Nicoresti”, care este listat în Anexa 2 din HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, punctul 3. lit. i) – instalații destinate producerii de energie prin exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene); proiectul se va implementa in vecinӑtatea (4km) urmӑtoarelor arii naturale protejate:

- aria de protectie specialӑ avifaunisticӑ ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; - sitului de importanţă comunitară ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior. In continuare se prezinta concluziile studiului de evaluare adecvata. 4.5.1. Analiza florei si faunei: specii, asociatiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat - Habitate, flora fauna 1. Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). In acord cu legislaţia de mediu în vigoare prezentăm principalele caracteristici ale acestei zone protejate. ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior se întinde pe o suprafaţă de 36.492 ha, fiind situat, în regiunile biogeografice continentală şi stepică. Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi (66%), Vrancea (29%) şi Brăila (5%). Aria de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior (harta din Formularul standard Natura 2000)




70

In conformitate cu Formularul standard Natura 2000, situl a fost declarat pentru 22 de specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC și

a 25 de specii de pӑsӑri cu migrație regulatӑ nemenționate ȋn Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ EC:




71

Specii de pãsãri cu migratie regulata nementionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaþie: Rezidentã

Cuibãrit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

A054 Anas acuta 20-35 i D

A056 Anas clypeata

30-60 i D

A052 Anas crecca 50-80 i D

A050 Anas penelope

170-230 i

D

A053 Anas platyrtynchos

10-20 p 350-500 i D

A055 Anas querquedula

1-3 p D

A051 Anas sterepera

3-5 p 50-80 i D

A043 Anser anser 350-500 i D

A059 Aythya ferina

10-20 p 100-150 i D

A061 Aythya fuligula

6-12 p B B C C

A087 Buteo buteo 20-35 i D

A198 Chlidonaris leocopterus

5-12 p B B C B




72

A036 Cygnus olor 10-15 p C B C C

A096 Falco tinnunculus

10-15 p D

A125 Fulica altra 30-40 p 2500-3000 i

C B C B

A459 Lanus cachinnans

18-25 p 200-250 i D

A156 Limosa limosa

600-1000 i

D

A230 Merops apiaster

30-50 p D

A017 Phalacrocorax carbo

50-120 i D

A005 Podiceps cristatus

30-45 p D

A048 Tadoma tadoma

2p D

A161 Tringa erythropus

150-200 i D

A162 Tringa totanus

D

A142 Vanellus vanellus

30-45 p 500-700 i D

A179 Larus ridbundus

25-35 p 80-180 i D

Notã: "A" - specia este foarte bine reprezentatã la nivelul sitului; "B "- specia este bine reprezentatã la nvelul sitului; "C" - la nivelul sitului cuibãreºte o populaþie cu densitate care reprezintã mai puþin de 2 % din populaþia la nivel naþional; "D" - la nivelul sitului cuibãreºte o populaþie cu densitate redusã faþã de media, la nivel naþional (nesemnificativã la nivel naþional). Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 2 331 Plaje de nisip N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N07 4 411, 412 Mlaştini, turbării N09 4 321 Pajişti naturale, stepe N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 7 231 Păşuni N16 22 311 Păduri de foioase N26 8 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Alte caracteristici ale sitului Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox. 5m). Se întâlnesc păduri de luncă. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Este o zona aflată în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas




73

querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Calitate şi importanţă Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Brăila, Vrancea. Arii naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior: Balta Potcoava şi Balta Tălăbasca. Balta Potcoava este un lac de curs părăsit al Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma acţiunii de îndiguire a luncii Siretului Inferior, datorită suprafeţei şi adâncimii mai mare şi datorită legăturii strânse cu stratul de apă freatică. Între balta Potcoava şi râul Siret se află păduri de luncă. Flora de luncă joasă inundabilă este intens reprezentată de asociaţii vegetale specifice din genurile Pragmites, Typha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Tălăbasca reprezintă o zonă importantă avifaunistică pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migraţiei numeroaselor specii de păsări acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), treskiornitide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a. Vulnerabilitate Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare, extragere de nisip şi pietriş, poluarea apei.

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată Cod Activitate Intensitate % Infl. 140 Păşunatul C 0 - 300 Extragere de nisip şii pietriş A 0 - 701 Poluarea apei B 0 - 164 Curăţarea pădurii C 0 + 220 Pescuit sportiv B 0 0 230 Vânătoare C 0 - 421 Depozitarea deşeurilor menajere B 0 - 502 Drumuri, drumuri auto C 0 - 503 Linii de cale ferată, TGV C 0 0 952 Eutrofizarea B 0 - 941 Inundaţii B 0 +




74

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl. 403 Habitare dispersată B 0 0 421 Depozitarea deşeurilor menajere C 0 -

Managementul sitului Situl de importanţă comunitară ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior este atribuit în custodie Asociaţiei pentru Conservarea Diversităţii Biologice Focşani, în baza Convenţiei de custodie nr. 0046/23.02.2010. Până în prezent nu există un plan de management al acestei arii protejate. Având în vedere faptul că amplasamentul proiectului se află în interiorul ariei naturale protejate ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, parte integrantă din reţeaua ecologică Natura 2000, prezentăm în continuare date referitoare la localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi a habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în imediata vecinătate a proiectului si relatia acestora cu obiectivul de investitie. 2. Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior (conform Formularului Standard Natura 2000). Situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior NUMELE SITULUI: Lunca Siretului Inferior LOCALIZAREA SITULUI Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 46' 22'', Longitudine: E 27º 20' 33'' Suprafaţa sitului (ha): 25.081 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 302 Med.: 47 Regiunea biogeografică: continentala/stepica Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului RO011 2 Bacau RO026 42 Vrancea RO024 49 Galati RO021 7 Braila Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.

Conserv. Global

3260

Cursuri de apa in zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din Ranunculion

20

B C C B




75

fluitantis si Callitricho-Batrachtion

6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

5 B C C B

91F0

Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0,5 B C B B

3270

Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

0,5 B C B B

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

9 A C B B

91I0 Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.

0.2 C C B C

91E0

Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-padion, Alnion incanae, Salicion albae

0,3 B C B B

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod.

Iernat

Pasaj Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1355

Lutra lutra P C B C B

1335

Spermophilus citellus

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei

Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1220

Emys orbicularis

P C B C B

116 Trituru P C B C B




76

6 s cristatus

1188

Bombina bombina

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie

Populaţie: Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1130

Aspius aspius

P C B C B

1149

Cobitis taenia

P C B C B

2511

Gobio kessleri

P B B C B

1124

Gobio albipinnatus

P C B C B

1157

Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1145

Misgurnus fossilis

P C B C B

2522

Pelecus cultratus

P C B C B

1134

Rhodeus sericeus amarus

P C B C B

1146

Sabanejewia aurata

P C B C B

1160

Zingel streber

P C B C B

1159

Zingel zingel P C B C B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid.

Reprod.

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1083

Lucanus cervus

P C B C C




77

1014

Vertigo angustior

P

Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv M Felis silvestris P D

DESCRIEREA SITULUI Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N04 4 331 Plaje de nisip N06 25 511, 512 Râuri, lacuri N07 5 411, 412 Mlaştini, turbării N09 5 321 Pajişti naturale, stepe N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N16 34 311 Păduri de foioase N26 11 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Situl lunca Siretului inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in amonte de Municipiul Galati, la care se adauga mici portiuni de terasa (de ex. Trupul de padure Hanu Conachi), precum si partea inferioara a luncii unor afleunti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si galati.principalele clase de habitate identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (statatoare, curgatoare) – 45%; pajisti seminaturale umede, preerii mezofile – 18%; Culturi cerealiere extensive – 5%; Alte terenuri arabile – 5%; paduri caducifoliate – 25%; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, cai de comunicarie, rampe de depozitare, mine, zone industriale) – 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief preponderent plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni. Altitudinea variaza de la 5 m, in aprtea inferioara a sitului, la cca. 300 m in parta superioara a sitului, pe Raul Trotus. Substaratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara, de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este reprezentata de Raul Siret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin revarsari periodice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspere aval, fiind caracteristic etajul colinar in partea superioara a sitului al stepei, in partea mijlocie si interioara a sitului. Solurile sunt preponderent soluri aluviale (aluviososol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).




78

Calitate şi importanţă: Sit important pentru speciile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati antropice. Vulnerabilitate: Fenomenul de uscare a arboretelor de varsta mare este prezent din ce in ce mai frecvent, ca rmare a scaderii nivelului apelor freatice din albia majora. Apropierea localitatilor, accesibilitatea usoara a padurilor pe intreg perimetrul, nevoia de lemn de foc care genereaza taieri ilegale, extinderea si promovarea arboretelor de salcam, plopi euro americani si alte specii forestiere alohtone, pasunatul in padure, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. Extinderea domeniuluiconstruibil al localitatilor limitrofe sitului in zona de lunca, diversificarea proprietatii asupra terenurilor din sit, etc. Constituie alte elemente de vulnerabilitate a sitului. Desemnarea sitului: Aviz favorabil nr.812/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejata, eliberat de Academia Romana, Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si inaintate de Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Tip de proprietate: In situl Lunca Siretului Inferior padurile ocupa cca. 7500 ha, respectiv cca. 20% din suprafata sitului. Peste 6500 ha sunt paduri de stat, iar diferenta sunt paduri private. Padurile private apar pe raza OS Adjud, OS Focsani si OS Tecuci. Relatiile sitului cu alte arii protejate-desemnate la nivel national sau regional Cod Categorie Tip % Codul national si numele ariei naturale protejate RO04 Rezerv.nat. · 0,74 2.412. - Balta Talabasca RO04 Rezerv.nat · 1,42 2.827. – Padurea Neagra Managementul sitului Organismul repsonsabil pentru managementul sitului: Regia Nationala a padurilor – Directia Silvica Focsani Planuri de management ale sitului: Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea Diversitatii Biologice. Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente in perimetrul proiectului „Parc eolian comuna Nicoresti”, amplasat in extravilanul comunei Nicoresti, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, judetul Galati În ceea ce priveşte biodiversitatea perimetrului proiectului mentionam următoarele: biodiversitatea din perimetrul studiat este formata, in majoritate, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;




79

speciile de flora si vegetatie de pe amplasamentul proiectului nu prezinta valoare conservativa, nici una dintre ele nefiind incluse în listele de protecţie la nivel european şi naţional; in corespundere cu literatura de specialitate (N.Doniţă şi colab., Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole, la următorul tip de habitat: Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra; speciile de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Pasari CE 79/409 privind conservarea păsărilor sălbatice, pentru situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior nu au fost identificate in perimetrul studiat în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit); habitatele tipice pentru aceste specii de păsări sunt, in special, cele acvatice, ce nu sunt prezente pe perimetrul obiectivului de investitie; din speciile de păsări cu migratie regulata nementionate in Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC s-au identificat Buteo buteo, Falco tinnunculus, Merops apiaster si Larus ridibundus; speciile de păsări enumerate nu vor fi afectate semnificativ de realizarea proiectului, deoarece pe perimetrul analizat nu au fost identificaţi indivizi sau grupuri de păsări a acestor specii pe oprindu-se pe amplasament pentru popas, hranire in timpul migratiei, de asemena si pentru cuibarit; cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor în perimetrul si vecinatatea obiectivului de investitie; nu s-au identificat culuare de migratie a speciilor de chiroptere, acestea fiind reprezentate prin putine specii si efective reduse; nu au fost identificate zone de hrănire a speciilor de lilieci în perimetrul parcului eolian; impactul asupra biodiversitatii din perimetrul proiectului analizat, urmare a realizarii activitatilor specifice obiectivului de investitie, este nesemnificativ. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

Suprafata proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, nu este ocupata de nici un habitat natural. Dupa cum s-a specificat anterior in studiul de fata, tipurile de habitate, desemnate pentru situl de importanta comunitara ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior, nu s-au identificat pe amplasamentul studiat. Habitatele si speciile prezente în vecinatatea teritoriului vizat de proiect nu sunt de interes comunitar, nu constituie elemente rare cu areale restrânse.




80

Vegetatia zonei invecinate perimetrului studiat este incadrata in grupa terenurilor agricole si peisaje artificiale, comunitati ruderale (Doniţă et al., 2005). Habitatele respective constituie biotopuri prielnice pentru speciile de fauna de nevertebrate si vertebrate. De asemenea, prin dezvoltarea investitiei nu se va fragmenta arealul nici unei specii, prin urmare potentialele specii sensibile la zgomot si la prezenta omului se vor deplasa în zonele învecinate, cu habitate similare obiectivului de investitie. 4.5.2 Impactul prognozat 1. Impactul direct si indirect Impactul direct se va manifesta asupra suprafetelor aferente proiectului (amplasament situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC BRIBON WIND SRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, Comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37,

județul Galați, titular SC VIENTO SOLAR SRL; S = 150.000,00mp; amplasament situat ȋn extravilan, Sat Sârbi, comuna Nicorești, T 186/2, P 3086/37, județul Galați, titular SC MEGA SOLAR INVEST SRL; S = 1112.633,00mp. in zona terenurilor arabile, ce apartin unor persoane fizice (proprietate privată). In majoritate nu exista impact direct asupra habitatelor terestre identificate, ele fiind reprezentate prin vegetaţia din grupa Terenurilor Agricole, Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, Habitat R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lapa, Artemisia annua şi Ballota nigra, fara importanta conservativa. Impactul indirect se va produce asupra speciilor de fauna (ex. specii de fauna: reptile, pasari, mamifere), ce vor evita perimetrul obiectivului de investitie. Pasarile vor ocoli suprafetele prevazute activitatilor din proiect, gasindu-si spatiu suficient de hranire, odihna si cuibarit in terenurile invecinate perimetrului parcului eolian. 2. Impact pe termen scurt sau lung Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de realizare a proiectului „Parc eolian comuna Nicoresti”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galati, prin amplasarea de turbine eoliene, amplasare staţie de transformare a parcului, drumuri de acces si activităţi aferente, specificate in obiectivele investitiei. Impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare. 3. Impactul in faza de constructie Etapa de constructie va avea o durata de circa 18 luni, care va include, în principal, realizarea conexiunilor şi punerea în funcţiune; amenajarea zonelor de depozitare temporară; construcţia fundaţiilor şi a reţelei electrice; montarea turbinelor eoliene; zonificarea funcţională




81

(stabilire amplasament). Impactul direct. Acest impact se va regăsi in in lucrarile ce se refera la realizarea organizãrii de santier; realizarea drumurilor de acces cãtre parcul eolian de la drumul de exploatare; realizarea fundatiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene; realizarea retelei de descãrcare a energiei produse la statia de transformare. În funcţie de obiectivele si parametrii tehnici ai proiectului suprafeţele de teren vor fi supuse unui impact permanent, pe toata durata existentei investitiei. Considerăm, totusi, că pierderea de habitat va fi minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea perimetrului si a zonei invecinate proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul

comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați. In studiile existente asupra parcurilor eoliene si a impactului acestora asupra habitatelor si a speciilor de fauna, pierderea de habitat, datorată construirii centralelor eoliene, în general, nu este percepută ca un impact major asupra populaţiilor de păsări. Pierderile de habitat pot fi însă importante în cazul amplasării a unui numar mare de turbine eoliene, aşezate la mică distanţa una de alta. Mai sunt şi drumurile de acces spre centrale, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar dacă aceste căi de acces sunt folosite numai în caz de urgenţe, au un impact redus asupra ornitofaunei (Langston Rowena, H., W., Pullan, J., D. 2003). Aprecierile respective nu sunt valabile si pentru situatii in care pe amplasamentele studiate ale viitoarelor parcuri eoliene nu s-au inregistrat habitate si specii de flora si fauna de importanta conservativa, cum este cazul obiectivului de investitie Parc eolian Nicoresti, judetul Galati, in care: - se vor instala un numar redus de turbine eoliene; - drumurile de acces spre centralele eoliene nu vor provoca pierderi de habitat, deoarece pe amplasamentul prevazut executiei parcului eolian nu s-au identificat habitate naturale; - la fel, infrasttructura de drumuri din perimetrul parcului eolian nu va inregistra un impact semnificativ asupra biodiversitatii, in special avifauna si chiroptere, deoarece pe amplasament nu au fost identificate specii de interes conservativ. La fel, studiile realizate asupra parcurilor eoliene si impactul lor asupra pasarilor se mentioneaza, ca păsările care ocolesc turbinele eoliene în timpul migraţiei sau zboară pe deasupra lor evitându-le, vor fi nevoite să recurgă la un consum de energie mai ridicat, care poate influenţa rata lor de supravieţuire. Nu este cazul cheltuielilor mari de energie pentru pasarile aflate in migratie, hranire sau popas pe suprafata parcului eolian Nicoresti, deoarece pe amplasamentul studiat nu a fost identificata vreo ruta principala de migratie a avifaunei (culoare de migraţie, aflate în vecinătatea locaţiei respective, se află de-a lungul luncii raului Siret).




82

Impactul indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a obiectivului de investitie. Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Speciile de fauna (insecte, toate vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tranzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă. In ceea ce priveste fauna, nu vor fi afectate semnificativ populatiile de nevertebrate (insecte) si vertebrate (reptile, pasari, mamifere). Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de pe perimetrul proiectului analizat, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ si se exercita doar la nivel local, iar pentru diminuarea impactului se vor aplica masurile de reducere a acestuia. 4. Impactul in faza de operare Etapa de operare/functionare este estimata la o perioada pe termen lung (cca. 20-25 ani, perioada de funcţionare a parcului eolian şi care reprezintă durata medie de funcţionare a turbinelor furnizate de producător). Nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra biodiversitatii deoarece speciile de fauna se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire. Totuşi atragem atenţia asupra unor factori precum sunt: zgomotul si vibratiile, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona. Influenţa zgomotului şi vibraţiilor asupra păsărilor În perioada de funcţionare Influenţa sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasărilor (conform studiului ”Avian hearing and avoidance of wind turbines", Midwest Research Institute, Colorado, 2002) este prezentată în continuare. Pasările au auzul în general mai puţin dezvoltat decât majoritatea mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasările aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 şi 5kHz. O trecere în revista a lucrărilor despre cât de bine pot auzi pasările în condiţii zgomotoase (cu vânt) arată că pasările nu pot auzi zgomotul turbinelor eoliene aşa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal, poate auzi probabil rotaţia palelor la o distanţă de doua ori mai mare decât o pasare de talie medie. Diferenţele curbelor de audibilitate la diverse specii Pentru a scoate în evidenţă variaţiile dintre specii, mediile curbelor de audibilitate sunt afişate pentru trei grupe de pasări: Passeriforme, ordine mai vechi de pasări




83

din punct de vedere evolutiv non Passeriforme - Anseriforme, Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes, Falconiformes, Galliformes) şi un grup special de pasări - prădători nocturni - Strigiformes. Unui număr aproape egal de specii din aceste 3 grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date conferă o idee despre sensibilitatea auditivă în rândul pasărilor. În general, este mai puţină variaţie a sensibilităţii auditive în cazul pasărilor, decât în cazul altor grupe de vertebrate. Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos: Zgomotul de fond şi zgomotul turbinelor eoliene In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o înălţime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB mai mare decât nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustica scade cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanta. Când zgomotul datorat palelor turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vântului, palele nu pot fi auzite de pasări (deşi pot fi auzite de oameni). În perioada executiei In ce priveste impactul direct asupra faunei, acesta se simte in imediata vecinatate a şantierului, datorita deranjului creat de autovehicule, utilaje, prezenta oamenilor etc. Astfel, la o distanta mica de frontul de lucru, de cca 50-100m speciile de fauna simt un disconfort legat de ciclul vital al acestora. Spre exemplu, speciile de pasari silvice sau cele comune in zonele stepice (prepelite, potarnichi, presuri, mărăcinari, sfrancioci s.a.), adaptate la anumite conditii de habitat, pot fi in mai mare masura deranjate de zgomotul produs pe perimetrul de desfăşurare a şantierului etc., acestea incercand sa se tina mai departe de aceasta zona, efectivele lor putand fi mai reduse, comparativ cu a altor specii de pasari. Cu toate acestea, alte specii de pasari, spre exemplu cele antropofile, din localitatile invecinate parcului eolian cum sunt: Streptopelia decaocto – gugustiuc, Galerida cristata – ciocarlan, Hirundo rustica – randunica, Motacilla alba – codobatura alba, Corvus monedula – stancuta, Sturnus vulgaris – graur, ce tranziteaza zona in cautare de hrana, sunt mult mai adaptate impactului antropic, suportand astfel, mai usor stresul cauzat de lucrarile de şantier. Mentionam, ca odata cu cresterea distantei faţă de punctul de lucru cu cca 200 – 250m efectele activitatilor de construcţie asupra speciilor de fauna si flora se reduc substantial, fapt ce contribuie la reducerea stresului, decurgerea normala a proceselor vitale ale speciilor, ducand in final la sporirea efectivelor acestora. Nu se anticipează un impact semnificativ datorat zgomotului asupra păsărilor sau biodiversităţii în general nici în perioada de executie şi nici în perioada de funcţionare a parcului eolian. Mentionam, ca in faza de operare se vor efectua măsuratori de emisii privind nivelul de zgomot pentru fiecare instalaţie eoliană, corelate cu înregistrarea parametrilor de funcţionare - viteza vântului la înălţimea rotorului, numărul de rotaţii, puterea activă; măsurătorile se vor efectua pe o durată de cca 48-72 ore de




84

funcţionare, rezultatele fiind stocate astfel încât să poată fi analizate şi verificate de către autorităţile cu drept de control. Vor fi respectate condiţiile impuse prin HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, precum şi condiţiile impuse prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, STAS 10009/1988 – Acustica urbană – limitele admisibile ale nivelului de zgomot, STAS 6156/1986 – Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social – culturale admisibile şi parametrii de izolare acustică, Ordinul MS nr. 537/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Acest lucru este posibil să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului, tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. 5. Impactul in faza de inchidere În faza de incheiere a realizarii obiectivelor proiectului, nu se va semnala impact negativ. Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a parcului eolian la sfârşitul perioadei de exploatare, se va parcurge la dezasamblarea turbinelor, recuperarea materialelor refolosibile, refacerea solului: îndepărtarea fundaţiilor, concasarea betonului şi utilizarea acestuia la amenajarea drumurilor; desfiinţarea traseelor de cabluri electrice etc. Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii, pentru a reduce pe cât posibil impactul asupra habitatelor şi speciilor. Planul de dezafectare a parcului eolian se va elabora înainte de finalizarea perioadei de exploatare, de comun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi realizarea dezafectarii obiectivului de investitie. Data închiderii parcului poate fi modificată sau întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv producerea de energie electrică prin utilizarea puterii vântului. Considerând acest mod de utilizare a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de activităţi. La momentul dezafectării parcului eolian se vor urma procedurile de mediu stabilite de legislaţie. 6. Impactul rezidual Cercetarile realizate în zona de amplasament propus pentru proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnarii siturilor Natura 2000: ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Totodata, prin prezentul studiu s-au inaintat masuri de reducere a impactului asupra factorilor de mediu, si implicit asupra biodiversitatii din perimetrul studiat si vecinatati. In cadrul implementarii acestor masuri s-a evidentiat impactul




85

rezidual, exprimat prin: reducerea de habitat; deranjul pasarilor prin zgomotul produs de rotatia palelor; coleziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului s.a. In ceea ce priveste aspectele legate de : - reducerea de habitat, se specifica ca la finalul lucrarilor de executie a parcului eolian, nu va fi afectat vre-un habitat prioritar, nu se vor produce reduceri de habitat, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasamentul studiat; - zgomotul produs de rotatia palelor poate afecta speciile de pasari pe distanta de 75-300 m (functie de specie); - coliziunea pasarilor si liliecilor cu palele rotorului are o probabilitate redusa (ex. monitorizarea avifaunei&liliecilor in perioada premergatoare executiei parcului eolian). Dupa cum s-a mentionat anterior, urmare a implementarii masurilor de reducere a impactului pentru obiectivul de investitie, impactul rezidual va inregistra valori minime. Specificam, ca implementarea masurilor de reducere a impactului asupra speciilor/habitatelor posibil a fi afectate de realizarea planului va intra in grija beneficiarului. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a masurilor respective, consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii Parcului eolian Nicoresti, judetul Galati. 7. Impactul cumulativ Impactul cumulativ a fost apreciat in perimetrul respectiv – extravilan comuna Nicoresti, judeţul Galaţi si vecinatati, doar pe perioada de realizare a obiectivelor specificate in documentatia tehnica a planului: etapa de operare/functionare, estimata la o perioada pe termen mediu/lung (aproximativ 25/50 ani, varsta de exploatare a infrastructurii, respectiv a investitiilor), cu activitati specifice de intretinere si exploatare. Efectele cumulative s-au analizat, avand in vedere ca proiectul propus se va amplasa intr-o zona in care se mai afla si parcuri eoliene, dar si alte investitii, ce sunt amplasate in vecinatatea parcului eolian si care pot inregistra impact cumulativ. Limitele in interiorul carora se face analiza efectelor cumulative ale proiectelor potentiale din zona este de cca 2-3 km. In urma analizării informaţiilor aflate la dispoziţia titularului proiectului, cât şi din datele deţinute până în prezent, în zona amplasamentului parcului eolian analizat au fost identificate planuri de urbanism şi proiecte aflate în diferite etape de reglementare: SC VIENTO SOLAR SRL Siliștea; SC BRIBON WIND SRL Siliștea; SC MEGA SOLAR INVEST SRL Siliștea.




86

Alte activităţi propuse/existente în zonă: practicarea agriculturii (culturi agricole in principal de cereale, porumb, floarea soarelui s.a.); pasunat (ovine, caprine) pe terenurile invecinate. Astfel, exceptand lucrarile agricole, restul activitatilor produc un impact concentrat in jurul sursei si care, in general, nu depaseste o raza de actiune de cca 0,5 km. Mentionam ca realizarea si exploatarea parcurilor eoliene in zona studiata, raportate la obiectivele proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn

extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, se vor desfăşura separat în timp, pe suprafete diferite, astfel încât nu se poate vorbi de un impact cumulat în perioada de execuţie. In realizarea obiectivelor propuse de aceste investitii, se va inregistra un impact cumulat in utilizarea de drumuri comune. Efectele se cumuleaza in raport cu alte parcuri eoliene, asupra speciilor de pasari, prin posibilitatea coliziunii pasarilor cu turbinele eoliene in timpul migratiei, zgomotul produs de turbine, aparitiei unor obstacole in migratia pasarilor (efect de bariera). S-au identificat caile posibile prin care ar exista posibilitatea cumularii impactelor potentiale cu alte parcuri eoliene aflate in proiectare/constructie. Astfel, in ceea ce priveste cumularea impactelor cu alte parcuri eoliene din zona, in faza de operare, asupra speciilor de pasari, nu paote fi vorba de coliziuni a pasarilor cu turbinele eoliene (in migratie), deaorece nu s-a inregistart o intensitate sporita a migratiei, efectivele speciilor migratoare fiind reduse. Consideram, ca nu sunt necesare masuri de reducere a impactului cumulativ, probabilitatea coliziunilor fiind redusa, neinregistrandu-se un impact negativ semnificativ asupra speciilor de pasari aflate in migratie. Efecte cumulative se pot inregistra si in ceea ce priveste zgomotul produs de parcul eolian Nicoresti si alte parcuri eoliene din zona, deoarece distantele intre ele sunt relativ mici, acestea urmand sa functioneze concomitent pe o durata lunga de timp. Desi in zona nu s-a identificat o ruta distincta de migratie a avifaunei, nu s-au semnalat efective insemnate a pasarilor ce traverseaza zona, numarul mic de turbine eoliene instalate, totusi nu excludem posibilitatea cumularii, in timp, a impactelor, ca urmare a aparitiei unor obstacole in migratia pasarilor (efect de bariera), intre Parcul eolian Nicoresti si alte parcuri aflate in imediata vecinatate, cu un numar, relativ mare de turbine eoliene. In faza de operare impactul cumulat intre obiectivul de investitie si alte parcuri eoliene, la fel si alte activitati economice din zona (asociatii agricole, ferme etc.),




87

nu va inregistra valori negative, deoarece speciile de flora si fauna, posibil a fi afectate sunt adaptate conditiilor actuale de mediu din zona studiata. Chiroptere. Estimarea posibilului impact cumulativ asupra speciilor de lilieci, identificate în zona de studiu si parcul eolian s-a făcut în baza studiilor de specialitate, a documentatiei existente asupra obiectivelor de investitii, a studiilor realizate in teren. Conform acestor date riscul de coliziune a liliecilor cu structurile turbinelor este redus. Riscul de coliziune depinde în primul rând de zona unde este situat parcul eolian. Astfel, până în prezent s-a constatat că cea mai mare sensibilitate o prezintă zonele cu păduri, iar cele mai scăzute în cazul parcurilor eoliene amplasate în terenuri agricole. Asadar, amplasarea Parcului eolian Nicorestii, judetul Galati si a altor posibile parcuri invecinate, situate in intregime sau partial pe suprafete agricole, reduce cu mult impactul turbinelor eoliene asupra chiropterelor. In ceea ce priveste impactul asupra liliecilor din zona studiata specificam urmatoatele:

absenţa unor drumuri principale de migraţie a chiropterelor pe teritoriul şi in imediata vecinătate a parcului eolian Nicoresti, constituie un element de siguranţă pentru acest grup de vertebrate zburătoare în condiţiile dezvoltării obiectivului de investitie;

riscul de coliziune în cazul chiropterelor este redus, deoarece s-au inregistrat putine specii, reprezentate prin efective reduse;

la fel si lipsa vegetatiei arboricole din zona studiata, in special a padurilor, ce reprezinta teritorii de hrănire ale chiropterelor (acestea consuma insecte din coronamentul arborilor), cat si locuri de adapost, reduc la minimum riscul de coliziune în cazul acestui grup de mamifere;

Referitor la impactul cumulat asupra chiropterelor avandu-se in vedere nivelul de zgomot, radiatii termice, radiatii electromagnetice specificam ca, pornind de la cunoştinţele actuale privind impactul parcurilor eoliene asupra populaţiilor de păsări şi chiroptere, precum şi în baza observaţiilor realizate pe teren, în perioada premergătoare implementării parcului eolian, acesta este exprimat, in principal, prin efectul de bariera si cresterea numarului de coliziuni. In ceea ce priveste efectul de bariera, parcurile eoliene reprezinta o obstructionare a zborului pasarilor si liliecilor. Coliziuni apar atunci cand pasarile sau liliecii nu reusesc sa evite aerogeneratoarele sau liniile electrice de evacuare sau la leziuni cauzate de turbulentele produse de rotoare. Deoarece efectele lor sunt mai vizibile dar, in acelasi timp si mai usor de diminuat, acesta este unul din aspectele principale ce trebuie considerate cand se face evaluarea riscurilor parcurilor eoliene.




88

Legat de posibilul impact cumulat, datorat implementarii altor proiecte de realizare a parcurilor eoliene in zona studiata, asupra habitatului speciei ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), acesta nu va inregistra valori negative. In sprijinul acestei afirmatii, specificam urmatoarele aspecte ecologice si comportamentale ale speciei. Desi, ciocarlia de camp este calificata ca si specie vulnerabilă (categoria SPEC: 3, inclusă în Directiva Păsări, Anexa 2.2; Convenţia de la Berna, Anexa III), in Romania, in habitatele prielnice (pajisti cu vegetatie spontana, culturi agricole etc.), inclusiv terenurile prevazute executiei altor parcuri eoliene, sunt semnalate populatii cuibaritoare stabile. Astfel, in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati (alte parcuri eoliene, asociatii agricole, ferme etc.), Alauda arvensis reprezinta o specie comuna la cuibarit, cu efective nidicole reduse. Urmare a monitorizarii efectuate in timpul migratiei specia s-a identificat prin grupuri de pasari formate din 2-3 indivizi si exemplare singulare; inaltimea de zbor 15-25 m; directia de zbor: S-E,N. Din datele bibliografice, cat si studii de monitorizare pe alte parcuri eoliene, se cunoaste ca înălţimea la care există un risc de coliziune cu palele turbinelor eoliene se situeaza intre 50m-150m. Specia nu a fost inregistrata in migratie prin stoluri numeroase, ci prin grupuri de pasari sau indivizi singulari. La fel si in perioada de cuibarit indivizii speciei s-au identificat la inaltimi de zbor de 20-25 m. In aspect comportamental pasarile incep sa cante pe sol, apoi se ridica zburand tot mai sus, canta fara intrerupere dupa care se lasa sa cada pe sol. Se adapteaza cu usurinta noilor conditii de mediu, legate de zgomot, vibratii etc. (ex. aeroporturi, parcuri eoliene). Efectivele cuibaritoare ale speciei in zona de studiu au fost reduse, in majoritate, acestea fiind situate in zonele periferice ale parcului (suprafete cu culturi cerealiere). Asadar, riscul coliziunii cu palele turbinelor eoliene fiind unul redus. In consecinta, datorita inaltimilor, relativ mici de zbor, a efectiveleor reduse a pasarilor in zona de amplasament, cat si vecinatati (alte parcuri eoliene), turbinele eoliene nu pot prezenta un real pericol pentru indivizii speciei Alauda arvensis, coliziunile fiind reduse la minimum. Specia va fi afectată nesemnificativ în fazele de execuţie si exploatare a parcului eolian. Nu se impun măsuri speciale de protecţie. In acest sens aducem informatii asupra monitorizarii avifaunei altor parcuri eoliene din Romania (ex. parcul eolian Sarichioi, judetul Tulcea), unde specii precum Alauda arvensis, alaturi de alte specii de pasari (ciori, gugustiuci, cocarlani, vrabii, randunele) sunt afectate in mica masura de lucrarile de santier, de executie a lucrarilor (ceea ce implica zgomot, prezenta utilajelor, a echipelor de muncitori etc.), dar si exploatarea parcului eolian. Indivizii speciei Alauda arvensis pastreaza o anumita distanta (cca. 30-40 m) in astfel de cazuri, ca ulterior, dupa incheierea anumitor etape a lucrarilor de executie, sa se instaleze din nou in zonele initiale, uitilizandu-le ca si inainte pentru hranire, cuibarit. Acest comportament se al pasarilor se observa si in cazul operarii parcului, cand turbinele eoliene sunt puse in functiune. Indivizii speciei se acomodeaza usor cu noile elemente din peisaj. Zona aferenta turbinelor eoliene nu reprezinta un factor




89

de stres pentru indivizii speciei, respactarea distantei optime oferindu-le siguranta necesara. In ceea ce priveste efectul de bariera pe care implementarea proiectelor il are asupra micromamiferelor, pasarilor si reptilelor specificam urmatoarele aspecte: Specii de mamifere. In urma studiilor realizate s-au identificat specii comune de mamifere, ce nu reprezinta specii de importanta prioritara. Prin lucrarile de executie si operare a parcului eolian si a altor posibile parcuri eoliene din zona studiata nu se vor fragmenta habitate ale speciilor de micromamifere, nu se vor crea obstacole/bariere in distributia temporala si spatiala a speciilor identificate. Specii de pasari. Avand in vedere cunostintele actuale privind impactul parcurilor eoliene asupra populatiilor de pasari, precum si in baza observatiilor realizate pe teren pe amplasamentul parcului eolian Nicoresti, judetul Galati se estimeaza ca: - absenta unei migratii intense a pasarilor pe teritoriul si in imediata

vecinatate a parcului eolian constituie un element de siguranta pentru avifauna in conditiile dezvoltarii obiectivului de investitie;

- comportamentul de evitare (a obstacolelor in calea de zbor) intalnit la pasari, in special pentru speciile care zboara la inaltimi mari, pe durata migratiei (martie – mai, respectiv, septembrie - octombrie) reduc la minimum riscul de coliziune cu turbinele eoliene (in special pentru speciile de pasari ciconiiforme, anseriforme, rapitoare s.a.).

Specii de reptile. Cu toate ca, speciile de reptile inregistrate sunt protejate prin legislatia de mediu (Directiva Habitate, Anexa 4, Anexa 4A din Legea nr. 49/2011), acestea s-au intalnit in afara amplasamentului, in zonele invecinate amplasamentului, prin efective reduse. Executia parcului eolian nu va afecta semnificativ populatiile speciilor respective, nu se va inregistra fragmentarea habitatelor, implicit crearea de bariere in

distributia lor. Menționӑm cӑ ȋn eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii. Evaluarea semnificatiei impactului

procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut; Nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior, deoarece perimetrul proiectului „Parc eolian Comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei

Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați se afla in afara acestor arii protejate. Realizarea proiectului nu va schimba semnificativ conditiile si modul de viata al speciilor de fauna, astfel, urmare a lucrarilor de constructie a parcului eolian, habitatul prezent in zona de amplasament nu se va reduce din suprafata. Afectarea temporara, pe durata existentei parcului nu va deteriora ecosistemele existente din zona de amplasament a investitiei si imprejurimi. Speciile de fauna isi vor




90

mentine baza trofica existenta. Astfel, speciile de fauna isi vor gasi suficienta hrana in zona (ex. nevertebrate, vertebrate: reptile, pasari, mamifere s.a.). Prin urmare nu se vor pierde suprafete din habitat. Relatiile intraspecifice si interspecifice ale faunei nu vor fi afectate semnificativ, mentinandu-se starea normala a ecosistemelor din zona.

procentul ce va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar;

Nu este cazul, deorece in perimetrul Parcului eolian Nicoresti si vecinatati nu s-au identificat habitate si specii de interes comunitar. Specificam ca suprafetele invecinate obiectivului de investitie pot compensa necesitatile de hranire, odihna si reproducere a speciilor de fauna din zona studiata.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimata in procente); Prin realizarea proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn

extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu va avea loc fragmentarea habitatelor de interes comunitar, deaorece acestea nu au fost semnalate pe amplasament. Realizarea Parcului eolian Nicoresti nu va ingradi deplasarea speciilor de fauna, mentinandu-se habitatele si speciile specifice perimetrului obiectivului de investitie. Proiectarea unitatilor functionale ale parcului eolian s-a facut in asa fel, incat sa nu produca fragmentari ale habitatelor in fazele de executie, exploatare si dezafectare. Astfel, nu vor aparea zone izolate de restul sitului, habitatele nefiind fragmentate.

durata sau persistenta fragmentarii; In faza de constructie a drumurilor de acces prevazute de plan nu se va produce o fragmentare a habitatelor existente pe amplasament si vecinatati, aceasta situatie fiind mentinuta pe durata prevazuta existentei parcului eolian.

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar;

Mentionam ca pe amplasamentul Parcului eolian Nicoresti nu s-au identificat habitate si specii de interes comunitar.

schimbari in densitatea populatiilor (nr. de indivizi/suprafata); Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor.

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

Nu este cazul, deoarece in perimetrul solicitat nu s-au identificat specii/habitate afectate de impelmentarea proiectului.




91

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar;

Nu se vor produc modificari ale functiilor ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar. 4.5.2 Masuri de diminuare a impactului In conformitate cu rezultatele studiilor realizate specificam ca atât în cazul vegetaţiei, cât şi a faunei semnalate pe perimetrul propus pentru implementarea planului nu se pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Aşa cum a fost detaliat în studiul de faţă, speciile de flora, vegetatie si fauna identificate in zona de amplasament a parcului eolian, in majoritate sunt comune şi nu se impun măsuri de conservare, exceptand unele specii de reptile si pasari cu statut de protectie prin legislatia nationala si europeana (Directiva Habitate si Directiva Pasari), pentru care se propun masuri de diminuare a impactului. S-a mentionat că impactul asupra vegetaţiei este nesemnificativ in fazele de deschidere si pregatire, cât şi cele de exploatare, fiind un impact tranzitoriu care se manifestă asupra restului vegtaţiei. În ceea ce priveşte fauna impactul este tranzitoriu, actionand pe durata derularii activitatii de constructie. Biodiversitatea amplasamentului proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați nu include specii cu importanţă conservativă. Astfel, speciile de floră şi faună identificate in perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie si conservare. Impactul asupra biodiversitatii generat de realizarea obiectivelor specificate pe

proiectul „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați este nesemnificativ, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.). Cu toate acestea avand in vedere ca siturile ROSCI0162 Lunca Siretului Inferior si ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior au fost desemnate pentru protejarea si conservarea, inclusiv a speciilor de vertebrate terestre s-a considerat ca o atentie deosebita trebuie acordata speciilor protejate, identificate in zona de amplasament si vecinatati a obiectivului de investitie. Asadar dintre speciile identificate sunt cele incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva habitate; Directiva Păsări, Anexa II; Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna):




92

- Lacerta viridis (guşter): Anexa 4, Directiva Habitate - Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa 4, Directiva Habitate - Buteo buteo (şorecar comun): Convenţia Berna, Anexa II; Convenţia de la

Bonn, Anexa II - Falco tinnunculus Linnaeus (vânturel roşu). Anexa II din Convenţia de la

Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna - Perdix perdix Linnaeus (potârniche): Anexa II-1 şi Anexa III-1 din

Directiva Păsări - Larus ridibundus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Alauda arvensis Linnaeus (ciocârlie de câmp): Anexa II-2 din Directiva

Păsări, Anexa III Convenţia de la Berna - Hirundo rustica Linnaeus (rândunică). Anexa II Convenţia de la Berna - Parus major Linnaeus (piţigoi mare). Anexa II Convenţia de la Berna - Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări - Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din

Directiva Păsări - Sturnus vulgaris Linnaeus (graur). Anexa II-2 din Directiva Păsări - Carduelis carduelis Linnaeus (florinte). Anexa II Convenţia de la Berna - Emberiza citrinella Linnaeus (presură galbenă). Anexa II Convenţia de la

Berna Specificam ca pentru aceste specii, in special exemplare sau grupuri de pasari identificate in zbor, tranzitand sau survoland perimetrul parcului eolian, nu se pot impune anumite masuri de protectie. Totusi, reiesind din observatiile realizate recomandăm evitarea factorilor care ar putea influenţa negativ existenţa lor (impact antropic, deranj, zgomot etc.); in perioada cuibaritului se impune cercetarea cu atenţie a perimetrului parcului eolian pentru depistarea de exemplare/cuiburi de păsări. Aceasta opraţiune trebuie realizata de către o firma/persoană specializată in domeniu. În acest sens recomandăm contactarea Societăţii Ornitologice Române. Masuri pentru protejarea pasarilor Din masuri ce ar reduce impactul turbinelor eoliene cu speciile de pasari enumaram urmataorele:

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare);

- Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate;

- Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta lumina ultravioleta);

- Folosirea luminii intermitente de culoare rosie; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul

migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor

speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict

necesare pentru a nu perturba păsările;




93

- Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

In cazul in care in urma monitorizarii multianuale asupra impactului operarii parcului eolian asupra populatiilor speciilor de pasari din zona studiata (ex. identificarea cazurilor de coliziuni a pasarilor cu palele turbinelor eoliene) se va inainta un program ce va include oprirea temporara a unor turbine sau chiar a intregului parc eolian in anumite intervale de timp (diurne sau orare) din anumite perioade ale anului. Măsuri pentru protejarea reptilelor Pentru speciile de reptile - Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis (guşter), identificate in afara zonei studiate, recomandam:

- evitarea distrugerii suprafetelor cu vegetatie spontana de pe marginea drumurilor si a cailor de acces in parc;

- interzicerea capturarii, izgonirii si distrugerii speciilor de reptile de catre personalul angajat;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate eventual in zona;

- desfasurarea activitatilor de construcţie pe suprafetele strict necesare; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - reparaţia utilajelor in service-uri specializate, etc.

Considerăm că pentru speciile de herpetofauna nu se impun alte măsuri, având în vedere mobilitatea si cerinţele ecologice ale acestora. Măsuri pentru protejarea chiropterelor

- reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii de santier in perioada cand nu se lucreaza;

- inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de chiroptere identificate eventual in zona;

- plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice emise de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele.

Apreciem că realizarea unei activităţi de monitorizare pe parcursul dezvoltării şi după crearea parcului eolian, ar permite estimarea dimensiunii tipului de impact asupra populaţiilor de chiroptere din acest perimetru şi împrejurimile sale.




94

Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Tabel nr. 14

Etapa Grup de fauna posibil afectat

Perioada de implementare a masurilor/Responsabil

Control/ Monitorizare

Masuri propuse de reducere a impactului

Faza de executie

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC; specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

Contract de lucrări/ Raport monitorizare

- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul obiectivului de investiţie.

Mamifere. Masuri Contract de - Monitorizarea speciilor de chiroptere pe




95

Chiroptere: Pipistrellus pipistrellus, P. nathusii, P. kuhlii si Nyctalus noctula

permanente Beneficiar / constructor / responsabil de mediu

lucrări/ Raport monitorizare

perioada de executie a parcului eolian; - Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii.

Herpetofauna: Lacerta viridis, Lacerta agilis



- Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv; - Reducerea perturbării speciilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilaje (ex: autobasculante, excavatoare); - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; - Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); - Limitarea vitezei pe drumurile din perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna si mamifere; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul de exploatare; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor de herpetofauna si mamifere identificate în zonă.




96

Faza de operare

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC; specii din anexa II a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE;



- Reducerea perturbării păsărilor prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau actiuni privind deranjarea cuiburilor, oualor si/sau a puilor in aria parcului eolian; - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate; - Vopsirea in culori vizibile a palelor turbinelor (ex. modele alb-negru; vopsea ce reflecta lumina ultravioleta); - Folosirea luminii intermitente de culoare rosie; - Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări in timpul migratiei si cuibarit de către personalul obiectivului de investiţie; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de păsări identificate în zona; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba păsările; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie.

Mamifere. Chiroptere: Pipistrellus pipistrellus, P. nathusii, P.

Masuri permanente Beneficiar / constructor / responsabil de


- Monitorizarea speciilor de chiroptere pe durata operarii parcului eolian; - Reducerea perturbării speciilor prin zgomot, radiatii termice, electromagnetice;




97

kuhlii si Nyctalus noctula

mediu - - Inchiderea turbinelor în perioade variabile între lunile august şi octombrie pentru prima jumatate a nopţii;

- - Intre lunile septembrie şi începutul lui octombrie, după amiaza târziu;

- - Folosirea luminii intermitente de culoare rosie;

- Plasarea de radare în apropierea centralelor eoliene, deoarece radiaţiile electromagnetice emise de instalaţiile radare îndepărtează chiropterele; - Reducerea iluminatului nocturn in perioada organizarii de santier in perioada cand nu se lucreaza; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de hiroptere identificate în zona.




- Reducerea perturbării speciilor de herpetofauna prin emisii de zgomot şi vibraţii (lucrări de excavare); - Evitarea distrugerii vegetatiei de flora spontana; - Interzicera capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de harpetofauna de către personalul angajat; - Inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de herpetofauna identificate în zonă; - Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investiţie. - Limitarea vitezei pe drumurile din




98

perimetrul proiectului pentru a nu provoca mortalitatea directă a speciilor de herpetofauna; - Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba speciile de harpetofauna; - Folosirea de tehnologii şi echipamente noi, conforme cu standardele de zgomot acceptate.

Faza de dezafectare

Avifauna. Specii de pasari enumerate în anexa I a Directivei Consiliului Europei - 79/409/CEE incluse in ROSPA0071 – Lunca Siretului Inferior; specii de pasari cu migratie neregulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC; specii din anexa II a Directivei

Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


- Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar putea avea impact asupra speciilor de pasari; - Reducerea perturbării speciilor de avifauna urmare a lucrarilor de dezafectare a parcului eolian.




99

Consiliului Europei - 79/409/CEE; Mamifere. Chiroptere: Pipistrellus pipistrellus, P. nathusii, P. kuhlii si Nyctalus noctula



- Monitorizarea speciilor de chiroptere in faza de dezafectare a parcului eolian.


Beneficiar / constructor / responsabil de mediu


- Reducerea perturbării speciilor de reptile, urmare a lucrarilor de dezafectare; - Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante, rezultate din inchiderea perimetrului de investitie, ce ar avea impact asupra speciilor de herpetofauna si mamifere.




100

Dupa cum s-a mentionat anterior, speciile respective au fost inregistrate, in majoritate, in zbor deasupra amplasamentului proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați si vecinatati, tranzitand zona in cautarea locurilor pentru hranire, cuibarit etc. În urma analizei datelor privind perioada de observaţie şi localizarea ca punct de observaţie a speciilor semnalate, putem trage următoarele concluzii:

- Din numarul total de specii de vertebrate observate, 2 specii de reptile sunt incluse in Anexa 4, Directiva Habitate; Anexa 4A din Legea nr. 49/2011;

- In ceea ce priveste avifauna, majoritatea speciilor au fost observate doar în zbor, altele atât în zbor, cât şi pe sol, ca urmare a necesităţilor ecologice care nu sunt compatibile cu suprafaţa amplasamentului.

Pentru speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate în Anexa I a Directivei Pasari, la fel si pentru speciile din Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna, facem următoarele precizări: Sorecar comun (Buteo buteo). In perimetrul parcului eolian si imprejurimi s-a identificat in trecere (in timpul migratiei) sau la hranire pe terenurile cu culturi agricole. Specia a fost observată doar în zbor. Nu cuibăreşte în perimetrul amplasamentului analizat. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile specificate de proiect. Nu se impun măsuri de protectie. Vânturel roşu (Falco tinnunculus). Specie parţial migratoare larg răspândită în majoritatea regiunilor ţării. Specia a fost observată doar în zbor. Efectivele speciei nu pot fi influenţate de activitatile planificate a fi desfasurate in cadrul proiectului. Nu se impun măsuri de protectie. Potârniche (Perdix perdix). Este o specie sedentara, comuna. Nu s-a identificat la cuibarit in perimetrul analizat. Specia nu va fi afectata de constructia parcului eolian. Nu se impun măsuri de protecţie. Pescăruş râzător (Larus ridibundus). In zona de amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor, în mai multe exemplare, ca juvenili şi păsări adulte. Specie mobilă, necuibăritoare, aflată trecător pe amplasament. Nu s-a inregistrat la cuibarire in perimetrul analizat. Cuibăreşte impreuna cu alte specii de pescarusi in cursurile raurilor Prut si Siret. Specia nu este afectată de activitatea realizarii investitiei. Nu se impun măsuri de protecţie. Ciocârlie de câmp (Alauda arvensis). Specie comuna la cuibarit in zona de amplasament a parcului eolian si vecinatati. Inregistreaza efective reduse. Efectivele speciei nu vor fi afectate de obiectivul de investitie. Nu se impun măsuri de protecţie. Rândunică (Hirundo rustica). Identificata doar in trecere (zbor) deasupra terenurilor agricole in cautare de hrana. Specie comuna, ce cuibareste in localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Piţigoi mare (Parus major). Specie sedentara, comuna in paduri, parcuri si gradini. Nu cuibareste in perimetrul analizat. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Nu se impun măsuri de protecţie. Coţofană (Pica pica). Specie comuna in vecinatatea asezarilor umane, regiuni cultivate cu tufarisuri, livezi sau arbori. Pe amplasament si imprejurimi a fost semnalată în zbor si pe sol. Specie cu o mobilitate sporita, nu se impun măsuri de protecţie.




101

Cioară de semănătură (Corvus frugilegus). Specie tipica pentru regiunile joase, cu terenuri agricole. Pe amplasament si vecinatati a fost semnalată în zbor. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Graur (Sturnus vulgaris). Pe perimetrul obiectivului de investitie si imprejurimi a fost semnalată atât în zbor, cât şi pe sol. Cuibareste in paduri, parcuri, localitati etc. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri de protecţie. Pentru speciile respective au fost prevazute masuri de reducere a impactului functie de etapele realizarii obiectivelor proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați. Menţiunile făcute pentru speciile de pasari incluse in Directiva Habitate, speciile de pasari cu migratie regulata neimentionate în Anexa I a Directivei Pasari, Anexa II din Directiva Păsări, Convenţia de la Bonn, Convenţia de la Berna, ne determină să considerăm aceste situaţii cu o probabilitate mică de apariţie. Ele au fost totuşi menţionate pentru a se putea acţiona ca atare in cazul aparitiei de evenimente spontane/neprevazute in vederea evitarii producerii unor efecte negative asupra speciilor protejate. Referitor la speciile de reptile Lacerta viridis, Lacerta agilis, specificam urmatoarele: datorită mobilităţii acestea sunt greu de depistat, fapt ceea ce este în avantajul conservării şi protecţiei lor. Biologia şi ecologia speciilor respective indică că acestea se retrag si se ascund la apariţia unor factori perturbatori. Având în vedere localizarea în teren unde au fost observate speciile, respectiv in afara amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acestora, considerăm că speciile nu vor fi influentate negativ în faza de construcţie a parcului eolian şi nici în faza de exploatare. Recomandări asupra monitorizarii faunei zonei studiate:

- Monitorizarea situaţiei speciilor de insecte, amfibieni si reptile, mamifere pentru a urmari in timp evoluatia populatiilor de fauna in conditiile de functionare a parcului eolian;

- Monitorizarea permanenta a speciilor si a populatiilor de pasari identificate pe amplasamentul parcului eolian si vecinatati, aflate in migratie, hranire, popas si cuibarit;

- Monitorizarea speciilor de chiroptere in vederea identificarii speciilor acestora de pe suprafata parcului eolian si imprejurimi.

Pentru ca impactul din perioada de operare a parcului eolian să fie cât mai redus pentru avifauna şi chiroptere (lilieci), se propun următoarele:

- Drumurile de acces la turbinele eoliene vor trebui să fie reduse la strictul necesar, iar accesul pe ele va fi permis numai persoanelor autorizate;

- Reducerea la minim a vizitelor pentru lucrări de intreţinere şi reparaţii; - Desfasurarea pe amplasamentul parcului eolain doar a activitatilor de

producere a energiei eoliene, nu si a altor genuri de lucrari (de constructie, economice). In acest mod s-ar diminua orice alt impact asupra ornitofaunei şi a liliecilor.

Pe toata perioada de implementare a proiectului „Parc eolian comuna Nicorești”, amplasat ȋn extravilanul comunei Nicorești, T186/2, P 3086/37, Lot 1, 2 și 3, județul Galați, recomandam sa fie asistata de o persoana/institutie




102

specializata in domeniul biodiversitate, acreditata de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect. După demararea lucrărilor de execuţie, activitatea desfăsurată in zona amplasamentului va afecta intr-o oarecare masura fauna din zonă, creând o stare de discomfort, care în timp va scadea în intensitate. Specificăm că în aria in care urmează să se desfăsoare activităţile propuse, efectivele speciilor de animale salbatice sunt reduse. Speciile existente vor avea posibilitatea de a se refugia in zonele apropiate, unde au un habitat similar celui de pe amplasament. Beneficiarul obiectivului are obligaţia să protejeze prin mijloace adecvate speciile sensibile de plante si animale ce vor fi deranjate in procesul realizarii investitiei; in acest scop se vor intreprinde studii de specialitate asupra conservarii biodiversităţii. Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona, care reduc stresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data. 4.5.3 Harti si desene la capitolul "Biodiversitate"

Parc eolian comuna Nicoresti

Legenda:




103

Figura nr. 10 Amplasarea Parcului eolian fata de ariile naturale

protejate ROSPA0071 si ROSCI0162 4.6. Peisajul si impactul vizual Comparativ cu alte forme de impact ce ar putea sa se manifeste asupra locuitorilor din vecinatatea PARCULUI EOLIAN, activitatea de constructie ca si cea de exploatare a parcului eolian au efecte minore, insesizabile, efecte limitate si de distanta fata de zonele locuite (1300 m fata de satul Dobrineşti si 800 m fata de satul Sârbi). Amplasamentul parcului eolian respecta distantele de siguranta impuse de legislatia in vigoare, respectiv Ordinul 4/9.03.2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice – revizia I, conform Anexei 3. Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investitiei este caracterizat printr-o serie de coline ce întrepatrund câmpia înalta - formatiune care se extinde în cea mai mare parte a zonei. Pentru a determina posibilul impact vizual si peisagistic prin implementarea proiectului s-au facut investigatii/studii în ceea ce priveste:

Determinarea zonei specifice de impact; Identificarea punctelor sensibile; Analizarea situatiilor cu posibil impact asupra peisajului; Identificarea masurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.

Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes pentru o analiza cât mai coerenta în ceea ce priveste impactul produs.

Parc eolian comuna Nicoresti

Legenda:




104

Criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor de interes

Tabelul nr. 15

Criteriu Definitie Categorie:

Static Dinamic

Punct fix Element in miscare

Elevatia punctului de interes Peste nivel - PN Nivel - N Sub nivel - SN

Elevatie peste nivelul de vizibilitate al

turbinei La nivelul de vizibilitate al turbinei Sub nivelul de vizibilitate al turbinei

Distanta vizibila Lunga – L Medie – M Scurta – S Foarte scurta - FS

> 5 km 1-5 km 200-1000 m < 200 m

Durata de vizibilitate Perioada lunga – PL Perioada moderata –

PM Perioada scurta - PS

> 120 minute 1-120 minute < 1 minut

Numar de vizitatori implicati Mare – MA Moderat – MD Mic - MS

>1000 persoane/zi 1000 – 10000 persoane/zi < 1000 persoane/zi

4.6.1 Impactul prognozat Principalul impact peisagistic si vizual al implementarii proiectului analizat îl constituie modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinta al terenurilor. Din punct de vedere al impactului vizual asupra populatiei acesta difera de la o persoana la alta prin diferenta de perceptie. O analiza la nivelul populatiei României asupra implementarilor de proiecte ce presupun constructia parcurilor eoliene reflecta o perceptie pozitiva deoarece reprezinta o sursa regenerabila si nepoluanta de energie. Efectele ambientale ale parcului eolian sunt pozitive, turbinele eoliene având o silueta eleganta care se integreaza armonios în peisaj si constituie atractie turistica. 4.6.2 Masuri de diminuare a impactului

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu peisaj Tabelul nr. 16


Design Amenaja

re Constructi

e Operar

e Ca optiune – Utilizarea culorilor ce reduc contrastul intre structurile turbinei si peisaj.

X - - -




105

Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a luminii soarelui Design si constructie a posturilor de transformare in corelare cu zona amplasamentului

X - X -

Refacerea zonelor de teren afectate

- X X -

Intretinerea zonelor cu vegetatie si a drumurilor de acces de pe amplasament

- - - X

4.7. Mediul social si economic Se apreciaza ca investitia în înfiintarea unui parc eolian si obtinerea de energie eoliana va avea un impact pozitiv asupra economiei locale (atât pe perioada de constructie a parcului cât si pe durata functionarii acestuia) evaluând urmatoarele posibilitati:

crearea de noi locuri de munca, preponderent din rândul populatiei locale,

investitii complementare directionate catre spatiul comercial aferent zonei,

plata de taxe si impozite ce vor fi absorbite de bugetul local si utilizate de comunitate,

cresterea generala a potentialului economic al zonei si atragerea de investitori în domeniul energiei eoliene,

eventuala extindere a acestui sector în zona. În ceea ce priveste impactul potential asupra activitatilor economice, pentru sectorul agricol se prevede întreruperea sau perturbarea temporara a activitatilor tipice (lucrari agricole) în arealul de amplasare a turbinelor eoliene. Acest impact va fi limitat în timp în functie de perioada de organizare a santierului. Se adauga consecintele scoaterii din circuitul agricol al suprafetelor pe care vor fi montate instalatiile, punctul comun de colectare si platformele de montaj. Acest impact este permanent, pe toata perioada de functionare a parcului. În general, terenul agricol poate fi cultivat pâna la 0.5m distanta de fundatia turbinei. Realizarea obiectivului nu implica efecte negative asupra sanatatii oamenilor din zona, în coditiile respectarii cerintelor legislative în vigoare referitoare la organizarile de santier, la desfasurarea activitatii de ridicare a parcului, la normele de poluare in vigoare. Pe parcursul functionarii instalatiilor impactul se poate materializa prin zgomotul si efectul vizual produs de turbinele eoliene. În ceea ce priveste zgomotul, centralele eoliene sunt silentioase si devin din ce în mai silentioase. În privinta efectul vizual este posibila perceperea efectului de licarire al palelor daca sunt batute direct de soare, care ar putea deranja si care se poate percepe si la distante mai mari. Însa acest fenomen nu este foare des întâlnit,




106

producându-se doar în zilele senine de la rasaritul soarelui pâna la prânz doar daca vântul bate dinspre directia privitorului. In etapa de constructie vor aparea modificari ale traficului normal, datorita transportului subansamblelor turbinelor (dimensiuni mari). Perturbarile din trafic vor fi cele specifice oricarui vehicul cu gabarit depasit si vor fi în strânsa legatura cu graficul lucrarilor pe amplasament. Înfiintarea parcului eolian în zona de amplasament aduce si modificari asupra indicatorilor sociali, în special asupra populatiei din comunele din zona. Tehnologia de constructii - montaj a instalatiilor de Turbine Eoliene implica operatiuni atât simple cât si complexe ce solicita calificare înalta. Aceste operatiuni solicita resurse umane care sunt asigurate din zona sau din zonele imediat adiacente. În concluzie pentru aceste operatiuni se solicita forta de munca în medie 10 oameni/zi. O alta implicare a planului este cea data activitatea economica a unui agent care reprezinta o sursa de venituri pentru comuna. Luând în considerare impactul realizarii proiectului asupra indicatorilor sociali se poate spune: - în perioada de montaj exista o solicitare a fortei de munca, care devine indicator social semnificativ atunci când numarul turbinelor montate este suficient de mare; - dezvoltarea acestui sector al energiei neconventionale la nivel industrial determina modificari semnificative pe indicatorii sociali analizati; - ca un impact social important alaturi de impactul economic analizat trebuie mentionat ca analizele la nivel European facute asupra necesarului de energie face ca în Europa actual sa se importe 50% din energia necesara, iar în cazul în care nu se vor gasi solutii alternative pâna în anul 2030, importul de energie sa ajunga la 75%. Acesta este unul din motivele pentru care alternativa potentialului eolian nu trebuie respinsa; - tot ca impact social important se poate cita, reducerea costurilor de producere si deci si de vânzare a energiei electrice. Sunt cunoscute comunitati locale în Europa si în lume în care producerea locala a energiei electrice din potential eolian a însemnat reducerea pretului energiei electrice pâna la 50% fata de vânzarea pe plan national. Factori caracteristici si parametri implicati în constructia si operarea proiectului propus vor include: Faza de constructie

capital semnificativ investit în faza de constructie a parcului eolian; faza de constructie asteptata a se derula pe o perioada de 18 luni; perioada de exploatare a proiectului de minim 20 ani; pe perioada constructiei vor opera în medie un numar de 20-30 angajati.

Faza de operare generare de energie regenerabila; parcul eolian va utiliza doar o parte din suprafata totala a

amplasamentului; va necesita personal permanent pentru operare si întretinere.

Evaluare cost-beneficiu Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt reprezentate de:




107

costuri de constructie; costuri de operare si întretinere; beneficiile proiectului de investitie constau în:

- productie/vânzare de energie provenita din surse regenerabile; - reducerea poluarii cu pâna la 120 000 tone CO echivalent în gaze

cu efect de sera; - proiectul necesita un numar mic de personal de întretinere, ce va fi

recrutat local daca este posibil. 4.7.1 Impactul prognozat Impactul principal al dezvoltarii în zona analizata a unui proiect de anvergura (parc eolian – producere energie electrica) va fi de natura sociala cu potentiale beneficii:

crearea unui numar de 20-30 locuri de munca permanente în perioada de constructie/amenajare estimata la 18 luni;

2-3 locuri de munca permanente în faza de operare a parcului eolian; impact multiplu prin crearea si dezvoltarea de noi servicii locale. surse suplimentare de venit la bugetul local. nucleu de dezvoltare a altor afaceri in zona.

Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contributii însemnate în economia si comunitatea locala. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvoltarii proiectului furnizând astfel locuri de munca permanente si temporare, servicii si dezvoltare economica. 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului Nu este cazul. 4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural Ansamblul eolian nu va interactiona în nici un fel pe durata constructiei si functionarii cu obiective ale patrimoniului cultural, arhitectonic sau arheologic, neexistând, asadar, nici un fel de impact asupra acestora. În cazul în care pe amplasament se vor descoperi vestigii arheologice în timpul lucrarilor de amenajare, lucrarile vor fi întrerupte si se vor respecta prevederile legale în acest domeniu. 4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor propuse în zona analizata Evaluarea impactului cumulativ va fi analizat in relatia cu planuri, programe si proiecte propuse sau implementate aflate în aria de impact a proiectului propus. Activitatile principale identificate in zona de amplasament ce genereaza un impact cumulativ în special asupra biodiversitatii locale sunt legate de:

Cresterea animalelor, pasunat (bovine, ovine), pe terenurile de lunca învecinate ale comunei Nicoresti;

Activitati agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului – terenuri agricole;

Având în vedere natura planului, limitele evaluarii in ceea ce priveste impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in executie sau propuse a fost stabilita




108

o raza de 40 km in jurul proiectului, suprafata pe care se va analiza impactul cumulativ tinând cont si de:

Natura proiectelor aflate in vecinatatea investitiei; Dimensiunea economica si spatiala a proiectelor ce fac obiectul evaluarii

impactului cumulativ; Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate) si zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul comunei Nicoresti, unde pana in prezent activitatile economice principale desfasurate sunt reprezentate de agricultura, cresterea animalelor. De asemenea sunt aprobate o serie de proiecte ce au ca activitate producerea de energie electrica din surse regenerabile ce vor face obiectul analizei impactului cumulativ. Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod curent în evaluarile de mediu. Acestea asigura informatii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra factorilor de mediu afectati. Acordarea punctajului se face tinând cont de datele de intrare certe, raportarile la studiile de specialitate, se pot obtine concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalitati fara a se putea analiza corect efectele implementarii parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu si nu în ultimul rând sa se propuna lucrari de minimizarea a impactului si indicatori pentru monitorizare acestuia. Arealul în care se va dezvolta proiectul ce face obiectul evaluarii este cunoscuta ca având potential agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenta negativa majora asupra biodiversitatii locale deoarece habitatele prezente nu reprezinta habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizata, biodiversitatea specifica având un factor de conservare redusa si o capacitate de regenerare foarte mare adaptata conditiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (ferme avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile dezvoltarii parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat. Impactul cumulativ datorat existentei unor investitii similare (parcuri eoliene) Având in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluarii in ceea ce priveste impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in executie sau propuse a fost stabilit la teritoriul administrativ al comunei Nicoresti suprafata pe care se va analiza impactul cumulativ tinând cont si de:

Natura proiectelor aflate in vecinatate; Dimensiunea economica si spatiala a proiectelor ce fac obiectul

evaluarii impactului cumulativ; Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate) si zone locuite.


Raportul pr iv ind impactul asupra mediului PARC EOLIAN comuna Nicoresti


109

Figura nr.11 Harta RET şi a centralelor electrice eoliene la 15.04.2013 pentru judeţul Galaţi

Amplasamentul studiat




110

Din informatiile/datele aflate la dispozitie în zona implementarii proiectului analizat sunt in functiune un parc eolian, 3 cu contract de racordare si 1 cu aviz tehnic de racordare, si anume:

S.C. MARASESTI WIND S.R.L. “Dezvoltare parc eolian” extravilan oras Marasesti, judetul Vrancea – cu aviz tehnic de racordare;

S.C. ENERGYCUM S.R.L. Parc eolian 1,2 MW, comuna Ruginesti, judetul Vrancea – in functiune;

S.C. KELAVENT ALFA S.R.L. Bucuresti Parc eolian 34 MW, municipiul Tecuci, judetul Galati – cu contract de racordare;

S.C. ANEMO ENERGY S.R.L. Parc eolian 10 MW, comuna Costis, judetul Vrancea – cu contract de racordare;

S.C. EDP RENEWABLES ROMANIA S.R.L. Parc eolian 30 MW, municipiul Galati, judetul Galati– cu contract de racordare.

Cai de cumulare a impactului In urma identificarii planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au stabilit si principalele caile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra:

Biodiversitatii locale; Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol; Mediului social economic.

Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investitie mai sus mentionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de constructie/amenajare cât si în perioada de functionare si postfunctionare/dezafectare. Cuantificarea impactului produs Sistemul de cuantificare utilizat asigura informatii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra factorilor de mediu afectati. Acordarea nivelului de referinta se face tinând cont de datele de intrare certe, raportarile la studiile de specialitate, se pot obtine concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul unor generalitati fara a se putea analiza corect efectele implementarii parcurilor eoliene asupra factorilor de mediu si nu în ultimul rând sa se propuna lucrari de minimizarea a impactului si indicatori pentru monitorizare acestuia. Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru identificarea impactului generat de implementarea celor 5 proiecte invecinate:

s-a definit o matrice simpla în care activitatile ce determina un impact asupra mediului se înscriu pe o axa, iar efectele lor asupra mediului pe cealalta axa.

s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importantei, aceasta constând în folosirea unei scale predefinite a importantei.

S-a utilizat o scala predefinita cu cinci niveluri si definitiile corespunzatoare, care permite atribuirea unor valori numerice în situatii de decizie.




111

Niveluri de referinta Definitie 5. foarte important - punctul cel mai important

- prioritatea de prim rang - este implicat direct in probleme majore - trebuie luata in considerare

4. important - este relevant pentru problema - prioritate de ordinul doi -impact semnificativ, dar nu trebuie tratat inaintea altor probleme - poate sa nu fie rezolvata in intregime

3. importanta medie - poate fi relevanta pentru problema - prioritatea de ordinul trei - poate avea impact - poate fi un factor determinant pentru probleme majore

2. mai putin important - relevanta nesemnificativa - prioritate scazuta - are impact mic -nu este factor determinant pentru problemele majore

1. neimportant - fara prioritate - fara relevanta - nu are efecte masurabile


Raportul pr iv ind impactul asupra mediului PARC EOLIAN comuna Nicoresti


112

Tabel nr. 17 Evaluarea impactului asupra mediului generat de implementarea proiectului alaturi de cele 3 parcuri eoliene (S.C. ELECTRA NORTE EOLIAN S.R.L. – 30 turbine, S.C. ENVICONS WIND S.A. – 10 turbine si S.C. GL WINDPARKS S.R.L – 3 turbine), folosind Matricea de tip Leopold

Aspecte de mediu

afectate

EFECTE ASUPRA MEDIULUI

Semnificative Secundare Cumulative Sinergice

Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Permanente Temporare Pozitive Negative

Biodiversitatea 1 3

Mediu social si economic

5 1

Solul 1 2

Apa 1 2

Aerul 2 2

Factori climatici

5 1

Patrimoniul cultural

1 1

Patrimoniul arhitectonic si arheologic

1 1

Peisajul 3 1

Zgomot 1 2

Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 21 16




113

Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut in baza urmatoarelor criterii de evaluare:

Punctajul s-a aplicat pe baza masurilor propuse pentru a prevenii, reduce si compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.

Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar, temporar pe termen scurt.

Impact cumulativ asupra biodiversitatii Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluarii este cunoscuta ca având potential agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o influenta negativa majora asupra biodiversitatii locale deoarece habitatele prezente nu reprezinta habitate de interes comunitar, zona fiind puternic antropizata, biodiversitatea specifica având un factor de conservare redusa si o capacitate de regenerare foarte mare adaptata conditiilor actuale de mediu. Astfel, impactul cumulativ datorat existentei unor investitii de alta natura în zona (asociatii agricole) este nesemnificativ chiar si în conditiile dezvoltarii PARCULUI EOLIAN care face obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece speciile de fauna care ar fi putut fi afectate de aceasta activitate s-au adaptat conditiilor actuale ale arealului studiat. Unul dintre motivele care au condus la alegerea locatiei pentru dezvoltarea parcului eolian a fost zona benefica exploatarii potentialului eolian dar si amplasarea în afara unor arii naturale protejate si a zonelor locuibile stiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor eoliene s-au dezvoltat mai ales în judetul Tulcea, judet cu o acoperire foarte mare a ariilor naturale protejate. De asemenea se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada desfasurarii activitatii constructie cumulat cu activitatile agricole desfasurate în vecinatatea amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura activitatilor desfasurate în etape si a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel zone de preluare si dezvoltare a faunei locale în vecinatatea amplasamentului. Activitatile aferente perioadei de constructie a parcului eolian nu implica scaderea suprafetelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot asigura un climat propice vietuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în perimetrul destinat exploatarii nu asigura conditii de hranire si cuibarire a speciilor de animale si plante, caracteristica exemplificata si prin prezenta în numar mic a reptilelor, amfibienilor, pasarilor si mamiferelor. Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin masurile luate în faza de refacere a amplasamentului dupa constructie: prin revegetarea arealelor afectate si crearea unor zone care ofera oportunitatea dezvoltarii florei si faunei locale.




114

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversitatii locale este semnificativ si limitat pe termen scurt, însa va avea un impact pozitiv pe termen mediu si îndelungat, odata cu încetarea lucrarilor de constructie si refacerea zonei afectate, refacerea habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunitati noi pentru refacerea efectivelor speciilor de fauna din arealul analizat. Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiveristatii locale Distantele dintre proiectele similare din zona propuse, precum si amplasarea proiectului analizat, în afara ariilor naturale protejate nu prognozeaza un impact cumulativ asupra biodiversitatii locale. Existenta unor activitati agricole în zona analizata, activitati ce se pot suprapune cu activitatile de implementare a obiectivelor proiectului analizat, duc la stabilirea unor masurile de protectie a biodiversitatii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de executie a lucrarilor de constructie. Aceste masuri trebuie luate înca din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarilor de santier, a bazelor de productie si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar în perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si programul de lucru specificat;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta în urma lucrarilor respectându-se cu strictete depozitarea în locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

refacerea ecologica si re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier;

turbinele eoliene sunt prevazute cu sisteme de avertizare si vizibilitate nocturna.

Impact cumulativ generat de activitatea de transport Datorita existentei unor exploatari agricole în zona, acest fapt va genera un impact cumulativ asupra cailor rutiere, datorita intensificarii traficului auto de mare tonaj, care va conduce la o degradare rapida a acestora. Ca si masuri operatorii se recomanda reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate, atunci când pot aparea deformari în structura cailor de acces si emisii de pulberi, respectarea capacitatii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilitatii autocamioanelor în conditii de praf, ploaie etc.. Impact cumulativ generat de zgomot si vibratii Efectul cumulativ generat de zgomotul si vibratiile asociate lucrarilor agricole si a unitatilor agricole din vecinatate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot si vibratii datorate executiei si functionarii parcului eolian, datorita distantelor mari intre proiecte, lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de proiect.




115

Impact cumulativ generat asupra mediului social si economic Impactul cumulativ generat asupra personalului si mediului social se preconizeaza a fi pozitiv deoarece investitia propusa promoveaza cresterea eficientei economice a sectorului privat din zona. Dezvoltarea activitatii va conduce la cresterea oportunitatilor de angajare a locuitorilor din comuna, dar si dirijarea spre bugetul local a unor contributii semnificative prin taxe si impozite. Masurile de protectie a biodiversitatii pentru limitarea impactului cumulat în perioada de executie a lucrarilor de constructie Aceste masuri trebuiesc luate înca din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

Amplasamentul organizarilor de santier, a bazelor de productie si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât sa aduca prejudicii minime mediului natural;

Suprafata de teren ocupata temporar în perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

Traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si programul de lucru specificat;

Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta în urma lucrarilor respectându-se cu strictete depozitarea în locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

Refacerea ecologica si re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier.

Sistemul de transport al energiei electrice catre statia de transformare proiectat subteran;

Turbinele eoliene prevazute cu sisteme de avertizare si vizibilitate nocturna.

4.10 UMBRIREA, UMBRIREA INTERMITENTA, STRALUCIREA 4.10.1 Caracterizarea fenomenelor de umbrire, umbrire intermitenta, stralucire Umbrirea este arhicunoscutul fenomen din optica geometrica rezultat în urma interpunerii unui obstacol (în cazul de fata structurile componente ale unei eoliene – turn – nacela – pale) în calea razelor luminoase (în cazul de fata sursa luminoasa fiind Soarele). Daca turnul si nacela proiecteaza umbre stabile, palele, datorita rotatiei lor proiecteaza in vecinatatea eolienei alternante lumina – umbra, fenomen care caracterizeaza un posibil disconfort pentru rezidentii din zona. De asemenea, reflexia razelor solare pe structurile eolienei, care poate fi atât cvasistatica (reflexie pe structuri relativ stabile), cât si dinamica (reflexie pe palele si bulbul eolienei), pot fi percepute de rezidenti ca surse de posibil disconfort luminos de care trebuie sa se tina seama. 4.10.2 Impactul potential Elementele fixe ale unei eoliene (turnul), sau cvasistatice (nacela) ale unei eoliene proiecteaza umbre stabile, care nu genereaza niciun disconfort rezidentilor din vecinatate.




116

Efectul de umbrire intermitenta (Shadow flicker) poate fi definit ca schimbarea intensitatii luminoase într-o arie data, ca rezultat al interactiunii luminii solare cu palele în rotatie ale turbinei. Într-o încapere cu ferestre, un observator percepe schimbari repetate ale luminozitatii camerei, ca urmare a umbrelor produse de trecerea prin dreptul ferestrei, a umbrelor produse de palele turbinei in rotire (vezi figura de mai jos).

Figura nr. 12 Situatia în care poate aparea umbrirea intermitenta într-o arie rezidentiala Un efect similar poate fi constatat si în exterior, daca observatorul se afla într-o zona in care sunt proiectate umbrele produse de rotirea palelor unei eoliene. În ambele situatii turbina trebuie sa functioneze si soarele trebuie sa straluceasca pentru a se genera umbrirea intermitenta. Turbinele din proiectul analizat au o viteza de rotatie de maximum 15 rot/min care corespunde unei frecvente de maxim 0.9 Hz. Prin urmare, domeniul de frecvente al variatiilor intensitatii luminoase generate de turbinele eoliene, ca urmare a umbririi intermitente produse de o turbina de tipul celor din PARCUL EOLIAN Nicoresti , este nul. Având în vedere distantele zonelor sensibile (locuinte umane), topografia terenului (zona deluroasa marginita de habitate naturale - forestiere), nu se prognozeaza un impact negativ datorat fenomenului de umbrire produs de parcul eolian analizat. 4.10.3 Masuri de diminuare a impactului În cazul de fata, nu se pune problema adoptarii de masuri pentru diminuarea impactului. În vederea evitarii fenomenelor de sclipire, constructorul a luat ca si masura de reducere a acestui fenomen, vopsirea structurilor componente ale eolienei cu vopsea semimata, absorbanta a radiatiilor luminoase/solare. 4.11 RADIATIA ELECTROMAGNETICA SI CAMPUL ELECTROMAGNETIC Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel receptorii din apropiere pot prelua atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenta se




117

produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din doua motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) respectiv datorita lungimii de unda a frecventelor proprii ale turbinei. Interferenta este mai puternica în cazul materialelor metalice si mai slaba în cazul lemnului sau a epoxi. 4.11.1 Impact prognozat Având în vedere înaltimea la care este situata sursa de radiatii electromagnetice si la o distanta semnificativa fata de zonele rezidentiale impactul produs de radiatiile electromagnetice generate în urma functionarii parcului eolian este nesemnificativ. 4.11.2 Masuri de diminuare a impactului Pozitionarea turbinelor si caracteristicile constructive ale acestora (palele turbinelor eoliene sunt din fibra de sticla, fapt ce diminueaza cu mult crearea unor câmpuri electromagnetice datorat functionarii turbinei eoliene) reprezinta masuri de diminuare a impactului prevazute prin proiect. Dat fiind ca se estimeaza ca nu vor fi generate interferente electromagnetice care sa afecteze sistemele de telecomunicatii, nu sunt necesare masuri suplimentare pentru diminuarea impactului. Toate localitatile din apropierea parcului eolian sunt racordate la reteaua publica de furnizare a energiei electrice. Locuintele dispun de instalatii electrice interioare, majoritatea gospodariilor fiind dotate cu aparate electrocasnice. Ca urmare, populatia este expusa pe durata întregii vieti la câmpuri electrice si magnetice de diferite intensitati generate de transportul si utilizarea energiei electrice. Aceste surse vor continua sa existe si dupa intrarea în functiune a viitorului parc eolian. Întrucât transferul de energie dintre centrala si SEN se va realiza prin cabluri subterane, operarea PARCULUI EOLIAN Nicoresti nu va contribui suplimentar la expunerea populatiei la câmpuri electrice si magnetice. Masuri ce contribuie la diminuarea impactului câmpurilor electromagnetice asupra sanatatii populatiei si a mediului (fauna, flora, ecosisteme terestre, factor uman) constau si în:

utilizarea de turbine si de echipamente electrice produse în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile, care asigura niveluri reduse ale câmpurilor electromagnetice exterioare;

împamântarea turbinelor eoliene si a tuturor echipamentelor electrice; propuneri de retehnologizare a parcului eolian dupa o perioada de

exploatare de 20-25 de ani de la punerea în functiune. 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR Aceasta sectiune contine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare cu:

alegerea amplasamentului; tipul turbinelor; capacitatea parcului, numarul de turbine ales si amplasarea acestora; alternative privind organizarea activitatilor de constructie si de

dezafectare/reabilitare a mediului; alternativa 0 – de neimplementare.




118

Alegerea locatiei amplasamentului Zona destinata implementarii proiectului s-a stabilit în urma studiilor potentialului eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer si conditiile optime de viteza a vântului), fiind desemnata ca propice dezvoltarii unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din surse regenerabile. Turbinele eoliene din ansamblul eolian sunt montate respectând o anumita dispunere in teren. Aceasta dispunere urmareste obtinerea unui randament aerodinamic atât pentru fiecare turbina în parte cât si pentru ansamblul eolian. Aceasta tine cont de panta terenului si directia principala a vântului pe parcursul unui an calendaristic. În vederea modelarii câmpului eolian din arealul de interes si pentru evaluarea performantelor energetice ale proiectului, s-au efectuat masuratori în situ ce au fost corelate cu valorile de vânt de la statiile meteorologice Galati si cu fondul de date eoliene pentru intervalul 1961-2009 de la statia meteo Galati

Figura nr. 13 Harta potentialului eolian al României

De asemenea factori importanti în alegerea locatiei au constituit si:

existenta în zona a unui sistem de distributie si transport al energiei electrice;

teren liber, fara posibil impact asupra florei, faunei si zonelor protejate; distanta considerabila fata de zonele locuite; accesul la infrastructura rutiera.




119

Tipul turbinelor Variantele de realizare a unei Centrale Electrice Eoliene (CEE) au constat în analiza diferitelor scenarii cu turbine eoliene de diferite capacitati si înaltimi ale turnului. Selectarea preliminara a tipului de turbina s-a efectuat în functie de productia de energie electrica prognozata, timpul de recuperare a investitiilor, clasa IEC a turbinelor eoliene si conditiile tehnice impuse la racordarea la Sistemul Energetic National. Turbinele moderne care s-au selectat au capacitati cuprinse între 1,8 si 3 MW. Turbinele de capacitate relativ mica 1,5 -2,5 MW realizeaza o productie mai buna la viteze mai mici ale vântului (cu medii anuale de pana la 8 m/s) iar cele de capacitati mai mari 2,5 -3 MW realizeaza productii mai bune la viteze medii anuale mai mari ale vântului, de peste 8m/s. Variante Furnizor Tip

turbine Diametru rotor (m)

Inaltime turn (m)

1. ENERCON E82-2MW 82 95 2. GENERAL

ELECTRIC GE 2,5 xl 100 75

3. GENERAL ELECTRIC

GE 2,5 xl 100 85

4. NORDEX N90-2,5 MW

90 80

5. VESTAS V80-2 MW 80 78 6. VESTAS V 90-3 mw 90 80 7. GARBI 150/28 28 34,3 8. GARBI 200/28 28 39,3

Tabelul nr. 18 Scenariile întocmite au cuprins urmatoarele tipuri de turbine si înaltimi ale turnului acestora

Turbinele eoliene se omologheaza pentru diferite clase de vânt identificate printr-o cifra si o litera. Cifra depinde în primul rând de viteza vântului: viteza medie anuala dar si viteza în rafala iar litera de turbulenta maxima a vântului. S-a analizat calitatea energiei electrice astfel încât aceasta sa corespunda normelor tehnice emise de catre ANRE. S-a tinut seama daca turbinele respective sunt în fabricatie de serie sau numai în proiect. S-a tinut cont de impactul asupra factorilor de mediu. În urma prelucrarii tuturor acestor date s-a concluzionat ca pentru realizarea parcului eolian sunt necesare maxim 31 turbine eoliene, având o putere instalata de maxim 0,2 MW/turbina. Capacitatea parcului, numarul de turbine ales si amplasarea acestora Capacitatea maxima a parcului eolian satisface necesarul de utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului si se încadreaza în capacitatea sistemului de distributie a energiei electrice. Amplasarea turbinelor eoliene pe locatie se face evitând impactul asupra:

zonelor cu vegetatie importanta pentru habitatul existent si zonele de hranire a pasarilor;




120

culoarelor si rutelor de migrare a pasarilor. Neimplementarea proiectului în zona analizata va avea ca impact:

pâna la aproximativ 180.000 MWh energie pe an generata din surse regenerabile nu va fi produsa în reteaua nationala (suficienta pentru consumul a 28.000 locuinte) instalatiilor de producere;

emisii de 120.000 tone CO2 rezultate ca urmare a utilizarii a energiei din surse neregenerabile;

lipsa locurilor de munca; pierderea unor surse de finantare la bugetului local.

Alternativele referitoare la organizarea activitatilor de constructie si dezafectare precum si de reabilitare a mediului au fost:

realizarea unei singure organizari de santier pentru parcul eolian analizat, si a unei singure zone de stocare a materialelor care sa deserveasca întreg parcul eolian;

realizarea a 2 organizari de santier (una în N parcului si una în partea de S a parcului eolian) respectiv amenajarea a doua zone de stocare a materialelor care vor deservi la implementarea parcului eolian.

În urma analizei cost-eficienta privind cele doua alternative, titularul proiectului a optat pentru o singura organizare de santier, aceasta urmând a fi amenajata în zona centrala a parcului eolian. Alternativa 0 În cazul neimplementarii proiectului, amplasamentul studiat îsi va pastra actuala folosinta, fiind insuficient exploatat si în neconcordanta cu actuala intentie în ceea ce priveste dezvoltarea durabila a comunei angrenate în derularea proiectului si cu cerintele actuale de valorificare din punct de vedere economic a resurselor din zona, respectiv a potentialului eolian. 6. MONITORIZAREA Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de masuratori si determinari periodice ale poluantilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de mediu apa, aer, sol. 6.1. Factorul de mediu apa Monitorizarea pe santier atât în faza de constructie cât si în faza de dezafectare a parcului eolian va avea în vedere urmatoarele aspecte:

verificarea respectarii normelor de functionare ale utilajelor pe perioada de constructie/dezafectare a parcului eolian;

monitorizarea managementului apelor uzate provenite din OS prin vidanjarea corespunzatoare a toaletelor ecologice si încadrarea în parametri NTPA 001/2002 de evacuare a apelor uzate;

în perioada de functionare a Parcului Eolian nu se genereaza ape uzate.

6.2. Factorul de mediu aer Pentru faza de constructie/dezafectare se recomanda sa se realizeze monitorizarea pulberilor în suspensie si a pulberilor sedimentabile, precum si a zgomotului, pentru acest posibil poluant se vor face masuratori si se va monitoriza si în perioada de functionare.




121

În perioada de constructie/dezafectare beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impusi de STAS 12574/87 Aer din zonele protejate si Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului în aerul înconjurator. Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de functionare. 6.3. Factor de mediu sol si subsol În perioada de constructie/dezafectare, depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si o mare parte a organizarii de santier va trebui sa se realizeze cât mai eficient, astfel încât sa se evite pe cât posibil efectul de tasare a solului prin deplasari repetate ale masinilor si pentru a se diminua riscul producerii de accidente. Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor scurgeri accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea produselor absorbante. Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului PARCULUI EOLIAN pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire. Monitorizarea functionarii parcului eolian se face de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin personalul angajat, functiile turbinei eoliene fiind monitorizate si controlate de numeroase unitati de comanda si control. 6.4. Factor de mediu biodiversitate În perioada de functionare a parcului eolian se va acorda o importanta deosebita asupra potentialului risc de coliziune al pasarilor care tranziteaza zona. Astfel pentru identificarea eventualelor masuri suplimentare de protectie se va monitoriza numarul de carcase pasari si chiroptere pe o perioada de un an de zile. Dupa prezentarea raportului de monitoring si analizarea rezultatelor de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului se va lua decizia daca procesul de monitorizare va fi continuat. Planul de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii Monitorizarea biodiversitatii în faza de constructie În aceasta faza va fi monitorizat impactul asupra reptilelor, pasarilor si micromamiferelor. Monitorizarea se va realiza pâna la terminarea lucrarilor. Reptile Se va monitoriza impactul pe care santierul îl provoaca asupra habitatelor de la marginea drumurilor existente. Toate aspectele negative vor consemnate. Toate reptilele gasite captive în santuri, gropi vor fi eliberate. Reptilele care vor fi gasite moarte dar si cele captive vor fi înregistrate în fise de teren special concepute pentru acest scop, în care vor fi trecute data observatiei, specia, gradul de alterare etc. Raportul va fi trimis autoritatii pentru protectia mediului.




122

Pasarile Se va monitoriza impactul pe care santierul îl are asupra populatiilor de pasari. Se va urmari: cuiburi distruse, numar de oua distruse, indivizi morti. Observatiile vor fi inregistrate în fise care vor contine: data observatiei, conditiile meteo, spacia, gradul de alterare a indivizilor, sexul acestora, gradul de alterare a cuiburilor, oualor. Raportul va fi trimis autoritatii pentru protectia mediului. Micromamifere – popândai Se va monitoriza impactul traficului în santier asupra popândailor. Popândaii care vor fi gasiti morti ca urmare a traficului vor fi înregistrati în fise de teren special concepute pentru acest scop cu detalii privind sexul si vârsta. Raportul va fi trimis autoritatii pentru protectia mediului. Monitorizarea impactului asupra biodiversitatii în faza de operare În perioada de operare va fi monitorizat impacul asupra pasarilor si liliecilor prin metoda cautarii cadavrelor de pasari si lilieci, cel putin un an. Datele privind cadavrele gasite vor fi trecute în fise speciale în care vor fi notate specia, sexul, vârsta, data, conditiile meteo. Perioadele în care se vor efectua monitorizarile avifaunei se vor face tinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecarui set de date, asa cum este relevat în tabelul de mai jos: Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Flora Pasari cuibatoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care ierneaza

Chiroptere Amfibieni, reptile

Mamifere Nevertebrate terestre

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea datelor obtinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecarui stagiu de monitorizare sa fie alocat un numar suficient de zile de colectare a datelor care sa cuprinda toate etapele unui stagiu, dupa cum urmeaza:

pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari care sa acopere atât perioada de cuibarit cât si cea de crestere a puilor;

pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru fiecare perioada de migratie (de primavara sau de toamna) care sa cuprinda începutul, vârful si sfârsitul perioadei de migratie;




123

pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari care sa cuprinda venirea pasarilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de cuibarit;

pasari sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasarilor pentru pasarile cuibaritoare si cele care ierneaza.

PLAN MONITORIZARE FAUNA GRUPARE

TAXONOMICA OBIECTIVE INDICATORI

Reptile 1. Monitorizarea populatiilor de reptile prezente in cadrul amplasamentului; 2. Minimizarea impactului pe durata activitatilor de amplasare a turbinelor prin organizarea durabila a planului de constructie si stabilirea de masuri clare in cadrul acestuia.

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile; 2. Derularea lucrarilor doar in perioadele recomandate

Pasari cuibatoare

1. Continuarea monitorizarii raspandirii speciilor cuibatoare in cadrul amplasamentului parcului eolian; 2. Monitorizarea etologiei speciilor de pasari cuibatoare atat pe perioada amplasarii turbinelor cat si pe perioada de functionare; 3. Planificarea etapelor de constructie a parcului eolian astfel incat sa nu interfere cu perioada efectiva a cuibaritului acestor specii.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare 2. Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparative cu comportamentul initial 3. Respectarea perioadelor recomandate

Pasari de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migratiei in perimetrul parcului eolian cat si zonele adiacente; 2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata amplasarii turbinelor precum si pe durata functionarii lor, in vederea asigurarii unor conditii optime de pasaj.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare 2. Evidentierea comportamentului pasarilor pe respectivele perioade comparative cu comportamentul initial

Pasari oaspeti de iarna

1. Monitorizarea deplasarilor sezoniere ale populatiilor de pasari in sectorul lor de iernare.

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare.

Mamifere 1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum si a celor care pot tranzita amplasamentul parcului in

1. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare




124

cautarea hranei 2. Monitorizarea dinamicii migratiei speciilor de chiroptere in cadrul amplasamentului

2. Completarea datelor actuale cu cele obtinute din programul de monitorizare

7. SITUATII DE RISC Atât în faza de constructie, cât si functionare si dezafectare nu se poate vorbi de un accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale si antropice, se poate vorbi însa despre poluare accidentala pe perioada ante si post constructie prin scurgerea de carburant de la autovehiculele si utilajele ce tranziteaza amplasamentul pe perioada constructiei parcului eolian. Instalatiile pot avea ca si cauze de producere a poluarilor accidentale urmatoarele: Cauze interne a. Defecte de proiectare sau executie a instalatiilor, a elementelor de control sau de automatizare. Ele se datoreaza:

proiectarii gresite din punct de vedere al rezistentei mecanice, la coroziune, la variatiile de temperatura, etc;

proiectarii în lipsa unei documentari suficiente; nerespectarii normelor tehnice de securitate; dotarea insuficienta cu aparatura de control, de siguranta, sau de

alarmare; lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlata).

b. Defecte de material se refera la fiabilitatea elementelor de constructie (aparatura de siguranta, control si alarmare). Ele se datoreaza eficientei scazute de control. Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibila si trebuie sa se asigure sisteme de înlocuire sau de dublare care sa evite propagarea în lant a efectului. c. Defecte de exploatare Ele se datoreaza: - insuficientei calitative si cantitative a operatorilor unei instalatii;

- insuficientei instructiunilor si instructajelor de exploatare; - caderilor psihologice, fiziologice.

Cauzele externe

schimbarile situatiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc; diverselor acte de sabotaj; calamitatilor naturale; dezastrelor majore.

Pentru a spori caracterul de anticipare a oricaror evenimente, accidente, pentru ca acestea sa nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de catre firma:

sursele potentiale de accident, date de identificare; cauzele care pot produce evenimentul;




125

factorul de mediu vizat; poluantii potentiali; aria posibila de raspândire a poluantului si de afectare în lant a

altor surse potentiale; masurile concrete de:

prevenirea si pregatirea pentru interventie; interventia operativa dupa declansarea fenomenelor periculoase; interventia ulterioara pentru recuperare si reabilitare.

mijloacele materiale necesare pentru interventie si masurile de asigurare operativa a lor;

echipele de interventie, responsabilitati; masurile si metodele de organizare, înstiintare si alarmare a

echipelor de interventie; asigurarea retelei de monitorizare si control cu aparatura specifica

pentru controlul constructiilor, instalatiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu - cu obligatia, în cazul detectarii avariilor sau al depasirilor valorilor admisibile ale contaminarii sa înstiinteze organismele stabilite prin schemele de înstiintare si sa ia masurile de punere sub control a instalatiilor;

programele de instruire a lucratorilor de la punctele critice si a echipelor de interventie.

Ca surse de accidente de natura electrica, le reprezinta toate utilajele actionate de energia electrica si bineînteles, sistemul de distributie a energiei electrice. Riscurile unor electrocutari exista, în special, în cazul personalului de întretinere a instalatiilor electrice. Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o buna calificare, responsabili si constienti privind riscurile care exista la instalatiile electrice. Substante periculoase Din punct de vedere al H.G. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substante periculoase, substantele utilizate în procesul tehnologic (functionarea turbinelor eoliene) si specificate în tabelul urmator prezinta fraze de risc R relevante, si anume:

Denumirea materiei prime, a

substantei sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuala/existe

nta in stoc

Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor chimice

Categorie – periculoase/nepericul

oase (P/N)

Periculozitate

Faze de

risc

Ulei hidraulic

350 l P Poate

provoca efecte

adverse pe termen lung

asupra mediului acvatic

R53, S23, S51

Ulei transmisie

2000 l P

Antigel - P

R22, R36, S26, S36,




126

S37, S39,

S45,S53

Tabelul nr. 19 Identificarea substantelor periculoase

Riscuri naturale Riscurile naturale la care este expusa zona de amplasare a Parcului Eolian, sunt:

caderile masive de zapada; inundatiile; cutremurele; depuneri de gheata; avarierea prin distrugerea palelor turbinelor.

Caderi masive de zapada Obiectivul analizat – PARC EOLIAN – se va amplasa în extravilanul comunei Nicoresti, într-o zona geografica cu caderi medii de zapada. Din acest motiv, se considera ca prezinta un risc foarte scazut la caderi masive de zapada, care sa afecteze buna functionare a turbinelor eoliene. Inundatii Nu exista posibilitatea aparitiei unor inundatii, principalele cursuri de apa situându-se la o distanta apreciabila fata de amplasamentul obiectivului. Seisme/cutremure Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismica- macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadreaza în macrozona de intensitate seismica 81 având valoarea de vârf a acceleratiei terenului de proiectare ag=0,18 g, si perioada de colt Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua în calcul zona "B" cu un coeficient ks = 0,75 si o perioada de colt Te = 1,5 sec. Depunerile de gheata În timpul etapei de operare, pe perioada geroasa din iarna datorita ninsorilor abundente exista riscul depunerii în straturi succesive a ghetii pe palele turbinelor eoliene. Fenomenul depinde în primul rand de îndeplinirea unor conditii meteo specifice de temperatura, umezeala a maselor de aer si vânt. Depunerile de gheata pe palele turbinelor constituie un risc de accidente în primul rând pentru personalul care asigura întretinerea si functionarea parcului eolian. În acest caz operatorul parcului va trebui sa opreasca functionarea palelor pentru a impiedica împrastierea bucatilor de gheata la distante mari, datorita fortelor aero-dinamice si centrifuge generate de vitreza de rotatie. Se apreciaza ca prin respectarea acestor norme se asigura reducerea la minimum a riscului aparitiei unor accidente.




127

Avarierea prin distrugerea palelor turbinelor Avarierea palelor turbinelor eoliene poate fi cauzata de mai multi factori, printre care enumeram: defecte de fabricatie, greseli de instalare, rafale de vant mai mari decat viteza maxima pentru care a fost proiectat rotorul turbinei eoliene. În vederea minimizarii riscului de aparatie a unor astfel de fenomene palele vor trebui sa fie testate pe o perioada bine definita dupa momentul instalarii lor pe turn pâna la data începerii perioadei de exploatare. De asemnea si activitatile de întretinere si revizii periodice pot conduce la minimizarea aparitiei unor astfel de fenomene nedorite. 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Pe parcursul elaborarii Raportului privind Impactul asupra Mediului, pentru investitia analizata nu s-au întâmpinat dificultati practice sau tehnice. 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Proiectele de investitii analizate in cadrul acestei documentatii, propune lucrari de organizare santier pentru drumuri de acces, realizarea fundatilor, a platformelor macara precum si lucrari de montaj/constructie, realizarea racordurilor electrice, necesare pentru amplasarea a 31 centrale eoliene cu puterea nominala de maxim 0,2 MW/turbina si o putere instalata de maxim 6,2MW /parc, cu scopul obtinerii energiei electrice prin valorificarea potentialului eolian din zona judetului Galati, comuna Nicoresti. Zona destinata implementarii proiectului a fost desemnata având în vedere caracteristicile tehnice de dezvoltare a tehnologiilor de producere a energiei din surse regenerabile (regularitatea fluxurilor de aer si conditiile optime de viteza a vântului) necesare functionarii PARCULUI EOLIAN propus. Amplasamentul destinat realizarii proiectului analizat este situat în extravilanul comunei Nicoresti, judetul Galati. Conform certificatelor de urbanism nr. 240/6270, nr. 239/6269, nr. 241/6268 din 11.10.2012 terenul destinat implementarii proiectelor analizate va fi situat in extravilanul comunei Nicoresti T186/2, P3086/37. Terenul se afla în extravilanul localitatii, si este proprietatea privata a unor persoane fizice, având ca folosinta actuala, teren arabil. Suprafata totala a terenului conform certificatului de urbanism este de 41,26 ha. Proiectele cuprinse in PARC EOLIAN comuna Nicoresti de producere a energiei electrice amenajat în extravilanul comunei Nicoresti, propune realizarea urmatoarelor obiective:

amplasare 31 turbine eoliene – putere maxim 0,2 MW/turbina; constructii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, constructiile vor ocupa urmatoarele suprafete: fundatii turbine –1.519mp (49mp pentru o turbina cu fundatia aferenta); platforme de montaj –10.230mp (330mp – suprafata ocupata de o

platforma); drumuri de acces la turbine si drumuri de exploatare (824 m x 4 m

latime) –3296 mp;




128

Racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separat fiind necesara de asemenea obtinerea acordului de mediu si obtinerea autorizatiei de constructie pentru acestea. 9.1. Descrierea activitatii Amplasamentul destinat investitiei va ramâne cu destinatie agricola pe durata derularii si functionarii proiectului, doar o mica suprafata din acesta fiind utilizata în scopul propus. Etapele propuse în realizarea proiectului propus prin proiect sunt realizate cronologic astfel: Etapa I – Realizarea organizarii de santier; Etapa II - Realizarea drumurilor de acces catre parcul eolian de la drumul de exploatare; Etapa III – Realizarea fundatiilor, a platformelor de operare si asamblarea turbinelor eoliene; Etapa IV – Construirea retelei de descarcare a energiei produse de parcul eolian la statia de transformare - racordul proiectului analizat la SEN, se va realiza printr-un proiect separate; Turbinele eoliene care vor fi instalate în cadrul PARCULUI EOLIAN au principiu de functionare similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevazut cu trei pale. Energia obtinuta astfel, poate fi gestionata în mai multe moduri cum ar fi: stocata în acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. 9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfasura în proiectul propus s-a realizat tinându-se cont de:

legislatia specifica pentru: apa, aer, sol si subsol, deseuri, factorul uman; normele metodologice, stabilite de legislatia de protectia mediului,

pentru evaluarea impactului; grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului; evaluarea de mediu cu ajutorul Matricei de tip Leopold.

9.3 Impactul prognozat asupra mediului Surse de poluanti pentru ape în perioada de executie Principalele sursele de poluare a apelor în faza de executie sunt reprezentate de:

tehnologiile de executie propriu-zise; utilajele terasiere si cele de transport; activitatea umana.

Surse de poluanti pentru aer În perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatile din santier au impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora. În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursa de poluare a atmosferei.




129

Surse de poluare a solului si subsolului Potentialele efecte de poluare pe perioada activitatilor desfasurate în etapa de amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de urmatoarele activitati:

decopertare – zona constructii fundatie, drumuri si cai de acces; scurgeri accidentale de produse petroliere; transport utilizând utilaje de mare tonaj

Sursele potentiale de poluare, în timpul functionarii PARCULUI EOLIAN, asupra factorului de mediu sol pot fi deseurile rezultate si anume – uleiuri uzate de transmisie si hidraulice ce pot produce prin depozitarea necorespunzatoare o poluare semnificativa a solului. Surse de zgomot si vibratii în perioada de executie si functionare a Parcului Procesele tehnologice de executie a lucrarilor proiectate implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezinta tot atâtea surse de zgomot. Pentru perioada de functionare a PARCULUI EOLIAN, singurele surse de zgomot sunt emisiile sonore produse de miscarea palelor turbinelor eoliene. Datorita distantei dintre amplasament si cele mai apropiate asezari umane, a directiei predominante a vântului si conform studiilor prezentate este de asteptat ca în satele apropiate, zgomotul produs prin functionarea turbinelor sa fie sesizat la o intensitate mai mica decât nivelul de zgomot din interiorul unei case. Aparent, efectul cel mai important pe care vibratiile le au sunt efecte asupra structurilor de rezistenta ale turnului si fundatiei turbinei, mai degraba decât asupra mediului.

Scara zgomotului

Turbinele ce se vor amplasa, vor fi turbine de ultima generatie, certificate dupa standardele internationale de calitate în domeniu, aceasta reprezentând garantia unor efecte reduse asupra mediului ambiant. Din punct de vedere al sanatatii populatiei, Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 49 / 2007 al presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) impune ca amplasarea turbinei eoliene sa se efectueze la o distanta fata de cladirile locuite egala cu „înaltimea pilonului x 3; aceasta distanta se poate reduce, fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale, pâna la o valoare minima egala cu înaltimea pilonului plus lungimea palei plus 3 m”. Aplicând aceasta impunere proiectului nostru, rezulta ca pentru o turbina eoliana cu înaltimea de maxim 39 m, distanta minima fata de cladirile locuite trebuie sa fie egala cu 39 m x 3 = 117 m. Aceasta raza trebuie sa fie mai mica




130

decât distanta pâna la cea mai apropiata zona construita aflata în vecinatatea parcului eolian. Asa cum se poate observa in figura de mai jos distantele dintre PARCUL EOLIAN Nicoresti si localitatile învecinate respecta legislatia în vigoare.

Distanţele faţă de localiţătile învecinate amplasamentului sunt de 1.300 m faţă de satul Dobrineşti, comuna Nicoreşti şi de 700 m faţă de satul (cătunul) Sârbi, comuna Nicoreşti.

La aceasta distanta este evident ca zgomotele produse de turbinele PARCULUI EOLIAN nu influenteaza în mod negativ sanatatea populatiei comunelor învecinate.




131

Interferentele electromagnetice Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice. Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Principala sursa de producere a radiatiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezinta generatoarele de curent ce echipeaza turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiatii produse au o influenta nefasta asupra tuturor organismelor vii. Având în vedere înaltimea la care este situata sursa de radiatii electromagnetice si la o distanta semnificativa fata de zonele rezidentiale impactul produs de radiatiile electromagnetice generate în urma functionarii parcului eolian este nesemnificativ. 9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul Unul din motivele dezvoltarii PARCULUI EOLIAN în zona aleasa, îl reprezinta potentialul ridicat al resurselor de vânt ce asigura viabilitate financiara a proiectului. Datele obtinute au aratat ca zona analizata este favorabila pentru investitia propusa. De asemenea, factori importanti în alegerea locatiei au constituit si:

existenta în zona a unui sistem de distributie si transport al energiei electrice;

teren liber, fara posibil impact asupra florei, faunei si zonelor protejate; distanta considerabila fata de zonele locuite; accesul la infrastructura rutiera.

9.5 Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu Masuri de protectie a apelor în perioada de amenajare/constructie:

finalizarea executiei amenajarii terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;

realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitatii;

întretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.) numai în locurile special;

pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune respectarea limitelor de încarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în retele de canalizare orasenesti si în statiile de epurare;

conditiile de contractare vor trebui sa cuprinda masuri specifice pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea chimica a apelor;

manipularea materialelor, a sterilului, a pamântului si a altor substante folosite se va face astfel încât sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/constructie.




132

Masuri de protectie a aerului sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor

avea loc în perioada de executie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise, ca urmare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare în atmosfera a aerului impurificat/ gazelor reziduale;

referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor înmatriculate în tara;

utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii în gazele de esapament si vor fi puse în functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni;

alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face în statii de alimentare carburanti;

procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;

drumurile de santier vor fi permanent întretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful, sau cu lianti chimici pe baza de apa.

Masuri de protectie a solului si subsolului În urma aprecierilor facute în subcapitolele anterioare a rezultat ca emisiile de poluanti în atmosfera, apa, pe sol, generate de santier în perioada de executie au, în cea mai mare masura, valori inferioare concentratiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de executie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;

prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din punctele de lucru;

în incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul si stratul freatic;

evitarea degradarii zonelor învecinate amplasamentelor si a vegetatiei existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor, efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale etc.;

colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii, valorificarea tuturor deseurilor rezultate.

Masuri de protectie a florei si faunei Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de executie a lucrarilor se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor; astfel:




133

amplasamentul organizarilor de santier, bazelor de productie si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite încât sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar în perioada de executie trebuie limitata judicios la strictul necesar;

traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si programul de lucru specificat;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta în urma lucrarilor respectându-se cu strictete depozitarea în locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

refacerea ecologica si re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de santier;

zona de amplasare a parcului eolian este situata în afara ariilor protejate si a rutelor de migrare a pasarilor;

parcul eolian este de marime medie – 31 turbine; sistemul de transport al energiei electrice catre statia de

transformare a fost proiectat subteran; turbinele eoliene sunt prevazute cu sisteme de avertizare si vizibilitate

nocturna; zona de amplasare a parcului eolian nu este situata lânga potentiale

surse de hrana pentru pasari si chiroptere.




134

Bibliografie: 1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec.Simona DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic si auditul de mediu, Editura Economica, 2006 2. ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici si strategii de mediu, Bucuresti, Editura Economica, 2002 3. Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land Office - Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon Wind Energy- February 2009 4. GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008 5. Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008 6. NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008 7. Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY, martie 2008 8. U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain Region Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action Plan for the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005 9. Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center (Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment 10. Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004 11. Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER WIND FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005 12. ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV - Environmental impact assessment and monitoring - The Danish OffshoreWind Farm 13. Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company – Proposed Queniborough Wind Farm, Leicestershire - December 2008 14. Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, Pasarile din România si Europa. Determinator Ilustrat, versiunea româneasca Dan Munteanu, Societatea Ormitologica din România; 15. Ciocârlan, V., 2000 - Flora ilustrata a României, Editura Ceres, Bucuresti; 16. Curtean Bânaduc., Aspecte tehnice ale implementarii retelei Natura 2000 în România, Vol III, 2006; 17. Darouczi, J., Sz., Zeitz, R., 2000, Cinci ani de experienta – Programul pentru Studiul si Protectia pasarilor, Alcedo 2000, nr.13/14; 18. Donita N et. al., 1992 – “Vegetatia României”, Editura Tehnica Agricola, Bucuresti; 19. Donita, N., et al, 1990 - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Editura Tehnicã Agricolã, Bucuresti; 20. Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A., 2005 – “Habitatele din România”. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti,. (ISBN 973-96001-4-X);




135

21. Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A., 2006 – “Modificari conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC)”. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, (ISBN 973-96001-4-X); 22. Fuhn, I. 1960 Fauna României, vol XIV, fascicula 1 Amphibia, Editura Academiei Române, Bucuresti; 23. Fuhn, I., Vancea, St. 1961 Fauna României, vol XIV, fascicula 2 Reptilia, Editura Academiei Române, Bucuresti; 24. Fortlage, C.A. (1990) Environmental assessment. A Practical Guide Gower Publishing Company, England; 25. Glasson, J., Therivel R. and Chadwick A. (1994) Introduction to Environmental Impact Assessment, UCL Press, London; 26. Gafta, D., Mountford, O. (coord.), 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint Cluj-Napoca; 27. IUCN – Romania, 1996, National Strategy, Action Plan for Biodiversity Conservation, Sustainable Use of its Components; 28. Lee, N. and Colley, R. (1992) Reviewing the Quality of Environmental Statements Occasional Paper 24 (second edition), Department of Planning and Landscape, University of Manchester; 29. Munteanu, D, Papadopol D, Weber, P, Atlasul provizoriu al pasarilor clocitoare din Romania, Publicatiile Societatii Ornitologice Române, nr. 2, Cluj Napoca 1994; 30. Oltean M., et al., 1994, Lista rosie a plantelor superioare din România, Studii,sinteze, documentatii de ecologie, Adad. Rom-Inst. Biol. Bucuresti; 31. Papp T, Fântâna C, 2008 - Ariile de Importanta avifaunistica din România, publicatie comuna a SOR si Asociatia “Grupul Milvus” 32. Sadler, B. (1996) Environmental Assessment in a Changing World: Evaluating Practice to Improve Performance Canadian Environmental Assessment Agency and IAIA - International Study of the Effectiveness of Environmental Assessment; 33. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., 2008, Fitocenozele din România; 34. Stugren, B., 1982 – “Bazele ecologiei generale” Ed. St. si Ped., Bucuresti; 35. Stugren, B., 1994 – “Ecologie teoretica” Ed. Sarmis, Cluj-Napoca; 36. Stefan Nicolae, Botanica sistematica, Ed Universitatea Al. Ioan Cuza, 2007; http://www.eukarya.ro/ http://www.efloras.org/ http://www.hear.org/ http://plants.sagebud.com/ http://encyclopedia2.thefreedictionary.com/ http://www.henriettesherbal.com/ http://www.treknature.com/ http://www.salvaeco.org http://ec.europa.eu/ http://www.sor.ro/ http://www.rspb.org.uk/ http://www.birdlife.org/ www.iucn.org


raport privind impactul asupra mediului -...

Documents