raport intermediar privind infrastructurile de cercetare ... · inovării, prin noi descoperiri,...

RAPORT INTERMEDIAR privind infrastructurile de cercetare

din România

- Roadmap 2017 -

- Iulie 2017 -

CUPRINS:

Cuvânt înainte al Ministrului cercetării și inovării ........................................................3

Cuvânt înainte al Președintelui CRIC ...............................................................................4

1. Rolul Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) ................5

2. Strategia Națională pentru Infrastructuri în cadrul SNCDI 2014-2020 ..............5

2.1. Situația actuală ..................................................................................................... 5

2.2. Viziune și obiective strategice ale Raport (Roadmap-ului național) .................... 6

2.3. Obiective strategice: ............................................................................................ 6

3. Rolul infrastructurilor de cercetare în Roadmap-ul național .............................7

Definiție: ...................................................................................................................... 7

Caracteristici: ............................................................................................................... 8

Tipuri de infrastructuri ................................................................................................. 8

Beneficii ale infrastructurilor de cercetare ................................................................. 8

4.Procesul de realizare a Roadmap-ului național ..........................................................9

4.1. Obiective generale ................................................................................................ 9

4.2. Obiective specifice ............................................................................................. 10

4.3. Interval de timp vizat: ........................................................................................ 11

4.4. Surse de finanțare: ............................................................................................. 11

5. Metodologia utilizată pentru identificarea infrastructurile de cercetare ........... 11

6. Selecția infrastructurilor de cercetare ................................................................... 12

7. Rolul Roadmap-ului național ...................................................................................... 14

8. Implementare și măsuri suport .................................................................................. 14

9. Recomandări ................................................................................................................ 14

10. Concluzii ..................................................................................................................... 15

Anexa ................................................................................................................................. 17

Cuvânt înainte al ministrului cercetării și inovării

Infrastructurile de cercetare științifică reprezintă una dintre cele mai importante surse

de generare de cunoaștere. În ultimii ani, România a reușit să fie un partener important

sau să conducă câteva dintre cele mai importante infrastructuri pan-europene, în ciuda

unor dificultăți sistemice ale domeniului cercetare-inovare, ceea ce dovedește calitatea

profesională de excepție și abnegația persoanelor care au crezut în munca pe care o fac.

Este important de subliniat că acest domeniu trebuie să funcționeze ca un motor de

dezvoltare economică și cât mai multe dintre rezultatele obținute de cercetători să fie

transferate rapid către utilizatori și în final către societate în ansamblu, care contribuie

financiar la funcționarea acesteia. La acest moment, concentrarea și optimizarea

utilizării resurselor existente sunt factori cheie pentru dezvoltarea domeniului, iar

prezentul Raport se constituie într-un instrument importat de planificare strategică pe

termen mediu și lung al domeniului cercetare – inovare.

Sunt convins că interconectarea infrastructurilor românești cu cele europene vor aduce

valoare atât României dar și Uniunii Europene în ansamblul său, iar eforturile noastre se

vor constitui într-un impuls important acordat economiei românești.

Puiu-Lucian GEORGESCU Ministrul Cercetării și Inovării

București, iulie 2017

Cuvânt înainte al Președintelui CRIC Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare - CRIC a fost creat în august 2016

prin decizie ANCSI, cu misiunea de a coordona revizuirea foii de parcurs pentru

infrastructurile de cercetare.

Plecând de la analiza situației prezente, Roadmap-ul național privind infrastructurile de

cercetare din România își propune să evidențieze volumul, calitatea, gradul de utilizare

al echipamentelor, instalațiilor și laboratoarele de cercetare științifică din sistemul

național CDI cu relevanță semnificativă pentru domeniile lor, dezvoltate prin programe

naționale și/sau europene.

Un aspect aparte îl constituie participarea comunității științifice românești la proiecte

pan-europene ESFRI, ca una din sursele esențiale de identificare a infrastructurilor

naționale de cercetare, în acord cu prevederile Strategiei naționale pentru cercetare-

dezvoltare-inovare (2014-2020).

Comitetul CRIC mulțumește pe această cale sprijinului acordat de echipa Ministerului

Cercetării și Inovării pentru realizarea prezentului document, care va cunoaște ediția

finală în decembrie 2017.

Alexandru Emil ALDEA,

Președinte CRIC

București, iulie 2017

5

1. Rolul Comitetului Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC)

Comitetul Român pentru Infrastructuri de Cercetare (CRIC) a fost înființat prin

Decizia Președintelui ANCSI nr.9311 din data de 5 august 2016 cu misiunea de a actualiza

roadmap-ul național pentru infrastructurile cercetării. Inițial CRIC și-a desfășurat

activitatea în perioada 2007-2008, când a elaborat primul Raport privind infrastructurile

de cercetare din România (2008).

Ca urmare a implementării Strategiei Naționale CDI (2014-2020) este necesară

revizuirea priorităților naționale și formularea de recomandări privind dezvoltarea

infrastructurilor de cercetare, în conformitate cu angajamentele europene ale României,

bazate pe o fundamentare prospectivă a nevoilor și pe un proces de identificare a

domeniilor de specializare și dezvoltare viitoare cu impact economic și regional.

În cel de-al 2-lea semestru din anul 2016, CRIC a elaborat Raportul de strategie

privind infrastructurile din România care a fost aprobat de ANCSI în luna decembrie 2016,

rezultat al dezbaterilor și analizelor derulate în scopul prioritizării investițiilor publice

pentru infrastructuri de cercetare.

Raportul a făcut recomandări de ordin strategic privind realizarea foii de parcurs,

activitate finanțată prin proiectul SIPOCA27 din Programul Operațional Capacitate

Administrativă (POCA), aflat în derulare. De asemenea, a fost prevăzut un calendar de

desfășurare pentru activitățile privind finalizarea foii de parcurs pe baza unei metodologii

de lucru, până la sfârșitul anului în curs.

2. Strategia Națională pentru Infrastructuri în cadrul SNCDI 2014-2020

2.1. Situația actuală România se află în plin proces de implementare a strategiei domeniului CDI,

realizată ca rezultat al unui larg exercițiu participativ de previziune și consultare a tuturor

celor interesați sau implicați în domeniul CDI. Strategia națională CDI (2014-2020) prevede

ca prioritate investițională infrastructurile de cercetare, dar și formarea și dezvoltării

resurselor umane care să asigure o bună utilizare și funcționare a acestor infrastructuri.

Strategia, actualizată în luna februarie 2017, identifică provocările următorului

interval strategic legate în principal de continuarea consolidării infrastructurilor de

cercetare și utilizarea adecvată la un nivel optim al acestora. Scopul este ca

6

infrastructurile de cercetare să asigure un acces transparent la resurse și să ofere mediului

economic, academic și de cercetare, servicii de valoare adăugată la un înalt nivel

calitativ, compatibil cu standardul european și mondial al fiecărui subdomeniu de

cercetare pentru care este dezvoltată infrastructura.

2.2. Viziune și obiective strategice ale Raport (Roadmap-ului național) Prin Roadmap-ul național se urmărește realizarea unei liste de infrastructuri de cercetare

prioritare la nivel național, bazată pe o fundamentare prospectivă a nevoilor din acest

sens, și pe un proces de Raport pentru infrastructurile de cercetare din România care are

rolul:

- de instrument de planificare strategică și document de referință în vederea luării

deciziilor în cadrul domeniului;

- de instrument pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de

infrastructurile de cercetare din România cu relevanță națională, europeană și

internațională;

- de identificare și prioritizare a investițiilor publice în infrastructurile de cercetare,

care trebuie să fie implementate în actualul ciclu de programare financiară.

Prezentul Roadmap privind infrastructurile de cercetare din România își propune să

acopere perioada 2017-2025 la implementarea cărora vor fi utilizate în mod

complementar diverse surse de finanțare, cum sunt: programe naționale de cercetare,

programe operaționale (POC, POR etc.) finanțate din fonduri europene etc. Un exercițiu

de cartografiere a infrastructurilor și echipamentelor de cercetare precum și a serviciilor

existente în România precum și utilizarea acestora a fost efectuat anterior, iar datele și

informațiile sunt disponibile prin portalul ERRIS (“Engage în Romanian Research

Infrastructures System”, www.erris.gov.ro).

2.3. Obiective strategice: - Optimizarea utilizării infrastructurilor de cercetare existente în România: prin

raportul de strategie din decembrie 2016, CRIC constată existența în România a unei

infrastructuri de cercetare bogate, moderne și variate pentru care ar trebui să crească

gradul de utilizare, eventual în regim de utilizatori multipli și acces deschis;

- Optimizarea participării României în infrastructuri pan-europene: în afara

infrastructurilor pan-europene găzduite de România, în prezent nu există la nivel

național un cadru centralizat de decizie și coordonare bugetară pentru participarea în

alte infrastructuri pan-europene, sau cel puțin o monitorizare a gradului de utilizare

7

a celor în care România este deja parte. Prin urmare, prezentul Raport își propune să

facă o inventariere a acestora, și includerea lor pe lista de infrastructuri de cercetare

prioritare; participarea la aceste infrastructuri ar trebui să se constituie în angajament

ferm al României ce trebuie respectat și din care comunitatea științifică și utilizatorii

(inclusiv companii) să extragă maximum de beneficii;

- Identificarea unor noi investiții majore: România trebuie să continue să investească

în infrastructuri de cercetare, acolo unde există masă critică de specialiști activi;

acestea pot contribui la procesul de specializare inteligentă și/sau la susținerea

excelenței științifice; acestea se pot integra ulterior în marile infrastructuri pan-

europene și internaționale de cercetare;

- Creșterea capacității de management a infrastructurilor de cercetare: atragerea

de finanțări pentru sprijinirea infrastructurilor de cercetare reprezintă

responsabilitatea instituțiilor de cercetare sau a celor de învățământ superior care le

coordonează. Instituțiile statului sunt responsabile însă pentru finanțarea subsidiară a

infrastructurilor de cercetare cu relevanță națională, precum și pentru participarea

României la infrastructurile de cercetare coordonate la nivel european și

internațional. Prin urmare, instituțiile și organizațiile care coordonează infrastructuri

de cercetare au responsabilitatea de a iniția demersuri în vederea atragerii de

finanțări și din surse alte surse decât bugetul public național;

- Asigurarea funcționării adecvate a infrastructurilor deja existente, inclusiv a celor

de interes național și regional (cele din urmă pot servi drept poli de dezvoltare

regională); pentru focalizarea bugetării și a rezultatelor este încurajată corelarea

infrastructurilor de cercetare pe modelul ERIC (European Research Infrastructure

Consortium), prin crearea unor consorții naționale de cercetare.

3. Rolul infrastructurilor de cercetare în Roadmap-ul național

Definiție:

Infrastructurile de cercetare sunt definite în cadrul prezentului Raport, astfel:

”Instalații, echipamente, resurse ori instrumente, de amploare și complexitate deosebite

– măsurate de costurile de achiziții, de operare, de întreținere, facilitare a accesului

utilizatorilor – prin care se asigură condiții esențiale comunității științifice în vederea

unei activități de calitate, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea aplicativă;

8

infrastructurile pot fi localizate, distribuite multiplu și pot fi accesate de mai multe

grupuri de cercetare”.

Caracteristici:

- sunt localizate într-o singură locație sau distribuite;

- sunt la nivel pan-european, de interes național, regional și comunități de utilizatori

identificați;

- cu acces deschis (“open access”);

- au o masă critică de specialiști capabilă să susțină funcționarea, dezvoltarea

experimentelor și obținerea saltului de cunoaștere în domeniul de excelență și

unicitate al infrastructurii operaționale.

Tipuri de infrastructuri

- aflate în faza de proiect / proiectare;

- aflate în faza de construcție;

- aflate în faza de operare;

- aflate în faza de decomisionare.

Nu sunt considerate infrastructuri de cercetare următoarele: echipamente individuale,

universități sau institute de cercetare, programe de cercetare, rețele de cercetare.

Beneficii ale infrastructurilor de cercetare

România se află în plin proces de implementare a strategiei domeniului CDI,

realizată ca rezultat al unui larg exercițiu participativ de previziune și consultare a tuturor

celor interesați sau implicați în domeniul CDI. Strategia națională CDI (2014-2020) prevede

ca prioritate investițională infrastructurile de cercetare, dar și formarea și dezvoltarea

resurselor umane care să asigure o bună utilizare și funcționare a acestor infrastructuri.

Strategia națională de CDI (SNCDI 2014-2020), actualizată în luna februarie 2017,

identifică provocările următorului interval strategic legate în principal de continuarea

consolidării infrastructurilor de cercetare și utilizarea adecvată la un nivel optim al

acestora. Scopul este ca infrastructurile de cercetare să asigure un acces transparent la

resurse și să ofere mediului economic, academic și de cercetare, servicii de valoare

adăugată la un înalt nivel calitativ, compatibil cu standardul european și mondial al

fiecărui subdomeniu de cercetare pentru care este dezvoltată infrastructura.

Beneficiile aduse de dezvoltarea unor infrastructuri de cercetare prin utilizarea și

partajarea resurselor pentru desfășurarea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare

9

sunt în principal în domeniul tehnico-științific, contribuind nemijlocit la potențarea

inovării, prin noi descoperiri, optimizări ale proceselor tehnologice, dezvoltarea de

produse, servicii și tehnologii industriale.

Pe termen mediu și lung, impactul benefic al investițiilor în infrastructura de

cercetare devin vizibile la nivelul întregii societăți prin crearea de noi locuri de muncă și

creșteri economice în sectoarele aferente.

Raportul “The Economic Rationale for Public R&I Funding and its Impact”1 aduce

argumente solide în sprijinul contribuției clare pe care o au investițiile în cercetare și

inovare asupra productivității și creșterii economice, cuantificând la 15% contribuția

domeniului CDI la creșterile de productivitate din Europa în perioada 2000-2013. De

asemenea, conform unui studiu recent2 o creștere în medie cu 10% a investițiilor în

cercetare ar conduce la creșteri ale productivității între 1,1%-1,4%. Pornind de la media

europeană a investițiilor în cercetare de 2,03% din PIB în 2015, o creștere cu 10% a

investițiilor CDI reprezintă 0,2% din PIB, iar o creștere cu 1,1% în productivitatea muncii

ar însemna o creștere de 1,1% din PIB. În concluzie, aceasta înseamnă o creștere în PIB în

termeni absoluți de la 0,2% la 1,1%, deci un efect de multiplicare de peste 5 ori al

investițiilor din cercetare reflectată în creșterea PIB-ului și calculată ca medie în UE.

4.Procesul de realizare a Roadmap-ului național

4.1. Obiective generale Prin Roadmap-ul național aferent perioadei 2017-2025 se urmărește realizarea unei liste

de infrastructuri de cercetare prioritare la nivel național, bazată pe documente de

politica a domeniului (Strategia Națională CDI), pe angajamente europene și

internaționale ale României (ex. participare la infrastructurile de cercetare pan europene

cuprinse în Road map-ul ESFRI, participarea la marile infrastructuri de cercetare la care

România este stat membru, respectiv CERN sau FAIR, etc), pe o fundamentare prospectivă

a nevoilor, și pe un proces de identificare a domeniilor de specializare și de dezvoltare

viitoare ce vor avea impact economic și regional.

Astfel, Roadmap-ul național al infrastructurilor de cercetare din România va servi ca:

1 https://bookshop.europa.eu/en/the-economic-rationale-for-public-r-i-funding-and-its-impact-

pbKI0117050/?CatalogCategoryID=Gj0KABst5F4AAAEjsZAY4e5L

2 Koopmans, C C and Donselaar P (2015). Een meta-analyse van het effect van R&D op productiviteit. Economisch

Statistische Berichten, 100 (4717), 518-521.

10

- instrument de planificare și ca document de referință în vederea luării deciziilor

aferente intervalului 2017-2025, în cadrul domeniului în cauză;

- document de referință pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de


internațională.

4.2. Obiective specifice ● Optimizarea participării României în infrastructuri pan-europene

- În afara infrastructurilor coordonate de România sau la care Romania are o

pondere foarte mare (ELI NP și DANUBUIS-RI), Foaia de parcurs propune

includerea componentelor românești din infrastructurile pan-europene

(ACTRIS, EMSO etc) în această listă pentru a asigura cadrul național de decizie

și coordonare bugetară.

● Identificarea unor noi investiții majore

- România trebuie să continue să investească în infrastructuri de cercetare,

pentru care există masă critică de specialiști activi, care pot contribui la

procesul de specializare inteligentă și/sau la susținerea excelenței științifice,

eventual cu perspective de a se alătura unor infrastructuri pan europene sau

internaționale.

● Creșterea capacității de management a infrastructurilor de cercetare

- Atragerea de finanțări pentru sprijinirea infrastructurilor de cercetare

reprezintă responsabilitatea instituțiilor de cercetare sau a celor de învățământ

superior care le coordonează. Instituțiile statului au ca scop (în funcție de

posibilitățile financiare) finanțarea subsidiară a infrastructurilor de cercetare

cu relevanță națională, precum și participarea României la infrastructurile de

cercetare coordonate la nivel european și internațional. Prin urmare,

instituțiile/ organizațiile care coordonează infrastructuri de cercetare au

responsabilitatea de a iniția demersuri în vederea atragerii de finanțări și din

surse private.

● Asigurarea funcționării adecvate a infrastructurilor existente, inclusiv a celor de

interes național și regional (cele din urmă pot servi drept poli de dezvoltare

regională)

- Pentru focalizarea bugetării și a rezultatelor, este încurajată corelarea

infrastructurilor de cercetare pe modelul ERIC (European Research

Infrastructure Consortium), prin crearea unor consorții naționale de cercetare.

11

4.3. Interval de timp vizat: 2017 – 2025

4.4. Surse de finanțare: - fonduri naționale (PNCDI 3),

- fonduri europene (POC),

- fonduri din mediul privat.

- alte fonduri

5. Metodologia utilizată pentru identificarea infrastructurile de cercetare Metodologia utilizată pentru realizarea prezentului Raport a fost dezvoltată de

Ministerul Cercetării și Inovării, împreună cu experți externi. Resurse importante necesare

derulării prezentului exercițiu au provenit din proiectul SIPOCA 27, ce conține proceduri

de identificare, evaluare și prioritizare ale investițiilor în infrastructurile naționale de

cercetare din România.

Lista infrastructurilor de cercetare din Anexa la prezentul document, cuprinde

acele infrastructuri menționate explicit în Raportul privind infrastructurile de cercetare

al ESFRI Roadmap-ul European3, la care există participare românească sau masă critică de

organizații de cercetare pentru participare și demersurile administrative de participare

sunt în curs de elaborare, precum și cele din Programul de Guvernare pentru perioada

2017 – 20204 (abordarea ”infrastructuri pre-definite”). Având în vedere că o infrastructură

pan-europeană de cercetare se construiește și se consolidează în cel puțin 10 ani, există

posibilitatea ca nu toate acestea să atingă nivelul de maturitate dorit de participanți.

Drept urmare, prezentul document nu este unul rigid ci se poate actualiza în timp,

prezentând acum doar imagina aferentă lunii iulie 2017. De asemenea, având în vedere

durata lungă de viață a unei asemenea infrastructuri, deciziile de finanțare pentru

construcție se vor lua în funcție de oportunitățile deschise la acel moment, dar cu

asigurarea sustenabilității componentei românești și a fondurilor necesare pentru

operare.

Această listă va fi completată și actualizată până la sfârșitul anului 2017 cu acele

infrastructuri identificate de experți externi cu ajutorul proiectului SIPOCA 27 (abordarea

”infrastructuri noi, identificate pe baza nevoilor comunității științifice”) și va fi publicată

3 http://www.esfri.eu/roadmap-2016

4 Aprobat prin Hotărârea nr. 1 a Parlamentului României, publicat în M.Of. nr. 5 din 4 ianuarie 2017

http://www.esfri.eu/roadmap-2016

12

pe pagina de internet a Ministerului Cercetării și Inovării în luna decembrie 2017.

Metodologia este corelată cu prioritățile de specializare inteligentă și de prioritate

publică ale SNCDI 2014-2020 și ale Strategiilor Regionale, precum și cu abordarea marilor

provocări societale (vezi criteriile de evaluare din grila de evaluare);

Fiecare infrastructură de cercetare nou identificată va fi analizată și evaluată în

baza unei propuneri depuse:

- Fișa de infrastructura completată anterior de către reprezentații IC;

- Grila de autoevaluare completată de către reprezentanții IC;

- Studiu de impact (dacă există);

- CV-uri în format Europass pentru membrii echipei de cercetare;

- Expresii de interes;

- Documente justificative care pot ilustra caracterul de acces deschis;

- Alte documente justificative care pot susține răspunsurile oferite la întrebările

din grila de evaluare (inclusiv raportul de strategie al CRIC dec. 2016).

Domeniile de finanțare sunt cele din Strategia Națională de CDI.

1. Energie, Mediu și Schimbări Climatice (domeniu de specializare inteligentă SNCDI

– corelat cu domeniile ”Energie” și ”Mediu” ale ESFRI);

2. Bioeconomie (domeniu de specializare inteligentă SNCDI corelat cu domeniul

”Sănătate și Alimentație” al ESFRI);

3. Eco-nano-tehnologii și Materiale Avansate (domeniu de specializare inteligentă

SNCDI, corelat domeniul ”Științe fizice și inginerie” al ESFRI);

4. Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Spațiu și Securitate (domeniu de

specializare inteligentă SNCDI, corelat domeniul ”E-Infrastructuri” al ESFRI);

5. Sănătate (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu strategic SNCDI) – corelat

cu domeniul Sănătate și Alimentație din Road map ESFRI);

6. Patrimoniu Social și Cultural (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu

strategic SNCDI, corelat cu domeniul ”Inovare socială și culturală” al ESFRI;

7. Tehnologii Noi și Emergente (domeniu de prioritate publică din actualul ciclu

strategic SNCDI, corelat cu domeniul ”E-Infrastructuri” al ESFRI.

6. Selecția infrastructurilor de cercetare Ministerul Cercetării și Inovării va aproba Raportul privind Infrastructurile de cercetare

(Roadmap național) pe baza propunerii înaintate de CRIC, pe baza următoarelor criterii:

13

să fie incluse în Roadmap-ul european ESFRI;

să fie incluse în Strategia Națională de CDI.

Un alt rol al CRIC se referă la avizarea listei de proiecte pentru noile infrastructuri de

cercetare care vor rezulta în baza evaluării realizate prin proiectul SIPOCA.

În această etapă (infrastructuri predefinte):

a fost identificat un prim set de proiecte cu participare românească, incluse în

roadmap-ul european ESFRI (decembrie 2016);

au fost identificate și alte propuneri ESFRI la care România este reprezentată prin

comunități de cercetare și proiecte de prioritate națională (ianuarie-mai 2017);

au fost identificate și alte propuneri ESFRI la care România poate participa, unde

există masă critică din domeniul CDI și unde există un real interes din partea

utilizatorilor.

Totodată, în faza a doua (infrastructuri noi), urmează a fi identificate proiecte noi de

infrastructuri de cercetare care vor fi evaluate printr-un proces transparent cu sprijinul

unor experți externi independenți, grupați pe domenii enunțate anterior.

Evaluarea asigurată prin proiectul SIPOCA reprezintă o metodă prin care se pot obține

informații și cunoștințe relevante bazate pe experiența profesioniștilor din domenii

diverse de activitate. Este o metodă participativă și imparțială de discuție, dar și de

analiză și realizare de prognoze în vederea anticipării anumitor situații complexe.

Aceasta își dovedește utilitatea mai ales în situațiile care reclamă un anumit grad de

transparență a hotărârilor. Experții se întrunesc în grupuri de lucru de 7-12 persoane

moderate de un raportor care să se asigure că sunt atinse în timpul discuției toate

elementele din Grila cu criterii și întrebări de evaluare, să realizeze minutele întâlnirilor

și care să raporteze rezultatele obținute. De asemenea, pentru o calitate crescută a

rezultatelor obținute în urma discuțiilor, aceștia vor modera și vor interveni în discuții

pentru a se asigura că sunt atinse toate subiectele aflate pe agendă.

Etape în procedura de evaluare:

● Evaluatorii au fost selectați ca urmare a unor termenii de referință, a grilei de

evaluare și a detaliilor logistice (de către echipa SIPOCA);

● Sunt cooptați experți independenți pe domenii;

● Se pregătește și se transmite către experți un material cu toate informațiile

necesare referitoare la subiectul abordat (fișe pentru fiecare IC, grila de evaluare

14

completată de către reprezentați din cadrul fiecărei IC, CV-urile personalului din

cadrul acestora, expresii de interes, SNCDI 2014-2020, Roadmap-ul ESFRI,

Roadmap-ul național elaborat în 2008, Raportul de strategie al CRIC, Raportul

privitor la starea actuală a infrastructurilor de cercetare elaborat de Echipa SIPOCA

în decembrie 2016, și alte documente legislative și de strategie relevante);

● Se face analiza individuală a materialelor transmise de către fiecare expert.

● Discuțiile sunt moderate în cadrul panelurilor de experți;

● Se face un raport aferent fiecărei întâlniri și se trimite către participanți în vederea

obținerii unor comentarii finale;

● Se diseminează raportul final către grupul țintă.

● Raportul final al proiectului SIPOCA este înaintat conducerii ministerului care îl va

transmite spre analiză și avizare Comitetului Roman pentru Infrastructuri de

Cercetare.

7. Rolul Roadmap-ului național Acest document va servi ca:

- instrument de planificare strategică și document de referință în vederea luării

deciziilor aferente intervalului 2017-2025, în cadrul domeniului cercetare-inovare;

- document de referință pentru monitorizarea și evaluarea progresului înregistrat de


internațională.

8. Implementare și măsuri suport Ministerul Cercetării și Inovării, în calitatea sa de coordonator al politicilor naționale de

CDI, va asigura finanțarea cheltuielilor operaționale ale infrastructurilor menționate în

Roadmap-ul final, în etape de finanțare, din programele cu obiective de CDI, din fonduri

naționale și europene.

9. Recomandări 9.1 Finanțarea costurilor de întreținere și operare infrastructurilor de cercetare din

România trebuie să fie un obiectiv prioritar al programelor de cercetare-dezvoltare-

inovare, în condițiile în care acestea se dovedesc a fi generatoare de cunoaștere,

interconectate (sau cu potențial de interconectare) cu infrastructuri similare din UE

sau din lume;

9.2 Construcția de noi infrastructuri de cercetare trebuie să răspundă unor nevoi

specifice, identificate de comunitatea științifică, în strânsă cooperare cu comunitățile

15

de utilizatori ai datelor și informațiilor științifice;

9.3 În cazul particular al construcției/upgrade unor infrastructuri de cercetare care

participă în mod direct (ca nod/partner sau altă formă de organizare) la proiecte pan-

europene de cercetare, finanțarea trebuie acordată cu prioritate. Subsecvent,

proiectele de cercetare-inovare care contribuie de dezvoltarea capacității

comunității științifice din România din acel domeniu sau care comunității de

utilizatori din acele domenii specifice, trebuie de asemenea finanțate cu prioritate;

9.4 Angajamentele europene și internaționale (referitoare la participarea la

infrastructuri de cercetare) asumate în perioada anterioară trebuie să fie duse la bun

sfârșit și să beneficieze de o atenție sporită în proiectarea de programe naționale de

cercetare – inovare. Utilizatorii (companii, agenții naționale, alți cercetători, publicul

larg) trebuie să beneficieze fără restricții de rezultatele generate de infrastructurile

de cercetare științifică, în condițiile protejării drepturilor de proprietăți intelectuale

și a drepturilor de autor;

9.5 Este important ca să se realizeze o evaluare a resurselor umane din Romania active

în fiecare infrastructură (în termeni de ”Echivalent Normă Întreagă” / an /

infrastructură / sumă necesar a fi plătită pentru utilizare), astfel încât participarea

să fie eficientă, iar la o viitoare analiză detaliată cost-beneficiu să se poată evidenția

avantajele existente, atât la nivel științific, dar și la nivelul utilizatorilor și societății.

10. Concluzii Prin prezentul Raport intermediar (Roadmap național - iulie 2017), s-a realizat o listă a

proiectelor de infrastructură de cercetare de tip ”infrastructură predefinită” pentru care

România s-a angajat pe plan european sau național (prin documente de politică a

domeniului), ca urmare a propunerii CRIC din decembrie 2016, a identificării unor noi

participări romanești la proiecte incluse deja în Roadmap-ul ESFRI și prin luarea în

considerare a Strategiei Naționale de CDI.

În următoarea etapă:

până în luna octombrie 2017, experții din proiectul SIPOCA 27 vor definitiva lista

proiectelor noi de infrastructuri, ce vor fi incluse în etapa următoare a Raportului;

CRIC va înainta propunerea de Raport (Roadmap) pentru cele două tipuri de

proiecte, ”pre-definite” și ”infrastructuri noi” conducerii MCI până la sfârșitul lunii

octombrie 2017;

MCI va aproba Raportul, prin Ordin al ministrului cercetării și inovării, până la

16

sfârșitul lunii octombrie 2017.

Finanțarea costurilor de construcție (sau upgrade) a infrastructurilor de cercetare

cuprinse în acest Roadmap se va face în etape, în funcție de bugetele obținute din

programe europene sau naționale și de oportunitățile de la acel moment iar cele

operaționale se va face din bugetul național.

17

Anexa

Tabel 1 - Infrastructuri identificate în Raportul CRIC (decembrie 2016)

Acronim Denumire completă

Instituția responsabilă în

România

Încadrare Roadmap ESFRI

sau alt document strategic

Costuri de construcție total infrastructura

europeană

(Mil. EUR)

Costuri de construcție pentru componenta

românească a infrastructurii europene (Mil. EUR)

Costuri totale de operare europene

(Mil. EUR/an)

Costuri operare pentru contribuția românească

/ an

(Mil. EUR)

Prioritate(*)

Tehnologii noi emergente

ELI-NP Extreme Light Infrastructure

IFIN-HH Regiunea București Ilfov

Proiect “landmark” ESFRI

850 311 2013-2015: 136 Mil. EUR 2016-2018: 174 Mil. EUR

90 31 1

Energie, Mediu si Schimbări Climatice

DANUBIUS-RI

International Centre for Advanced Studies on River-Sea Systems

INCD GeoEcoMar Regiunea București Ilfov

Proiect ESFRI

RO coordonează

200 150 2014-2020: 50 Mil. EUR 2020-2023: 100 Mil. EUR

20 15 1

ACTRIS-RI Aerosols, Clouds and Trace gases Research Infrastructure

INOE 2000 Regiunea București Ilfov

Proiect ESFRI

190 2.15 50 0,8 2

EPOS

European Plate Observing System

INCD Fizica Pământului, Regiunea București Ilfov

Proiect ESFRI

53 0,3 15 1,5 2

EMSO EUXINUS

European Multidisciplinary Seafloor and water-column Observatory

INCD GeoEcoMar Regiunea Sud-Est

“landmark” ESFRI

RO participă la

EMSO-ERIC

108 5,9 36 0,7 2

ICOS Integrated Carbon Observation System

INOE 2000 Regiunea București Ilfov


48 1,5 25-34 0,7 2

18

LifeWatch E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research

Asociația LifeWatch-Romania (condusă de

Universitatea din București)

Regiunea București Ilfov


A fost înființat LIFEWATCH-ERIC (RO nu

este membru)

66 2,5 10 0,03 3

Eco Nano Tehnologii si Materiale Avansate

FAIR Facility for Antiproton and Ion

Research

IFIN-HH



1.262 15

(distribuiți egal în: cash, contribuții in kind pentru

experimente si contribuții in kind pentru acceleratori

234 3 2

HL-LHC (CERN) High-Luminosity Large Hadron

Collider

IFIN-HH



1370 Componentă a infrastructurii internaționale CERN, RO este membru CERN; estimat 7,5

Mil. EUR

100 6 2

Eco-nano-tehnologii si materiale avansate

SPIRAL 2 Système de Production d’Ions Radioactifs en Ligne de 2e génération

IFIN-HH Regiunea București Ilfov


110 Infrastructură operațională (IIN)

5 Parte a IIN 3

KM3NET 2.0 KM3 Neutrino Telescope 2.0: Astroparticle & Oscillations Research with Cosmics in the Abyss

Institutul de Științe Spațiale


Proiect ESFRI

137 Nu au fost încă definite 3 Nu au fost încă definite

4

Bioeconomie

EU-OPENSCREEN

European Infrastructure of Open Screening Platforms for Chemical Biology

Institutul de Chimie al Academiei; Timișoara Regiunea Vest

Proiect ESFRI

70 5 1,2 0,06 + in kind (nedefinit încă)

4

Tehnologia informațiilor si a Comunicațiilor, Spațiu si securitate

PRACE Partnership for Advanced

Computing in Europe

Asociația ARCAS (Asociația Română pentru promovarea

metodelor computaționale

avansate in cercetarea științifică)

Regiunea București

Ilfov


500 nu sunt necesare costuri de construcție

120 0,04 4

19

Tabel 2 - Participări la infrastructuri pan-europene și naționale identificate în perioada dec. 2016 – iul. 2017

Acronim Denumire completă

Instituția responsabilă în România

Încadrare Roadmap ESFRI

sau alt document strategic

Costuri de construcție

total infrastructura europeană (Mil. EUR)

Costuri de construcție pentru componenta

românească a infrastructurii europene

(Mil. EUR)

Costuri totale de operare europene

(Mil. EUR/an)

Costuri operare pentru contribuția românească / an

(Mil. EUR)

Energie, Mediu și Schimbări Climatice

ALFRED Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator Infrastructure

RATEN ICN-Pitești Regiunea Sud Muntenia

SNCDI 2014-2020 și programul de guvernare 2017-2020 construcție nouă Propus ca proiect major fazat pt. POC

2.000

(estimat)

1.404,7 Faza 1. 15 (2018) Faza 2 1.285(2023)

38

(estimat)

35

(estimat)

Bioeconomie

METROFOOD Infrastructure for promoting Metrology in Food and Nutrition

INCD IBA Regiunea București Ilfov

”Emerging” ESFRI și SNCDI 2014-2020

92 16 11 1

Sănătate

MIRRI The Microbial Resource Research Infrastructure (MIRRI)

INCD ICCF Regiunea București Ilfov

Proiect ESFRI

RO este ”partener

colaborator”

6,2 nu este încă definit 1 1

Tehnologii Noi și Emergente

CETAL Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser

INCDFLPR Regiunea București Ilfov

SNCDI 2007-2013 Infrastructura finanțată integral de la bugetul de stat, în ciclul de programare

anterior, deplin operațională

Infrastructură operațională

Din proiecte naționale și europene, atrase de institut

1,5

CERIC - ERIC Central European Research Infrastructure Consortium

INCD pentru Fizica Materialelor Regiunea București-Ilfov CERIC-ERIC constituit, RO este membră

Prin contribuția in-kind a instituțiilor

partenere


Proiecte și fonduri atrase, din surse

naționale și internaționale

Proiecte și fonduri atrase, din surse

naționale și internaționale

TIC, Spațiu și Securitate

ISS Stația spațială internațională

Agenția Spațială Română

Legea de aderare a României la ESA


Nu este cazul Contribuția statelor membre ESA

din contribuția României la bugetele

programelor ESA

20

Patrimoniu și Identitate Culturală

ESS ERIC European Social Survey

Arhiva Română de Date Sociale – RODA

„landmark” ESFRI

ERIC constituit, RO nu participă

2


6 0,15

CESSDA Consortium of European Social Science Data Archives

Arhiva Română de Date Sociale – RODA

„landmark” ESFRI

ERIC constituit, RO nu participă

30 0,6 1,9 0,1

E-RIHS European Research Infrastructure for Heritage Science

Consorțiu condus de INCD INOE (cu participarea IFIN-HH și IPC)

proiect ESFRI

6 Instalația de Interes național IRASM

0,5 0,1

21

Anexă: Lista infrastructurilor de cercetare

- În domeniul Energie, Mediu și Schimbări Climatice:

ACTRIS

ALFRED

DANUBIUS-RI

EMSO – EUXINUS

EPOS

ICOS

LIFEWATCH

- În domeniul Bioeconomie:

EU-OPENSCREEN

METROFOOD

MIRRI

- În domeniul Tehnologii Noi și Emergente:

ELI-NP

CETAL

FAIR

HL-LHC

SPIRAL 2

KM3NET 2.0

CERIC-ERIC

- În domeniul Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Spațiu și Securitate:

PRACE

ISS

- În domeniul Patrimoniul Social și Cultural

ESS

CESSDA

E-RIHS

22

ENERGIE, MEDIU ȘI SCHIMBĂRI CLIMATICE

ACTRIS

A. Acronim și denumire completă

ACTRIS - Aerosol, Clouds and Trace Gases Research InfraStructure (infrastructură de

cercetare a aerosolilor, norilor și gazelor minore). ACTRIS-RO reprezintă componenta

românească a infrastructurii ACTRIS, pentru care România și-a afirmat sprijinul politic și

financiar la Forumul Strategic European pentru Infrastructuri de Cercetare - ESFRI.

B. Domeniul științific

Științele Pământului (observarea și cercetarea atmosferei terestre)

C. Scop

Scopul principal al infrastructurii ACTRIS constă în observarea și explorarea pe termen

lung a atmosferei terestre, cu aplicații directe în caracterizarea calității aerului,

înțelegerea schimbărilor climatice, îmbunătățirea și validarea modelelor de prognoză.

Activitățile de cercetare sunt concentrate în direcția studiului aerosolilor, norilor și

compușilor atmosferici gazoși cu timp de viață limitat din atmosfera joasă (de la sol până

în stratosferă), care au impact semnificativ asupra vremii, climei și calității vieții.

D. Statut juridic

Odată cu includerea oficială a ACTRIS pe roadmap-ul ESFRI în martie 2016, următorul

pas constă în stabilirea statutului juridic și a formei de guvernanță a infrastructurii. În

perspectivă se urmărește ca infrastructura ACTRIS să dobândească statutul juridic ERIC

(European Research Infrastructure Consortium). Comunitatea ACTRIS-RO a făcut deja

primii pași în realizarea demersurilor necesare pentru a se alinia la obiectivul specific al

programului RO-ESFRI-ERIC, prin consolidarea participării entităților din România ca

parteneri în infrastructuri pan-europene de cercetare, menționate ca proiecte active în

roadmap-ul 2016 al ESFRI.

E. Descriere

Conceptul ACTRIS este fundamentat de o serie pe proiecte de cercetare în domeniul

atmosferei, proiecte finanțate independent în programele cadru ale Uniunii Europene

FP5, FP6, FP7 și Orizont 2020. S-au creat astfel rețele și supersite-uri de observare și

analiză a aerosolilor, norilor și gazelor cu timp de viață limitat în atmosferă, care s-au

23

constituit ulterior în “federația” de rețele ce a condus în prezent la infrastructura ACTRIS.

Deținând toate premisele necesare pentru a fi considerată o infrastructură de interes

European, în 2015 a fost depusă cererea de includere a infrastructurii ACTRIS pe road-

map-ul ESFRI. Demersurile, constând în punerea la dispoziție a resurselor de cercetare, a

expresiilor de interes precum și declararea sprijinului financiar și politic necesar, au avut

ca rezultat final includerea ACTRIS pe roadmap-ul ESFRI.

ACTRIS este o infrastructură distribuită, cu stații de observare în 21 de țări europene,

înglobând tehnici de măsurare diferite, in situ, în coloană şi profile. Ansamblul stațiilor

de observare din fiecare țară formează Facilitățile Naționale. ACTRIS este deja

operațională, dar o semnificativă re-organizare este de așteptat în cursul fazei de

pregătire, în care se vor defini și principiile de guvernanță. O mare parte dintre

componentele infrastructurii asigură accesul cercetătorilor la laboratoare, principala

contribuție fiind asigurată de facilitățile centrale, mai precis de Centrul de Date și de

Centrele de Calibrare Expertiză. Centrul de Date asigură accesul liber la produsele de

date atmosferice pentru toți utilizatorii, în conformitate cu prioritățile Comisiei Europene

privind Piața Unică Digitală și Open Science. Centrele de Expertiză asigură servicii de

calibrare a instrumentelor, elaborare de proceduri, standarde, algoritmi de evaluare a

datelor și training pentru stațiile de observare, precum și o serie de servicii inovative

(inclusiv dezvoltare și testare de prototipuri) pentru companiile private producătoare de

instrumente de cercetare din domeniul de expertiză al ACTRIS.

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 2.154.000 euro; Costuri anuale de operare: 818.600 euro

G. Contact

ACTRIS -Website: http://www.actris.eu/

Website: http://actris.ro/ INCD pentru Optoelectronică - INOE 2000

H. Imagine reprezentativă

http://www.actris.eu/

http://actris.ro/

24

ALFRED


ALFRED - Advanced Lead Fast Reactor European Demonstrator Infrastructure

Infrastructura CDI pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb


Fizică și tehnologie nucleară, reactori nucleari rapizi de generație 4

Reactori nucleari de fisiune / Reactori nucleari rapizi răciți cu plumb

C. Scop

Realizarea bazei experimentale necesară pentru programul de cercetare-dezvoltare

tehnologică și demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb în vederea

utilizării pentru producerea de energie electrică fără emisii de carbon și diferite aplicații

neenergetice.

Reprezentând testarea și calificarea integrală, la o scară relevantă, instalația de

demonstrație este o etapă obligatorie pentru domeniul energetic nuclear (infrastructura

este obligatorie pentru susținerea procesului de autorizare a operării instalației la nivel

industrial pentru furnizarea energiei electrice sau cogenerare).

D. Statut juridic

În curs de stabilire. Posibil AISBL – Asociație Internațională Non-Profit conform

legislației internaționale. Operatorul infrastructurii este RATEN ICN, autorizat de către

organismul de reglementare (CNCAN) pentru operarea de instalații nucleare (reactorul

TRIGA).

E. Descriere

Infrastructura CDI pentru demonstrarea tehnologiei reactorilor rapizi răciți cu plumb

ALFRED ce urmează a fi construită pe platforma ICN constă în 6 instalații experimentale

de cercetare-dezvoltare-testare-demonstrare, demonstratorul ALFRED, un hub central și

Centrul de Excelență în tehnologia LFR « Lead School ». Toate acestea urmează a fi

integrate în infrastructura distribuită i-CRADLE, o infrastructură pan-europeană cu acces

deschis.

Cele 6 instalații experimentale sunt:

ATHENA destinată testării componentelor la scară 1:1, investigării rupturii tubului

25

generatorului de abur și interacțiunii fluid – structură, precum și evaluării

comportamentului sistemelor într-o configurație piscină;

ChemLab laborator specializat în chimia plumbului și a gazului de acoperire, precum

și a comportării sistemelor auxiliare în plumb;

HELENA 2 destinată testării în plumb a diferitelor componente și subansamble din

componenta ALFRED (tip buclă);

Meltin’Pot destinată studiului interacției combustibil – agent de răcire;

Hands-ON destinată manipulării subansamblelor din zona activă a reactorului și

testarea funcționarii lor în aer;

ELF destinat testelor de anduranță a sistemelor reactorului.

Toate aceste instalații experimentale, unice în lume, vor permite implementarea

programului de cercetare-dezvoltare, de testare și calificare a materialelor,

componentelor și sub-ansamblurilor necesare realizării demonstratorului ALFRED, precum

și obținerii de noi date experimentale pentru validarea codurilor (instrumentelor) de

calcul și analiza predictivă.

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 1.404.700.000 euro

Costuri anuale de operare: 35.500.000 euro

G. Contact

ICN Pitești - RATEN ICN, platforma Mioveni

Nu exista un site web dedicat în România. Consorțiul FALCON a inițiat site-ul pentru

ALFRED: http://www.alfred-reactor.eu găzduit de ENEA. Site-ul este in curs de

actualizare.


http://www.alfred-reactor.eu/

26

DANUBIUS-RI


DANUBIUS-RI - Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu-Mare


Mediu și modificări climatice, cu puternic caracter interdisciplinar

C. Scop

Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu - Mare DANUBIUS-RI își

propune să reprezinte infrastructura de cercetare pan-europeană a cercetărilor

interdisciplinare care au ca scop fundamentarea managementului integrat al acestora.

Sistemele fluviu – mare vor fi analizate la nivelul întregului bazin hidrografic, de la izvoare

și până la zona marină de sub influența fluviilor. O atenție specială este acordată mediilor

de tranziție (delte, estuare, lagune), având în vedere că procesele care le guvernează

sunt încă insuficient cunoscute și înțelese în detaliu.

Obiectivele principale ale DANUBIUS – RI sunt: (i) perfecționarea gestiunii sustenabile,

inovative și adaptative a sistemelor fluviu-mare, zonelor umede, deltelor, lagunelor,

ecosistemelor costiere prin cunoașterea în detaliu și în profunzime a proceselor care

influențează evoluția ambientală a acestora; (ii) dezvoltarea economiei bazată pe

cunoaștere ca bază a creșterii economice a regiunilor din cadrul sistemelor Fluviu – Mare

fără a periclita biodiversitatea lor naturală; (iii) creșterea gradului de participare a

comunităților locale la gestiunea sustenabilă a sistemelor menționate mai sus.

D. Statut juridic

Proiectul DANUBIUS-RI urmărește să obțină statutul de persoană juridică pan-

europeana tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) în perioada de timp

oferită de Roadmap-ul ESFRI 2016 (10 ani, țintă 2023).

E. Descriere

Proiectul DANUBIUS – RI este considerat de Guvernul României proiect strategic de

importanță națională pentru România (Memorandum semnat de Prim-Ministrul României

pe 7 Octombrie 2014). De asemenea, are statutul de Proiect Fanion (flagship) în cadrul

Strategiei europene pentru regiunea Dunării (SUERD).

Proiectul DANUBIUS – RI a fost inclus, în urma unei selecții la nivel european deosebit

de severe (2015-2016), în noua „Foaie de parcurs” ESFRI (European Strategy Forum for

Research Infrastructures) (anunțată public în ziua de 10 martie 2016 la Amsterdam), fiind

27

primul proiect pan-european de infrastructură de cercetare distribuită coordonat de la

început de către România. În urma recunoașterii sale prin includerea pe Foaia de Parcurs

ESFRI 2016, Comisia Europeană a sprijinit dezvoltarea pan-europeană a DANUBIUS-RI prin

finanțarea fazei pregătitoare – proiectul Horizon 2020 DANUBIUS PP (Preparatory Phase,

în valoare de circa 4 de milioane Euro). DANUBIUS PP a debutat pe 1 decembrie 2016 și

va dura trei ani. DANUBIUS – RI, fiind o infrastructură pan-europeană distribuită, are o

structură răspândită în statele care, pe lângă componenta științifică puternică, sunt gata

să asigure și sprijin din punct de vedere logistic, instituțional, politic și financiar.

Conceptele dezvoltate în cadrul DANUBIUS-RI vor fi pentru început testate în 8 zone pilot.

Componenta românească a proiectului va consta dintr-un Centru de coordonare (Hub)

al infrastructurii pan-europene (situat în Delta Dunării, la Murighiol, unde există un teren

de 10 ha destinat acestuia), un Centru de Date și Super-Site-ul Delta Dunării. În afară

de componentele care intră în sens strict în componența viitorului ERIC DANUBIUS-RI,

România beneficiază și de o puternică comunitate de utilizatori, vasta rețea de unități de

cercetare și de învățământ superior care vor conlucra pentru realizarea obiectivelor din

cadrul Cărții Albe DANUBIUS – RI (Program științific și de management).

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 200.000.000 euro


G. Contact

INCD GeoEcoMar

Nucleul central (Hub) – comuna Murighiol, Județul Tulcea, Regiunea SE, Romania

Website:

Centrul International de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu – Mare

www.danubius-ri.eu

Proiect HORIZON 2020 DANUBIUS Preparatory Phase – www.danubius-pp.eu


http://www.danubius-ri.eu/

http://www.danubius-pp.eu/

28

EMSO – EUXINUS


EUXINUS - Rețeaua “Black Sea Security” și Centrul Național de Monitorizare și

Alarmare la Hazarde Naturale Marine


Cercetare marină

C. Scop

România este reprezentată în cadrul EMSO ERIC prin INCD GeoEcoMar. Acesta pune la

dispoziția EMSO ERIC date în timp real despre parametrii fizico-chimici și biologici ai

coloanei de apă, pe diferite adâncimi, date folosite pentru avertizări timpurii la hazarde

marine, provenite de la rețeaua de observatoare marine și costiere EUXINUS (3

observatoare de larg, un observator costier), stocate în baza de date din cadrul Centrului

Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine, care funcționează la

sucursala INCD GeoEcoMar Constanța, cât și experiența personalului implicat în buna

funcționare a întregului sistem. România participă în EMSO ERIC prin Centrul Național de

Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS (balize din larg de coastă).

Centrul Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS,

funcționează în cadrul sucursalei Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare pentru

Geologie și Geo-ecologie Marină – GeoEcoMar, Constanța. Acesta stochează și prelucrează

informațiile transmise de către rețelele de echipamente care compun Black Sea Security

System.

D. Statut juridic

EMSO are statut de ERIC din anul 2016. România este membru fondator.

E. Descriere

Cercetarea geologică – geofizică, oceanografică și biologică a bazinului Mării Negre

constituie principalul domeniu de activitate al INCD GeoEcoMar. Cunoașterea structurii

geologice adânci și superficiale a regiunii Mării Negre a permis punerea în evidență a

principalelor hazarde din domeniul marin, care pot prezenta un grad mai mare sau mai

mic de risc pentru zonele costiere. Aceste hazarde sunt reprezentate de fenomene

naturale cum sunt alunecările și prăbușirile submarine, cutremurele, colapsurile de

sedimente datorate degazificărilor bruște, precum și de fenomenele meteo extreme,

valuri extreme etc. Rețeaua “Black Sea Security” și Centrul Național de Monitorizare –

Alarmare la Hazarde Naturale Marine EUXINUS sunt primele și unicele sisteme de

29

monitorizare în timp real al mediului marin din Marea Neagră. Ele furnizează în timp real

și într-un flux continuu informații privind calitatea și dinamica maselor de apă din partea

de Vest a Mării Negre, seismicitatea zonei și prognozează posibilitatea apariției

hazardurilor marine de risc pentru zona costieră a mării. Este pentru prima dată când

comunitatea științifică care studiază mediul marin are acces direct și continuu la

informațiile referitoare la mediul marin.

În contextul în care INCD GeoEcoMar coordonează realizarea celui de-al doilea proiect

strategic al României – Centrul Internațional de Studii Avansate Dunăre – Delta Dunării –

Marea Neagră – existența Centrului Național de Monitorizare – Alarmare la Hazarde

Naturale Marine EUXINUS asigură buna conexiune între DANUBIUS-RI și proiectul EMSO – în

condițiile specifice ale sistemului Dunăre – Deltă – Marea Neagră. Datele stocate în

Centrul EUXINUS vor putea fi utilizate și pentru activitatea Centrului Internațional

dedicat sistemelor râu – deltă – mare, ce va funcționa în Delta Dunării.

Furnizarea în timp real a datelor științifice, specifice domeniului marin permite deja

cercetătorilor creșterea gradului de cunoaștere a fenomenelor marine, simplificând în

mod decisiv modelarea acestora, atât din punct de vedere geologic, cât și biologic și

meteorologic. Dacă cunoașterea proceselor hidrodinamice de suprafață (direcții și viteze

de curenți) a fost posibilă și până în prezent, sistemul va permite și monitorizarea celor

produse în adâncime și în apropierea fundului mării. Același lucru va fi posibil și pentru

cunoașterea unor parametri ai apei, precum: temperatură, salinitate, fluorescență, etc.,

toate cu implicații directe asupra calității și dezvoltării ecosistemelor marine.

F. Estimare costuri


Costuri anuale de operare: 700.000 euro

G. Contact

Pentru EMSO România / Euxinus: INCD GeoEcoMar

Website: www.geoecomar.ro


http://www.geoecomar.ro/

30

EPOS


EPOS - European Plate Observing System


Științele Pământului/ Mediu

C. Scop

EPOS reunește cercetătorii din domeniul Științelor Pământului, infrastructuri de

cercetare naționale, experți ICT (Tehnologia Informației & Comunicațiilor), factori de

decizie și publicul larg pentru dezvoltarea de noi concepte și tehnologii care să răspundă

la întrebările venite din partea societății privind hazardele naturale și fenomenele

geodinamice (inclusiv geo-resursele) legate de mediul înconjurător și calitatea vieții.

Scopul general al EPOS este de a dezvolta o platforma comprehensivă de cercetare

europeană, multidisciplinară, pentru domeniul Științelor Pământului. Caracterul

federalizat, inovator al proiectului se bazează pe punerea în comun a capacităților de

furnizare de date multidisciplinare de înaltă calitate, implicarea experților TIC care să

garanteze crearea de noi oportunități de e-science și pe efectul stimulativ datorat

implicării utilizatorilor.

D. Statut juridic

Proiect activ ESFRI, cu formalități în derulare pentru a obține statutul de ERIC-EPOS.

E. Descriere

EPOS - Faza Pregătitoare (EPOS PP) s-a derulat în perioada 2010-2014 și a fost

finanțată de Comisa Europeana în Programul Cadru FP7. Acest proiect a inclus 20 de

parteneri din 18 țări și o organizație internațională (ORFEUS). Cinci dintre aceste țări

participante au fost parteneri asociați împreună cu o organizație internațională (EMSC).

EPOS PP a avut ca obiectiv principal crearea cadrului de integrare al infrastructurilor

de cercetare naționale și internaționale, din domeniul Științelor Pământului, existente

sau în curs de dezvoltare, cu scopul final de a îmbunătăți accesul la date, produse și

servicii. Acest lucru a fost pe de o parte posibil datorită suportului de care EPOS s-a

bucurat în rândul autorităților naționale din țările implicate și, pe de altă parte, pentru

că EPOS a garantat ca serviciile dezvoltate și implementate vor respecta și urmări

îndeaproape prioritățile și strategiile naționale. Cu scopul de a coordona integrarea

acestei infrastructuri complexe, EPOS a propus o arhitectura, creionată de comunitatea

31

științifică și aprobată de către Consiliul Reprezentanților Guvernamentali (Board of

Governmental Representatives) care, luând în calcul aspectele tehnice, legale și

financiare, să permită structurii create să funcționeze ca o entitate de sine stătătoare,

dar distribuită și sustenabilă.

Faza de Implementare a EPOS (EPOS IP) urmează să se deruleze între 2014 și 2019,

ca o continuare a EPOS PP, având două direcții principale de acțiune: implementarea

acțiunilor propuse în Faza de Implementare a proiectului (finanțat de Comisia Europeană

în cadrul programului Orizont 2020) și crearea de entități legale EPOS - ERIC.

Datele caracteristice fiecărui domeniu al Științelor Pământului vor fi furnizate de către

comunitățile științifice prin intermediul furnizorilor de date (infrastructuri de

monitorizare, de cercetare sau alte organizații). Cu acest scop se vor dezvolta și

implementa metodologii și instrumente TIC dedicate pentru acces, vizualizare și

procesare.

Datele disponibile vor fi verificate și certificate, din punct de vedere al standardelor

de calitate și format, pentru a certifica conformitatea cu standardele internaționale

dezbătute, stabilite și agreate de fiecare comunitate în parte.

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 309.212 euro

Costuri anuale de operare: neprecizate

G. Contact

Partener roman proiect: Institutul National de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica

Pământului (INCDFP), www.infp.ro

Coordonator proiect: ISTITUTO NAZIONALE DI GEOFISICA E VULCANOLOGIA / Institutul

National de Geofizica și Vulcanologie (INGV), Roma, Italia, www.ingv.it

Website: https://www.epos-ip.org/


http://www.infp.ro/

http://www.ingv.it/

https://www.epos-ip.org/

32

ICOS


ICOS - Integrated Carbon Observation System (Sistem Integrat de Observare a

Carbonului).


Științele pământului (observarea și cercetarea atmosferei terestre și a schimburilor

atmosferă-ecosistem)

C. Scop

Misiunea ICOS este construirea unui singur tipar/set de date coerent distribuit pentru

a facilita cercetarea privind gazele cu efect de seră, emisiile asociate și rezervoarele

naturale, datele fiind asimilate în modele biogeochimice și ecologice. ICOS urmărește

realizarea de cercetări complexe care să ducă la o înțelegere adecvată a bugetelor și

perturbărilor în circuitele gazelor cu efect de seră, a surselor și rezervoarelor, a factorilor

de comandă naturali și antropici și a mecanismelor de control. Datele și cunoștințele

acumulate urmăresc reducerea gradului de incertitudine al modelului global atmosferic și

la nivelul predicțiilor concentrațiilor gazelor cu efect de seră.

D. Statut juridic

ICOS din 2015 are statut legal, adoptând forma de guvernanță tip ERIC - European

Research Infrastructure Consortium.

La nivel național comunitatea științifică deja s-a coagulat, oferind scrisori de suport

pentru aceasta. Pentru că din România, în prezent, pot participa la această rețea, pornind

de la infrastructura existentă sau în curs de realizare, trei institute și o universitate: INOE,

GEOECOMAR, INFP si Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Acestea sunt în curs de

semnare a unui memorandum de cooperare și de reprezentare a României în ICOS.

E. Descriere

ICOS-RO reprezintă componenta românească a infrastructurii ICOS, pentru care

România are sprijin obținut prin scrisori de suport din partea coordonatorului ICOS.

Aceasta este în curs de realizare, România demarând procedurile de construcție a stațiilor

ICOS și de aderare la infrastructură.

Încă din octombrie 2006, Roadmap-ul European al Forumului european pentru

infrastructuri de cercetare (ESFRI) și mai târziu în 2008, a recunoscut importanța furnizării

33

de răspunsuri la întrebări legate de schimbările climatice și a recunoscut infrastructura

de cercetare ICOS drept una dintre Infrastructurile de cercetare de importanță majoră

pentru următorii 20 de ani. În perioada 2008-2013 a avut loc etapa pregătitoare, iar între

2013-2016 a avut loc faza de construcție, etapă în care s-a decis că ICOS se va pregăti

pentru a forma o structură de guvernanță ERIC condusă de sediul central, care a fost

atribuită Finlandei. În 2016 a fost demarată faza operațională (landmark). ICOS s-a extins

semnificativ în ultimii ani, multe țări membre reușind să obțină finanțare pentru

participarea la infrastructura ICOS (Franța, Finlanda, Belgia, Flandra), Germania,

Republica Cehă, Danemarca, Suedia, Norvegia, Marea Britanie, Irlanda, Italia). Câteva

dintre aceste țări încă își mai revizuiesc acum infrastructura site-urilor pentru a fi în

conformitate cu standardele ICOS.

Servicii furnizate de către ICOS

ICOS-RI a fost creat deoarece a fost considerat important să se stabilească un sistem

susținut de observare a gazelor cu efect de seră care să permită o cercetare de înaltă

calitate privind schimbările climatice și să crească gradul de utilizare a datelor cercetării.

Astfel că principalele servicii furnizate sunt:

Platforma pentru cooperare (integrarea diferitelor domenii);

Date observaționale de calitate (ex. gazele cu efect de sera și fluxurile energetice)

Produse elaborate cum ar fi vizualizări avansate și hărți de fluxuri în timp și spațiu

prin intermediul Portalului Carbonului

Material pentru factorii de decizie (politic și educațional)

Servicii furnizate către țările care devin membre ICOS :

Tehnici și procese armonizate de măsurare a emisiilor de gaze cu efect de seră,

Informații actualizate privind activitățile din ICOS RI,

Suport pentru instrumentele, protocoalele și instruirea personalului,

Armonizarea datelor și prelucrare la nivel unitar,

Finanțare UE disponibilă pentru infrastructurile de cercetare UE,

Servicii pe care urmează să le furnizeze ICOS-RO

• Furnizarea de date privind schimbul de gaze cu efect de seră al ecosistemelor tipice

zonelor umede deltaice către comunitatea științifică.

• Furnizarea de site-uri de testare pentru sistemele naționale de monitorizare.

34

• Dezvoltarea și extinderea infrastructurilor existente pentru îmbunătățirea

înțelegerii proceselor, prin colaborarea cu alte rețele de cercetare din domenii conexe

sau adiacente.

• Cele două site-uri vor avea un rol central în dezvoltarea de cercetări în domeniul

fluxurilor, schimburilor ecositeme-atmosferă și a bugetelor gazelor cu efect de seră,

dezvoltându-se colaborări cu autoritățile responsabile din domeniu (Ministerul Mediului,

agenții de mediu etc.) pentru furnizarea de date și produse.

• Prin participarea la ICOS, România, va contribui activ la dezvoltarea know-how-

ului în domeniul observațiilor gazelor cu efect de seră, cu scopul de a aduce aceste

cunoștințe în beneficiul utilizatorilor și cercetătorilor.

• Furnizarea de informații publicului privind schimbările climatice și gazele cu efect

de seră.

F. Estimare costuri



G. Contact

ICOS - Erik Palméninaukio 1, FI-00560 Helsinki, FINLAND

Website: http://www.icos-ri.eu

ICOS-RO Institutul National de Cercetare –Dezvoltare pentru Optoelectronică -

INOE 2000, str. Atomiștilor nr. 409, Măgurele – Ilfov077125, România, persoană de

contact: Dr. Fiz. Doina Nicoleta Nicolae, email: [email protected]


http://www.icos-ri.eu/

mailto:[email protected]

35

LIFEWATCH


LifeWatch, E-Science European Infrastructure for Biodiversity and Ecosystem Research

(Consorțiu european de infrastructură pentru e-știință pentru cercetare ecosistemică și

biodiversitate)


Științele Pământului (biodiversitate / capital natural)

C. Scop

Principala sarcină a LifeWatch ERIC este de a dezvolta și opera o infrastructură de

calcul distribuită la nivel european și sistemele informaționale necesare pentru a mobiliza

și integra datele disponibile și achiziționate în timp real care descriu capitalul natural și

elaborarea de algoritmi necesari în domeniul cercetării ecosistemelor și a biodiversității.

De asemenea, infrastructura furnizează capacitatea analitică necesară pentru analizarea

unor seturi de date care necesită capacitate mare de calcul (ex. big-data).

D. Statut juridic

ERIC din martie 2017

E. Descriere

Din punct de vedere legal, în data de 17 martie 2017, Comunitatea Europeana a

acordat statutul de ERIC pentru LifeWatch. În acest moment LifeWatch – ERIC pune la

dispoziția celor interesați o infrastructură de calcul puternică capabilă să opereze cu

seturi mari de date, găzduită de Spania. Italia oferă servicii legate de interfațarea și

dezvoltarea de fluxuri de lucru cu datele pentru a facilita utilizarea infrastructurii de

calcul, iar Olanda asigură servicii de monitorizare a migrațiilor păsărilor.

La nivel național LifeWatch Romania își propune:

• dezvoltarea de aplicații care să permită interoperabilitatea, analiza și integrarea

datelor și modelarea;

• o comunicare prin elaborarea unei baze de metadate care să permită integrarea

informațiilor existente, calitatea și dreptul de proprietate asupra acestora,

accesibilitatea etc. și elaborarea unui portal unic în care se pot adăuga și vizualiza (de

către toți potențialii utilizatori) date care privesc diversitatea biologică și a ecosistemelor

(capitalului natural) la nivel național;

• creșterea capacității de a genera date, în domenii prioritare, prin dezvoltarea unei

36

rețele de senzori la nivel național, capabilă sa transmită în mod continuu date privind

diversitatea biologică (ex. senzori care înregistrează valorile unor indici de vegetație,

camere foto pentru fenologie în ecosisteme forestiere, agroecosisteme etc.; senzori

acustici care pot monitoriza prezența unor specii - lilieci, păsări, insecte etc. sau a unor

fenomene cu manifestare sonoră - furtuni).

• dezvoltarea a două laboratoare virtuale având ca scop dezvoltarea cunoașterii asupra

zonelor umede europene și a ecosistemelor montane din zona munților Carpați.

F. Estimare costuri



G. Contact

Asociaţia LifeWatch-România

Plaza España, 41013 Sevilla, Spania

Website: http://www.lifewatch.eu


http://www.lifewatch.eu/

37

BIOECONOMIE

EU-OPENSCREEN


EU-OPENSCREEN reprezintă Infrastructura de Cercetare Europeană denumită

Infrastructura Europeană de Cercetare - Platforme de Screening Open Acess pentru Chimia

Biologică (EU-OPENSCREEN European Infrastructure of Open Screening Platforms for

Chemical Biology)


Domeniul științific de activitate aferent consorțiului EU-OPENSCREEN este Chimia

Biologică, un domeniu nou, interdisciplinar de cercetare, care a rezultat din fuziunea a

două domenii "clasice" farmacologie și biologie celulară și care studiază efectele

compușilor chimici asupra sistemelor biologice.

C. Scop

Obiectivul prioritar al EU-OPENSCREEN este de a facilita înțelegerea proceselor

moleculare fundamentale care guvernează funcțiile biologice la nivelul căilor de

semnalizare, a celulei, țesuturilor și organismelor. Prin aplicarea unui model de

colaborare bine fundamentat, utilizatorii infrastructurii și EU-OEPNSCREEN ERIC împreună

cu site-urile partenere vor identifica și dezvolta compuși chimici noi care prezintă

răspunsuri biologice specifice în organisme, celule și componente celulare. EU-

OPENSCREEN oferă cercetătorilor din instituțiile academice, companiilor mici și mijlocii

precum și organizațiilor industriale acces liber la resursele comune.

D. Statut juridic

EU-OPENSCREEN va adopta forma legală denumită European Research Infrastructure

Consortium (ERIC).

E. Descriere

Spre deosebire de infrastructurile de cercetare de dimensiuni unice, care necesită o

achiziție complicată și fină a obiectivelor importante, construcția platformei EU-

OPENSCREEN este destul de simplă. Următoarele sarcini sunt programate în primele 12

luni ale fazei de implementare:

- configurarea și personalul Oficiului Central EU-OPENSCREEN ERIC;

- achiziționarea și controlul de calitate a colecției de compuși comerciali;

38

- începerea colectării compușilor chimici proveniți din laboratoarele academice;

- înființarea sediului central de administrare a compușilor (actualizarea unui site

partener existent);

- și upscaling-ul bazei de date.

F. Estimare costuri



G. Contact

Leibniz-Institut für Molekulare Pharmakologie (FMP) Berlin, Germania, Website:

http://www.eu-openscreen.eu/

Din România: Institutul de Chimie din Timișoara al Academiei Române


http://www.eu-openscreen.eu/

39

METROFOOD


METROFOOD – Infrastructure for promoting Metrology in Food and Nutrition

(Infrastructură pentru promovarea Metrologiei în Alimentație și Nutriție)

B. Domeniu științific

În cadrul programului Orizont 2020 (Call: H2020-INFRADEV-2016-2017), domeniul

științific este: HEALTH & FOOD. În Strategia Națională CDI (2014-2020), se încadrează în

domeniul de specializare inteligentă BIOECONOMIE.

C. Scop

METROFOOD-RI este o nouă infrastructură de cercetare de interes global, distribuită

în 17 țări, prin intermediul căreia se vor putea desfășura diferite activități care să sprijine

colectarea și măsurarea fiabilității datelor, precum și cercetarea de bază și de frontieră

în domeniul alimentației și nutriției. Obiectivul general este de a crește excelența

științifică în domeniul calității și siguranței alimentelor, prin promovarea metrologiei în

domeniul alimentației și nutriției, permițând coordonarea la nivel european și, în viitor,

la nivel global.

METROFOOD-RI are drept scop consolidarea cunoștințelor științifice, promovarea

cooperării științifice și încurajarea interacțiunii dintre diversele părți interesate și

crearea unei baze de date comune, incluzând informații și cunoștințe, de ultimă oră, din

domeniu.

D. Statut juridic

Statutul juridic planificat pentru METROFOOD-RI este ERIC. Se preconizează să se

aplice pentru statutul juridic ERIC în 2020.

E. Descriere

Misiunea METROFOOD-RI este de:

a îmbunătăți calitatea și fiabilitatea rezultatelor măsurătorilor

a pune la dispoziție și a distribui date, informații și instrumente metrologice

a îmbunătăți excelența științifică în domeniul calității și siguranței produselor

alimentare

a consolida cunoștințele științifice, a promova cooperarea și integrarea științifică

40

Procesul de realizare a METROFOOD-RI a fost demarat acum câțiva ani și constă în mai

multe etape progresive. Astfel METROFOOD-RI este un proiect european de infrastructură

de cercetare depus pentru ESFRI Roadmap 2016 în martie 2015 și care a fost listat ca

"Emerging" la ESFRI Roadmap 2016.

În proiectul PRO-METROFOOD, IBA București coordonează WP2 Strategic Planning și

este implicată activ în celelalte WPs. METROFOOD-RI implică multiple activități printre

care și colectarea, diseminarea și schimbul de informații privind principiile, terminologia,

instrumentele și necesitățile metrologice în domeniul alimentației și nutriției;

armonizarea și integrarea bazelor de date privind compoziția produselor alimentare;

dezvoltarea de noi instrumente standardizate pentru calitatea, siguranța și autenticitatea

alimentelor.

METROFOOD-RI va fi construit pe un model Hub și Nod format dintr-un Hub central în

Italia și o rețea de 17 Noduri naționale, câte unul pentru fiecare țară (Belgia, Republica

Cehă, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Olanda, Portugalia,

Republica Macedonia, România, Republica Slovenia, Spania, Elveția, Turcia).

Unele Noduri Naționale - de obicei, cele ale țărilor cu mai mulți parteneri (de exemplu:

Italia, Franța, Republica Macedonia, Olanda, Slovenia) vor fi, la rândul lor, organizate

într-o rețea de Centre. Partenerul internațional (FAO) va fi un centru al Nodului IT, fiind

localizat la Roma.

A. Estimare costuri



E. Contact

IBA București

Coordonator european: ENEA – Agenzia Nazionale per le Nuove Tecnologie, l’Energia e

lo Sviluppo Economico Sostenibile (Italian National Agency for New Technologies, Energy

and Sustainable Economic Development), Roma, Italia

Website: www.metrofood.eu

Va fi pregătită o pagină a nodului din România a METROFOOD-RI.

F. Imagine reprezentativă

from farm to fork

http://www.metrofood.eu/

41

MIRRI


MIRRI – Microbial Resource Research Infrastructure („Infrastructură de Cercetare

pentru Resurse Microbiene”)


Sănătate

C. Scop

Infrastructura de cercetare MIRRI reprezintă o infrastructură de cercetare distribuită

care are ca obiectiv principal să coordoneze accesul la resurse gestionate individual prin

dezvoltarea unei platforme pentru suportul cercetării-dezvoltării în domeniul

biotehnologiei.

D. Statut juridic

MIRRI este organizată ca infrastructură de cercetare europeană, fiind inclusă în

Roadmap-ul european ESFRI din anul 2010.

E. Descriere

Resursele microbiene sunt recunoscute ca materii prime esențiale pentru progresul

medical și pentru biotehnologie, agricultură, tehnologie alimentară și cercetări în

domeniul științelor vieții. MIRRI oferă informații și legătura cu seturi de date care

facilitează cercetătorilor selectarea organismelor de care au nevoie în cercetările lor și

conduc la dezvoltarea de soluții inovative. MIRRI sprijină cercetătorii din domeniul

academic și bio-industrie să aibă acces la resurse genetice prin intermediul portalului

MIRRI, a acoperire largă a resurselor genetice, precum și interoperabilitatea datelor,

creșterea transferului de cunoștințe către utilizatori și implementarea de bune practici.

De asemenea, MIRRI contribuie la dezvoltarea spațiului ERA prin asigurarea accesului

la un portal unic care oferă acces la o largă paletă de resurse, date și expertiză. De

asemenea, această infrastructură de cercetare contribuie la atingerea obiectivelor

propuse prin Programul pentru sănătate, securitate alimentară, agricultură, silvicultură

și cercetări maritime din Programul cadru de cercetare și inovare al UE – Orizont 2020. În

cadrul consorțiului acestei infrastructuri participă 8 state europene: Republica Cehă,

Danemarca, Grecia, Finlanda, Letonia, România, Slovacia și Germania, ultima menționată

având calitatea de coordonator.

MIRRI a fost recunoscută infrastructură europeană în anul 2010, faza de pregătire

desfășurându-se în perioada 2012-2016. Se intenționează ca MIRRI să aibă în viitor statutul

42

de infrastructură ERIC. În perioada 2017-2019 se va desfășura faza de construcție, iar din

anul 2019 este planificat ca infrastructura să devină operațională.

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 6.200.000 EUR

Costuri anuale de operare: Neprecizate

G. Contact

Din România: ICCF București

Coordonator: Institutul Leibniz DSMZ, Braunschweig, Germania

Website http://www.mirri.org/

H. Imagine reprezentativă:

http://www.mirri.org/

43

TEHNOLOGII NOI ȘI EMERGENTE

ELI - NP


Extreme Light Infrastructure (ELI-NP)


Fizica nucleară pe baza fasciculelor ultra-intense de radiații vizibile (laser) și invizibile

(gamma).

C. Scop

ELI-NP va fi cea mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserilor

de mare putere și a fasciculelor gamma, cu parametrii unici care vor permite abordarea

unui spectru amplu de tematici de cercetare, ale căror aplicații vor fi promovate în folosul

societății.

ELI-NP reprezintă pilonul de fizică nucleară al infrastructurii europene distribuite ELI

(Extreme Light Infrastructure) pentru cercetări de cel mai înalt nivel în domeniul laserilor

de putere ultra-înaltă, al interacțiunii laser-materie și surselor secundare de radiație,

implementat în România, Ungaria și Republica Cehă. Având în vedere că este prima

unitate de cercetare europeană pe scară largă situată în România, ELI-NP va deveni prima

infrastructură de referință pentru cercetarea științifică națională (vârful de lance pentru

cercetarea științifică din țara noastră), care abordează frontierele fizicii fundamentale,

noua fizică nucleară și astrofizică, precum și aplicațiile din managementul materialelor

nucleare, știința materialelor și științele vieții nucleare.

D. Statut juridic

Proiectul ELI-NP este implementat de către Institutul Național de Fizică și Inginerie

Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH). După ce ELI-NP va deveni operațional, acesta va face

parte dintr-un institut pan-european de cercetare, ELI-ERIC, aprobat de Comisia

Europeană, care va acționa în conformitate cu propriul regulament și va contribui în mod

semnificativ la consolidarea și promovarea cercetării europene științifice la nivel mondial.

E. Descriere

Faza pregătitoare a proiectului ELI a fost lansată la Paris în 20-21 februarie 2008. La

finalul proiectului, în decembrie 2010, s-a hotărât ca Proiectul ELI să fie implementat în

trei țări: Republica Cehă, Ungaria și România. Pentru implementarea acestor proiecte s-

a solicitat țărilor gazdă să folosească ca finanțare Fondurile Structurale ale UE. În data

de 16 aprilie 2010, a fost semnat de către cele 3 țări gazdă, MoU de stabilire a Consorțiului

44

ELI care a devenit, la data de 11 aprilie 2013, Asociația Internațională non profit de drept

belgian (AISBL) ELI-DC (ELI – Delivery Consortium). Din ELI-DC mai fac parte Germania,

Italia și Marea Britanie.

În momentul în care se va încheia implementarea și cei trei piloni ELI vor deveni

operaționali (începând cu anul 2019), se va forma un ”institut de cercetare pan-European”

– European Research Infrastructure Consortium - ELI-ERIC, girat de Comisia Europeană,

care va acționa după reguli proprii și care va contribui semnificativ la întărirea și

promovarea cercetării științifice Europene de vârf la nivel mondial.

Proiectul ELI-NP cuprinde următoarele componente majore:

Sistemul de Laseri de Mare Putere

Sistemul Fascicul Gama de Mare Intensitate

Aranjamentele experimentale

Construcțiile civile

Resurse umane

Proiectul are o mare flexibilitate în acoperirea diverselor domenii interdisciplinare, ca

o consecință a posibilității de a utiliza simultan în cadrul experimentelor mai multe tipuri

de radiații, produse de echipamente care vor fi unice în momentul intrării în funcțiune.

Accesul la infrastructură va fi de tip “acces deschis” pentru organizații non-profit,

cercetătorii fiind în măsură să prezinte propuneri pentru experimente, care vor fi apoi

evaluate și selectate de către o comisie internațională.

F. Estimare costuri



G. Contact

IFIN-HH, Măgurele, jud. Ilfov

Website: http://www.eli-np.ro


http://www.eli-np.ro/

45

CETAL


Centrul de Tehnologii Avansate cu Laser (CETAL)


Dezvoltare de tehnologii bazate pe metode cu laser în domeniile strategice ale

economiei naționale.

C. Scop

CETAL a fost conceput ca infrastructură de cercetare pentru dezvoltarea de tehnologii

laser în domeniile procesării materialelor cu laser, caracterizărilor fotonice și al

interacției materiei radiația laser în regim ultra-intens. Scopul Centrului este de a oferi

entităților academice și industriale acces la o infrastructură de cercetare ultramodernă

și de a furniza sectorului industrial tehnologii avansate bazate pe laseri și fotonică.

D. Statut juridic

CETAL este cel mai nou departament al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare

pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației – INFLPR Măgurele. În urma finalizării

proiectului POSCCE 8PM/I 26.11.2008 (2008-2014), noul centru a devenit compartiment

de cercetare științifică în subordinea INFLPR prin Ordinul de Ministru nr. 3288/02.09.2015.

Ordinul nr. 5225 din 19.09.2016 a modificat organigrama prin introducerea în structura

CETAL a celor trei laboratoare: LaMP, PhIL și CETAL-PW.

E. Descriere

Centrul de Tehnologii Avansate cu Laseri – CETAL a fost construit prin finanțarea

integrală de către guvernul României și este primul centru de anvergură din România

destinat activității de cercetare-dezvoltare într-un domeniu de mare actualitate

economico-științifică și anume cel al laserilor și fotonicii. CETAL rivalizează cu cele mai

mari instalații de acest gen la nivel european și mondial. Activitățile științifice sunt

realizate în următoarele laboratoare:

- Laboratorul de cercetări pentru interacția materie-fascicul laser hiper-intens -

CETAL-PW;

- Laboratorul de tehnologii avansate și de frontieră prin procesare fotonică cu laser

- LaMP;

- Laboratorul de investigații în domeniul fotonicii - PhIL.

CETAL este o infrastructură de cercetare unică în România și în Sud-Estul Europei, ce

asigură cadrul necesar desfășurării de cercetări științifice în domeniul laserilor de mare

46

putere, procesării cu laser și fotonicii la cele mai înalte standarde din lume, într-o

clădire modernă, prevăzută cu laboratoare și spații tehnologice ce includ: echipamente

de cercetare-dezvoltare de ultimă generație, camere curate, un buncăr subteran ce

asigură ecranarea la radiațiile ionizante și pulsurile electromagnetice posibil a fi produse

în timpul experimentelor cu Laserul CETAL-PW, centre de date și control al

experimentelor.

Înființarea acestui centru reprezintă un pas strategic în utilizarea și concretizarea

oportunităților pe care România le are pentru a se afirma pe plan european în domeniul

laserilor de mare putere, dar și de a impulsiona relansarea industriei românești prin

dezvoltarea și implementarea în companiile locale a celor mai moderne și mai eficiente

tehnologii, cele bazate pe laseri. Atragerea în România a unui proiect de infrastructura

Europeană de talia ELI-NP a fost posibilă tocmai datorită îndeplinirii unor etape

intermediare din planul de dezvoltare a laserilor ultra-intenși, infrastructura Laserului

CETAL-PW reprezentând un avantaj esențial în dezvoltarea resursei umane de care

viitorul centru European ELI-NP are nevoie. Celelalte două laboratoare din CETAL: LaMP

și PhIL, sunt în principal dedicate cercetării aplicative, au fost concepute tocmai pentru

a promova tehnologiile fotonice și pentru a le implementa în mediul industrial. Companiile

și IMM-urile din România au acces aici la cele mai performante echipamente cu laser, pot

testa și dezvolta tehnologii noi, mai eficiente și mai ecologice.

F. Estimare costuri



G. Contact

INFLPR, Atomiștilor 409, Măgurele, jud. Ilfov.

Website: http://cetal.inflpr.ro


http://cetal.inflpr.ro/

47

FAIR


FAIR - Facility for Antiproton and Ion Research


Fizică

C. Scop

Infrastructura prevede cercetări grupate pe patru direcții care constituie cei patru

piloni de baza ai activității de cercetare și care grupează în jurul lor largi comunități de

cercetători: CBM – cercetări de materie barionica comprimată; PANDA – cercetări cu

fascicole de antiprotoni; NUSTAR – cercetări de structură nucleară și reacții cu ioni grei

folosind separatorul magnetic SuperFRS; APPA – cercetări de fizică atomică, aplicații ale

fizicii în bilofie și fizica materialelor.

D. Statut juridic

Societate pe acțiuni nonprofit

E. Descriere

Elementul cel mai important al proiectului îl constituie acceleratorul SIS100 care va fi

principalul furnizor de fascicole al infrastructurii. Proiectul e conceput a finanța integral

realizarea acceleratoarelor și a sistemului de transport fascicol precum și o parte din

dotările experimentale de bază. Dintre acestea, separatorul magnetic SuperFRS

reprezintă o investiție importantă atât în sine, cât și ca inginerie civilă (construcția halei

și servituților aferente). Multe din dispozitivele experimentale (în valoare de cca 300

Meuro din care FAIR suportă doar 70 Meuro) vor fi elaborate sub coordonarea comunităților

de experiențe aferente celor patru piloni menționați din fonduri ale acestor comunități și

parțial prin contribuții in-kind (partea suportată de FAIR).

Proiectul se afla în stadiul în care execuția construcției civile poate începe (s-a făcut

toată pregătirea de șantier ca și consolidarea suplimentară a terenului). În paralel se

pregătesc dispozitivele experimentale care urmează să fie instalate de îndată ce

construcția civilă va ajunge într-un stadiu care să o permită. În momentul actual se discută

despre stadiul zero al programului care constă în reluarea experiențelor la acceleratorul

SIS30 al GSI care a fost modernizat și de asemenea, un aspect important, testarea unora

din echipamente în fascicol la acceleratorul SIS30. O altă temă intens dezbătută este

fuzionarea GSI și FAIR într-o singură entitate de cercetare. Se așteaptă ca primele etape

ale fuziunii să fie parcurse până la sfârșitul lui 2017.

48

F. Estimare costuri



G. Contact

IFIN-HH

Coordonator: FAIR, Darmstadt, Germany

Website http://www.fair-center.eu/


http://www.fair-center.eu/

49

HL-LHC


HL-LHC, High Luminosity, Large Hadron Collider


Fizica particulelor

C. Scop

Infrastructura de cercetare LHC reprezintă cel mai puternic accelerator de particule

de pe mapamond (azi 7GeV pe fascicul) și livrează fascicol pentru experiențe de la

sfârșitul lui 2008. La LHC a fost descoperit bozonul Higgs, o particulă prevăzută a exista

în urmă cu peste 3 decenii și care n-a putut fi descoperită în principal datorită energiei

insuficiente a acceleratoarelor de până la LHC. Acceleratorul este destinat a testa

experimental diferite preziceri ale teoriei super-simetriei, în particular existența unei noi

familii de particule. Se așteaptă de asemenea descoperirea altor aspecte încă

neobservate din fizica particulelor.

LHC este un collider (două fascicole se ciocnesc frontal) și un număr de 7 dispozitive

experimentale de largi proporții sunt plasate în 7 locuri în care fascicolele accelerate în

sens opus într-un tunel cu o circumferință de 27 km se intersectează. Fiecare dispozitiv

reunește în jurul său o largă comunitate de oameni de știință, dintre care românii nu

lipsesc. Cele 7 experiențe sunt: ATLAS, CMS, LHCb, ALICE, TOTEM, LHCf, MoEDAL.

D. Statut juridic

Institut Internațional pentru cercetări fundamentale în fizica particulelor

E. Descriere

Funcționând din 2008, au avut deja loc câteva campanii experimentale pentru

strângerea de date. Cea mai mare parte a acestor date au fost și prelucrate și publicate.

Descoperirea bozonului Higgs la CERN-LHC a avut un enorm impact mediatic și s-a soldat

cu Premiul Nobel pentru fizică. În jurul marilor dispozitive experimentale enumerate

anterior în acest document gravitează mii de oameni de știință. LHC este în același timp

gazda și locul de formare pentru un mare număr de doctoranzi și cercetători post-

doctorat. Tehnologiile avansate elaborate și întrebuințate în construcția LHC și a marilor

dispozitive experimentale difuzează treptat în industria civilă și în viața de zi cu zi, așa

cum a fost cazul și cu internetul, inventat tot la CERN.

50

F. Estimare costuri



G. Contact

IFIN-HH

CERN, Geneva, Switzerland.

Website http://www.cern.ch, home.cern/topic/large-hadron-collider

H. Imagine reprezentativă: a se vedea site-ul

http://www.cern.ch/

51

SPIRAL 2


SPIRAL2, GANIL SPIRAL2 Facility


Fizica Nucleară, Fizica cu Ioni Grei accelerați, Fascicole radioactive, Neutroni și

aplicați

C. Scop

Infrastructura își propune să satisfacă cererile de fascicol ale unei comunități

experimentale de peste 700 fizicieni grupată în jurul institutului GANIL. Principalele

obiective ale proiectului SPIRAL2 sunt: producerea de fascicole radioactive intense

utilizând un accelerator liniar (driver) capabil să furnizeze intensități foarte mari,

producerea de neutroni pentru studiul reacțiilor induse de aceștia și aplicații. Se prevede

și utilizarea simultană a două fascicule accelerate. Principalele domenii de studiu se vor

referi la nucleele depărtate de linia de stabilitate, la reacții cu fascicole intense de

neutroni și la aplicații ale studiilor precedente.

D. Statut juridic

GANIL este GIE (Group of Economic Interest) creat în 1976 între CEA-DRF și CNRS-IN2P3

E. Descriere

SPIRAL2 este într-o faza de construcție avansată. Proiectul a suferit unele întârzieri

din cauza formalităților legate de autorizarea unităților nucleare în Franța. Primele

fascicole ale acceleratorului liniar (driver) au fost livrate în 2015 iar inaugurarea oficială

a avut loc în toamna anului 2016. Primele fascicole de neutroni (NFS: Neutrons for

Science) vor fi furnizate utilizatorilor la sfârșitul lui 2017.

IC este în principal un furnizor de fascicole: ioni grei (elemente stabile și radioactive)

și neutroni. De asemenea, GANIL-SPIRAL2 pune la dispoziția utilizatorilor o largă varietate

de dispozitive experimentale de bază: spectrometre magnetice, sisteme de detecție și

diagnoze complexe, sisteme de achiziție stocare și prelucrare de date de ultimă

generație.

Elementele constitutive sunt: Driver-ul (accelerator liniar), Converterul, ținta și sursa

de ioni, liniile de transfer fascicol, diagnoza și vacuum, sisteme de control și sistemul de

safety și protecție contra radiațiilor. Un bloc special e dedicat iradierii de materiale

pentru aplicații. SPIRAL2 este construit sub pământ (din motive de radioprotecție) și e

conectat la toate infrastructurile GANIL, acceleratorul CIME, linii de fascicol și spații

experimentale, spectrometre și sisteme de diagnoza.

52

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: Infrastructură operațională (IIN), estimat 135.000 euro

Costuri anuale de operare: parte a operării IIN

G. Contact

IFIN-HH

Coordonator: GANIL, Caen, France

Website http://www.pro.ganil-spiral2.eu


http://www.pro.ganil-spiral2.eu/

53

KM3NET 2.0


KM3NeT 2.0 - Astroparticle & Oscillations Research with Cosmics in the Abyss (ARCA &

ORCA)


Științe fizice și inginerie

C. Scop

Telescopul de neutrini KM3NeT 2.0 intenționează să examineze obiectele astrofizice

prin detecția emisiei corespunzătoare de neutrino de înaltă energie (“neutrini

cosmogenici”) și să studieze proprietățile neutrinilor prin măsurarea neutrinilor produși

de interacția razelor cosmice în atmosferă (“neutrini atmosferici”). Vor fi construite două

unități de detecție dedicate celor două scopuri: ARCA (Astroparticle Research with

Cosmics in the Abyss) și ORCA (Oscillations Research with Cosmics in the Abyss), locate in

Marea Mediterană, în largul Capo Passero (Sicilia - Italia) și respectiv Toulon (Franța).

Cele două unități vor utiliza aceeași tehnologie, dar vor avea densități (deci volume)

diferite, optimizate pentru energii ultra-înalte (ARCA) sau în domeniul de interes pentru

oscilația neutrinilor (ORCA).

Instalațiile de pe fundul mării vor oferi și posibilități de conectare pentru experimente

din domeniul științelor marine, Pământului și mediului.

În paralel cu instalarea unităților de detecție și implicit cu creșterea volumului de date

de stocat și analizat se dezvoltă și rețeaua de calcul dedicată KM3NeT, prin realizarea

unei rețele tip GRID. România poate contribui eficient și în această direcție, în particular

considerând experiența dobândită de ISS în ALICE-GRID (CERN-LHC) sau IFIN-HH (dacă s-

ar alătura KM3NeT) în ATLAS-GRID.

D. Statut juridic

ERIC în curs de constituire (Proiect EU H2020 739560, inițiat în 2017). KM3NET este un

experiment recunoscut de către CERN.

E. Descriere

KM3NeT 2.0 se va adresa disciplinelor înrudite ca astrofizica (sursa razelor cosmice,

astronomie cu neutrini de înaltă energie), fizica particulelor (oscilația neutrinilor,

particule exotice) și cosmologie (materie întunecată), dar are de asemenea legături

puternice cu Științele Pământului și Mării. Studiul parametrilor apei la adâncimi mari cu

observatoare cablate va reprezenta o opțiune nouă și promițătoare pentru oceanografi și

biologi marini.

54

Una din prioritățile tehnice ale KM3NeT 2.0 este creșterea ritmului de integrare a

modulelor optice. ISS își propune instalarea și operarea unei asemenea facilități, în cadrul

Centrului de Tehnologii Spațiale al Institutului, bazându-se și pe experiența câștigată prin

coordonarea realizării modulului experimental test “mini-DOM”, încă funcțional in

ANTARES.

KM3NeT a fost inclus în Roadmap–ul ESFRI pentru prima dată în anul 2006. Faza 1 a

proiectului s-a finalizat prin definirea detectorului modular și construirea prototipurilor

finale. Reintroducerea KM3NeT 2.0 în Roadmap recunoaște progresele științifice și tehnice

realizate în ultimii ani. KM3NeT este în prezent în construcție și primele seturi de

detectori inovativi sunt instalați pe fundul mării.

Infrastructura va permite studierea neutrinilor cosmogenici (“astronomie cu neutrini”)

– ARCA și determinarea ierarhiei de masă a neutrinilor – ORCA. Va oferi servicii de găzduire

pentru experimente din domenii interdisciplinare, cu posibilitatea efectuării de observații

continue și în timp real pentru biologie marină, oceanografie, științele mediului,

seismologie, etc. Infrastructura submarină va contribui la dezvoltarea EMSO (European

Mediterranean Submarine Observatory), aflat de asemenea pe lista ESFRI.

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: 137.000.000 euro. Componenta națională nu a fost definită

Costuri anuale de operare: 3.000.000 euro. Componenta națională nu a fost definită

G. Contact

Institutul de Științe Spațiale

Coordonator: KM3NeT – HQ Amsterdam Science Park, Olanda

Website: http://www.km3net.org


Imagine artistică a unui modul de detecție.

Lateral imaginea este mărită pentru a evidenția

structura Modulelor Optice Digitale. Este de

asemenea prezentat principiul de detecție al

neutrinilor (muonici în acest caz).

http://www.km3net.org/

55

CERIC-ERIC


CERIC – Central European Research Infrastructure Consortium (“Consorțiu

Infrastructurii de Cercetare din Europa Centrală”)


Materiale și biomateriale

C. Scop

Infrastructura de cercetare CERIC reprezintă o infrastructură de cercetare

multidisciplinară de nivel european pentru cercetarea fundamentală și cercetarea

aplicată în domeniul materialelor, biomaterialelor și nano-tehnologiilor.

D. Statut juridic

CERIC este organizată ca entitate ERIC sub jurisdicția legislației UE

E. Descriere

CERIC este o infrastructură de cercetare europeană cu un unic punct de intrare care

grupează facilități pentru cercetarea de excelență din 8 țări europene. Membrii fondatori

ai CERIC – ERIC sunt Austria, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Polonia, România, Serbia și

Slovenia. Croația participă în calitate de observator. Activitățile consorțiului și accesul

utilizatorilor sunt coordonate din Trieste (Italia).

Accesul este asigurat pentru utilizatorii de bază și cei industriali. Disponibilitatea

echipamentelor și sprijinul personalului permite desfășurarea de investigații, analize,

sinteze și imagistica materialelor și biomaterialelor la scară nano, utilizând tehnici

fotonice, electronice și neutronice, precum și pregătirea facilităților în biologia

structurală, foto-litografie și pregătirea materialelor.

Printr-o abordare multi-tehnologică se oferă acces și expertiză într-un domeniu larg

de tehnologii și soluții la provocări științifice complexe, cum ar fi surse alternative pentru

energie și pentru stocarea de energie, materiale biomedicale și farmaceutice,

conservarea alimentelor, conservarea patrimoniul cultural etc.

Atât industria, cât și cercetarea științifică beneficiază de acces la tehnici standard și

de nivel înalt tehnologic cu sprijinul unei echipe de experți. Cercetători cu o înaltă

pregătire și personal specializat să asigure legăturile cu industria la nivel central și cu

parteneri ai infrastructurii oferă asistență și instruire pentru găsirea celor mai bune soluții

pentru cunoaștere științifică și inovare industrială.

56

F. Estimare costuri

Costuri de construcție: Neprecizate. Contribuția in kind a instituțiilor partenere.

Infrastructura operațională a României.

Costuri anuale de operare: Neprecizate. Proiecte și fonduri atrase din surse naționale

și internaționale.

G. Contact

INFM – Institutul Național pentru Fizica Materialelor

Str. Atomiștilor 4-5, Măgurele

Website http://www.ceric-eric.eu


http://www.ceric-eric.eu/

57

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI A COMUNICAȚIILOR, SPAȚIU ȘI SECURITATE

PRACE


PRACE - Partnership for Advanced Computing in Europe


E-Science, Calcul de înaltă performanță (HPC)

C. Scop

Misiunea PRACE este aceea de a permite descoperirea științifică de impact major și

cercetarea inginerească precum și dezvoltarea în toate domeniile, pentru a spori

competitivitatea europeană în beneficiul societății. PRACE încearcă să realizeze această

misiune oferind resurse de calcul și gestionare a datelor prin servicii de clasă mondială

printr-un proces de evaluare reciprocă.

PRACE încurajează, de asemenea, utilizatorii europeni de HPC din industrie prin

diverse inițiative. PRACE are un interes puternic în îmbunătățirea eficienței energetice a

sistemelor de calcul și reducerea impactului asupra mediului.

D. Statut juridic

PRACE AISBL este înființată ca o asociație internațională non-profit (aisbl) cu sediul la

Bruxelles. Statutul asociației PRACE este disponibil la http://www.prace-ri.eu/statutes/.

E. Descriere

Principalele realizări științifice (success stories) la care simulările numerice realizate

în infrastructura PRACE au contribuit esențial acoperă domenii și tematici ce se înscriu și

în Strategia Națională CDI: nanotehnologie pentru livrarea țintită a medicamentelor

(targeted drug delivery), sincronică, nanomateriale și aplicații tehnologice ale grafenei,

analiza riscului și managementul dezastrelor naturale, descrierea interacțiilor din plasma

ultra relativistă, fenomene de combustie în motoarele utilizate în aeronautică, evoluția

galaxiilor, etc.

România a deținut statul de observator în perioada iunie 2014 - mai 2015 (fără

implicare financiară), unitatea nominalizată pentru reprezentare fiind ARCAȘ. Acest

statut n-a permis implicarea în propunerea de finanțare adresată de către PRACE AIBL

Comisiei Europene care ar fi accesul cercetătorilor români la facilitățile de cercetare și

training (numai membrilor plini).

http://www.prace-ri.eu/statutes/

58

Acest statut de observator trebuie actualizat anual prin confirmare guvernamentală și

nu poate fi acordat mai mult de doi ani. Site-ul PRACE menționează România cu statut de

observator, ceea ce nu este în acest moment valabil.

În contextul în care se așteaptă ca în 2017 să fie realizată propunerea PRACE 5IP pentru

apelurile Comisiei Europene, aderarea României la PRACE este acum necesară dacă se

dorește obținerea implicită de fonduri din această sursă.

F. Estimare costuri

Infrastructură operațională, România acoperă costurile fixe (abonament, aprox.

50.000 EUR) la care se adaugă costurile legate de cereri specifice

G. Contact

În România: Asociația ARCAȘ

Coordinator: “Partnership For Advanced Computing In Europe AISBL” Brussels, Belgia.

Regiunea Brussel-ului este cea Valonă (Walloon Region).

Website: http://www.prace-ri.eu/


http://www.prace-ri.eu/

59

ISS


ISS - International Space Station


Spațiul cosmic

C. Scop

Stația Spațială Internațională este un laborator excelent pentru a testa tehnologii

pentru misiuni spațiale pe orbită joasă, dar și pentru misiuni de explorare a Sistemul Solar.

Scopul pentru care este construită stația este studiul efectelor micro-gravitației și a

menținerii vieții în spațiu și ca platformă de observație astronomică și a Pământului.

D. Statut juridic

Acordul pentru Stația Spațială Internațională dintre Statele Unite ale Americii și

guvernele celorlalte state, semnat inițial la 29 ianuarie 1998, al cărui depozitar este

Washington și la care statele participante au devenit ulterior parte.

E. Descriere

Cu ocazia Consiliului Ministerial al Agenției Spațiale Europene (ESA) din decembrie

2014, Romania s-a alăturat statelor europene implicate în acest program: Belgia,

Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elveția și Marea

Britanie.

Prin implicarea în programul ESA dedicat Stației Spațiale, România devine co-

proprietar al stației, alături de celelalte state europene, precum și de parteneri

internaționali: SUA, Canada, Rusia și Japonia. Contribuția României pentru Stația Spațială

Internațională va începe să fie plătită din anul 2018.

Romania are în curs de pregătire mai multe experimente referitoare la mediul spațial

(micro-meteoriți, radiație) și observarea Terrei de pe Stația Spațială Internațională.

De asemenea, sunt de interes pentru țara noastră lansarea de micro-sateliți prin

modulul KIBO și experimente biologice în condiții de micro-gravitație. În funcție de

disponibilitatea de transport spațial, este avută în vedere posibilitatea trimiterii pe stație

a unui astronaut de origine română pentru perioada 2019 - 2020.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gravita%2525C8%25259Bie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Via%2525C8%25259B%2525C4%252583

https://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomie

https://ro.wikipedia.org/wiki/P%2525C4%252583m%2525C3%2525A2nt

60

F. Estimare costuri

Costuri construcție: Infrastructură operațională

Costuri operare: se acoperă din contribuția României la ESA

G. Contact

În România: Agenția Spațială Romana (ROSA)

Coordonator pentru Europa: Agenția Spațială Europeana (ESA)

Website: http://www.esa.int


http://www.esa.int/

61

PATRIMONIU SOCIAL ȘI CULTURAL

ESS


ESS – European Social Survey


Științe sociale

C. Scop

Infrastructura ESS colectează, interpretează și diseminează date privind atitudini și

comportamente sociale, adunate din fiecare din țările participante. ESS răspunde la

nevoile academice, de politici publice și societale pentru a înțelege stabilitatea socială și

schimbările în context european.

D. Statut juridic

ESS adoptă forma legală denumită European Research Infrastructure Consortium

(ERIC).

E. Descriere

Principalele obiective includ:

- Cartografierea stabilității și schimbărilor în structura, condițiile și atitudinile

sociale în Europa, interpretarea modului în care evoluează modele sociale, politice și

morale;

- Obținerea și răspândirea de standarde riguroase în cercetarea trans-națională în

domeniul științelor sociale;

- Introducerea de indicatori bine fundamentați ai progresului național, bazați pe

percepțiile și raționamentele cetățenilor privind aspectele cheie din societățile lor;

- Facilitarea și sprijinirea instruirii cercetătorilor europeni din domeniul științelor

sociale în măsurători și analize comparative;

- Îmbunătățirea datelor privind evoluțiile sociale în domeniul academic, al factorilor

de decizie și al publicului larg.

Această infrastructură de cercetare este concepută pentru a fi utilizată în principal de

comunitatea academică. Datele sunt la dispoziția și altor categorii, cum ar fi agenții sau

administrații publice. Metodologia și datele ESS sunt folosite în instruirea universitară din

multe țări.

62

F. Estimare costuri

Costuri construcție: infrastructură operațională (este constituit deja ESS-ERIC)

Costuri de operare: 6.000.000 EUR

G. Contact

Coordonator: “City University” Londra, UK.

Website: http://www.europeansocialsurvey.org/


http://www.europeansocialsurvey.org/

63

CESSDA


CESSDA – Consortium of European Social Science Data Archives


Științe sociale

C. Scop

Infrastructura CESSDA oferă servicii de date în domeniul științelor sociale prin

utilizarea unor standarde de înaltă calitate în cercetarea națională și internațională.

Scopul infrastructurii este reunirea arhivelor de științe sociale din mai multe țări europene

pentru a facilita cercetarea socială, economică și politică și prin aceasta cercetătorii să

aibă o mai bună înțelegere a provocărilor cu care se confruntă societatea în prezent și să

găsească modalități de rezolvare a lor.

D. Statut juridic

CESSDA este organizată sub forma de societate cu răspundere limitată sub legislația

norvegiană.

E. Descriere

Catalogul de date CESSDA oferă o interfață unică de acces la mii de baze de date care

conțin seturi de date ale arhivelor din domeniul științelor sociale, lărgind astfel accesul

la date și permițând cercetări comparative, ca sursă pentru elaborarea publicațiilor

științifice.

În prezent sunt 14 țări membre ale acestei infrastructuri și un observator. În plus,

există un număr de 9 alte țări europene care cooperează cu consorțiul statelor membre

și/sau se află în diverse stagii de asociere la această inițiativă. Membrii CESSDA

nominalizează furnizori de servicii naționali, responsabili pentru oferirea de activități

pan-europene și servicii de date în țările lor.

Instituțiile participante își vor intensifica gradual activitățile și vor acționa sub forma

unei rețele cu o arhitectură flexibilă folosind protocoale și interfețe deschise concepute

să contribuie la sisteme de informații globale.

64

F. Estimare costuri

Costuri construcție: 30.000.000 EUR

Costuri operare: 600.000 EUR

G. Contact

Coordonator: CESSADA A.S. Bergen, Norvegia.

Website: http://www.cessda.net/


http://www.cessda.net/

65

E-RIHS


E-RIHS – European Research Infrastructure for Heritage Science (Infrastructura

europeană de cercetare pentru știința patrimoniului)


Științe Sociale

C. Scop

E-RIHS sprijină cercetarea privind interpretarea, prezervarea, documentarea și

managementul patrimoniului. Această infrastructură cuprinde conducerea E-RIHS și

Hub-urile naționale, precum și infrastructurile naționale fixe și mobile și alte date și

informații privind patrimoniul virtual. Sunt incluse atât bunurile care intră în categoria

patrimoniului cultural, cât și bunurile care fac parte din cadrul patrimoniului natural,

exemple relevante în acest sens sunt următoarele: colecțiile, clădirile, situri

arheologice, patrimoniul digital ș.a.. E-RIHS oferă o gamă largă de instrumente și

servicii dezvoltate și avansate din punct de vedere tehnologic pentru comunitățile de

cercetare interdisciplinare care promovează înțelegerea și prezervarea patrimoniului

global. E-RIHS facilitează accesul la o gamă variată de infrastructură științifică de

ultimă oră, metodologii, instrumente, precum și sesiuni de informare cu privire la

utilizarea acestor instrumente.

D. Statut juridic

E-RIHS se află încă în etapa de pregătire. În prezent, se lucrează la crearea unei rețele

globale care va fi alcătuită din parteneri afiliați și vizează crearea unei infrastructuri

globale de cercetare, care va primi sprijin din partea organizației interguvernamentale

ICCROM.

E. Descriere

În 2017 a fost demarată etapa de pregătire a unei infrastructuri care va funcționa la

nivel global. Perioada de pregătire a acestei infrastructuri este cuprinsă între 2017-

2020. E-RIHS va fi alcătuită din 18 țări care dețin calitatea de membrii fondatori, 10

state internaționale care vor deține calitatea de parteneri (rolul acestora fiind acela

de a oferi sprijin în ceea ce privește dezvoltarea și funcționarea infrastructurii) și

peste 80 de instituții. Prin crearea E-RIHS se dorește stabilirea unei entități coezive

căreia îi va fi atribuit rolul de a stabili legături între comunitatea globală a științei

66

patrimoniului, care va deține cunoștințe de specialitate, facilități naționale fixe și

mobile cărora le va fi recunoscută excelența, colecții/arhive care vor putea fi

accesibile în format fizic, precum și accesul de la distanță asupra datelor privind

știința patrimoniului. La baza fundamentării E-RIHS se regăsesc proiecte precum EU-

ARTECH, CHARISMA și IPERION CH (care activează în domeniul conservării științei) și

ARIADNE (domeniul de activitate este cel al arheologiei). E-RIHS pune accent pe

stabilirea unor legături de cooperare între academii, centrele de cercetare și

instituțiile culturale. Uniunea Europeană și-a arătat deschiderea față de acest

domeniu de cercetare, susținând astfel inițiativele și programele care vizează

dezvoltarea științei patrimoniului.

F. Estimare costuri

Costuri construcție: 6.000.000 EUR

Costuri operare: 500.000 EUR

G. Contact

Coordonator: E-RIHS, Pisa, Italy.

Luca Pezzati, CNR. Email: [email protected]

Website: http://www.e-rihs.eu/


mailto:[email protected]

http://www.e-rihs.eu/

raport intermediar privind infrastructurile de cercetare ... · inovării, prin noi descoperiri,...

Documents