raport de mediu - apmhd-old.anpm.roapmhd-old.anpm.ro/files/apm hunedoara/raportmediurausor.pdf ·...
TRANSCRIPT
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 0
Raport de Mediu
EXTINDERE ZONA DE AGREMENT
RÂUŞOR-RETEZAT, SAT SUSENI, COMUNA
RÂU DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA
Noiembrie 2011
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 1
Beneficiarul proiectului: PRIMĂRIA COMUNEI RÂU DE MORI
Proiectant general: FELIX DOMO BUCUREŞTI
Obiectul proiectului: RAPORT DE MEDIU „EXTINDERE ZONA DE
AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT” SAT SUSENI, COMUNA RÂU
DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA
SC ANDORA COMIMPEX SRL PETROŞANI
COLECTIV DE REDACTARE
dr. ing. Kovacs Ladislau – atestat MMP ing. Kovacs L. Oskar ing. Tărlungeanu Ion
Administrator: ing. Tărlungeanu Ion
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 2
CUPRINS
1.INTRODUCERE 16
2. METODOLOGIA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU- PUZ 19
2.1. ETAPA DE ÎNCADRARE 19
2.2. ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN ŞI DE
REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU
20
3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL 22
3.1.CONTEXTUL ACTUAL 22
3.2.STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC ZONAL 23
3.3.PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUZ 26
3.4. FUNCŢIUNI PROPUSE 27
3.4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ 27
3.4.2. SITUAŢIA PROPUSĂ 30
3.5. RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANT 37
4.ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI 41
4.1.Starea actuală a mediului 41
4.1.1. Încadrarea în teritoriu 41
4.1.2. Căi de comunicaŢii 41
4.1.3. VecinătăŢi 41
4.1.4. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătatea Parcului 42
4.1.5. Obiective turistice de interes din vecinătatea Parcului NaŢional 42
4.1.6. Date privind comunitatea 43
4.1.7. Geologie 44
4.1.8. Geomorfologie 46
4.1.9. Hidrologie 47
4.1.10. Clima 47
4.1.11. Soluri 48
4.1.12. Floră şi comunităţi de plante 49
4.1.13. Faună 50
4.1.14. Habitate 53
4.1.16. Zone de risc natural Şi managementul riscurilor 61
4.2.EVOLUTIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII
PLANULUI URBANISTIC ZONAL
63
5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI
AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
68
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 3
6.PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PUZ 73
7.OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL
NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PUZ
80
8. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI 83
9. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV
ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER
99
10.MĂSURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA
ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII
PUZ
99
11.EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE
102
12.MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ
106
13.REZUMAT NETEHNIC 108
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 4
Legislaţie specifică şi glosar de termeni
A. Legislaţie românească privind evaluarea impactului asupra mediului pentru
planuri/programe/proiecte de urbanism, stabilirea ariilor naturale protejate,
scoaterea din circuitul forestier, amenajarea pârtiilor de schi OUG nr. 195/2005
aprobată cu modificăari şi completări prin Legea nr. 265 /2006 cu modificările şi
completările ulterioare privind protecţia mediului;
Ordin nr. 995 din 21/09/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor
care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii
de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, Publicat in Monitorul
Oficial nr. 812 din 03/10/2006:
HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de mediu
pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe elaborat de
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia
Mediului (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004);
Lege nr. 18 din 19/02/1991, Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, publicată în
Monitorul Oficial nr. 1 din 05/01/1998;
Lege nr. 5 din 06/03/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Sectiunea a III-a - zone protejate. Publicată în Monitorul Oficial nr. 152 din
12/04/2000;
Lege nr. 526 din 11/12/2003 pentru aprobarea Programului naţional de
dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial
nr. 901 din 16/12/2003;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 5
Lege nr. 418 din 16/11/2006 privind modificarea şi completarea Legii nr.
526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan
"Superschi în Carpaţi", publicată în Monitorul Oficial nr. 961 din 29/11/2006;
Ordonanţa nr. 3 din 30/01/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.
526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului "Schi în
România", publicată în Monitorul Oficial nr. 73 din 31/01/2008;
Lege nr. 271 din 07/07/2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/2008
privind modificarea şi completarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului
naţional de dezvoltare a turismului "Schi în România";
Lege nr. 46 din 19/03/2008 privind Codul Silvic, publicată în Monitorul Oficial
nr. 238 din 27/03/2008 şi Ordonanţa de Urgenţă nr. 193 din 25/11/2008 privind
modificarea şi completarea art. 37 si 39 din legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în
Monitorul oficial nr. 825 din 08/12/2008;
Lege nr. 193 din 27/05/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 193/2008 privind modificarea şi completarea art. 37 si 39 din Legea nr.
46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 01/06/2009;
Ordin nr. 25 din 4 februarie 2009 pentru aprobarea Metodologiei de stabilire al
echivalenţei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti pentru scoaterea
definitivă sau ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier naţional;
Hotărâre nr. 229 din 04/03/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a
Pădurilor - Romsilva şi Regulamentul din 04/03/2009 de organizare şi funcţionare a
Regiei Nationale a Pădurilor – Romsilva, publicat în Monitorul Oficial nr. 162 din
16/03/2009;
Lege nr. 347 din 14/07/2004 - Legea muntelui, publicată în Monitorul Oficial nr.
670 din 26/07/2004;
Ordonanţa de urgenţă nr. 21 din 27/02/2008 pentru modificarea Legii muntelui
nr. 347/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 173 din 06/03/2008;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 6
Hotărâre nr. 1284 din 24/10/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în Romania,
publicată în Monitorul Oficial nr. 739 din 31/10/2007;
Ordin nr. 1964 din 13/12/2007 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice
europene Natura 2000 în România, publicat în Monitorul Oficial nr. 98 din 07/02/2008;
Ordin nr. 1338 din 23/10/2008 privind procedura de emitere a avizului Natura
2000, publicat în Monitorul Oficial nr. 738 din 31/10/2008;
Ordonanţa de urgenţă nr. 154 din 12/11/2008 pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii
şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial nr. 787 din
25/11/2008;
Ordin nr. 491 din 05/10/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement
publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din 19/11/2001 şi Norma din 05/10/2001 privind
omologarea, amenajarea, întreţinerea şi exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru
agrement, publicat în Monitorul Oficial nr. 736 din 19/11/2001;
Hotarâre nr. 263 din 22/02/2001 privind amenajarea, omologarea, întreţinerea şi
exploatarea pârtiilor şi traseelor de schi pentru agrement, publicată în Monitorul Oficial
nr. 649 din 12/09/2008;
Ordin nr. 1170 din 29/09/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la
efectele schimbărilor climatice – GASC si Ghid din 29/09/2008 privind adaptarea la
efectele schimbărilor climatice – GASC;
B. Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:
Planuri, programe şi proiecte – planurile, programele şi proiectele, inclusiv cele
cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi orice modificări ale acestora, care:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 7
- se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau
local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr-o procedură
legislativă, de către Parlament sau Guvern;
- sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative;
Titularul planului, programului, proiectului - orice autoritate publică, precum şi
orice persoană fizică sau juridică ce promovează un plan, un program sau un proiect;
Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicită potrivit competenţelor legale să execute controlul reglementărilor în
vigoare privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre;
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice şi, în concordanţă cu
legislaţia sau cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora;
SEA- Evaluare strategică de mediu - Evaluarea de mediu pentru politici, planuri
şi programe;
Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care
identifică, descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale
aplicării acestora şi alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria
geografică aferentă;
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a
autorităţilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor,
luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în
procesul decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate;
Aviz de mediu pentru planuri si programe - act tehnico-juridic scris, emis de
către autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea
aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării;
Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice,
chimice şi structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea
diversităţii biologice; modificarea negativă considerabilă a productivităţii ecosistemelor
naturale şi antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a
calităţii vieţii sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 8
apelor, a aerului şi a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea
sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi
identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată
inacceptabilă de către autorităţile competente;
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc
pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Aceste valori definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră că un
amplasament poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii
suplimentare şi a măsurilor de reducere a concentraţiilor de poluanţi în emisii/evacuări;
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile
de intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului;
Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea
competentă, privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile
maxime ale poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa
sub nivelurile de alertă sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de
rezultatele şi recomandările studiului de evaluare a riscului;
Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competentă cu scopul
de a controla problema analizată şi a efectelor acesteia, indicându-se metoda de
reducere;
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile
materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;
Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosferă a poluanţilor proveniţi din
surse staţionare sau mobile;
Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile
umane, cum ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie;
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori
acvatici a apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile
fizice, chimice şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi ale apelor de ploaie
ce se scurg de pe terenuri contaminate;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 9
Receptori acvatici - ape de suprafaţă interioare, de frontieră sau costiere, precum
şi ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influenţă directă
sau de amestec ale acestor evacuări;
C. Glosar de termeni conform legislaţiei de urbanism (Legea 350/2001
actualizată, Legea 168/2007)
Aprobare - opţiunea forului deliberativ al autorităţilor competente de încuviinţare
a propunerilor cuprinse în documentaţiile prezentate şi susţinute de avizele tehnice
favorabile, emise în prealabil. Prin actul de aprobare (lege, hotărâre a Guvernului,
hotărâre a consiliilor judeţene sau locale, după caz) se conferă documentaţiilor putere de
aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic în vederea realizării programelor de
amenajare teritorială şi dezvoltare urbanistică, precum şi a autorizării lucrărilor de
execuţie a obiectivelor de investiţii;
Avizare - procedura de analiză şi exprimare a punctului de vedere al unei comisii
tehnice din structura ministerelor, administraţiei publice locale ori a altor organisme
centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluţiilor funcţionale, a
indicatorilor tehnico-economici şi sociali ori a altor elemente prezentate prin
documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. Avizarea se concretizează
printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic şi obligatoriu;
Caracter director - însuşirea unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul
general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, prin
coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de
amenajare a teritoriului;
Caracter de reglementare - însuşirea unei documentaţii aprobate de a impune
anumiţi parametri soluţiilor promovate. Caracterul de reglementare este specific
documentaţiilor de urbanism;
Circulaţia terenurilor - schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de
exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donaţie, concesiune,
arendare etc.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 10
Competenţa de avizare/aprobare - abilitarea legală a unei instituţii publice şi
capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări;
Dezvoltare durabilă - satisfacerea necesităţilor prezentului, fără a se compromite
dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare;
Dezvoltare regională - ansamblul politicilor autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale, elaborate în scopul armonizării strategiilor, politicilor şi programelor
de dezvoltare sectorială pe arii geografice, constituite în "regiuni de dezvoltare", şi care
beneficiază de sprijinul Guvernului, al Uniunii Europene şi al altor instituţii şi autorităţi
naţionale şi internaţionale interesate;
Documentaţie de amenajare a teritoriului şi de urbanism - ansamblu de piese
scrise şi desenate, referitoare la un teritoriu determinat, prin care se analizează situaţia
existentă şi se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile de amenajare a teritoriului şi de
dezvoltare urbanistică a localităţilor pe o perioadă determinată;
Politici de dezvoltare - mijloacele politico-administrative, organizatorice şi
financiare, utilizate în scopul realizării unei strategii;
Programe de dezvoltare - ansamblu de obiective concrete propuse pentru
realizarea politicilor de dezvoltare;
Regimul juridic al terenurilor - totalitatea prevederilor legale prin care se
definesc drepturile şi obligaţiile legate de deţinerea sau exploatarea terenurilor;
Structura urbană - totalitatea relaţiilor în plan funcţional şi fizic, pe baza cărora
se constituie organizarea unei localităţi sau a unei zone din aceasta şi din care rezultă
configuraţia lor spaţială;
Strategie de dezvoltare - direcţionarea globală sau pe domenii de activitate, pe
termen scurt, mediu şi lung, a acţiunilor menite să determine dezvoltarea urbană;
Teritoriu administrativ - suprafaţa delimitată de lege, pe trepte de organizare
administrativă a teritoriului: naţional, judeţean şi al unităţilor administrativ-teritoriale
(municipiu, oraş, comună);
Teritoriu intravilan - totalitatea suprafeţelor construite şi amenajate ale
localităţilor ce compun unitatea administrativ-teritorială de bază, delimitate prin planul
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 11
urbanistic general aprobat şi în cadrul cărora se poate autoriza execuţia de construcţii şi
amenajări. De regulă intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localităţi
suburbane componente).
Teritoriu extravilan - suprafaţa cuprinsă între limita administrativ-teritorială a
unităţii de bază (municipiu, oraş, comună) şi limita teritoriului intravilan;
Zona funcţională - parte din teritoriul unei localităţi în care, prin documentaţiile
de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se determină funcţiunea dominantă existentă
şi viitoare. Zona funcţională poate rezulta din mai multe părţi cu aceeaşi funcţiune
dominantă (zona de locuit, zona activitatilor industriale, zona spaţiilor verzi etc.).
Zonificarea funcţională este acţiunea împărţirii teritoriului în zone funcţionale;
Zona de protecţie - suprafeţe în jurul sau în preajma unor surse de nocivitate, care
impun protecţia zonelor învecinate (staţii de epurare, platforme pentru depozitarea
controlată a deşeurilor, puţuri seci, cimitire, noxe industriale, circulaţie intensă etc.);
Zona de risc natural - areal delimitat geografic, în interiorul căruia există un
potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive care pot afecta populaţia,
activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime
umane;
Zona protejată - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit
sau natural, a unor resurse ale subsolului, in jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc.
şi în care, prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun
măsuri restrictive de protecţie a acestora prin distanţă, funcţionalitate, înălţime şi
volumetrie;
D. Glosar de termeni conform Codului Silvic (Legea 46/2008 actualizată, Legea
193/2009)
Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi
juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia
Naţională a Pădurilor Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu
respectarea regimului silvic;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 12
Amenajament silvic - documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut
tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic;
Amenajarea pădurilor - ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure
aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al
funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc;
Arboret - porţiunea omogenă de pădure atât din punctul de vedere al populaţiei de
arbori, cât şi al condiţiilor staţionale;
Consistenţa - gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa, în
funcţie de gradul de dezvoltare a arboretului, se exprimă prin următorii indici: indicele
de desime, indicele de densitate şi indicele de închidere a coronamentului;
Defrişare - acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată
de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea şi îndepărtarea cioatelor arborilor şi
arbuştilor, cu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului;
Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice,
transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică
în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase;
Ecosistem forestier - unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în
care rolul predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea pe care o ocupă aceasta;
Exploatare forestieră - procesul de producţie prin care se extrage din păduri
lemnul brut în condiţiile prevăzute de regimul silvic;
Gestionarea durabilă a pădurilor - administrarea şi utilizarea pădurilor astfel
încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de
regenerare, vitalitatea, sănătatea şi în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor,
capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente
la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme;
Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării
serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având
suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:
a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 13
b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;
c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier;
Ocupare temporară a terenului - schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu
destinaţie forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii;
Perdele forestiere de protecţie - formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la
o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja
împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică,
economică şi estetico-sanitară a terenurilor;
Perimetru de ameliorare - terenurile degradate sau neproductive agricol care pot
fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de
vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi
al diversităţii biologice;
Prejudiciu adus pădurii - efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată
integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure.
Aceste acţiuni pot afecta pădurea în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal şi în mod
indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp;
Regimul silvic - sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice
privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul
asigurării gestionării durabile;
Schimbarea categoriei de folosinţă - schimbarea folosinţei terenului cu
menţinerea destinaţiei forestiere, determinată de modificarea prevederilor
amenajamentului silvic în scopul executării de lucrări, instalaţii şi construcţii necesare
gestionării pădurilor;
Scoatere definitivă din fondul forestier - schimbarea definitivă a destinaţiei
forestiere a unui teren în altă destinaţie, în condiţiile legii;
Sezon de vegetaţie - perioada din an de la intrarea in vegetaţie a unui arboret până
la repaosul vegetativ;
Teren neproductiv - terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă
condiţii staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 14
Terenuri degradate - terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea
distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie
agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire;
E. Glosar de termeni conform Natura 2000
Arie specială de conservare - sit protejat pentru conservarea habitatelor naturale
de interes comunitar şi/sau a populaţiilor speciilor de interes comunitar, altele decât
păsările sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare
Arie de protecţie specială avifaunistică - sit protejat pentru conservarea speciilor
de păsări sălbatice, în conformitate cu reglementările comunitare.
Stare de conservare favorabilă a unui habitat - se consideră atunci când:
- arealul său natural şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui areal sunt
stabile sau în creştere;
- are structura şi funcţiile specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung;
- speciile care îi sunt caracteristice se află într-o stare de conservare favorabilă;
Stare de conservare favorabilă a unei specii - se consideră atunci când:
- specia se menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung ca o componentă
viabilă a habitatului său natural;
- aria de repartiţie naturală a speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitor;
- există un habitat destul de vast pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe
termen lung;
Habitate naturale de interes comunitar - acele habitate care:
-sunt în pericol de dispariţie în arealul lor natural;
- au un areal natural mic ca urmare a restrângerii acestuia sau prin faptul că au o
suprafaţă restrânsă;
- reprezintă eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai
multe dintre următoarele regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică şi
pontică;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 15
Habitat natural prioritar - tip de habitat natural ameninţat, pentru a cărui
conservare există o responsabilitate deosebită;
Specii de interes comunitar - specii care pe teritoriul Uniunii Europene sunt
periclitate, vulnerabile, rare sau endemice:
- periclitate, exceptând cele al căror areal natural este marginal în teritoriu şi care
nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile în regiunea vest-palearctică;
- vulnerabile, adică a căror trecere în categoria speciilor periclitate este probabilă
într-un viitor apropiat, în caz de persistenţă a factorilor cauzali;
- rare, adică ale căror populaţii sunt mici şi care, chiar dacă în prezent nu sunt
periclitate sau vulnerabile, riscă să devină, aceste specii sunt localizate în arii geografice
restrânse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
- endemice şi necesită o atenţie particulară datorită naturii specifice a habitatului
lor şi/sau a impactului potenţial al exploatării lor asupra stării lor de conservare.
Specii prioritare - specii periclitate şi/sau endemice, pentru a căror conservare
sunt necesare măsuri urgente.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 16
1. INTRODUCERE
Denumirea proiectului
Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal – PUZ
„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, SAT SUSENI, COMUNA
RÂU DE MORI, JUDEŢUL HUNEDOARA
Raportul de Mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele de conţinut ale Anexei
Nr. 2 din HG Nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare al evaluării de
mediu pentru planuri şi programe.
Titularul proiectului.
Titularul obiectivului analizat în prezentul Raport de Mediu este PRIMĂRIA
COMUNEI RÂU DE MORI cu sediul în Râu de Mori, Jud. Hunedoara, Tel:
0254/776046, 0788846328.
Autorul atestat al Raportului de Mediu
Elaboratorul atestat al Raportului de Mediu este dr.ing Ladislau Kovacs din cadrul
S C ANDORA COMIMPEX SRL PETROŞANI, cu sediul în PetroŞani, str.
Maleia nr. 8A, JudeŢul Hunedoara, Tel: 0254/547097.
Planul Urbanistic Zonal (PUZ)
Planul Urbanistic Zonal (PUZ)-„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT
RÂUŞOR – RETEZAT”, SAT SUSENI, COMUNA RÂU DE MORI, JUDEŢUL
HUNEDOARA este promovat de către PRIMĂRIA COMUNEI RÂU DE MORI, în
calitate de titular al planului Şi face parte din acţiunile Şi măsurile de dezvoltare Şi
organizare arhitectural urbanistică a teritoriului administrativ al comunităŢii respective.
Scopul Planului Urbanistic Zonal (PUZ)
Planul Urbanistic Zonal are caracter director de analiză Şi reglementare
operaţională a situaţiei existente pe termen scurt, precum şi prevederi pe termen mediu
Şi lung.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 17
Elaborarea prezentului PUZ are ca obiectiv continuarea punerii în valoare a
potenţialului turistic al zonei şi derivă din nevoia de a reglementa din punct de vedere
tehnic şi juridic zona respectivă de agrement.
Planul urbanistic zonal-„EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR –
RETEZAT”, are caracter de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea
dezvoltării urbanistice complexe a zonei cu prevederile Planului Urbanistic General Şi
Regulamentul Local de Urbanism aferent, avizat şi aprobat, Pr. 114/1999.
Planul Urbanistic Zonal realizat pentru „EXTINDERE ZONA DE AGREMENT
RÂUŞOR-RETEZAT” va fi aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local şi va constitui
baza legală pentru realizarea programelor şi strategiei de dezvoltare al zonei de
agrement RâuŞor.
Memoriul de Prezentare, Regulamentul de Urbanism şi planşele de reglementare
pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal „EXTINDERE ZONA DE AGREMENT
RÂUŞOR-RETEZAT” sunt elaborate de către FELIX DOMO BUCUREŞTI, în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în domeniu :
Legea Nr. 350/2001 cu modificările şi completările ulterioare,
Legea Nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional Secţiunea a IVa - Reţeaua de localităţi, cu modificările şi completările
ulterioare,
Ordinul Nr.176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind
metodologia de aprobare Şi conţinutul cadru al Planului Urbanistic Zonal".
Surse documentare
În scopul întocmirii prezentului Raport de Mediu au fost colectate informaţii din
următoarele surse documentare:
PLANURI
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean 2009-PATJ Hunedoara,
Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor 2005-PNGD,
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor 2008 -PJGD Hunedoara,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 18
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu 2008-PNAM,
Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2006-PLAM Hunedoara.
STRATEGII SI STUDII DE FUNDAMENTARE
- Strategia de Dezvoltare Regională 2007 – 2013,
- PUG si RLU aferent, avizat şi aprobat, proiect nr.114/1999,
- PUZ-AŞezare de vacanţă RâuŞor, proiect nr. 7571/1997,
- Proiect tehnic reŢea de apă, canalizare si staŢie de epurare,
- LegislaŢia de urbanism şi cea complementară acesteia,
- Certificatul de Urbanism.
ALTE SURSE DE INFORMAŢII
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara - Raport Starea Mediului 2009,
www.apmhd.ro,
Reţeaua Natura 2000 - www.apm.ro,
Informaţii puse la dispoziţie de Primăria comunei Râu de Mori,
Descrierea unor aspecte de mediu identificate pe teren,
Planul cadastral actual al teritoriului administrativ al zonei propuse spre studiu.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 19
2. METODOLOGIA ELABORĂRII RAPORTULUI DE MEDIU - PUZ
Scopul evaluării strategice de mediu ( SEA ) este acela de a contribui la integrarea
consideraţiilor cu privire la mediu în pregătirea si adoptarea PUZ „EXTINDERE ZONA
DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, judeţul Hunedoara.
Evaluarea strategică de mediu se realizează în baza cerinţelor Directivei SEA
(Directiva Consiliului European Nr.2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor
planuri şi programe asupra mediului) şi a Hotărârii de Guvern Nr. 1076/08.07.2004 de
stabilire a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri Şi programe
(Monitorul Oficial Nr. 707/05.08.2004), care transpune prevederile Directivei
menţionate în legislaţia naţională.
Metodologia utilizată în evaluarea strategică de mediu include cerinţele
documentelor mai sus amintite, precum Şi recomandările metodologice din:
- Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri si programe, elaborat de MMGA şi ANPM, aprobat prin Ordinul Nr. 117/2006
Şi
- Ghidul privind evaluarea de mediu pentru planuri Şi programe de amenajare a
teritoriului Şi urbanism, elaborate în cadrul proiectului Europe Aid/121491/D/SER/RO
(PHARE 2004/016 - 772.04.03.03).
Procedura SEA (conform HG Nr. 1076/2004) presupune parcurgerea
următoarelor etape :
-Etapa de încadrare a planului/programului în procedura evaluării de mediu;
-Etapa de definitivare a proiectului de plan/program şi de realizare a Raportului de
Mediu;
-Etapa de analiză a calităţii Raportului de Mediu.
2.1. ETAPA DE ÎNCADRARE
În conformitate cu cerinţele articolului 9 alin. (1) din HG Nr. 1076/2004, Primăria
Râu de Mori în calitate de titular al Planului Urbanistic Zonal „EXTINDERE ZONA
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 20
DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT” a notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului
Hunedoara.
În urma analizei planului, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara decide
următoarele:
- Dacă planul se supune procedurii de realizare a evaluării de mediu conform
prevederilor HG Nr. 1076/2004;
- Completarea PUZ cu Raportul de Mediu;
- Constituirea grupului de lucru în vederea parcurgerii etapelor pentru obţinerea
Avizului de Mediu.
Titularul Planului Urbanistic Zonal-Primăria comunei Râu de Mori a constituit
grupul de lucru în cadrul căruia s-a realizat stabilirea domeniului şi a nivelului de
detaliu a informaţiilor ce trebuie incluse în Raportul de Mediu, precum şi analiza
efectelor semnificative ale planului asupra mediului.
2.2. ETAPA DE DEFINITIVARE A PROIECTULUI DE PLAN ŞI DE
REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIU
In etapa de definitivare a proiectului Plan Urbanistic Zonal „EXTINDERE
ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT”, vor avea loc întâlniri ale grupului de
lucru SEA, precum şi elaborarea Raportului de Mediu.
Modul de lucru în cadrul grupului de lucru va fi următorul:
■ Reprezentanţii Primăriei vor propune dezbaterea PUZ prin prezentarea
obiectivelor planului;
■ Reprezentanţii APM Hunedoara vor prezenta cerinţele legate de procedura
SEA şi de conţinutul Şi calitatea Raportului de Mediu;
■ Expertul de mediu va prezenta metodologia de lucru şi principalii paŞi de
urmat pentru întocmirea Raportului de Mediu;
■ Expertul de mediu va propune grupului de lucru dezbaterea următoarelor
aspecte:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 21
> Nivelul la care se va face analiza efectelor asupra mediului;
> Modalitatea de evaluare şi scala de evaluare adecvată;
> Obiectivele relevante de mediu;
> Varianta/Alternativa iniŢială, "0";
Elaborarea Raportului de mediu presupune parcurgerea următoarelor etape:
■ Analiza stării mediului în zona de agrement analizată, luând în considerare
datele şi informaţiile existente;
■ Pentru aspectele de mediu şi problemele de mediu identificate au fost
formulate obiective relevante de mediu cărora planul trebuie să se adreseze;
■ A fost realizată o analiză a evoluţiei probabile a stării mediului în zona
propusă spre studiu (a acelor aspecte de mediu relevante, identificate anterior) în
condiţiile neimplementării prevederilor PUZ (Varianta/Alternativa iniŢială „0");
■ Au fost evaluate efectele asupra mediului generate de implementarea extinderii
zonei de agrement RâuŞor-Retezat prin analiza modului în care propunerile acestuia
contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante;
■ Pe baza evaluării la nivel de obiective a fost elaborată o evaluare cumulativă
care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra posibilelor evoluţii viitoare a stării
mediului în condiţiile implementării PUZ;
■ A fost de asemenea realizată o listă de indicatori propuşi pentru monitorizarea
efectelor PUZ-Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat asupra mediului;
■ Pe baza analizelor efectuate a fost propus un set de recomandări privind
prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui potenţial efect advers asupra mediului
asociat implementării PUZ.
Dupa parcurgerea acestor etape a fost elaborată varianta finală a Raportului de
Mediu.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 22
3. PREZENTAREA PLANULUI URBANISTIC ZONAL
3.1. CONTEXTUL ACTUAL
Principiile compoziţionale urmărite în proiectarea zonei de agrement au la baza
principiul conservării cadrului natural Şi al peisajului, pentru a nu altera însuşi
principalul element de atracţie turistică, precum şi ideea creării unei intimităţi la nivelul
zonelor funcţionale. S-a optat pentru o dezvoltare de factură peisagistă, dispunerea
terenurilor fiind influenţată de configuraţia zonei, acordându-se atenţia cuvenită
cadrului natural, peisajului şi vegetaţiei forestiere.
Planul Urbanistic Zonal urmăreşte, prin introducerea în cadrul documentaţiei de
urbanism existente a constrângerilor si permisivităţilor urbanistice generate de zonele
propuse pentru extindere, crearea condiţiilor de autorizare a noilor construcţii, crearea
premiselor pentru desfăşurarea activităţilor economice, sociale şi turistice în acord cu
obiectivele de dezvoltare judeţene.
Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că trebuie
susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructura tehnico-edilitară precum şi prin
încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. Se are în vedere, de
asemenea, că zona deţine valori de patrimoniu natural care trebuie protejate şi
valorificate prin măsuri şi intervenţii specifice, dar şi prin soluţia de dezvoltare
urbanistică.
PUZ Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat cuprinde seturi de reglementări
bazate pe analize atente ale direcţiilor de dezvoltare, în principal turistice, de agrement,
zone protejate, circulaţie şi trafic urmărindu-se:
□ stabilirea planificării programelor de dezvoltare turistică Şi agrement;
□ inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;
□ realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază (de transport, apă, canalizare,
alimentare cu energie, etc.);
□ realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de utilitate publică (căi de acces,
spaŢii verzi, încălzire, etc.);
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 23
□ stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea
anumitor atracţii turistice Şi de agrement;
□ stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.
De asemenea, PUZ identifică:
-oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;
-oportunităţile de dezvoltare datorate programelor guvernamentale şi regionale,
inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.
3.2. STRUCTURA PLANULUI URBANISTIC ZONAL
Planul Urbanistic Zonal, elaborat conform conŢinutului cadru din
Ord.176/N/2000 de către proiectantul general de specialitate atestat Felix Domo
BucureŞti, cuprinde Memoriul de Prezentare Şi Regulamentul Local de Urbanism.
Memoriul de prezentare are următoarea structură:
1.INTRODUCERE
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
5. ANEXE
1. Introducerea are trei părŢi:
1.1 Date de recunoaŞtere a investiŢiei
1.2 Obiectul\ P.U.Z.
1.3. Surse documentare
2. Stadiul actual al dezvoltării cuprinde următoarele subcapitole:
2.1. EvoluŢia zonei
2.2. Încadrarea localităŢii
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. CirculaŢia
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 24
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitară
2.7. Probleme de mediu
2.8. OpŢiuni ale populaŢiei
3. Capitolul-Propuneri de Dezvoltare Urbanistică are următoarele subcapitole:
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi ale PUG
3.3. Valorificarea cadrului natural
3. 4. Modernizarea circulaŢiei
3.5. Zonificare funcŢională-reglementări, bilanŢ teritorial, indici urbanistici
3.6. Dezvoltarea echipării edilitare
Alimentarea cu apă
ReŢeaua de canalizare
ReŢeaua de gaze
ReŢeaua electrică
TelecomunicaŢii
Gospodăria comunală
3.7. ProtecŢia mediului
3.8. Obiective de utilitate publică
Memoriul se incheie cu- Concluzii şi măsuri în continuare.
Regulamentul Local de Urbanism, care explică aplicarea prevederilor PUZ,
cuprinde:
I. DISPOZIŢII GENERALE
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE AL
TERENURILOR
III. ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 25
IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR
FUNCŢIONALE
PARTE DESENATĂ cu
PLANŞA Nr.01, ÎNCADRARE ÎN TERITORIU
PLANŞA Nr.02, SITUAŢIE EXISTENTĂ
PLANŞA Nr.03, PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
PLANŞA Nr.04, REGLEMENTĂRI URBANISTICE
a.- VARIANTA 1
b.- VARIANTA 2
c.- VARIANTA 3
PLANŞA Nr.05, REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ
PLANŞA Nr.06, CENTRUL ZONA DE AGREMENT - PROPUNERE
PLANŞA Nr.07, DOMENIUL SCHIABIL.
I. Capitolul-DispoziŢii Generale cuprinde:
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AFERENT
PUZ-"EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT "
2. BAZA LEGALĂ A REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
AFERENT PUZ
3. DOMENIUL DE APLICARE AL REGULAMENTULUI LOCAL DE
URBANISM
II. Capitolul – Reguli de bază privind modul de ocupare al terenurilor cuprinde:
4. REGULI DE BAZĂ CU PRIVIRE LA PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII
MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI LA
APĂRAREA INTERESULUI PUBLIC
6. REGULI DE AMPLASARE ŞI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARĂ
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 26
9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR
PENTRU CONSTRUCŢII
10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPAŢII VERZI ŞI
ÎMPREJMUIRI
III. Capitolul-ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ AL ANSAMBLULUI PE
UNITĂŢI ŞI SUBUNITĂŢI FUNCŢIONALE-face următoarea zonare:
ZCIS-Zona centrală şi servicii de interes general
ZLC-Zona locuinŢelor de vacanŢă
ZPAS-Zona parc, agrement,sport (inclusiv domeniul schiabil)
ZGC-Zona gospodărie comunală şi echipare tehnico-edilitară
ZCR-Zona aferentă circulaŢiei rutiere, pietonale şi amenajări aferente
IV. În capitolul-PREVEDERILE R.L.U. LA NIVELUL SUBUNITĂŢlLOR
FUNCŢIONALE-pentru fiecare zonă funcŢională, prevederile regulamentului cuprind
reglementări specifice, pe articole, grupate în trei subcapitole Şi anume:
CAP.1- GENERALITĂŢI
CAP.2- UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
CAP.3- CONDIŢII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A
CONSTRUCŢIILOR
Planul Urbanistic Local si Regulamentul Local de Urbanism aferent acestuia,
capătă odată cu aprobarea lor valoare juridică, oferind instrumentul de lucru necesar
administraŢiei locale, care va urmări aplicarea lor, astfel încât autorizaŢiile de
construcŢie în zona analizată să fie eliberate cu respectarea acestor documente.
3.3. PRINCIPALELE OBIECTIVE PROPUSE PRIN PUZ
Cele două părŢi, proiectantul general respectiv beneficiarul au convenit asupra
elaborării unei documentaŢii de,urbanism, Plan Urbanistic Zonal Şi Regulament de
Urbanism aferent, ce se vor elabora pentru o zonă de pe teritoriul comunei Râu de Mori,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 27
zonă situată la sud de această comună, pe teritoriul satului Suseni, teren în suprafaŢă de
1,7 ha în momentul de faŢă, cu extindere la cca. 114 ha.
Conform prevederilor PUG si RLU, suprafaŢa studiată este parŢial inclusă în
limitele intravilanului aprobat de Consiliul Local al Comunei Râu de Mori (CLCRM).
Zona studiată va cuprinde parcele destinate construirii locuinŢelor de vacanŢă,
hoteluri, Şi alte funcŢiuni complementare, din materiale durabile Şi cu regim de
înălŢime
P+1-4 Şi echipamentele edilitare de deservire necesare bunei funcŢionări al
ansamblului.
3.4. FUNCŢIUNI PROPUSE
Propunerile privind organizarea urbanistică a zonei ţin cont de faptul că aceasta
trebuie susţinută prin dotarea şi echiparea cu infrastructură tehnico-edilitară precum şi
prin încurajarea investiţiilor private în dotări turistice şi de agrement. De asemenea se
are în vedere ca patrimoniul natural să fie protejat şi valorificat.
3.4.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ
Amplasamentul studiat este situat într-o zonă specifică de munte, dar într-un
context natural Şi teritorial deosebit de atractiv. ExistenŢa zonei de agrement au
determinat de-a lungul timpului creŞterea ritmului de construire a locuinŢelor de
vacanŢă pe teritoriul existent.
Seviciile de interes general sunt asigurate de satul Râu de Mori.
Zona studiată este amplasată în sudul satului Suseni Şi are următoarele
vecinătăŢi:
N – MunŢii Retezat;
S – satul Suseni;
E – pârâul RâuŞor;
V – proprietăŢi private.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 28
Hidrografia este reprezentată de pârâul Stevia Şi pârâul RâuŞor, afluent al Râului
Mare.
Zona studiată este stabilă Şi optimă pentru amplasarea de construcŢii, Şi nu este
expusă la riscuri naturale previzibile de tipul inundaŢiilor.
Fluxul principal de circulaŢie se face pe DJ 686, care leagă DN 68 prin satele
Râu de Mori Şi Suseni cu zona de agrement.
Analiza efectuată a arătat o pondere mai mare a traficului de autoturisme Şi
autocare.
SuprafaŢa carosabilului are imbracăminte asfaltică cu rigole, fără trotuare. S-a
efectuat modernizarea drumului judeŢean, ceea ce a condus la creŞterea gradului de
confort al traficului rutier.
În aceasta zonă nu există transport în comun.
În prezent principalele disfuncŢionalităŢi ale amplasamentului sunt: străzile sunt
înguste, parte cu griblură de piatră parte cu pământ, lipsa sistematizării verticale Şi a
sistematizării intersecŢiilor rutiere Şi a trotuarelor, lipsa unor dotări pentru agrement Şi
sport pentru toate anotimpurile.
În zona studiată sunt construite locuinŢe de vacanŢă, un mic domeniu alpin,
reprezentat de un teleschi Şi o pârtie de cca 150m.
Terenul este în cea mai mare parte în proprietatea privată a primăriei Râu de
Mori, concesionat persoanelor fizice si juridice, în vederea construcŢiei de locuinŢe de
vacanŢă, pensiuni etc, parcelat în loturi de 100 – 150 mp. Terenuri cu construcŢii
pentru cazare turiŞti, de cca 0,10 – 0,12 ha mai deŢin Hidroelectrica S.A. Şi Siderurgica
S.A.
Amplasamentul beneficiază de un context natural de excepŢie: vecinătatea cu
pădurea din apropiere, trasee marcate spre muntele Retezat, pârâul RâuŞor, etc.
În zona studiată există în prezent construcŢii, realizate din lemn, cărămidă, beton
armat, piatră Şi învelitori din Ţiglă, etc.
Pe terenul studiat sunt construite circa 30 de case de vacanţă familiale şi 12
pensiuni turistice cu 118 locuri de cazare, hotelul si cabana RâuŞor.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 29
SuprafaŢa totală a terenului este de 1,7 ha,
Zonă lotizare căsuŢe de vacanŢă: 1,1 ha,
Zonă complex turistic: 0,6 ha. din care
- 0,135 ha. suprafaŢa carosabilă,
- 0,04 ha. suprafaŢa circulaŢiei pietonale Şi
- 0,254 ha. suprafaŢa construită.
Principalele disfuncŢionalităŢi ce pot fi menŢionate privind terenul supus
studiului sunt :
a) lipsa serviciilor turistice Şi de prim ajutor;
b) lipsa zonei centrale cu funcŢii specifice: promenadă, comerŢ, etc.
Din punct de vedere al echipării edilitare menŢionăm câteva aspecte,
prezentate în cele ce urmează.
Alimentarea cu apă se realizează din captarea de pe pârâul Stevia Şi o staŢie de
tratare, amplasate în partea de sud.
Evacuarea apelor uzate menajere sunt asigurate doar pentru spaŢiile de cazare ale
S.C. HidroconstrucŢia, unitate care a construit Şi o staŢie de epurare. Celelalte
locuinŢe de vacanŢă folosesc fose septice.
Este în curs de finalizare un proiect pentru asigurarea alimentării cu apă,
canalizarea Şi epurarea apei uzate menajere prin intermediul unei staŢii.
ReŢeaua de distribuŢie al apei potabile pentru zona studiată, se va realiza cu
conducte din polietilenă de înaltă densitate montate îngropat (sub adâncimea de îngheŢ
) Şi va fi dotată cu vane de secŢionare, montate în cămine amplasate la intersecŢia
străzilor.
Pe reŢeaua de distribuŢie al apei se vor monta hidranŢi supraterani de incendiu la
intersecŢia străzilor.
Amplasarea conductelor de distribuŢie al apei, în secŢiunea transversală a
drumului, va respecta distanŢele faŢă de celelalte reŢele edilitare Şi clădiri, cf. STAS
8591/1-91.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 30
Alimentarea cu energie electrică pentru construcŢiile din zona studiată, se
realizează din reŢeaua aflată în proprietatea S.C. Hidroelectrica S.A.
Principalele disfuncŢionalităŢi semnalate de proiectant sunt:
- reŢelele edilitare nu fac faŢă cerinŢelor existente Şi lipsa unei staŢii de epurare
la capacitatea necesară actuală,
- alimentarea cu energie electrică se face printr-un intermediar,
- reŢea de telefonie Şi cablu TV nu există,
- lipsa unui contract pentru evacuarea deŞeurilor menajere.
In zonă nu există riscuri naturale previzibile, care ar putea afecta viitoarea\
structură urbanistică. Este necesară o evaluare a impactului asupra mediului, având în
vedere existenŢa zonelor protejate.
AdministraŢia publică locală Şi populaŢia, apreciază că iniŢiativa de a extinde
actuala zonă pentru construcŢia de case de vacanŢă Şi realizarea unei structuri
urbanstice coerente pe teritoriul administrativ al comunei Râu de Mori, este benefică
pentru întreaga comunitate Şi în consecinŢă susŢine proiectul.
Deoarece terenul studiat se află parŢial în extravilan, administraŢia a impus prin
Certificatul de Urbanism întocmirea Planului de Urbanism Zonal Şi al Regulamentului
Local de Urbanism aferent pentru întreaga suprafaŢă analizată.
Se apreciază că realizarea acestei structuri urbanistice, concomitent cu echiparea
corectă a teritoriului cu toate lucrările de infrastructură tehnică Şi socială necesare, va
ridica prestigiul zonei Şi potenŢialul turistic al comunei Râu de Mori, respectiv a
satului Suseni.
3.4.2. SITUAŢIA PROPUSĂ
3.4.2.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
Studiile elaborate anterior Şi concomitent cu documentaŢia, justifică extinderea
zonei de agrement Şi enunŢarea de reglementări urbanistice:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 31
- studiul Şi proiectul tehnic privind reŢeaua de apă si canalizare, acoperă
necesarul atât pentru zona existentă cât Şi pentru o parte a extinderii. Pentru
amplasamentele Frasina, Valea Negrului, Jgheab si Văratic, se propune o reŢea de
canalizare separată Şi o staŢie de epurare în Frasina. Alimentarea cu apă potabilă,
pentru amplasamentele amintite mai sus, se va face din aceiaŞi sursă (captarea Stevia),
- accesul rutier la amplasament se face din satul Suseni, prin DJ 686 modernizat,
în baza unui studiu de fezabilitate, permiŢând dezvoltarea unor noi amplasamente.
3.4.2.2. Prevederi ale PUG
Conform PUG Şi RLU 114/1999, zona studiată este cuprinsă parŢial în
intravilanul comunei Râu de Mori Şi în consecinŢă schimbările ce vor apare în
folosinŢa terenurilor prin extindere, este permisă numai în urma elaborării Şi aprobării
PUZ cu regulamentul aferent.
Categoria de folosinŢă existentă este păŞune Şi parŢial pădure. Pentru domeniul
schiabil, proprietatea este privată a primăriei Râu de Mori.
3.4.2.3. Valorificarea cadrului natural
Zona studiată este situată la o altitudine de 1000 – 1200m, cu perspectiva spre
MunŢii Retezat, sub a cărei influenŢă climatică se află. Pădurile Şi păŞunile determină
o bună calitate al aerului, un regim termic moderat Şi diferenŢe mici vară-iarnă. În
privinŢa precipitaŢiilor, fiind o zonă subalpină, acestea nu depăŞesc 1000mm, media
anuală.
- temperatura medie luna august,+10 grade C,
- temperatura medie luna februarie, -10 grade C,
- vânturi dominante nesemnificative ca putere, N-S,
- adâncimea maximă de îngheŢ, 0,90 m,
- sarcini seismice minore.
Apropierea de pădure Şi apele pârâurilor Stevia Şi RâuŞor pe de o parte, iar pe de
altă parte accesibilitatea uŞoară Şi fară complicaŢii pe traseele marcate spre MunŢii
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 32
Retezat, justifică opŢiunea pentru crearea pe acest "amplasament" al unui ansamblu
destinat locuinŢelor de vacanŢă.
3.4.2.4. Modernizarea circulaŢiei
Accesul la ansamblul nou creat este asigurat prin DJ 686 din satul Suseni.
Toată circulaŢia carosabilă din intravilanul propus va fi însoŢită de circulaŢie
pietonală, de o parte Şi de alta al arterelor rutiere. Pentru persoanele cu handicap, la
intersecŢii pentru traversări pietonale se vor prevedea accese corespunzătoare cu
eliminarea bordurilor.
Pe drumul judeŢean DJ 686 vor fi realizate piste pentru biciclete, pe cât posibil
pe două sensuri, paralel cu trotuarele.
Pentru vizitatori se vor realiza parcaje, în special în zona transportului pe cablu Şi
a pârtilor.
3.4.2.5. Zonificare funcţională - reglementări, bilanŢ teritorial, indici urbanistici
Zona studiată are ca funcŢiune dominantă locuinŢe de vacanŢă, zona centrală
(hoteluri, alimentaŢie publică , comerŢ, esplanadă, etc.), zona spaŢii verzi, sport,
agrement, zona domeniului alpin cu transport pe cablu, pârtii de schi, staŢii plecare-
sosire, închiriere echipament salvamont, zona căilor rutiere Şi pietonale Şi zona de
gospodărie comunală.
Criteriile principale care au stat la baza concepŢiei de organizare urbanistică au fost:
- orientarea pentru punerea în valoare a peisajelor montane;
- punerea în valoare a pantelor pentru dezvoltarea domeniului schiabil;
- proximitatea sitului natural, pădurile din apropierea amplasamentului;
- punerea în valoare a traseului rutier DJ 686;
- forma Şi dimensiunile terenului ce urmează a fi structurat. Intreaga zonă
studiată s-a structurat funcŢional Şi configurativ-spaŢial ca un ansamblu existent Şi s-a
articulat cu zona publică a drumului judeŢean.
- s-a creat o structură stradală necesară accesului la parcelele de teren;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 33
- locuinŢele de vacanŢă se vor dezvolta de-a lungul tramei stradale;
- plantaŢiile se vor amenaja în interiorul loturilor, fară a se stânjeni proprietăŢile vecine.
Domeniul schiabil, cu orientare nord-vest, se propune a se dezvolta astfel ca el să
facă faŢă noilor cerinŢe privind capacitatea de transport pe cablu, a pârtiilor de schi Şi a
serviciilor specifice sporturilor de iarna.
Transportul pe cablu s-a propus astfel ca el să deservească întreaga zonă de
agrement, dar Şi pe turiŞtii care nu locuiesc în zona de agrement. S-au propus patru
staŢii de plecare de la o altitudine între 1150m şi 1200m, o staŢie intermediară la
1750m Şi două staŢii sosire la 1500 respectiv 2000m. Lungimea totală a transportului
pe cablu va fi de 6021m. Pentru eficienŢa transportului pe cablu se recomandă
telegondola Şi telescaunul.
Pârtiile de schi au fost trasate Şi dimensionate pe cadastrul geografic Şi
transpuse pe ortofotoplan, astfel ca acestea să poată fi omologate în conformitate cu HG
nr. 263/22.02.2001 Şi Ordinul nr. 491/5.10.2001 al Ministerului Dezvoltării Regionale
Şi Turismului. Pentru omologarea pârtilor Şi traseelor transportului pe cablu, sunt
necesare acordul si autorizaŢia de mediu, potrivit legislaŢiei în vigoare.
Lungimea totală a pârtilor va fi de 9060m.
DiferenŢa de nivel va fi de cca. 800m.
Pârtiile care coboară de la cota 2000m, sunt astfel trasate încât să corespundă
condiŢiilor de omologare olimpică, pentru probele de coborâre Şi slalom uriaŞ. Pentru
celelalte probe olimpice, slalom special, slalom paralel, snowbord, etc. pârtile de la baza
domeniului schiabil întrunesc condiŢiile de omologare.
În viitor se poate lua în considerare, datorită calităŢilor oferite de amplasament,
realizarea unui sistem de trambuline Şi un traseu de bob, de condiŢie olimpică.
ELEMENTE DE BILANŢ - ZONA STUDIATĂ
ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ PROPUSĂ PENTRU ZONA ANALIZATĂ
BilanŢ Teritorial
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 34
ZIPS
ZLC
ZPAS
ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
ZONA LOCUINTE DE VACANTA
ZONA PARC, AGREMENT, SPORT, PROTECTIE
din care
PARTII SI TRANSPORT CABLU = 40.43Ha.
ZGC ZONA GOSPODARIE COMUNALA
ZCR ZONA CAI RUTIERE
BILANT TERITORIAL PROPUS
TOTAL INTRAVILAN
EXISTENTZONE FUNCTIONALE
Ha. %
100%
% Ha.
114.22 100%
1.50 1.310.25 17.71
1.1
0.30
1.7
- -
0.05
64.70
2.94
17.65
47.51 41.60
52.15 45.66
4.34 3.80
8.72 7.63
Zona aferenta locuinŢelor de vacanŢă Şi altor structuri de cazare, deŢine o
pondere de peste 41%.
In planŞa elaborată de proiectant - "REGLEMENTARI URBANISTICE" sunt
prezentate principalele categorii de intervenŢii, astfel\încât în final, întreaga zonă să
funcŢioneze unitar, după cum urmează:
- Dezvoltarea unei structuri stradale având ca ax DJ686, care va deservi toate
funcŢiunile,
- Creearea loturilor destinate construirii de locuinŢe de vacanŢă individuale în
regim izolat.
Dimensiunile geometrice dominante ale loturilor sunt variabile: de la 150 mp la
400mp, cu excepŢia zonei centrale.
Procentul de ocupare a terenului ( POT) si coeficientul de ocupare al terenului
(CUT) au valorile:
- POT = SC/ST = 35%
- CUT = SD/ST = 0,8
- Hmax.= 10m la corniŞe
3.4.2.6. Dezvoltarea echipării edilitare
Alimentarea cu apă
Lucrările propuse au ca scop alimentarea cu apă Şi asigurarea evacuării apelor
uzate menajere de la obiectivele realizate.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 35
Necesarul de apă pentru locuinŢele de vacanŢă, hoteluri, etc Şi dotările propuse
în această zonă vor fi calculate în funcŢie de consumurile specifice Şi numărul de
oameni.
Alimentarea cu apă va asigura şi debitul de incendiu de 5 l/s.
Conductele din polietilenă de înaltă densitate montate îngropat sub adâncimea de
îngheŢ (- 0,90 m) vor avea vane de secŢionare montate în cămine amplasate la
intersecŢia străzilor.
Pe reŢeaua de distribuŢie se vor monta hidranŢi supraterani de incendiu.
Amplasarea conductelor de distribuŢie al apei, în secŢiune transversală a
drumului, va respecta distanŢele faŢă de celelalte reŢele edilitare Şi clădiri, cf. STAS
8591/ 1 - 91.
ReŢeaua de canalizare
Apele uzate menajere rezultate de la fiecare locuinŢă de vacanŢă, vor fi colectate
în reŢeaua de canalizare Şi conduse la staŢia de epurare proiectată.
ReŢeaua de gaze
Nu există reŢea de gaze naturale în momentul de faŢă, dar se propune pentru
viitor.
ReŢeaua electrică
Alimentarea cu energie electrică pentru construcŢiile din zona studiată se va
realiza pe o reŢea a distribuitorului public.
Această linie aeriană (în extravilan), va asigura necesarul de energie electrică
pentru toate loturile, iluminat public, gospodarie comunală,etc. Se va calcula puterea
instalată, în ideea ca încălzirea Şi prepararea hranei să se facă electric.
ReŢeaua electrică de alimentare a consumatorilor va fi trifazică. Se propune
studierea unei soluŢii cu cablu electric îngropat, în conformitate cu legislaŢia în
vigoare, care interzice reŢelele electrice aeriene în intravilan.
Telecomunicaţii
TelecomunicaŢiile vor fi asigurate prin racordare la reŢeaua Romtelecom Şi
reŢeaua de telefonie mobilă. ReŢelele de telecomunicaŢii aeriene se interzic în
intravilan.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 36
Gospodăria comunală
Precolectarea deŞeurilor menajere se va realiza pentru fiecare unitate de locuit
independent. La locuinŢele de vacanŢă se vor amenaja platforme speciale pentru
depozitarea temporară a deŞeurilor menajere în containere amplasate pe parcela proprie.
Fiecare proprietar va încheia contract cu o firmă specializată din zonă sau cu
administraŢia publică locală Şi care va colecta periodic deŞeurile menajere, în
conformitate cu legislaŢia în vigoare.
3.4.2.7. ProtecŢia mediului
- Se vor lua măsuri pentru evacuarea corectă al apelor uzate menajere pentru
întreg ansamblul nou creat şi se interzice deversarea pe teren a acestora;
- Întregul ansamblu va trebui să beneficieze de un sistem corect de asigurare al
infrastructurii tehnico - edilitare, conform propunerilor proiectantului;
- Se propune organizarea de parcuri, terenuri sportive, oglinzi de apă pe pârâul
RâuŞor;
- Refacerea peisagistică a unor terenuri din intravilan.
3.4.2.8. Obiective de utilitate publică
Sunt parcele destinate realizării de obiective de interes public: comerŢ,
alimentaŢie publică, divertisment, prestări de servicii, agrement Şi sport, acestea
aflându-se în zona centrală sau în spaŢiile staŢiilor de teleferic.
Se propune trecerea în domeniul public de interes local a suprafeŢei de teren
aferentă căilor de comunicaŢie rutieră propuse pentru crearea ansamblului, precum Şi
terenul domeniului schiabil (pârtii, transport pe cablu Şi staŢile de pornire-sosire).
Beneficiarul va dona aceste terenuri (aferente drumurilor) Primăriei Râu de Mori,
printr-un act de donaŢie sau contra cost la preŢul pieŢii.
CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
Prezentul studiu propune completarea structurii funcŢionale stabilite prin PUG,
cu cea turistică, în consens cu priorităŢile comunei privind dezvoltarea activităŢilor
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 37
turistice, prin valorificarea potenŢialului natural Şi antropic de care dispune zona Şi
anume:
-Realizarea operaŢiunii de trasare a străzilor nou create, continuarea parcelării
terenului;
-Echiparea terenului cu utilităŢile necesare unei bune funcŢionări a ansamblului;
-Construirea locuinŢelor de vacanŢă pe lot Şi amenajarea spaŢiilor aferente
lotului;
-Edificarea domeniului schiabil, activităŢilor sportive Şi culturale, în scopul
atragerii de turiŞti în tot cursul anului.
Se apreciază că realizarea acestei investiŢii va îmbunătăŢi din punct de vedere
arhitectural - urbanistic zona Şi va fi rentabilă din punct de vedere economic atât pentru
investitori cât Şi pentru comunitatea locală.
De capitalul financiar al operaŢiunii urbanistice va depinde succesul investiţiei,
adică actorii implicaŢi Şi de interesul acestora, de fondurile disponibile Şi de abilitatea
etapizării investiŢiei .
3.5. RELAŢIA CU ALTE PROGRAME RELEVANTE
Un principiu de bază avut în vedere la reactualizarea P.U.Z - Extindere zonă de
agrement RâuŞor-Retezat, judeţul Hunedoara - este cel al integrării acestuia în planurile
statutare elaborate la niveluri teritoriale superioare, precum Şi corelarea cu prevederile
documentaţiilor de urbanism aprobate. In acest sens planul a fost întocmit în
conformitate cu :
Planul de Amenajare a Teritoriului NaŢional - PATN
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean - PATJ Hunedoara
Planul NaŢional de Gestiune a Deşeurilor - PNGD
Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor - PRGD Reg. 5 Vest
Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor - PJGD Hunedoara
Planul NaŢional de Acţiune pentru Mediu - PNAM
Planul Regional de Acţiune pentru Mediu - PRAM Reg. 5 Vest
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 38
Planul Local de Acţiune pentru Mediu - PLAM Hunedoara
Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara (PATJ Hunedoara) are
caracter director Şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-
economică a judeţului.
Rolul PATJ este de a coordona Şi armoniza dezvoltarea unităţilor administrative
componente la nivelul întregului judeţ, asigurând un cadru global Şi unitar privind
posibilităţile de dezvoltare în context regional, naţional Şi european. Prevederile PATJ
constituie elemente obligatorii de temă pentru planurile de amenajare teritorială Şi
urbanistică ce se întocmesc pentru unităţile teritorial- administrative din cadrul
judeţului.
Planul de Amenajare a Teritoriului NaŢional (PATN) are caracter director Şi
fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu Şi lung Şi determină
dimensiunile, sensul Şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în acord
cu ansamblul cerinţelor europene. PATN se elaborează pe secţiuni specializate, care
sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României.
Planul de Dezvoltare Regionala Reg. 5 - Vest: este un document strategic care
prezintă priorităţile de mediu, de dezvoltare Şi de coeziune ale regiunii de dezvoltare,
conţine profilul economic Şi social al acesteia, strategia de dezvoltare regională Şi
programarea financiară multianuală a priorităţilor Şi măsurilor de dezvoltare regională,
luând în considerare toate sursele de finanţare: buget de stat, bugete locale, surse
private, sprijinul financiar al UE, precum Şi alte fonduri externe rambursabile sau
nerambursabile.
Planul NaŢional de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de Gestionare a
Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Reg. 5 Vest Şi Planul Judeţean
de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Hunedoara sunt documente care abordează
toate aspectele legate de gestionarea deşeurilor municipale la nivel naţional, regional Şi
judeţean Şi servesc ca bază pentru politica din acest domeniu, pentru atingerea ţintelor
stabilite în domeniul gestionării deşeurilor, pentru stabilirea cadrului pentru crearea unui
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 39
sistem durabil de gestionare a deşeurilor, precum Şi pentru stabilirea necesarului de
investiţii Şi pentru elaborarea proiectelor în vederea obţinerii finanţărilor necesare.
Planul Regional si Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PRAM si PLAM)
reprezintă strategia pe termen scurt, mediu Şi lung pentru soluţionarea problemelor de
mediu la nivel regional si judeţean, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile, în
concordantă cu Planul NaŢional de Acţiune pentru Mediu Şi cu Programele de
Dezvoltare Locală, Judeţeană si Regională.
CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU: PATJ HUNEDOARA, PLAM
HUNEDOARA, PRAM REG 5 - VEST ŞI PLANUL STRATEGIC DE
DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ
Tabel nr. 3.5.1. DOMENIU / ASPECTE DE
MEDIU OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PUZ EXTINDERE
ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT
INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
Infrastructura / Echiparea edilitară
Reabilitarea drumurilor de acces Şi cu infrastructura rutieră aferentă. Construirea de parcări, drumuri, trotuare, alei pietonale, etc. în zona turistică. Reabilitarea sistemului de utilităţi (alimentare cu apă, canalizare, iluminat etc.)
Reabilitarea infrastructurii în zona turistică. Modernizarea Serviciilor Publice
Turism Construire instalaŢie de transport pe cablu. Extinderi, amenajări si dotări pârtii existente. Omologare pârtii. Dezvoltarea de activităţi turistice conexe (comerţ, alte servicii aferente acestui domeniu)
Relansarea economică a zonei.
Calitatea apei Diminuarea anuală cu 10% a numărului de surse de poluare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă
CB05 < 10mg/dm3
N<0,lmg/dm3
P<0,lmg/dm3-pentru
îmbunătăţirea calităţii
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 40
apelor de suprafaţă Deşeuri Crearea unor puncte de
colectare selectivă a deşeurilor
Creşterea gradului de valorificare a deşeurilor cu 95 %
CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU PLANURI ŞI PROGRAME
NAŢIONALE DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ŞI PLANUL JUDEŢEAN DE
GESTIONARE A DEŞEURILOR HUNEDOARA
Tabel nr 3.5.2. PUZ EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT
OBIECTIVE RELEVANTE PENTRU PUZ EXTINDERE ZONA DE AGREMENT RÂUŞOR-RETEZAT
Aplicarea unui sistem de management integrat al deşeurilor
Elaborarea de reglementări specifice regionale/locale în concordanţă cu sistemul integrat eficient d.p.d.v economic şi ecologic.
Reducerea impactului asupra factorilor de mediu generat de depozitarea neconformă a diverselor categorii de deşeuri. Colectarea selectiva a deşeurilor
Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea deşeurilor este cea mai importantă pentru sănătatea populaŢiei.
CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU PLANURI ŞI PROGRAME
NAŢIONALE DE GESTIONARE A CALITĂŢII AERULUI
Tabel Nr 3.5.3
PUZ EXTINDERE ZONA DE
AGREMENT RÂUŞOR-
RETEZAT
PLANURI ŞI PROGRAME
NAŢIONALE DE
GESTIONARE A
CALITĂŢII AERULUI
OBIECTIVE
PRINCIPALE
Imbunătăţirea calităţii aerului Ord. nr. 35/2007 privind
aprobarea Metodologiei de
elaborare Şi punere în
aplicare a planurilor Şi
programelor naţionale de
gestionare a calităţii aerului
Autorităţile publice
locale vor lua măsuri
ca documentaţiile de
urbanism să respecte
aceste acte normative.
Idem
HG. nr. 543/2004 privind
elaborarea Şi punerea în
aplicare a planurilor Şi
programelor naţionale de
gestionare a calităţii aerului
CORELAREA OBIECTIVELOR PUZ CU LEGEA 24/2007 PRIVIND
REGLEMENTAREA SI ADMINISTRAREA SPATIILOR VERZI DIN
INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 41
Tabel nr 3.5.4
PUZ EXTINDERE
ZONA AGREMENT
RÂUŞOR-RETEZAT
OBIECTIVE
PRINCIPALE
INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
Realizarea delimitării
Şi respectării zonelor de
protecţie a monumentelor
naturii
Protecţia Şi
conservarea spaŢiilor verzi
pentru menţinerea
biodiversităŢii lor.
Regenerarea, extinderea,
ameliorarea compoziţiei Şi a
calităţii spaŢiilor verzi
Indeplinirea
obiectivelor PUZ în
termenele Şi bugetul
stabilit
Realizarea dotărilor
edilitare corespunzătoare
pentru reducerea poluării
aerului, a apei (subterane Şi
de suprafaţă), solului Şi
peisajului.
Menţinerea Şi
dezvoltarea funcţiilor de
protecţie a spaŢiilor verzi
privind apele, solul,
schimbările climatice,
menţinerea peisajelor în
scopul ocrotirii sanătăŢii
populaţiei, protecţiei mediului
Şi asigurării calităţii vieţii
4. ASPECTE RELEVANTE ALE STĂRII MEDIULUI
4.1 Starea actuală a mediului
4.1.1. Încadrarea în teritoriu
Situată la poalele Munţilor Retezat, comuna Râu de Mori ocupă o suprafaţă de
38612 ha, fiind situată la 62 de kilometri de Deva şi la 18 kilometri de Haţeg şi
străbătută de Râul Mare şi de pâraiele Râuşor şi Sibişel. Localitatea este alcătuită din
aşezările: Râu de Mori, care este reşedinţa de comună, satele Brazi, Clopotiva, Ohaba-
Sibişel, Ostrov, Ostrovel, Sibişel, Suseni, Unciuc şi Valea Dâljii, precum şi cătunul
Bălanu, fiind situate la distanţe cuprinse între un kilometru - Ostrovel şi 28 de kilometri
- Ohaba-Sibişel.
Teritoriul comunei este străbătut de Râul Mare, cea mai mare apă curgătoare din
Ţara HaŢegului, râul cu cel mai mare potenŢial hidroenergetic al râurilor interioare din
România Şi de pâraiele RâuŞor Şi SibiŞel.
4.1.2. Căi de comunicaŢii
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 42
Calea de comunicaŢie rutieră principală DJ 686 este axa principală ce traversează
zona de agrement Şi leagă amplasamentul de DN 68, prin satul Suseni Şi reŞedinŢa de
comună, satul Râu de Mori.
4.1.3. VecinătăŢi
Amplasamentul se află la poalele munŢilor Retezat la nord-est, pârâul RâuŞor la
est Şi satul Suseni la nord.
Zona studiată este amplasată în sudul satului Suseni Şi are următoarele
vecinătăŢi:
N – MunŢii Retezat;
S – satul Suseni;
E – pârâul RâuŞor;
V – proprietăŢi private.
O parte importantă din zona de agrement (analizată) se află în interiorul Parcului
Naţional Retezat - Rezervaţia Biosferei.
4.1.4. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătatea Parcului
In zona din vecinătatea Parcului NaŢional Retezat există următoarele vestigii
arheologice, istorice şi culturale:
a. ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei
Romane;
b. Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii;
c. Biserica Peşteana, a Sfântului Proroc Ilie, sec. al-XIII-lea;
d. Biserica Râu de Mori, cu hramul “Duminica tuturor sfinţilor”, datată de unii
autori în sec. X;
e. Conacul Cândea din Râu de Mori, monument istoric din sec. al-XV-lea;
f. Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni – Râu de Mori, care au aparţinut
tot familiei Cândea în sec. al-XIII-lea;
g. Biserica Ostrov, situată în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al-XIII-lea;
h. Mănăstirea Prislop, ridicată de Mircea cel Bătrân;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 43
i. Castelul fam. Kendeffy, din Sântămărie Orlea, sec. al-XIII-lea;
j. Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al-XIII-lea;
k. Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul sec. al-XIII-lea;
l. Biserica Iobagilor din Sălaş;
m. Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al- XIV-lea;
n. Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al-XIV-lea;
o. Biserica din Nucşoara;
p. Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară
din anul 1411.
4.1.5. Obiective turistice de interes din vecinătatea Parcului NaŢional
Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului NaŢional sunt:
a. Rezervaţii naturale paleontologice:
aa. Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie
paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com.
Sântămărie Orlea,
bb.Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie
paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,
cc. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,
b. Rezervaţii naturale speologice
aa. Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea
Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,
bb. Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat
Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
cc. Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul
calcaros, pe raza localităţii Câmpu lui Neag,
dd. Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui
Neag,
c. Rezervaţii naturale botanice:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 44
aa. Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei
Sălaşu de Sus,
bb.Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana,
com. Densuş,
cc. Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva,
com. Râu de Mori,
dd. Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de
Sus,
ee. Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,
ff. Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,
com. Băniţa,
gg.Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com. Băniţa,
hh.Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.
4.1.6. Date privind comunitatea
SuprafaŢa intravilanului comunei este de 470 ha iar al extravilanului 38142 ha.
PopulaŢia comunei este de 3352 locuitori, cu 2417 gospodării Şi locuinŢe.
ActivităŢile specifice zonei sunt: agricultura, exploatarea lemnului, creŞterea
vitelor, pomicultura, iar ca activităŢi economice producerea energiei electrice Şi
turismul.
Comuna are 7 Şcoli, 5 grădiniŢe, o unitate medico-sanitară Şi câteva unităŢi
comerciale.
Ca facilităŢi oferite investitorilor de către primărie menŢionăm: concesionarea de
terenuri pentru construcţia de căsuŢe de vacanŢă, vile, hoteluri, pârtii de schi,
dezvoltarea pisciculturii Şi agriculturii, etc.
In prezent Primăria Râu de Mori are în derulare un proiect legat de înfiinŢarea
unui Centru de Informare Turistică.
În privinŢa alimentării cu apă a populaŢiei s-a realizat 1,5 km din reţeaua de
alimentare pentru satele Suseni, Ostrovel şi centrul de comună. Alimentarea acestor sate
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 45
se face dintr-o aducţiune situată în zona Râuşor, în vreme ce pentru Clopotiva, unde
există o altă reţea în lungime de aproximativ 500 de metri, se face dintr-o sursă locală.
În prezent se mai lucrează la o aducţiune de 700 de metri în Brazi şi Bălanu, care va
deservi atât şcoala din cătun, cât şi populaţia, respectiv un număr de 50 de familii.
Totodată, s-au efectuat studii de fezabilitate pentru branşarea la reţeaua de canalizare a
tuturor satelor componente ale comunei.
4.1.7. Geologie
Deoarece o parte importantă din zona de agrement (analizată) RâuŞor-Retezat se
află în interiorul Parcului Naţional Retezat, se prezintă în continuare o serie de
elemente/date cuprinse în Planul de Management a Parcului Naţional Retezat Rezervaţie
a Biosferei (PNRRB), plan elaborat pentru perioada 2011-2020 de către Administraţia
Parcului Naţional Retezat R.A. din cadrul Regiei NaŢionale a Pădurilor-ROMSILVA.
Motivul pentru care s-a infiinţat Parcul Naţional Retezat în anul 1935, a fost că
„regiunea superioară a Retezatului trebuie transformată într-un grandios Parc Naţional,
o rezervaţie ştiinţifică importantă, prin adăpostirea şi apărarea de orice stricăciuni a
vegetaţiei şi a lumii sale animale.”
Peisajul caracteristic al PNRRB este unul din motivele principale pentru care este
căutat de turişti.
Caracterul aparte al peisajului este dat atât de formaţiunile geomorfologice Şi
geologice, de numeroasele văi cu ape cristaline, repezi şi cu cascade, cât şi de prezenţa
pădurilor, a jneapănului, a petecelor de păşune.
Conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice, „Scopul principal al Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei este cel
de protecţie şi conservare a unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic
naţional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspectul fizico-
geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 46
sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative,
recreative şi turistice.”
Ca şi sit Natura 2000, Parcul Naţional Retezat trebuie să asigure menţinerea sau,
dacă este necesar, refacerea statutului de conservare favorabil pentru speciile şi
habitatele de interes comunitar identificate pe teritoriul său.
Conform Legii 462/2001 categoriile de arii naturale protejate din Parcul Naţional
Retezat Rezervaţie a Biosferei sunt:
- Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele - Rezervaţie Ştiinţifică-categ. I (conform
UICN)
- Parcul Naţional Retezat - Parc Naţional- categ. II
- Parcul Naţional Retezat - Rezervaţie a Biosferei - Rezervaţie a Biosferei
- ROSCI0217 Retezat- Arie specială de conservare- categ. V
- ROSPA0084 Munţii Retezat- Arie de protecţie specială avifaunistică- categ. V
Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei are o suprafaţă de 38138 ha.
Principalele zone funcţionale ale Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei
sunt:
A.Zona cu protecţie strictă,
B. Zonele de protecţie integrală,
C. Zonele-tampon denumite şi zone de conservare durabilă Şi
D. Zona de dezvoltare durabilă
Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari
blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului
Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat şi masivul
granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic – Bărbat şi cade
sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic.
Între cele două blocuri este cuprinsă o fâşie de şisturi cristaline, aparţinând
autohtonului danubian, cu şisturi cuarŢitice, micaşisturi filitoase şi şisturi clorito-
amfibolice.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 47
O altă fâşie de şisturi cristaline aferente domeniului danubian se întinde la nord-
vest de blocul granitic nordic.
Sedimentarul este reprezentat prin câteva petece geologice paleozoice şi
mezozoice, în special calcare din Jurasic Superior si Cretacic Inferior, aparţinând
cuverturii autohtonului, şi se află către periferia estică a Retezatului - Culmea Tulişa şi
în sud-sud vest- Retezatul Mic.
Cristalinul pânzei getice nu apare decât pe latura nordică a munţilor, pătrunzând
mai departe sub sedimentarul depresiunilor Haţeg şi Petroşani.
4.1.8. Geomorfologie
Relieful este variat, de la cota 300m în centrul comunei, la 2509m a vârfului
Peleaga din masivul Retezat.
Relieful este modelat în principal în conformitate cu structura geologică şi cu
caracteristicile substratului litologic.
Liniile majore ale reliefului reflectă concordanţa cu structura, atât ca orientare,
cât şi ca morfologie. Caracteristicile substratului litologic reprezintă un element de bază
în conturarea caracterelor reliefului din zonă.
4.1.9. Hidrologie
Reţeaua hidrografică bogată se drenează în două direcţii:
a. spre nord, către râul Strei, bazinul hidrografic Mureş
b. spre sud, către Jiul de Vest, bazinul hidrografic Jiul Românesc.
Cascadele sunt frecvente pe toate pâraiele din Parc.
Un loc deosebit în caracterizarea hidrologică a parcului îl constituie lacurile
naturale. Acestea îşi datorează geneza condiţiilor optime ale acumulării şi transformării
zăpezilor în gheţari la altitudini de peste 1700 m în Pleistocenul Superior. Cantonate în
poala căldărilor, etajate în trepte, înşirate, grupate în complexe sau izolate, ele constituie
o atracţie de prim ordin, atât pentru turişti, cât şi pentru oamenii de ştiinţă.
În intregul masiv există 54 lacuri glaciare permanente, aflate între 1700 şi 2300 m.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 48
Ca urmare a intervenţiilor antropice din secolul al XX-lea, regularizarea scurgerii
râurilor a început să fie controlată şi prin lacurile de baraj/artificiale, amenajate pe Râu
Mare. Din anul 1974 s-a început construirea barajului de acumulare de la Gura Apei, la
confluenţa râurilor Lăpuşnicul Mare, Lăpuşnicul Mic şi Râul Şes, care s-a terminat în
anul 2004. Pentru completarea volumului de apă din baraj s-au făcut două canale
subterane de aducţiune de pe râurile Râuşor şi Nucşoara.
Mlaştinile apar frecvent în parc la marginea unor izvoare, pâraie alpine sau în
urma colmatării parţiale a unor lacuri glaciare.
Apele subterane de mică adâncime, ape freatice, sunt cantonate mai ales în scoarţa
de alterare de la baza grohotişurilor.
4.1.10. Clima se caracterizează printr-un topoclimat complex de munte.
În ceea ce priveşte temperatura aerului, luna cea mai rece este ianuarie, cu
temperaturi între -11°C şi -5°C , iar cea mai caldă – iulie, între +16°C Şi +6°C, sub
altitudinea de 1800 m.
Îngheţul, datorită scăderii temperaturii minime sub 0°C, este un fenomen aproape
permanent pe culmi.
Umezeala aerului, mai slab diferenţiată pe verticală, creşte de la 74-75% la poale,
până la 85- 87% pe culmi.
Nebulozitatea este un fenomen mai frecvent în lunile mai - iunie, datorită
circulaţiei aerului umed pe versanţi, şi cel mai rar întâlnită în luna octombrie.
Ceaţa, fenomen specific creşte ca frecvenţă odată cu altitudinea: de la 50-75
zile/an la poale, pană la 250 zile/an la 1800 m, şi chiar mai multe pe culme.
Durata strălucirii soarelui, strâns legată de regimul nebulozităţii şi al ceţii, scade
vara de la 1300 ore/an, la altitudini coborâte, până la 950 ore/an, pe culmi, în timp ce
iarna are valori cuprinse între 600 şi 800 ore.
Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse între 900 mm la altitudini
scăzute, 1300 mm la altitudini mijlocii, şi 1600-1800 mm peste această altitudine.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 49
Prima ninsoare apare în zona alpină la începutul lunii septembrie, iar ultima la
sfârşitul lunii iunie. Durata stratului de zăpadă este de cca 100 zile în zonele joase şi
peste 200 zile la 2000 m altitudine.
Vântul are o frecvenţă de 94-95% pe crestele muntoase din parc, în schimb pe
văile adăpostite calmul are o frecvenţă de 35-40%. Viteza medie a vântului creşte de la
2-3 m/s până la 10-11 m/s pe culmi, iar viteza maximă poate atinge deseori 40-60 m/s.
4.1.11. Soluri
Pe raza comunei Râu de Mori solurile sunt variate Şi de mai multe tipuri:
- aluvionare cu carbonaŢi, cernoziomuri, levigate în zonele de câmpie,
- soluri brune, soluri brun-roŞcate pe terase Şi
- soluri brune, în zonele împădurite.
În funcţie de altitudine şi de structura rocilor există o mare varietate de soluri, cu
soluri acide în partea cristalină şi soluri alcaline în zona calcaroasă.
Amenajamentele silvice şi cele silvo-pastorale identifică 11 tipuri genetice de sol.
Tipurile specifice de sol sunt: sol brun acid şi brun feriiluvial, rendzină, sol brun
eumezobazic, sol humicosilicatic, litosol, podzoluri şi podzoluri turboase, etc. Podzolul
este tipul genetic cel mai frecvent, atât în golurile alpine, cât şi în păduri.
4.1.12. Floră şi comunităţi de plante
Datorită poziţiei sale la încrucişarea diverselor căi de migraţie fitogeografică,
relieful masivului a favorizat întegrarea selectivă a unei mari diversităţi de elemente
floristice, provenite de la mai multe tulpini florogenetice.
Retezatul este renumit prin diversitatea floristică, adăpostind aproape 1190 specii
de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în România. Existenţa aici a mai
bine de o treime din flora României este unul din motivele pentru care a fost declarat
Parc Naţional. La acestea se adaugă un număr aproximativ egal de specii inferioare.
Prima plantă endemică semnalată, în ordine cronologică in PNRRB, este
flămânzica, Draba dorneri, descoperită în 1858 de către Heuffel.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 50
O mare importanţă o au şi cele 130 de plante rare sau vulnerabile din „Lista roşie
a plantelor superioare din România”.
În OM 776/2007 sunt listate următoarele specii de plante: Campanula serrata-
Clopoţel; 1902 Cypripedium calceolus-Papucul doamnei, Blabornic; 2113 Draba
dorneri- Flămanzică; 1758 Ligularia sibirica- Curechi de munte, Gălbenele; 4116
Tozzia carpathica- Iarba gâtului.
De asemenea 2 specii, ghinţura galbenă- Gentiana lutea şi ghiocelul- Galanthus
nivalis, sunt trecute în lista speciilor pentru a căror exploatare şi prelevare este nevoie
de măsuri de management.
Sub aspect florogenetic Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genul
Hieracium, care cuprinde aici 257 taxoni, unii endemici ca Hieracium borzae,
Hieracium nigrilacus, şi respective pentru genul Poa, care cuprinde 31 taxoni. De
asemenea o serie întreaga de taxoni şi infrataxoni îşi au aici locul clasic ca de exemplu
Barbarea lepuznica, Centaurea pseudophrygia retezatensis, Oxytropis jacquinii
retezatensis, Hypochoeris maculata var. carpatica, Festuca rupicola var. retezatensis.
Pentru Retezat sunt descrise 60 de asociaţii vegetale de cormofite cuprinse în 10
clase de vegetaţie, fapt care dovedeşte încă o dată marea diversitate floristică a
Retezatului. Se pot întalni cele mai variate asociaţii de la Pino-Quercetum
moehringietosum pendulae din regiunile joase ale PNRRB la Oreochloo-Juncetum
trifidi a cărei cenoze populează pe suprafeţe restrânse vârfurile, crestele şi versanţii
puternic înclinaţi din etajul alpin. Deosebit de importantă din punct de vedere floristic
este zona calcaroasă a Retezatului Mic cu un mare număr de plante rare şi/sau endemice
cum ar fi Barbarea lepuznica, Pedicularis baumgarteni şi multe altele.
Pajiştile din regiunea alpină constituie o zonă de importanţă aparte, aici
regăsindu-se majoritatea speciilor din flora alpină, printre acestea fiind diferite specii de
Gentiana/Gentianella, Potentilla, Pulsatilla precum şi floarea de colţ- Leontopodium
alpinum şi altele asemenea.
Alte zone de interes deosebit sunt cele de limită între zona stâncoasă şi pajiştile
alpine, în care se întâlnesc rododendronul- Rhododendron kotschii şi jneapănul- Pinus
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 51
mugo. Jneapănul, specie protejată în România, are o distribuţie mare pe pantele abrupte
ale Retezatului. Zambrul- Pinus cembra, specie rară de arbori, apare în grupe mai mari
şi mai compacte decât în alte masive.
Cea mai mare ameninţare pentru flora Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a
Biosferei o reprezintă păşunatul cu ovine, peste capacitatea de suport a păşunilor.
In zonele tampon ale Parcului se desfăşoară exploatări forestiere, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
Un potenţial pericol pentru flora Retezatului Mic îl constituie modernizarea
drumului de acces spre Herculane- DN 66A, mai ales prin facilitarea dezvoltării în
această zonă a turismului motorizat, dacă sistemul de supraveghere/control al modului
în care se desfăşoară turismul nu va fi bine fundamentat şi aplicat în teren.
4.1.13. Faună
Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei, datorită habitatelor sale foarte
diverse, naturale, sau puţin modificate de intervenţia umană, adăposteşte o faună
deosebit de bogată în ceea ce priveşte numărul de specii.
Nevertebratele, reprezentate prin mii de specii încadrate în toate grupele
taxonomice caracteristice habitatelor carpatice, cu toate că au fost mult studiate sunt
încă puţin cunoscute.
În rândul nevertebratelor se găsesc cele mai multe endemite animale din Retezat,
fiind identificate până în prezent 9 subspecii endemice de fluturi de zi, cel puţin 6 specii
endemice de plecoptere. Viermii inferiori- nematodele, au fost bine studiaţi, având mai
mult de 143 de specii găsite în această zonă, incluzând 8 endemite.
Unele genuri, cum este de exemplu Erebia, din ordinul Lepidoptera, ajung aici la
diversităţi specifice foarte ridicate.
Ca o recunoaştere a importanţei pe care o are Retezatul pentru conservarea
fluturilor, Lunca Berhina a fost declarată Arie de Importanţă Lepidopterologică
Europeană.
Vertebratele au în parc reprezentanţi din toate clasele întâlnite în România.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 52
Dintre ciclostomi, în râuri întâlnim chişcarul, Eudontomyzon danfordi, unul dintre
cele trei specii de agnate din România, a cărui prezenţă reprezintă încă o dovadă a
calităţii apelor Retezatului.
Specia a devenit rară fiind trecută pe anexa II, a Directivei 92/43/EEC privind
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi în OUG 57/20007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice.
Peştii sunt reprezentaţi prin 11 specii între care şi nisipariţa- Sabanajewia aurata.
Mai mult de jumătate din numărul de specii de amfibieni întâlnit în România,
totalizând 10 specii, Triturus vulgaris reprezentat prin 2 subspecii, se pot întâlni în
Retezat.
Dintre acestea, 8 specii sunt considerate de către specialişti, rare şi vulnerabile la
nivel naţional.
În Retezat trăieşte subspecia ampelensis a tritonului comun, Triturus vulgaris,
subspecie considerată endemit carpatic şi subspecie prioritară.
Reptilele sunt reprezentate în parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre
ale României.
Numărul speciilor de păsări întâlnite în parc şi în zonele apropiate, pe văile mari
ale masivului şi în zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zonă
montană.
Acestea însumează 185 de specii, reprezentând aproximativ jumătate din speciile
de păsări ale României. Din acestea 122 sunt specii cuibăritoare în parc şi în zonele
apropiate.
Aici se pot întâlni specii rare cum sunt acvila de munte Aquila chrysaetos, acvila
ţipătoare mică Aquila pomarina, şerparul Circaetus gallicus, şoimul călător Falco
peregrinus, cocoşul de munte Tetrao urogallus, buha Bubo bubo, cucuveaua pitică
Glaucidium paserrinum, barza neagră Ciconia nigra şi multe alte specii rare.
Directiva 79/409/EEC a Consiliului Europei, privind conservarea păsărilor
sălbatice cuprinde în anexele sale 55 de specii din zonă.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 53
Mamiferele determinate până în prezent în Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a
Biosferei, în număr de 55 de specii, reprezintă peste 23% din mamiferele terestre ale
Europei ceea ce arată încă o dată diversitatea habitatelor naturale prezente aici.
Parcul oferă condiţii pentru supravieţuirea celor mai importante dintre carnivorele
mari europene: lupul Canis lupus, ursul Ursus arctos şi râsul Lynx lynx. De asemenea se
întalnesc în parc ierbivore mari cum sunt capra neagră Rupicapra rupicapra, cerbul
Cervus elaphus şi căpriorul Capreolus capreolus. Carnivorele de mai mici dimensiuni
cum sunt pisica sălbatică Felis silvestris şi mustelidele găsesc în diversele habitate ale
parcului micromamifere care le asigură o parte din hrană.
In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care Rhinolophus
ferrumequinum, Vespertilio murinus şi Pipistrellus pygmaeus.
Vidrele Lutra lutra pot fi întâlnite pe unele râuri ale Retezatului.
Diversitatea mare a faunei din Parcul Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se
corelează cu existenţa unor habitate naturale puţin afectate de activitatea umană.
Speciile de interes comunitar sunt prezentate în formularele standard ale SCI 0217
Retezat şi SPA 0084 Munţii Retezat.
4.1.14. Habitate
Cele mai importante habitate pentru conservare sunt reprezentate de păşunile
alpine şi subalpine, stâncăriile, jnepenişurile, aninişurile, pădurile de conifere boreale şi
subalpine, respectiv pădurile de foioase montane, habitatele acvatice şi tufărişurile de pe
văile râurilor.
Retezatul face parte din Ecoregiunea Carpatică, considerată prin proiectul Global
2000 a Fondului Mondial pentru Natură/World Wide Fund for Nature – WWF ca avand
statut de ecoregiune importantă d.p.d.v. al biodiversităţii la nivel global.
Pădurile acoperă aproximativ 49% din suprafaţă. Cele mai răspandite specii sunt
fagul Fagus sylvatica, molidul Picea abies, jneapănul Pinus mugo, bradul Abies alba,
paltinul Acer pseudoplatanus, mesteacănul Betula pendula, aninul Alnus viridis, ulmul
Ulmus glabra, scoruşul de munte Sorbus aucuparia.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 54
Populaţia de zambru Pinus cembra este probabil cea mai reprezentativă din
Munţii Carpaţi.
Cele mai răspandite păduri sunt cele de răşinoase, făgetele, şi amestecurile de
răşinoase cu fag.
Pădurile de fag se găsesc între 800-1200 m, cele de amestec între 1200-1400 m,
iar molidişurile între 1400-1800 m.
Pădurile virgine şi cvasivirgine însumează o suprafaţă de peste 4800 ha şi
reprezintă 26% din suprafaţa de pădure arondată în prezent Parcului.
Pădurile din Retezatul Mic prezintă o situaţie aparte, având în vedere
caracteristicile abiotice din zonă: substratul calcaros, umiditate redusă, temperatură mai
ridicată.
Păşuni alpine şi subalpine ocupă aproximativ 11% din suprafaţa Parcului la
altitudini cuprinse între 1700-2300 m. Aici se întâlnesc specii ocrotite, cum ar fi:
Rhododendron myrtifolium, Gentiana acaulis, G. punctata, G. lutea, Soldanella şi
altele.
Grohotişurile şi stâncăriile acoperă un procent de 11% din suprafaţa PNRRB,
atât în partea cristalină, cât şi în cea calcaroasă. Habitatele caracteristice sunt populate
de puţine specii, mai multe în partea calcaroasă, printre care amintim lichenii saxicoli,
nevertebrate, reptile, păsări.
Jnepenişurile sunt situate la limita superioară a pădurii de unde urcă până la
2000-2200 m, acoperind zona dintre pădurile de molid şi păşunile alpine. Printre
speciile caracteristice pentru zona jnepenişurilor se regăsesc: Vaccinium myrtillus- afin,
Vaccinium vitis-idaea- merişor, Homogyne alpina, Soldanella hungarica.
În Parc se pot distinge trei categorii de habitate acvatice:
a) lacuri, bălţi şi pâraie, în care trăiesc populaţii importante de nevertebrate
acvatice, peşti şi amfibieni. În cadrul unor grupe de nevertebrate, tricoptere şi
plecoptere, există specii endemice,
b) mlaştinile de turbă; cele de la Zănoaga-Judele au fost mai mult studiate şi
prezintă interes special din punct de vedere palinologic,
c) lacul de acumulare Gura Apei, pe limita de vest a Parcului, este un habitat
acvatic artificial, existând din 1984.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 55
Habitatele de interes comunitar sunt prezentate în formularul standard al SCI
0217 Retezat din Planul de management al Parcului.
4.1.15. Rezervaţia Biosferei are aceeaşi localizare în momentul de faţă ca şi
Parcul Naţional Retezat.
Zonarea poate fi propusă şi finalizată numai după stabilirea şi legiferarea limitelor.
Datele existente, precum şi cateva propuneri, sunt evidenţiate în tabelul 4.1.1.
Tabel nr. 4.1.1.
Arii naturale protejate ce pot fi incluse/care pot
constitui zonele RezervaŢiei
Statutul Observaţii
Parcul Naţional Retezat Arie protejată categ II UICN
Reglementări şi administraţie proprie
Fâneţele cu narcise de la NucŞoara
Rezervaţie naturală botanică
Peştera Zeicului Rezervaţie speologică Situată pe Valea Scorotei, în Retezatul calcaros, pe raza localitătii Câmpu lui Neag
Peştera cu Corali Rezervaţie speologică Pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui Neag
Calcarele de la Faţa Fetei Rezervaţie naturală botanică
Vl.Râului Mare, com. Râu de Mori
Vârful Poienii
Rezervaţie naturală botanică
Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de Sus
Zone tampon Zonele tampon ale PNRRB Zona de tranziţie Cuprinde localităţile şi
terenurile agricole din jur
Suprafaţa de 20000 ha pe care a fost declarată rezervaţia biosferei în 1979 nu
îndeplineşte toate cele trei funcţii de bază cerute prin Programul MaB UNESCO, nu
satisface funcţia de dezvoltare durabilă în mod corespunzător, deoarece nu include zone
care să permită întradevăr promovarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile. De
aceea este necesară extinderea suprafeţei, astfel încât Rezervaţia Biosferei să
îndeplinească şi funcţia de promovare a dezvoltării durabile.
La Conferinţa asupra Mediului Înconjurător şi a Dezvoltării care a avut loc la Rio
de Janeiro s-a decis să se ia măsuri efective de oprire a declinului biodiversităţii. Pentru
aceasta s-a considerat necesară conservarea speciilor vulnerabile de plante şi animale şi
a habitatelor acestora, în zonele cele mai reprezentative ale arealului lor natural, luând
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 56
naştere astfel reţeaua ecologică Natura 2000, care este formată din suprafeţe bine
delimitate - situri Natura 2000 - răspandite pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Reţeaua Natura 2000 se bazează pe implementarea Directivelor HABITATE -
Directiva privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale
sălbatice CE 92/43 – şi PĂSĂRI - Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice CE
79/409.
Pe teritoriul Parcului Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei se suprapun două
situri Natura 2000 legiferate prin OM 776/2007al MMDD:
- ROSCI0217 Retezat, care depăşeşte limitele PNRRB, având o suprafaţă de
43218 ha;
- ROSPA0084 Munţii Retezat, cu o suprafaţă puţin mai mică decât a parcului -
38009 ha - încadrându-se în limitele acestuia.
A. Sitecode ROSCI0217 Retezat
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 57
În continuare se prezintă speciile Şi habitatele întalnite în acest site.
A.1. Specii
Mamifere:
Barbastella barbastellus- ord. Chiroptera, fam. Vespertilionidae,
Rhinolophus hipposideros- liliacul mic cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.
Rhinolophidae,
Rhinolophus ferrumequinum- liliacul mare cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.
Rhinolophidae,
Rhinolophus euryale- liliacul mediteranean cu potcoavă - ord. Chiroptera, fam.
Rhinolophidae,
Myotis myotis- liliacul mare cu urechi de şoarece - ord. Chiroptera, fam.
Vespertilionidae,
Myotis blythii- liliacul mic cu urechi de şoarece - ord. Chiroptera, fam.
Vespertilionidae,
Canis lupus- lupul - ord. Carnivora, fam. Canidae,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 58
Ursus arctos- ursul brun - ord. Carnivora, fam. Ursidae,
Lynx lynx- râsul - ord. Carnivora, fam. Felidae,
Lutra lutra- vidra - ord Carnivora, fam. Mustelidae.
Amfibieni & reptile:
Bombina variegata- buhai de baltă cu burta galbenă - ord. Anurae, cls. Discoglossidae
Peşti:
Barbus meridionalis- moioagă - ord. Cypriniformes, fam. Cyprinidae,
Cottus gobio- zglăvoaca - ord. Scorpaeniformes, fam. Cottidae,
Eudontomyzon danfordi- chişcarul - ord Pteromyzontiformes, fam Pteromyzontides.
Nevertebrate:
Callimorpha quadripunctaria - ord. Lepidoptera, fam. Arctiidae,
Euphydryas maturna - ord. Lepidoptera, fam. Nymphalidae,
Glyphipterix loricatella - ord. Lepidoptera, fam. Glyphipterigidae,
Leptidea morsei ssp major trăieşte la noi, L morsei morsei trăieşte în Japonia -
ord. Lepidoptera, fam. Pieridae,
Lycaena dispar - ord. Lepidoptera, fam. Lycaenidae,
Nymphalis vaualbum - ord. Lepidoptera, fam. Nymphalidae,
Pholidoptera transsylvanica- cosaşul transilvan - ord. Orthoptera, fam. Tettigoniidae,
Pseudogaurotina excellens - ord. Lepturinae, fam. Rhagiidae,
Rosalia alpina- croitorul fagului - ord. Coleoptera, fam. Cerambycidae.
Plante:
Campanula serrata - ord. Synandrales, fam. Campanulaceae,
Cypripedium calceolus- papucul doamnei - ord. Asparagales, fam. Orchidaceae,
Draba dorneri- flămânzică - ord. Rhoedales, fam. Brassicaceae,
Ligularia sibirica - ord. Synandrales, fam. Compositae,
Tozzia carpathica - ord. Scrophulariales, fam. Scrophulariaceae.
Alte specii importante de floră şi faună - conform listei N 2000:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 59
Bufo bufo, Hyla arborea, Rana dalmatina, Rana temporaria, Salamandra
salamandra, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Matacilla alba, Motacilla cinerea,
Boloria titania, Erebia gorg, Erebia melas, Erebia pharte, Erebia sudetica, Maculinea
alcon, Maculinea arion, Parnassius mnemosyne, Sciocoris umbrinus, Capreolus
capreolus, Cervus elaphus, Chionomys nivalis, Crocidura leucodon, Crocidura
suaveolens, Dryomys nitedula, Eliomys quercinus, Felis silvestris, Marmota marmota,
Martes martes, Muscardinus avellanarius, Mustela erminea, Myotis daubertonii,
Myoxus glis, Neomys anomalus, Neomys foetidens, Nyctalus noctula, Pipistrellus
nathusii, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus pygmaeus, Rupicapra rupicapra, Sciurus
vulgaris, Sorex alpinus,m Sorex araneus, Sorex minutus, Talpa europaea, Vespertilio
murinus, Achillea oxyloba ssp. schurii, Aconitum napellus ssp. tauricum, Allium
schoenoprasum ssp. sibiricum, Alopecurus pratensis ssp. laguriformis, Angelica
archangelica, Barbarea lepuznica, Campanula patula ssp. abietina, Carex curta, Carex
dacica, Carex echinata, Carex limosa, Carex pauciflora, Carex rostrata, Centaurea
pinnatifida, Cetraria laureri, Cetraria oakesiana, Crocus banaticus, Dactylorhiza
cordigera , Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus henteri, Dianthus tenuifolius,
Dichelyma capillaceum, Draba simonkaiana, Edraianthus graminifolius ssp.
graminifolius, Epilobium alsinifolium, Eriophorum vaginatum, Gentiana punctata,
Heracleum palmatum, Juncus filiformis, Koeleria macarantha ssp. transsilvanica,
Leontopodium alpinum, Lilium carniolicum ssp. jankae, Luzula sudetica, Meesia
longiseta, Onobrychis montana ssp. transsilvanica, Papaver alpinum ssp. corona-
sancti- stephani, Pedicularis baumgartenii, Pinus cembra, Pinus mugo, Plantago atrata
ssp. carpatica, Plantago gentianoides, Poa laxa ssp. pruinosa, Pseudorchis albida,
Pseudorchis frivaldii, Saxifraga stellaris, Scabiosa lucida ssp. barbata, Sesleria rigida
ssp. haynaldiana, Soldanella pusilla, Thlaspi pawlowskii, Thymus comosus, Typha
shuttleworthii.
A.2. Habitate
3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix elaeagnos de-a lungul cursurilor de
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 60
apă montane / Alpine rivers and their ligneous vegetation with Salix
elaeagnos,
7240* Formaţiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae / Alpine
pioneer formations of Caricion bicoloris-atrofuscae,
4060 Tufărişuri alpine şi boreale / Alpine and Boreal heaths,
4070* Tufărişuri de Pinus mugo şi Rhododendron hirsutum (Mugo-
Rhododendretum hirsuti) / Bushes with Pinus mugo and Rhododendron hirsutum -
Mugo-Rhododendretum hirsuti,
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrate silicatice Siliceous alpine
and boreal grasslands,
6230* Pajişti de Nardus bogate în specii, pe substraturi silicatice din zone
montane (şi submontane, în Europa continentală) / Species-rich Nardus grasslands
on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental
Europe),
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din
etajul montan până în cel alpin / Hydrophilous tall herb fringecommunities of
plains and of the montane to alpine levels,
6520 Fâneţe montane / Mountain hay meadows,
8220 Versanţi stâncoşi silicatici cu vegetaţie casmofitică / Siliceou rocky
slopes with chasmophytic vegetation,
3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul cursurilor de
apă montane / Alpine rivers and their ligneous vegetation with Myricaria
germanica,
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine / Alpine and subalpine calcareous
grasslands,
3220 Cursuri de apă montane şi vegetaţia erbacee de pe malurile acestora /
Alpine rivers and the herbaceous vegetation along their banks,
4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp. / Sub-Arctic Salix spp. Scrub,
8110 Grohotişuri silicatice din etajul montan până în etajul nival
(Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani) / Siliceous scree of the montane to
snow levels (Androsacetalia alpinae and Galeopsietalia ladani),
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 61
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până
în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) / Calcareous and calcshist screes of the
montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii),
9180* Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene / Tilio-
Acerion forest of slopes screes and ravines,
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării mişcătoare / Transition,
9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum / Luzulo-Fagetum beech forests,
9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion pe substrate
calcaroase / Medio-European limestone beech forests of the Cephalanthero-Fagion,
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) / Dacian Beech forests
(Symphyto-Fagion,)
9410 Păduri acidofile de molid (Picea) din etajul montan până în cel alpin
(Vaccinio-Piceetea) / Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels
(Vaccinio-Piceetea,)
9420 Păduri alpine de Larix decidua şi/sau Pinus cembra / Alpine Larix
decidua and/or Pinus cembra forests.
B. Sitecode ROSPA0084 Munţii Retezat
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 62
B.1. Specii (din Directiva Păsări)
Aegolius funereus- minuniţă - Ord. Strigiformes, fam. Strigidae,
Alcedo atthis- pescăraş albastru - ord. Coraciiformes, fam. Alcedinidae,
Aquila chrysaetos- acvilă de munte - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,
Aquila pomarina- acvilă ţipătoare mică - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,
Bonasa bonasia- ieruncă - ord. Galliformes, fam. Tetraonidae,
Bubo bubo- buhă - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,
Caprimulgus europaeus- caprimulg - ord. Caprimulgiforme, fam. Caprimulgidae,
Circaetus gallicus- şerpar - Ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,
Crex crex- cristel de camp - ord. Gruiformes, fam. Rallidae,
Dendrocopus leucotos- ciocănitoare cu spate alb - ord. Piciforme, fam. Picidae,
Dendrocopus medius- ciocănitoare de stejar - ord. Piciforme, fam. Picidae,
Dryocopus martius- ciocănitoare neagră - ord. Piciforme, fam. Picidae,
Falco peregrinus- şoim călător - ord. Falconiformes, fam. Falconidae,
Ficedula albicollis- muscar gulerat - ord. Passeriformes, fam. Muscicapidae,
Ficedula parva- muscar mic - ord. Passeriformes, fam. Muscicapidae,
Lanius collurio- sfrancioc roşu - ord. Passeriformes, fam. Laniidae,
Pernis apivorus- viesparul - ord Accipitriformes, fam. Accipitridae,
Picoides tridactylus- ciocănitoare de munte - ord. Piciformes, fam. Picidae,
Picus canus- ghionoaie sură - ord. Piciformes, fam. Picidae,
Strix uralensis- huhurez mare - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,
Glaucidium passerinum- ciuvica - ord. Strigiformes, fam. Strigidae,
Tetrao urogallus- cocoş de munte - ord. Galliformes, fam. Tetraonida,
Ciconia nigra- barza neagră - ord. Ciconiiformes, fam. Ciconiidae.
4.1.16. Zone de risc natural Şi managementul riscurilor
Pe teritoriul zonei analizate s-au semnalat unele fenomene de risc natural şi
antropic, dar nesemnificative.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 63
Risc seismic
Din punct de vedere seismic, conform S.R. 11100/1/93, zona de amplasament se
încadrează în gradul 6 pe scara MSK, având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100
ani şi o perioadă de control (colţ) a spectrului de răspuns Tc = 0.7sec.
Risc de inundabilitate
Fenomenele de inundabilitate, dar nesemnificative, au fost semnalate pe văile
torenţiale precum Şi pe aflueţii principali ai pârâurilor.
Risc de instabilitate
Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, fiind favorizaţi de panta
mare a acestora, de umiditatea în exces, lipsa vegetaţiei şi litologia zonei. În zonele
muntoase instabilitatea se manifestă prin prăbuşiri de roci dezagregate în urma
fenomenului de îngheţ- dezgheţ.
Zonele în care există totuŞi posibilitatea producerii unor fenomene de instabilitate
sunt urmatoarele:
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren redus, practic 0 (zero)
marcate pe zona culmilor deluroase şi muntoase, precum şi pe zonele de luncă Şi terasă
a râurilor, dar şi pe zonele de versant împădurite cu pantă redusă, sub 5 grade;
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mediu, situate pe
zonele de la baza versanţilor unde pantele nu depăşesc 15 grade, împădurite, cu nivel
hidrostatic situat la adâncimi mai mari de 10 m;
- zone cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren, situate pe zonele de
versant cu pante cuprinse între 15 şi 25 grade, lipsite de vegetaţie arboricolă.
Zonele cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare, cuprind zonele
cu alunecări active, sau cu probabilitate de reactivare mare. Sunt în general zonele
despădurite cu pantă mare ce depăşesc 20 de grade.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 64
4.2. EVOLUŢIA STĂRII MEDIULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII
PLANULUI URBANISTIC ZONAL
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului reprezintă o cerinţă
atât a Directivei SEA (art.5 Şi anexa I-b) cât Şi al HG nr. 1076/2004 (art.16).
Scopul acestei analize este de a evalua modul în care PUZ - Extindere zona de
agrement RâuŞor-Retezat, jud. Hunedoara, răspunde nevoilor Şi cerinţelor stării
mediului din teritoriul analizat Şi a tendinţelor sale de evoluţie.
Analiza stării mediului în condiţiile neimplementării planului a fost studiată în
cadrul alternativelor / variantelor posibile avute în vedere la elaborarea PUZ. Conform
HG 1076/2004 art.16, se prevede ca titularul Planului sau Programului să prezinte
alternative / variante posibile ale acestuia pe care apoi grupul de lucru să le evalueze
privind îndeplinirea obiectivelor de mediu.
Criteriile de alegere al alternativelor pentru P.U.Z. sunt următoarele:
• relevanŢa- alternativa nu trebuie să contravină realizării obiectivelor PUZ;
• fezabilitatea din perspectiva protecţiei mediului- natura impactului -/+ Şi
modalităţi de diminuare sau întărire (după caz);
• fezabilitatea economică Şi socială- bugete financiare/acceptarea sau
neacceptarea din partea publicului.
În consecinţă, proiectantul, împreună cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Local
Şi cu aportul Grupului de Lucru au definitivat 3 alternative/variante de amenajare, pe
care le prezentăm în continuare.
Variantele/Alternativele posibile pentru implementarea proiectului sunt
următoarele:
- Varianta/Alternativa“0” respectiv cea în care nu se efectuează nici o amenajare a
zonei, aceasta păstrându-şi folosinţele actuale,
- Varianta/Alternativa“1” care prezintă soluţia de extindere al zonelor funcţionale
la 79,88 ha,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 65
- Varianta/Alternativa“2” care prezintă soluţia de extindere al zonelor funcţionale
la 95,60 ha,
- Varianta/Alternativa“3” care prezintă soluţia de extindere al zonelor funcţionale
la 114,22 ha.
Tabel nr. 4.2.1. Prezentarea opţiunilor relevante identificate - alternative faŢă de
cele obişnuite în PUZ - Extindere zonă de agrement RâuŞor- Retezat
Aspect Întrebări Răspunsuri posibile pentru
alegerea alternativelor PUZ
Amplasament Ar putea fi ales un alt
amplasament pentru planul
propus?
Nu se poate alege alt
amplasament deoarece
planul prevede extinderea
zonei de agrement
existente
Necesitatea implementării
planului
Se poate satisface cererea
fără implementarea
planului?
Cererea nu poate fi
satisfăcută fară
implementarea planului.
Modalităţi/ procese/date
tehnice
Planul se poate realiza în
alt mod, sau se pot folosi
alte variante de
implementare?
Pot apărea variante de
impelementare legate de
reglementările din cadrul
PUZ, însă coeficienţii POT
Şi CUT. trebuie să respecte
specificaţiile din PUG Şi
cerinţele din Certificatul de
Urbanism.
Termene de implementare Pentru implementarea
planului se poate aloca un
interval mai lung de timp?
Are semnificaţie data de
demarare a planului Şi
intervalul de timp alocat
pentru implementare?
Se poate aloca un interval
mai lung de timp Şi se
poate alege alt moment de
implementare al planului,
dar nu afectează impactele
potenţiale asupra mediului
Prin neimplementarea planului, nu se dezvoltă domeniul schiabil,
infrastructura de transport, centrul zonei de agrement, numărul caselor de vacanţă,
spaŢiile verzi, sistemul de alimentare Şi reŢeaua de canalizare a apei, obiectivele de
utilitate publică, etc.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 66
Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementarii PUZ poate fi
urmărită în tabelul nr.4.2.2.
Tabel nr. 4.2.2 Evoluţia posibilă a stării mediului în situaţia neimplementării PUZ
- Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat
Aspecte de mediu relevante Evoluţia posibilă în situaţia
neimplementării PUZ
Aer În cazul neimplementării PUZ se va
menţine acelaşi nivel al calităţii aerului
Apa
Se estimează că se va menţine acelaşi nivel
al calităţii apei, respectiv se va atinge un
nivel inferior decât cel din prezent deoarece
odată cu neimplementarea PUZ -Extindere
zonă de agrement RâuŞor-Retezat, nu se
vor realiza obiectivele propuse în cadrul
acestui plan, obiective benefice pentru
protejarea Şi îmbunătăţirea calităţii apei din
zonă, respectiv: colectarea selectivă a
deşeurilor Şi colectarea apelor uzate
menajere şi meteorice prin sisteme de
canalizare şi epurare adecvate .
Sol/Subsol
Lipsa investiţiilor în managementul apelor
uzate Şi a deşeurilor va conduce la
extinderea suprafeţelor în care acviferul
freatic este poluat. De asemenea,
exploatările forestiere ilegale pot cauza
eroziuni ale solului, alunecări de teren,
întârzierea reâmpăduririlor în zonele cu
păduri defrişate.
Biodiversitate
Lipsa unei politici de conservare a
elementelor capitalului natural va face ca
acestea să fie afectate de extinderea
activităţilor antropice, în special de
defrişări neautorizate.
Monumente ale naturii
Lipsa unei viziuni integrate privind
valorificarea obiectivelor de patrimoniu va
împiedica dezvoltarea potenţialului turistic.
Sănătatea umană
Se vor menţine perimetrele critice sub
aspectul poluării aerului sau al apei
(subterane Şi de suprafaţă) ce vor continua
să afecteze populaţia rezidentă din lipsa
dotării edilitare a localităţii Şi al
activităţilor neconforme de gestiune a
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 67
deşeurilor.
Alternativa neimplementării planului este defavorabilă majorităŢii aspectelor
relevante de mediu.
Considerarea rezultatelor evaluării de mediu va permite o mai bună apreciere
faŢă de nevoile de protejare a mediului înconjurător Şi o îmbunătăţire a efectelor
pozitive în urma implementării planului.
Ca urmare, elaboratorii Raportului, proiectantul general Şi reprezentanţii
Consiliului Local nu recomandă pentru nici un motiv această alternativă.
Principalele elemente care afectează cadrul natural sunt legate de practicarea unui
turism necontrolat, care poate altera atât mediul natural prin apariţia unor depozitări
necontrolate de deşeuri, vizibile şi cu efecte devastatoare pentru factorii de mediu
(aer, apă, sol) dar Şi apariţia aglomeraţiei, utilizarea până la refuz a anumitor resurse
naturale, deci schimbarea peisajului zonei. Lipsa unei dezvoltări planificate a turismului
poate conduce la pierderea uneori ireversibilă a factorilor specifici zonei turistice, a
factorilor care atrag turiştii, de aceea este importantă identificarea componentelor
distinctive Şi valorificarea acestora într-un mod durabil.
Pentru dezvoltarea zonei de agrement, prin realizarea unui PUZ cu variante
viabile, trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
■ Prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la regimul de
construire, funcţiunea zonei, înălţimea maxim admisă, coeficientul de utilizare a
terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului ( POT), retragerea clădirilor
faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele lateralei posterioare ale parcelei;
■ Modificarea, prin planuri urbanistice zonale Şi a reglementărilor aprobate trebuie
să asigure unitatea, coerenŢa Şi confortul urban al zonei;
■ Planul va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în context
local Şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei
(5-10 ani);
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 68
■ Reglementările configurativ-spaŢiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate
cu aspectele economice si sociale, precum Şi cu aspectele ce vizează protecţia
mediului.
Lipsa acestui document ar putea avea ca efect:
■ O alocare ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor
decizii luate de diferite instituţii;
■ Direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;
■ Lipsa /neimplementarea PUZ poate duce la pierderea unei oportunităţi importante
de considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea Şi promovarea
PUZ - Extindere Zonă de agrement RâuŞor-Retezat trebuie să constituie cadrul adecvat
de dezbatere Şi consultare publică asupra opţiunilor privind dezvoltarea zonei.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 69
5. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONELOR POSIBIL A FI
AFECTATE SEMNIFICATIV DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
Realizarea propunerilor va genera un impact asupra mediului, impact ce se va
manifesta atât negativ cât şi pozitiv.
Acest impact va fi diferit atât în perioada de implementare a planului cât şi de
exploatare-operare al obiectivelor.
A. IMPACTUL NEGATIV
1. În perioada de implementare a propunerilor
Cu toate că în prezent datorită tehnologiilor de execuţie moderne, al unor
materiale puţin agresive pentru medii şi unor mecanizări avansate, perioadele de
execuţie s-au diminuat mult, ceea ce reduce durata impactului, ele totuşi pot avea
impact negativ.
Activităţile desfăşurate generează:
a) mişcări importante de mase de pământ, deblee sau ramblee cu excavaţii, care
generează modificări în stratele superioare a solului, chiar dezechilibrul lor natural şi
uneori schimbări ale peisajului;
b) emisii importante de praf şi noxe produse de gazele de eşapament de la
motoare, mijloace mecanice de transport şi utilaje;
c) perturbarea prin zgomot şi noxe a habitatelor, faunei şi florei;
d) scoaterea din circuit de suprafeţe care îşi pot pierde valoarea iniţială de habitat
natural;
e) perturbarea scurgerii naturale a apelor datorită lucrărilor efectuate, etc.
În concluzie în perioada de execuţie are loc un important impact negativ ale cărui
durată este limitată doar la durata execuţiei.
2. În perioada de exploatare – operare
a) fragmentarea definitivă a habitatelor cu posibilitatea dispariţiei unor forme de
floră;
b) creşterea pericolului de accidente pe traseu datorită vitezelor sporite de
circulaţie, cu efecte asupra participanţilor la trafic, etc.
B.- IMPACTUL POZITIV
1. În perioada de implementare a planului:
a) crearea temporară şi definitivă de locuri de muncă pentru populaţia autohtonă;
b) dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum;
c) ridicarea într-o oarecare măsură a nivelului economic de civilizaţie şi informare
a populaţiei etc.
2. În perioada de exploatare – operare
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 70
a) dezvoltarea unei infrastructuri turistice;
b) crearea locurilor de agrement;
c) asigurarea unor condiţii de confort sporit pentru turişti, prin facilităţi obţinute:
parcări, locuri de relaxare, de alimentaţie publică, odihnă, etc.
Scopul principal al Raportului de mediu este de a lua în considerare aceste
elemente de impact negativ, de a propune măsuri şi soluţii de diminuare sau reducere a
lor, de a maximiza impactul pozitiv astfel încât lucrările să se încadreze mai bine în
mediul natural şi să asigure o dezvoltare durabilă a zonei cât şi protejarea mediului
înconjurător.
Componentele de mediu posibil a fi afectaţi prin realizarea planului vor fi:
5.1. SOLUL
Solul în perioada de execuţie a propunerilor va fi cel mai afectat.
Sursele de poluare a solului vor fi activităţile din şantier care implică
manipularea unor cantităţi importante de carburanţi, combustibili, diferite materiale,
care pot polua solul şi subsolul.
Principalii poluanţi ai solului proveniţi din activităţile depuse pot fi grupaţi astfel:
- poluanţi direcţi – pierderile de produse petroliere;
- poluanţi accidentali – reversări accidentale de ape uzate menajere, deşeuri etc;
- poluanţi sinergici – în special asocierea de SO2 cu particule de praf;
- lucrările de terasamente, amenajări etc. Deşi nu sunt poluante conduc la
degradarea solului şi induc modificări structurale în profilul solului.
5.1.1. Surse de poluare a solului şi subsolului în perioada de implementare
Poluanţii ce caracterizează calitatea aerului în perioada de exploatare sunt cei
rezultaţi ca urmare a traficului auto şi nu numai, dintre aceştia NOx, SO2 şi metalele
grele (Pb) sunt cei mai periculoşi pentru contaminarea solului.
Un rol important la încărcarea solului cu diverşi poluanţi îl au şi precipitaţiile.
Formele de impact vor fi:
o înlăturarea stratului vegetal;
o deteriorarea profilului de sol pe adâncime;
o apariţia eroziunii;
o deversările accidentale ale unor substanţe;
o depozitarea necontrolată a deşeurilor;
o scurgeri de la canalizări, epurări de ape, etc.
5.1.2. Surse de poluare a solului în timpul exploatării – operării
- principalii poluanţi eliminaţi prin gazele de evacuare ale autovehiculelor ca:
monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx) hidrocarburi parafinice şi aromatice (Hc),
oxizi de sulf (SO2), particule (fum);
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 71
- pe lângă efectul direct al acestor poluanţi mai sunt şi efectele indirecte.
Atmosfera este spălată de ploi, astfel încât poluanţii din aer sunt transferaţi în ceilalţi
factori de mediu (apa de suprafaţă, sol, vegetaţie, faună) şi ajung în final să dăuneze
sănătăţii omului.
O problemă ar mai putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de la
activităţile de întreţinere.
Terenurile ocupate de depozitele necontrolate de deşeuri care sunt depuse direct
pe sol pot afecta atât solul cât şi pânza freatică.
Se apreciază că nu vor interveni schimbări în calitatea şi structura solului, decât în
cazul unor deversări accidentale de ape menajere sau substanţe periculoase.
Modalităţile de învestigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului sunt
reglementate de HG nr.1408/2007 privind „Modalităţile de investigare şi evaluare a
poluării solului şi subsolului”. Aceasta reglementează pachetul minimal obligatoriu de
metode, şi cazurile în care se realizează investigarea şi evaluarea poluării solului şi
subsolului.
5.2. APA
5.2.1. Surse de poluare a apei în perioada de implementare a programului
În perioada de execuţie sursele posibile de poluare a apelor sunt:
- execuţia propriu-zisă a lucrărilor, traficul şi organizările de şantier;
- efectuarea de excavaţii pot determina antrenarea unor particule fine de pământ
în apă;
- lucrările care se desfăşoară în apropierea pârâurilor pot produce direct
poluarea apelor;
- ploile care spală suprafaţa lucrărilor pot antrena particule de pământ şi astfel
indirect acestea ajung în cursurile de apă;
- locul organizărilor de şantier nu sunt cunoscute în prezent de aceea trebuie
acordată o atenţie sporită protecţiei mediului în aceste locaţii;
- în categoria surselor potenţiale de poluare a apelor trebuie inclusă şi posibila
poluare accidentală rezultată din transportul unor recipienţi cu combustibili;
- depozitarea pe malul apelor a deşeurilor din construcţii, lucrări dezafectate,
etc.
5.2.2. Surse de poluare a apei în perioada de exploatare – operare
- deversări de ape uzate neepurate direct în pârâuri;
- materiale poluante antrenate de ploi şi evacuate în emisarii naturali, etc.
Prin măsurile de colectare şi evacuare al apelor uzate proiectate, se apreciază că
eroziunea solului şi poluarea pârâurilor se va reduce.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 72
Conform Raportului privind starea mediului, apa potabilă se încadrează în limitele
admise de legislaţia în vigoare privind potabilitatea apei.
Monitorizarea calităţii apei este efectuată şi de Autoritatea de Sănătate Publică.
Conform rezultatelor analizelor fizico-chimice şi bacteriologice ale apei potabile
destinate consumului, aceasta se încadrează în limitele admise de legislaţia în vigoare
privind calitatea apei.
5.3. AERUL
5.3.1. Surse de poluare a aerului în timpul execuţiei propunerilor
În perioada de execuţie a propunerilor activităţile din şantier pot avea un impact
asupra calităţii atmosferei în zonele de lucrări şi în zonele adiacente acestora.
Lucrările generează surse de emisii de praf şi poluanţi specifici arderii
combustibililor fosili (produse petroliere).
Emisiile de praf care apar în timpul execuţiei lucrărilor de excavare, amenajarea
căilor de vehiculare, de nivelare şi taluzare.
Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta,
depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
Natura temporară a lucrărilor, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea
continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte
surse nedivizate de praf. Astfel sursele principale de poluare a aerului pot fi:
- activitatea de construire cu utilaje,
- transportul materialelor,
- activitatea din organizările de şantier.
Se apreciază că poluarea aerului din aceste zone sunt reduse şi pot fi neglijate.
Utilajele indiferent de tipul lor funcţionează cu motoare Diesel, gazele de
eşapament evacuate în atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specifici
arderii interne a motorinei NOx, COV, CH4, CO, CO2, NH3, Cu, Cd, Cr, Hi, Se, Zn,
SO2.
Se remarcă de asemenea prezenţa protoxidului de azot (N2O) substanţă
incriminată în epuizarea stratului de ozon stratosferic şi a metanului care împreună cu
CO2 au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gaze cu efect de seră.
Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind în principal de
următorii factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburanţi;
- capacitatea utilajului;
- vârsta motorului/utilajului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 73
Aria principală de emisie a poluanţilor rezultaţi din activitatea utilajelor se
consideră ampriza lucrării extinse lateral pe ambele părţi cu câte o fâşie de 10-15 m
lăţime.
Consumul zilnic de carburant poate ajunge la zeci sau sute de litri/zi.
Emisiile zilnice de particule în suspensie-ca valori maxime se realizează în
perioadele lipsite de precipitaţii.
5.3.2. Surse de poluare a aerului în perioada de operare
Sursa principală o va constitui circulaţia autovehiculelor pe drumuri şi căi de
acces.
În concluzie se poate aprecia că poluarea aerului în zonă şi în vecinătatea acesteia
va fi nesemnificativă.
5.4. PEISAJUL
Schimbări ale peisajului datorate proiectului sunt generate de:
- schimbarea fizică (tăierea arboretului);
- schimbarea caracterului vizual şi a calităţii peisajului.
Schimbările în zona de influenţă vizuală vor fi pozitive.
5.5. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
În general lucrările prevăzute se vor desfăşura pe terenuri deschise fără a avea
impact negativ asupra turiştilor şi al muncitorilor.
Principalii poluanţi (particule de suspensie, monoxidul de carbon, dioxidul de
sulf, hidrocarburi, formaldehida etc.) ce caracterizează calitatea aerului în perioada de
execuţie, vor fi pe termen scurt de mediere şi pot fi apreciate ca moderate raportându-se
la legislaţia actuală.
Referitor la zgomot există depăşiri ale valorilor de 50 dB(A) – în zona acestor
lucrări.
Mai eficientă apare protecţia împotriva zgomotului la sursă.
Pe baza monitoringului se poate decide implementarea unor măsuri mai drastice
(panouri fonoabsorbante) acolo unde este necesar.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 74
6. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PLAN
Proiectul de faţă se fundamentează pe principiul dezvoltarii durabile, pe
protejarea mediului şi priveşte activităţi care să aibă în vedere o dezvoltare economică şi
urbană armonioasă.
Administrarea eficientă a proiectului va contribui la dezvoltarea socială şi
economică a zonei, prin creşterea calităţii vieţii, îşi va aduce contribuţia la existenţa
unui mediu protejat, mai bine manageriat, prin promovarea conceptului de durabilitate
în gestionarea resurselor zonei.
Atât în timpul realizării proiectului, cât şi în perioada de exploatare se vor urmări
în permanenţă factorii de mediu, avându-se în vedere şi afluenţa permanentă a turiştilor.
În zonă există arii de protecţie specială, prezentate în cele ce urmează.
6.1. Obiective arheologice, culturale şi istorice din vecinătate
În zona din vecinătatea Parcului NaŢional Retezat există următoarele vestigii
arheologice, istorice şi culturale:
a. ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa, fosta capitală a Daciei
Romane;
b. Biserica Densuş, simbol al creştinităţii timpurii;
c. Biserica Peşteana, a Sfântului Proroc Ilie, sec. al-XIII-lea;
d. Biserica Râu de Mori, cu hramul “Duminica tuturor sfinţilor”, datată de unii
autori în sec. X;
e. Conacul Cândea din Râu de Mori, monument istoric din sec. al-XV-lea;
f. Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ, Suseni – Râu de Mori, care au aparţinut
tot familiei Cândea în sec. al-XIII-lea;
g. Biserica Ostrov, situată în lunca Râului Mare, ridicată în sec. al-XIII-lea;
h. Mănăstirea Prislop, ridicată de Mircea cel Bătrân;
i. Castelul fam. Kendeffy, din Sântămărie Orlea, sec. al-XIII-lea;
j. Biserica Sântămărie Orlea, ridicată în sec. al-XIII-lea;
k. Biserica Sânpetru, ctitorie cnezială de la sfârşitul sec. al-XIII-lea;
l. Biserica Iobagilor din Sălaş;
m. Curtea fortificată a cnejilor din Sălaş, sec. al- XIV-lea;
n. Cetatea medievală Mălăieşti, sec. al-XIV-lea;
o. Biserica din Nucşoara;
p. Biserica medievală Sf. Nicolae din Râu Bărbat, cu prima atestare documentară
din anul 1411.
6.2. Obiective turistice de interes din vecinătate
Rezervaţiile naturale din imediata apropiere a Parcului NaŢional Retezat sunt:
a. Rezervaţii naturale paleontologice:
aa. Depozitele continentale de dinosaurieni de la Sânpetru, rezervaţie
paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com.
Sântămărie Orlea,
bb.Depozitele continentale cu ouă de dinosaurieni Tuştea, rezervaţie
paleontologică, în cadrul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului, com. Unirea,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 75
cc. Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului,
b. Rezervaţii naturale speologice
aa. Complexul carstic Ponorici-Cioclovina, rezervaţie de tip mixt, localitatea
Cioclovina, com. Boşorod- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina,
bb. Peştera de la Tecuri, rezervaţie speologică, situată în Valea Pietrosului, sat
Pietros, comuna Baru Mare- Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina
cc. Peştera Zeicului, rezervaţie speologică pe Valea Scorotei în Retezatul
calcaros, pe raza localităţii Câmpu lui Neag,
dd. Peştera cu Corali, rezervaţie speologică pe Jiul de Vest, com. Câmpu lui
Neag,
c. Rezervaţii naturale botanice:
aa. Fâneţele cu narcise de la Nucşoara, rezervaţie botanică aparţinând comunei
Sălaşu de Sus,
bb. Mlaştina de la Peşteana, rezervaţie botanică pe teritoriul satului Peşteana,
com. Densuş,
cc. Calcarele de la Faţa Fetei, rezervaţie botanică în amonte de satul Clopotiva,
com. Râu de Mori,
dd. Vârful Poienii, rezervaţie botanică de la Ohaba de sub Piatră, com. Sălaşu de
Sus,
ee. Pădurea Slivuţ, rezervaţie botanică,
ff. Cheile Crivadiei, rezervaţie naturală de tip mixt pe teritoriul satului Crivadia,
com. Băniţa,
gg. Dealul şi Peştera Bolii, rezervaţie naturală de tip mixt, sat Peştera, com.
Băniţa,
hh. Castanii comestibili de la Suseni, Râu de Mori.
Conform Legii 462/2001 categoriile de arii naturale protejate din Parcul
Naţional Retezat Rezervaţie a Biosferei sunt:
- Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele-Rezervaţie Ştiinţifică-categ.I (conform
UICN)
- Parcul Naţional Retezat-Parc Naţional-categ.II
- Parcul Naţional Retezat-Rezervaţie a Biosferei
- ROSCI0217 Retezat-Arie specială de conservare- categ.V
- ROSPA0084 Munţii Retezat-Arie de protecţie specială avifaunistică-
categ.V
6.3. Obiective de mediu, ţinte şi indicatori
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea
formelor de impact semnificativ ale planului asupra mediului.
În acest capitol se prezintă obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii propuşi
pentru plan
Structura lor este realizată pe factorii de mediu, în conformitate cu Directiva SEA.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 76
Se precizează că un obiectiv reprezintă un angajament, definit mai mult sau mai
puţin general, a ceea ce se doreşte a se obţine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt
necesare acţiuni concrete care, în conformitate cu procedurile de planificare, sunt
denumite ţinte. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în
realizarea ţintelor, precum şi pentru atingerea obiectivelor, se utilizează indicatori, care
reprezintă de fapt acele elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor
unui plan.
Obiectivele de mediu s-au stabilit în conformitate cu prevederile HG nr.
1076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 2001/42/CE.
Ţintele sunt prezentate ca sinteze ale măsurilor detaliate de reducere/eliminare a
impactului asupra mediului prevăzute în planurile de management. Sintezele au fost
realizate astfel încât să prezinte imaginea cât mai completă a măsurilor menţionate.
Indicatorii au fost identificaţi astfel încât să permită elaborarea propunerilor
privind monitorizarea efectelor implementării planului asupra mediului.
Ţintele şi indicatorii s-au identificat pentru fiecare obiectiv de mediu, respectiv
pentru fiecare factor/aspect de mediu luat în considerare.
Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de
implementarea planului au fost selectate şi analizate mai multe obiective, legate de
aspectele de mediu, problemele de mediu relevante, obiectivele şi măsurile propuse.
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză
a documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale şi naţionale. Obiectivele
relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru.
Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea
prezentării obiectivelor de mediu. Forma finală al acestor obiective este redată în
Tabelul Nr.6.1.
Tabel Nr. 6.1
Domeniu
/ factor
Obiective de
mediu strategice
şi specifice
Indicatori Ţinte
Mediul
social Şi
economic
Crearea
condiţiilor
pentru
dezvoltarea
turistică Şi
economică a
zonei Şi pentru
creşterea Şi
diversificarea
ofertei de locuri
- Crearea condiţiilor
pentru dezvoltarea activităţilor
de turism, servicii comerciale
Şi alte activităŢi
- Dezvoltarea
infrastructurii Şi facilitarea
accesului în această zonă
- Crearea de noi locuri
de muncă, ridicarea
standardului de viaŢă a
- Număr de noi proiecte
implementate pe domenii de
activitate
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ Şi a
legislaţiei pentru protecţia
mediului
- Număr de locuri de muncă
create
- Număr de turişti
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 77
de muncă populaţiei, promovarea
investiţiilor şi creşterea
numărului de turişti
beneficiari ai proiectelor
Aer Limitarea
emisiilor de
poluanţi
atmosferici în
cadrul
dezvoltării
infrastructurii
turistice a zonei
- Reducerea emisiilor de
poluanţi de la sursele
nedirijate, astfel încât
concentraŢiile de poluanŢi în
zonele cu receptori sensibili
(flora, fauna, ecosisteme) să
nu depŞească valorile limită
legale, prin întreţinerea
corespunzătoare a căilor de
transport rutier
- Realizarea de perdele verzi
de protecţie de-a lungul
arterelor de circulaţie
- Dirijarea circulaţiei prin
marcaje corespunzătoare,
pentru evitarea blocajelor în
trafic pe căile de circulaţie
interioare
- Respectarea prevederilor din
RLU privind înălţimea de
dispersie a coşurilor de gaze
arse
- Lungime de drumuri
modernizate Şi nou
realizate
- Acţiuni realizate pentru
dirijarea circulaţiei prin
marcaje corespunzătoare
- Lungime de perdele verzi
de protecţie realizate
Resurse
de apă
Limitarea
poluării apei în
cadrul
dezvoltării
infrastructurii de
agrement a
zonei
- Întreţinerea corespunzătoare
a instalaţiilor Şi utilajelor
pentru alimentarea cu apă
potabilă, canalizarea şi
epurarea apelor uzate menajere
Şi pluviale ( revizii,
decolmatări, etc.)
- Racordarea tuturor
construcţiilor la reţeaua de
canalizare al apelor uzate
menajere, pentru evitarea
poluării punctiforme Şi difuze
al apelor freatice Şi de
suprafaţă
- Realizarea colectării Şi
evacuării controlate a apelor
pluviale
- Managementul
- Respectarea NTPA
001/2005 la evacuare
- FrecvenŢa depăşirii
C.M.A. la poluanţii ce
indică o poluare organică
- Asigurarea necesarului de
apă pentru întreaga zonă Şi
a calităţii apei potabile
- FrecvenŢa depăşirii
CM.A. la indicatorii
urmăriţi conf. Legii nr.
458/2002 privind calitatea
apei potabile
- Lungimea reţelei edilitare
realizate
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 78
corespunzător al deşeurilor,
restricŢionarea campărilor
dezorganizate Şi interzicerea
depozitării necontrolate a
deşeurilor în zonă.
Manage-
mentul
deşeurilor
Creşterea
cantităţii de
deşeuri colectate
selectiv pentru
reciclare
- Realizarea cantităţilor
minime de deşeuri necesare a
fi eliminate pe cap de locuitor
- Realizarea unei cantităţi
maxime de deşeuri colectate
selectiv Şi reciclate
Sol Reducerea
poluării Şi
menţinerea
calităţii solului
- Respectarea prevederilor
PUZ cu privire la zonificarea
teritoriului
- Managementul corespunzător
al deşeurilor menajere Şi
asimilate, restricŢionarea
campărilor dezorganizate Şi
dirijarea turiştilor pe traseele
marcate
- Realizarea construcţiilor Şi a
reţelelor edilitare cu
respectarea legislaţiei de
mediu Şi a proiectelor, Şi
obţinerea avizelor Şi
acordurilor prevăzute în
certificatele de urbanism
- Managementul corespunzător
al deşeurilor de construcţii în
perioada funcţionării
şantierelor Şi ecologizarea
zonelor la terminarea lucrărilor
- Realizarea lucrărilor edilitare
de-a lungul drumurilor nou
create.
- Racordarea tuturor
construcţiilor la reţeaua de
canalizare
- Realizarea căilor de circulaţie
la parametrii calitativ superiori
- Realizarea lucrărilor de
defrişare Şi scoaterea cioatelor
în zonele propuse, să se facă
- Modul de respectare a
prevederilor PUZ cu privire
la zonificare şi la aplicarea
regulamentului local de
urbanism
- Suprafaţa de teren
înierbată, suprafaţa de
pârtie realizată şi întreţinută
prin lucrări
- Număr mare de construcţii
realizate racordate la
sistemul de canalizare
- Sistemul de management
al deşeurilor din zonă în
relaţie cu prevederile legale
(număr şi tip dotări de
colectare, puncte de
colectare, contracte de
salubrizare)
- Lungime reţele edilitare
realizate
- Suprafeţe afectate de
eroziune şi alunecări de
teren
- Suprafate mici de teren
defrişate
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 79
numai pe bază de proiect
tehnic
Biodiversi
tate
Limitarea
impactului
negativ asupra
biodiversităŢii
ca urmare al
dezvoltării zonei
- Eliminarea campărilor
neutorizate în zonele protejate
- Avertizarea prin panouri
indicatoare a existenŢei
rezervaţiilor Şi ariilor protejate
si a obligativităţii turiştilor de
a se comporta după reguli
stricte, inclusiv pentru evitarea
pericolului de incendiu
- Respectarea prevederilor
Codului Silvic privind regimul
Şi modul de construire,
asigurarea măsurilor
compensatorii
- Planificarea perioadei de
desfăşurare a lucrărilor de
defrişare, astfel încât impactul
asupra mediului să fie cât mai
redus
- Prevenirea apariţiei Şi
răspândirii speciilor invazive,
prin monitorizarea habitatelor
existente Şi a celor nou create
- Managementul corespunzător
al deşeurilor de construcţii Şi
menajere în perioada
funcţionării şantierelor Şi
ecologizarea zonelor la
terminarea lucrărilor
- Modificări ale suprafeţelor
habitatelor Şi speciilor
(distribuţia habitatelor,
structura vegetaţiei),
monitorizarea speciilor
faunei sălbatice
- Panouri indicatoare
aplicate
- Suprafeţe pentru care s-a
obţinut scoaterea din
circuitul forestier Şi
măsurile compensatorii
aplicate
Populaţia
Şi
sănătatea
umană
Crearea
condiţiilor de
recreere Şi
refacere a stării
de sănătate,
protejarea
sanătăŢii umane
- Amenajarea pârtiilor de schi
cu dotările necesare Şi
realizarea de spaŢii de
agrement complementare
- Realizarea spaŢiilor de
cazare Şi servicii aferente
practicării schiului
- Asigurarea calitativă Şi
cantitativă al apei potabile în
toate perimetrele staţiunii
- Asigurarea colectării apelor
uzate menajere prin reţeaua de
- Număr de proiecte noi
implementate, număr de
pârtii de schi realizate
- Lungime reţele edilitare
realizate -Număr de spaŢii
de cazare Şi servicii
realizate racordate la
reţelele edilitare
- Număr indicatori specifici
pentru calitatea factorilor de
mediu monitorizaţi
- Număr puncte de colectare
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 80
canalizare propusă
- Menţinerea calităţii factorilor
de mediu pentru protecţia
sanătăŢii populaţiei
- Managementul adecvat al
deşeurilor
deşeuri
- Mod de respectare
perimetre de protecţie
sanitară la instalaţii Şi reţele
edilitare
Mediul
urban,
inclusiv
infrastruct
ura rutieră
Crearea
condiţiilor
urbanistice
pentru atingerea
obiectivelor
strategice de
dezvoltare a
zonei
- Delimitarea zonelor
funcţionale pentru dezvoltarea
urbană
- Reglementarea utilizării
terenurilor Şi reglementarea
modului de construire
- Îmbunătăţirea condiţiilor
privind tranzitul rutier Şi
realizarea reţelelor interioare
de drumuri, alei, accese, reţele
- Protecţia Şi punerea în
valoare a peisajului,
dezvoltarea turismului
- Număr planuri urbanistice
de detaliu aprobate,
obiectivele acestora, modul
de respectare a prevederilor
PUZ si a legislaţiei de
protecţia mediului
- Modul de asigurare a
utilităţilor în perimetrele
construite, număr Şi tipuri
de echipamente edilitare
- Modul de respectare al
interdicţiilor de construire
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 81
7. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL
NAŢIONAL, COMUNITAR SAU INTERNAŢIONAL CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PUZ
Obiectivele de protecţia mediului impuse pentru planul elaborat trebuie să
respecte o serie de acte normative, dintre care menţionăm câteva, şi anume:
a) Protecţia calităţii apelor
HOTĂRÂREA nr.188 din 28 februarie 2002, pentru aprobarea unor norme
privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate modificată de HG nr.
352 din mai 2005, conform articolului 4 înainte de a fi evacuate în receptorii naturali să
corespundă NTPA 001/2005 (Anexa 2);
HOTĂRÂREA nr.1213 din 06.09.2006, privind stabilirea procedurii-cadru
de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private.
Proiectele publice sau private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării
evaluării impactului asupra mediului sunt cele:
a) prevăzute în anexa nr.2;
b) realizate în cadrul unei arii naturale protejate, indirect legate de aceasta sau
necesare pentru managementul ariei naturale protejate care, fie individual, fie împreună
cu alte proiecte, pot avea efecte semnificative asupra ariei naturale protejate.
HOTĂRÂREA nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică.
b) Protecţia calităţii aerului
ORDINUL MAPAM nr. 592/2002 privind aprobarea normativul privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, a dioxidului de azot, a oxizilor de azot, a pulberilor în suspensie şi a
monoxidului de carbon în aerul înconjurător;
utilajele tehnologice şi de transport folosite în timpul construcţiei şi operării
ulterioare vor respecta HG nr. 743/2002, privind stabilirea măsurilor de aprobare
a tipurilor de motoare, precum şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi
particule poluante provenite de la acestea;
ORDINUL nr. 462/1993, referitor la traficul rutier, care precizează că emisiile
poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin condiţiile
tehnice prevăzute la omologarea autovehicolului.
c) Protecţia calităţii solului
LEGEA nr. 465/2001, privind colectarea separată a deşeurilor revalorificabile
şi predarea acestora;
LEGEA nr. 426/2001, privind regimul deşeurilor;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 82
ORDIN nr. 95 din 12 februarie 2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare
şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;
HG nr. 621 din 23 iunie 2005, privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor
din ambalaje,
HG nr.1408 din 23 noiembrie 2007 privind modalităţile de investigare şi
evaluare a poluării solului şi subsolului,
HG nr.1403 din 26 noiembrie 2007 privind refacerea zonelor în care solul,
subsolul şi ecosistemele au fost afectate.
Pentru conturarea cadrului evaluării efectelor asupra mediului generate de
implementarea PUZ-Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat au fost selectate Şi
analizate mai multe obiective relevante, legate în mod direct de:
□ Aspectele de mediu indicate în Anexa 2 a HG nr.1076/2004;
□ Problemele de mediu relevante pentru PUZ, rezultate în urma analizării stării
actuale a mediului;
□ Obiectivele Şi măsurile propuse prin PUZ - Extindere zona de agrement
RâuŞor-Retezat.
Pentru propunerea listei de obiective relevante de mediu a fost realizată o analiză
a documentelor de referinţă locale, judeţene, regionale Şi naţionale. Obiectivele
relevante de mediu au fost discutate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru PUZ -
Extindere zona de agrement RâuŞor-Retezat.
Din analiza situaţiei existente şi din discuţiile purtate, a rezultat necesitatea
prezentării obiectivelor relevante. Forma finală al acestor obiective este redată în
Tabelul nr. 7.1.
Tabel nr. 7.1
Aspecte
de mediu
Probleme de mediu relevante pentru PUG
Aer - Principalele surse de emisii atmosferice identificate în
teritoriul analizat sunt reprezentate de:
■ surse de emisii fixe rezultate de la încălzirea locală cu
combustibil solid (lemne)
■ starea necorespunzătoare a drumurilor din zonă
Apa - Neasigurarea la nivelul zonei de agrement a unui sistem
centralizat de alimentare cu apă Şi al unui sistem de
canalizare
■ nu există reţea publică de alimentare cu apă,
■ hotelurile Şi pensiunile existente îŞi asigură singure
apa,
■ canalizarea apelor uzate menajere nu se realizează în
sistem centralizat. Aceste ape sunt evacuate în fose septice
sau sunt dirijate către văile din zonă
Sol - ExistenŢa unui nivel de risc al apariţiei alunecărilor de teren
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 83
din cauze naturale sau antropice
- ExistenŢa unui nivel de poluare a solului Şi subsolului din
cauza lipsei investiţiilor în managementul apelor uzate Şi al
deşeurilor
Biodiversitate - ExistenŢa unui procent ridicat de păduri aflate în intravilan,
ce necesită măsuri de protecţie Şi conservare
Sănătate
umană
- Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă,
evacuare ape menajere şi gestiune a deşeurilor
Management
al riscurilor de
mediu
- ExistenŢa unor zone în care se pot produce alunecări de
teren active Şi al unor construcţii amplasate în zone cu
declivitate foarte mare
Valori
naturale
- Deficienţe în delimitarea Şi respectarea zonelor de protecţie
a valorilor naturale
Infrastructura
rutieră
- Dezvoltarea necorespunzătoare al infrastructurii tehnico-
edilitare precum Şi costuri ridicate pentru realizarea acesteia
Transport
durabil
- Lipsa unei legături directe realizată prin transportul pe cablu
- Trama stradală în interiorul zonelor construibile nu este
suficient dezvoltată urbanistic, neadaptată zonei montane, în
stare proastă Şi neadaptată unui trafic rutier
- Inexistenţa unui număr suficient de locuri de
parcare/staţionare
- Zonele funcţionale nu sunt structurate suficient din punct de
vedere arhitectural-urbanistic
Turism durabil - Pârtia de schi existentă nu este suficient echipată Şi
modernizată
- SpaŢii verzi Şi de agrement insuficiente
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 84
8. POTENŢIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
8.1. Metodologii de evaluare a efectelor asupra mediului
Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea
formelor de impact semnificativ al planului asupra mediului.
Pentru evaluarea gradului de poluare al unui factor de mediu (dacă avem
determinaţi prin analize parametrii fizico-chimici ai acestuia şi pentru care avem
reglementate concentraţii maxime admise prin STAS-uri sau acte normative) se poate
aplica " indicele de poluare „Ip " ca rezultat al raportului dintre concentraţia maximă
determinată prin analize şi concentraţia maximă admisă:
În baza valorilor acestui raport, cuprinse între 0 - 20,00, se poate utilizata scara
de bonitate exprimată prin note de la 1 la 10, care pun în evidenţă gradul de poluare al
factorului de mediu analizat şi efectele acestuia asupra mediului înconjurător, conform
Tabelul Nr.8.1.
Tabel Nr. 8.1.
Nota de bonitate Valoarea Ip Efectele asupra mediului
10 0,00 Mediu neafectat de activitate
9 0,00-0,25 Fără efecte cuantificabile
8 0,25 - 0,50 Efecte reduse asupra mediului,
mediu afectat în limite admisibile, nivel 1
7 0,50-1,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat
în limitele admisibile, nivel 2
6 1,00-2,00 Efectele sunt accentuate, mediu
afectat peste limita admisibilă, nivel 1
5 2,00-4,00 Efectele sunt nocive, mediu afectat
peste limitele admisibile, nivel 2
4 4,00-8,00 Efecte nocive accentuate, mediu
afectat peste limite admisibile, nivel 3
3 8,00-12,00 Mediu degradat nivel 1, efectele
letale la durate medii de expunere
2 12,00-20,00 Mediu degradat nivel 2, efectele
letale la durate scurte de expunere
1 > 20,00 Mediu impropriu formelor de viaţă
CMA
CIp
max
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 85
De asemenea, pentru evaluarea cantitativă al impactului asupra mediului
înconjurător creat de activitatea desfăşurată pe amplasament, se poate utiliza "metoda
Rojansky", încadrând indicele de poluare maximă "Ip max", cu note de bonitate de la 1
la 10, exprimând astfel apropierea/depărtarea stării de fapt faţă de starea ideală (naturală)
a mediului.
Valoarea indicelui de poluare globală (Ipg), este redat de raportul dintre suprafaţa
figurii geometrice considerat ca starea ideală Si şi suprafaţa obţinută după marcarea
notelor de bonitate, Sp:
Scara privind calitatea mediului indică următoarele aprecieri:
Ipg =1,0-mediu natural neafectat de activitatea umană
Ipg = 1 2-mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
Ipg = 2 3-mediu supus efectului activităţii umane provocând stare de disconfort
formelor de viaţă
Ipg = 3 4-mediu supus efectului activităţii umane provocând tulburări formelor
de viaţă
Ipg = 4 6-mediu grav afectat de activitatea umană, periculos formelor de viaţă
Ipg > 6-mediu degradat, impropriu formelor de viaţă.
Pentru stabilirea “calitativă” al efectelor activităţilor desfăşurate asupra unui
factor de mediu, se poate utiliza o metodă al aprecierii subiective (neavând parametrii
cunoscuţi), metoda determinării "indicatorului de calitate" Ic calculat cu relaţia:
în care: E-cuantificarea efectelor în mărimi calitative şi ne permit remedierea
lor pe o scară de tipul:
"+" -influenţe şi efecte pozitive
"0" -influenţe şi efecte nule
"-" -influenţe şi efecte negative
Dacă :
Ic = 0 +1 factorul de mediu este afectat în limitele admisibile (fapt pozitiv)
Ic = -1 0 factorul de mediu este afectat peste limitele admisibile (fapt negativ)
Ic = 0 factorul de mediu este neafectat
Sp
SiIpg
EIc
1
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 86
Valorile indicatorilor de calitate „Ic” pentru cuantificarea efectelor activităţii
asupra calităţii factorilor de mediu în raport cu limitele admise sunt redate în Tabelul
Nr.8.2
Tabel Nr.8.2.
Nota de bonitate ; E 0
Efectele activităţii asupra mediului
10 0 Mediu neafectat de activitate
9 0,00 -0,25 Mediu afectat în limitele admisibile,
nivel 1, influenţe pozitive mari
8 0,25-0,50 Mediu afectat în limite admisibile, nivel
2, influenţe pozitive medii
7 0,50 -1,0 Mediu afectat în limite admisibile, nivel
3, influenţe pozitive mari
6 1,00 Mediu afectat peste limita admisibilă,
nivel 1, efecte negative
8.1.1. Categorii de impact
Cerinţele HG nr. 1076/2004 prevăd să fie evidenţiate efectele semnificative
asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu.
Scopul acestor cerinţe constă în identificarea, predicţia şi evaluarea formelor de
impact generate de implementarea planului.
In cazul planului ce face obiectul planului se va aplica metoda simplificată,
deoarece există forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate şi intensităţi. În
vederea evaluării sintetice al impactului potenţial asupra mediului, în termeni cât mai
relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor
potenţial semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.
O clasificare a categoriilor de impact asupra mediului este redată în Tabelul Nr.
8.3.
Tabel Nr.8.3.
Categoria de
impact
Descriere
Impact pozitiv
semnificativ
Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale
propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de
mediu
EIc
1
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 87
Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra
factorilor/aspectelor de mediu
Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează, sau
nici un efect
Impact negativ
nesemnificativ
Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor
de mediu
Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
Impact negativ
semnificativ
Efecte negative de lungă durată sau ireversibile
asupra factorilor/aspectelor de mediu
8.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra
mediului
În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului ale
prevederilor planului au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare dintre
factorii/aspectele de mediu relevanţi/relevante.
Criteriile, semnificaţia impactului şi comentariile sunt redate în Tabelul Nr.8.4.
Tabel Nr.8.4.
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
Populaţia
- Formele de impact
socio-economic pentru
următoarele domenii:
forţa de muncă,
calitatea vieţii, acces,
siguranţa şi confortul
comunităţii
- Implementarea
proiectului va determina
apariţia unor forme de
impact pozitiv sau
negativ, pe durate
diferite, asupra vieţii
sociale şi economice din
comunitate
- Semnificaţia
impactului socio-
economic va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Managem
entul
deşeurilor
- Cantităţile de deşeuri
rezultate
- Prevederi ale planului
privind managementul
- Localizarea depozitelor
de deşeuri este
importantă, deoarece se
elimină utilizarea altor
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 88
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
deşeurilor menajere şi
industriale
- Modul de respectare a
prevederilor legale cu
privire la
managementul tuturor
categoriilor de deşeuri
terenuri
- Implementarea planului
va genera deşeuri
industriale şi menajere,
care vor necesita un
management
corespunzător pentru a
nu afecta mediul şi
sănătatea populaţiei
expert, luând în
considerare prevederile
planului cu privire la
soluţiile constructive,
de colectare şi
depozitare a deşeurilor
Apa
- Concentraţiile de
poluanţi în apele uzate
evacuate în mediu în
raport cu valorile limită
prevăzute de legislaţie
- Măsurile pentru
reducerea emisiilor de
poluanţi în mediu
- Activităţile necesită
consumuri de apă care
pot determina poluarea
apelor de suprafaţă şi
subterane
- Semnificaţia
impactului asupra
calităţii apelor va fi
determinată pe baza
evaluărilor expert
Aerul
- Măsurile pentru
controlul emisiilor de
poluanţi în atmosferă
de la surse, şi eficienţa
acestora în reducerea
poluării
- Concentraţiile de
poluanţi în emisiile de
la sursele dirijate şi de
la sursele mobile în
raport cu valorile limită
prevăzute de legislaţie
- Concentraţiile
imisiilor de poluanţi
relevanţi (pulberi, NO2,
NOx, SO2, CO) în aerul
ambiental din zonele
cu receptori sensibili
- Implementarea planului
poate genera (în timpul
realizării) cantităţi
importante de poluanţi
(pulberi PM10 şi PM2,5,
NO2, NOx, SO2, CO)
emise în atmosferă, care
pot afecta semnificativ
calitatea aerului
ambiental din zonele cu
receptori sensibili
- Semnificaţia
impactului asupra
calităţii aerului
ambiental din zonele
cu receptori sensibili
va fi determinată pe
baza rezultatelor
evaluărilor expert
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 89
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
(vegetaţie, ecosisteme)
în raport cu valorile
limită prevăzute de
legislaţie
Zgomotul
şi
vibraţiile
- Măsurile pentru
reducerea poluării
fonice şi pentru
reducerea efectelor
vibraţiilor
- Nivelurile de zgomot
în zonele cu receptori
sensibili în raport cu
valorile limită
prevăzute de legislaţie
- Nivelurile ale
intensităţii vibraţiilor
care să nu afecteze
sănătatea umană
- Implementarea
proiectului presupune
utilizarea de
echipamente şi utilaje cu
nivele reduse de zgomot
şi vibraţii
- Semnificaţia
impactului zgomotului
şi vibraţiilor în zonele
cu receptori sensibili
va fi determinată pe
baza rezultatelor
evaluărilor expert
Biodiversi
tate, flora
şi fauna
- Măsurile pentru
protecţia biodiversităţii
- Modificarea
suprafeţelor
biotopurilor
- Modificările fondului
forestier
- Pierderile şi
modificările de habitate
- Modificări şi pierderi
ale resurselor de specii
de plante cu importanţă
economică şi ale
resurselor de ciuperci
- Alterarea speciilor şi
populaţiilor faunei
- Implementarea planului
poate determina diferite
forme de impact asupra
biodiversităţii: direct,
indirect, reversibil,
parţial ireversibil
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 90
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
sălbatice
Modificarea/distrugere
a adăposturilor de
animale
Săn
ătatea
umană
- Măsurile de
minimizare a
impactului asupra
factorilor de mediu
- Calitatea factorilor de
mediu în raport cu
valorile limită specifice
pentru protecţia
sănătăţii umane
- Implementarea planului
poate genera cantităţi
apreciabile de poluanţi
emise în mediu (în
timpul realizării) care, în
lipsa măsurilor de
diminuare/eliminare
adecvate pot determina
afectarea semnificativă a
calităţii factorilor de
mediu din zonele cu
receptori sensibili.
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Infrastruc
tura
rutieră/Tr
ansportul
- Soluţiile constructive
ale infrastructurii
rutiere în raport cu
necesităţile planului, cu
siguranţa circulaţiei şi
cu protejarea
receptorilor sensibili
- Nivelurile impactului
transportului asupra
calităţii mediului
- Implementarea planului
implică modernizarea
căilor de acces
- Transportul unor
cantităţi mari de
materiale implică
utilizarea unor vehicule
cu capacităţi mari, în
special pe drumurile
tehnologice, ceea ce va
determina un impact
asupra calităţii aerului şi
asupra nivelurilor de
zgomot şi vibraţii.
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Peisajul
- Măsurile de
diminuare al
impactului
- Implementarea planului
va determina un impact
la scară locală asupra
- Semnificaţia
impactului va fi
evaluată prin analiza
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 91
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
- Modificările asupra
peisajului la scară
locală
- Formele de impact
asupra componentelor
de mediu şi a
ecosistemelor
- Modificările asupra
căilor de acces, etc.
peisajului.
- În unele perimetre
modificarea peisajului va
avea un caracter
permanent
expert a factorilor
sistemului natural
în interacţiune cu
factorii sistemului
socio-economic
Solul
- Măsurile pentru
reducerea impactului
- Sursele potenţiale de
poluare a solului pe
durata de realizare a
planului, aria probabilă
a impactului
- Suprafeţele de sol
afectate şi natura
afectării
- Implementarea planului
va determina producerea
unor diverse forme de
impact fizic şi mecanic
asupra solului
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
rezultatelor evaluărilor
expert
Valorile
materiale
- Utilizarea resurselor
existente
- Eficienţa utilizării
resurselor
- Reciclarea
materialelor
- Implementarea planului
presupune utilizarea
unor cantităţi importante
de materiale
- Utilizarea în cât mai
mare măsură a resurselor
locale va determina
reducerea impactului
prin scurtarea apreciabilă
a distanţelor pentru
transportul materialelor
- Transportul
materialelor
poate determina un
- Semnificaţia
impactului privind
utilizarea resurselor va
fi determinată pe baza
evaluărilor expert
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 92
Factor/as
pect de
mediu
Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia
impactului
impact semnificativ
asupra mediului
Factorii
climatici
- Măsuri tehnice şi de
management pentru
reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră
- Emisiile de CO2 în
atmosferă
- Implementarea planului
presupune funcţionarea
de surse cu emisii reduse
de gaze
- Semnificaţia
impactului va fi
determinată pe baza
evaluărilor expert
8.3. Evaluarea efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate
planului
8.3.1. Efecte cumulative
Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca, în evaluarea efectelor asupra
mediului ale prevederilor planului, să fie luate în considerare efectele cumulative şi
sinergice asupra mediului. Astfel, efectele cumulative pot apărea în situaţii în care mai
multe activităţi au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un
impact semnificativ sau, atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează
un efect combinat.
Se precizează că metodele expert utilizate pentru predicţia impactului iau în
considerare cele mai defavorabile scenarii, considerând simultaneitatea desfăşurării
tuturor activităţilor implicate de plan, chiar dacă acest lucru este puţin probabil să se
întâmple în realitate.
8.3.2. Interacţiuni
Pentru situaţiile în care ar exista posibilitatea interacţiunilor dintre doi sau mai
mulţi factori de mediu ca urmare a implementării planului, în evaluare trebuie luate în
considerare aceste interacţiuni potenţiale.
Un exemplu în acest sens poate fi dat în cazul aspectului de mediu "zgomot şi
vibraţii". Astfel, aparent, nivelul de zgomot ar fi de interes numai pentru organismele
umane, deoarece valorile limită sunt stabilite numai pentru aceşti receptori. Totuşi,
zgomotul poate afecta şi alţi receptori, ca de exemplu fauna terestră.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 93
În conformitate cu prevederile art.14 din HG nr. 1076/2004, în cadrul grupului de
lucru SEA au fost analizate diferite posibilităţi de evaluare a PUZ - Extindere zona de
agrement RâuŞor Retezat - cu privire la domeniul Şi nivelul de detaliu al informaţiilor
ce trebuie incluse în Raportul de mediu.
Evaluarea PUZ - Extindere zona de agrement RâuŞor Retezat- s-a realizat la
nivelul obiectivelor propuse prin analiza modului în care măsurile acestui plan
contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante
Cuantificarea efectelor asupra mediului generate de implementarea PUZ poate fi
urmărită în tabelul nr. 8.5.
Tabel nr. 8.5.
Aspecte de mediu relevante EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA
FACTORILOR DE MEDIU ÎN
PERIOADA DE IMPLEMENTARE A
PUZ
Aer Planul va determina impact negativ
nesemnificativ asupra calităţii aerului cu
condiţia respectării măsurilor prevăzute în
PUZ: reducerea emisiilor de poluanţi Şi de
la sursele nedirijate prin întreţinerea în
bună stare a căilor de transport rutier,
respectarea prevederilor din RLU privind
înălŢimea de dispersie a coşurilor de gaze
arse, limitarea emisiilor de gaze prin
obligativitatea izolării termice a
construcţiilor la eliberarea autorizaţiilor de
construire, respectarea planului de
defrişare astfel încât să nu se depăşească
suprafaţa preconizată legal pentru
investiţie.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: biodiversitatea, flora şi
fauna, apa, sănătatea umană, peisajul,
solul, infrastructura rutieră/transportul,
factorii climatici.
Apa Planul va determina forme de
impact neutru asupra calităţii apelor prin:
respectarea valorilor limită legale pentru
concentraţiile de poluanţi la deversarea în
emisar al apelor uzate epurate, realizarea
unui sistem centralizat de alimentare cu
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 94
apă potabilă Şi canalizare Şi epurarea
apelor uzate menajere pentru evitarea
poluării punctiforme Şi difuze al apelor
freatice Şi de suprafaţă, respectarea
perimetrelor de protecţie a pârâurilor din
zonă, managementul corespunzător al
deşeurilor, interzicerea depozitărilor
necontrolate de deşeuri, implementarea
unui sistem de colectare selectivă a
deşeurilor, etc.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: sănătatea umană, solul,
aerul, biodiversitatea, flora şi fauna.
Sol/Subsol Planul va determina forme diferite
de impact asupra solului Şi anume,
impact pozitiv prin:
- realizarea reţelelor de canalizare
ape menajere Şi pluviale Şi epurarea
acestora,
- managementul corespunzător al
deşeurilor,
impact negativ prin:
- defrişarea Şi scoaterea cioatelor,
-extinderea ariilor pentru construirea
zonei de agrement,
-amenajarea domeniului schiabil Şi
echiparea cu infrastructura de transport pe
cablu, parcări, etc.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: populaţia,
biodiversitatea, flora şi fauna, peisajul,
transportul
Biodiversitate Planul va determina forme diferite
de impact asupra biodiversităŢii Şi anume,
impact pozitiv prin:
-avertizarea prin panouri indicatoare
a existenŢei ariilor protejate,
-desemnarea unui responsabil
administrativ a zonei pentru urmărirea
implementării proiectelor cu respectarea
prevederilor legislative Şi a celor din
prezentul raport,
impact negativ prin:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 95
-pierderea de habitate prin defrişare,
-stres indus asupra faunei prin
fragmentarea Şi modificarea rutelor de
hrănire, a adăposturilor, a zonelor de
cuibarire,
impact neutru asupra:
-rutelor de migrare a păsărilor
călătoare,
-zonelor de cuibarire a speciilor
protejate.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: peisajul, solul, apa,
aerul.
Peisaj Planul va determina forme de
impact pozitiv asupra peisajului prin:
- reglementarea zonelor Şi a modului
de construire în raport cu funcţiunile
acestora, în vederea asigurării unui peisaj
urban modern cât mai estetic,
-managementul corespunzător al
deşeurilor,
-măsuri de ecologizare a zonelor cu
depozitări necontrolate a deşeurilor,
-evitarea defrişărilor ilegale,
-ecologizarea pădurilor din zonă prin
îndepărtarea doborâturilor, cioatelor,
arborilor bolnavi.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: biodiversitatea, flora şi
fauna, apa, aerul, solul, populaţia.
Infrastructura rutieră Implementarea planului va
determina forme de impact semnificativ
pozitiv asupra funcţiilor urbane prin
modificări ale configuraţiei actuale a
zonei, apariţia unei infrastructuri edilitare
Şi modificarea celei rutiere prin
construirea de noi drumuri de acces.
Principalele propuneri în domeniul
infrastructurii rutiere urmăresc atât
dezvoltarea reţelei de circulaţie prin
îmbunătăţirea legăturilor locale şi zonale
prin crearea unor noi drumuri, a unor noi
platforme de parcare, cât şi îmbunătăţirea
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 96
parametrilor tehnici ai reţelei existente. De
asemenea, se urmăreşte asigurarea
accesibilităţii spre terenurile lipsite de
accese carosabile, pentru a putea deveni
construibile.
Factorii de mediu cu care se
interconectează: populaţia, aerul,
zgomotul şi vibraţiile, sănătatea umană,
solul
Sănătatea umană Planul va determina forme de
impact semnificativ pozitiv asupra
condiţiilor de viaŢă a populaţiei (turiştilor)
Şi a sănătăŢii acesteia, prin asigurarea
alimentării cu energie electrică, cu apă,
Ş.a, asigurarea de servicii sanitare, conditii
de locuit de calitate, spaŢii de agrement Şi
sport, etc. Factorul de mediu cu care se
interconectează: populaţia, apa, aerul,
solul, zgomotul şi vibraţiile.
Mediul social şi economic Planul va determina forme de
impact semificativ pozitiv asupra
dezvoltării economico-sociale prin
extinderea infrastructurii turistice, deci
crearea unor noi locuri de muncă Şi prin
dezvoltarea altor ramuri conexe turismului.
În concluzie activităţile de punere în aplicare a proiectelor majore de
infrastructură pentru „Extindere zonă de agrement RâuŞor-Retezat,” pot genera un
impact rezidual nesemnificativ asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, biodiversitate)
în special în perioada de execuţie, Şi un impact sesizabil pozitiv asupra peisajului,
dezvoltării socio-economice a zonei, calitatea apei Şi sănătatea umană în perioada de
operare.
Din punct de vedere al gestiunii deşeurilor impactul este semnificativ pozitiv
pentru zona menţionată.
Implementarea planului va duce, în prima etapa la schimbări ale folosinţei
unor terenuri prin scoaterea lor din circuitul forestier Şi defrişare cu posibile modificări
ale echilibrelor naturale. Se menţionează că s-au adoptat soluţii minimale de defrişare
pentru realizarea pârtiilor de acces la golul alpin.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 97
Aceste efecte vor fi atenuate de măsurile compensatorii de reâmpădurire pentru
păstrarea nealterată a fondului forestier care vor îmbunătăŢi în final regimul hidric al
zonei Şi vor avea efecte pozitive asupra solului si habitatelor, calităţii aerului Şi în
general vor duce la îmbunătăŢirea condiţiilor de dezvoltare a vegetaţiei.
Facem însă precizarea că pentru fiecare dintre proiectele care vizează investiţii în
activităţi cu impact potenţial asupra mediului (în înţelesul dat de Ordinul 863/2002) se
vor realiza studii de evaluare al impactului asupra mediului.
Numai aceste evaluări vor fi în măsură să identifice caracteristicile de mediu ce
pot fi afectate semnificativ.
Efectele asupra mediului generate de implementarea obiectivelor planului din
punct de vedere economic, social, turisic etc. pot fi redate sintetic în tabelul nr. 8.6.
Tabel nr. 8.6.
Domenii Obiective PUZ Efecte
asupra mediului
Economico-Social - Organizarea arhitectural-urbanistică a
zonei studiate prin stabilirea noilor funcţiuni
prevăzute a se realiza, Şi încadrarea într-o
soluţie de ansamblu coerentă
- Crearea unui ansamblu urbanistic care
să poată fi integrat ca staţiune turistică de
interes
- Crearea de zone şi relaţii funcţionale
coerente în cadrul zonei
- Realizarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii de turism (căi de acces la
obiective turistice, instalaţii de iluminat, etc.
aferente obiectivelor turistice)
- Echiparea edilitară a zonelor existente
Şi a celor propuse spre dezvoltare
Pozitiv
semnificativ
Peisaj / Agrement /
Turism / Sport
- Stabilirea măsurilor de administrare şi
valorificare a teritoriului şi dezvoltarea
anumitor atracţii turistice
- Stabilirea planificării şi a programelor
de dezvoltare turistică la nivel local
- Promovarea dezvoltării ecoturismului
- Servicii specifice zonelor turistice (
spaŢii de agrement Şi sport, trasee turistice,
amenajarea de spaŢii verzi cu rol de protecţie,
etc.)
Pozitiv
Fond construit/ - Realizarea unei trame stradale coerente Semnificativ
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 98
Infrastructura Şi
utilizarea terenului
care să facă accesibilă diferitele zone
funcţionale
- Reabilitarea drumului judeţean, putând
fi astfel folosit Şi de transportul în comun. Tot
odată trebuie avută în vedere Şi realizarea unor
spaŢii de parcare, pentru a preântâmpina
aglomerarea acestora
- Reglementarea circulaţiei pietonale
prin: amenajarea de trotuare şi amenajarea de
parcări în zonele aglomerate
- Modernizarea şi viabilizarea străzilor
existente care vizează: aplicarea de
îmbrăcăminţi rutiere corespunzatoare,
corectarea (în măsura posibilităţilor, având în
vedere relieful accidentat, specific zonelor
montane), elementelor geometrice
necorespunzătoare (declivităţi foarte mari şi
raze mici, cu vizibilitate redusă, trasee
sinuoase)
- Realizarea şi îmbunătăţirea
infrastructurii de bază a zonei (de transport, de
apă, de canalizare, etc)
- Realizarea unor străzi de deservire a
zonelor precum Şi modernizarea căilor de acces
existente, astfel încât să permită desfăŞurarea în
condiţii optime atât a traficului auto cât Şi a
celui pietonal
Pozitiv
Riscuri antropice
sau naturale
- Evidenţierea zonelor ce presupun
posibile riscuri antropice sau naturale şi
măsurile de înlăturare a acestora.
Semnificativ
pozitiv
Patrimoniu natural - S-au adoptat soluţii minimale de
defrişare pentru realizarea pârtiilor de acces la
golul alpin
Pozitiv
Gestiunea
deşeurilor
- Interzicerea depozitării necontrolate a
deşeurilor
- Implementarea unui sistem de colectare
selectivă a deşeurilor, etc.
Semnificativ
pozitiv
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 99
9. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,
INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII, ÎN CONTEXT TRANSFRONTIER
Implementarea planului în zona amplasamentului analizat, produce unele efecte
semnificativ negative pe perioada de execuţie şi pozitive în perioada de operare, dar nu
se pune problema apariţiei unor efecte cu caracter transfrontier.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 100
10. MĂSURILE PROPUSE PENTU A PREVENI, REDUCE SI
COMPENSA ORICE EFECT ADEVERS ASUPRA MEDIULUI AL
IMPLEMENTĂRII PUZ
AŞa cum a fost prezentat anterior, măsurile propuse pentru atingerea obiectivelor
PUZ analizate nu pot genera un impact semnificativ asupra mediului înconjurător, iar
majoritatea măsurilor vor avea un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivului de
mediu relevant.
Cu toate acestea, proiectele de investiţii cu impact potenţial asupra mediului (în
înţelesul dat de Ordinul Nr. 863/2002), propuse a fi realizate, trebuie să fie însoţite de
studii de evaluare al impactului asupra mediului.
Evaluările de impact se vor întocmi în conformitate cu cerinţele legislaţiei
naţionale în vigoare Şi vor putea permite identificarea:
> Efectelor potenţiale asupra mediului generate de proiect;
> Celor mai bune tehnici Şi soluţii disponibile pentru activităţile propuse;
> Setului de măsuri necesar prevenirii, reducerii şi compensării efectelor
negative asupra mediului generat de proiectul în cauză;
> Setului de măsuri pentru monitorizarea efectelor asupra mediului al
implementării proiectelor.
La finalizarea proiectelor de investiţii, se va demara procedura de autorizare din
punct de vedere al protecţiei mediului (acolo unde este necesar, în conformitate cu
prevederile Ordinului Nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizaţiei de mediu), în cadrul căreia există de asemenea posibilitatea suplimentară a
identificării eventualelor aspecte de impact Şi a conformării cu prevederile legislaţiei de
mediu.
În continuare sunt prezentate o serie de măsuri cu caracter general pentru
prevenirea, reducerea si compensarea oricărui efect advers asupra aspectelor de mediu
relevante considerate în cadrul evaluării.
□ Pentru protecţia calităţii aerului se recomandă următoarele măsuri:
■ Adoptarea unor măsuri de limitare/reducere a emisiilor de praf în aerul
atmosferic pe durata executării lucrărilor de construcţii;
■ Extinderea zonelor verzi Şi a perdelelor de protecţie. La eliberarea
autorizaţiilor de construcţie se va impune Şi respectarea suprafeţelor minime de spaŢii
verzi;
■ Asigurarea de măsuri Şi dotări speciale pentru izolarea Şi protecţia fonică a
surselor generatoare de zgomote şi vibraţii, astfel încât să se respecte limitele prevăzute
de legislaţia în vigoare;
■ Utilizarea de sisteme de încălzire moderne cu randamente Şi eficienŢe ridicate,
în scopul respectării standardelor de calitate pentru aerul ambiental.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 101
□ Pentru protecţia calităţii apelor subterane Şi de suprafaţă se recomandă
următoarele măsuri:
■ Corelarea strictă a capacităţii sistemelor de alimentare cu apă cu capacitatea
sistemului de canalizare Şi de epurare al apelor uzate;
■ Preluarea apei potabile se va face din surse sigure, iar parametrii de calitate al
apei vor fi controlaţi înainte de a fi trimisă, prin sistem centralizat, la consumatori;
■ În jurul captărilor Şi a rezervoarelor de apă se vor institui zone de protecţie
sanitară, aŞa cum au fost precizate în PUZ;
■ Vor fi prevăzute aparate de contorizare a debitelor de apă captate, precum Şi a
debitelor de apă uzate ce ajung în staţia de epurare;
■ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să
caracterizeze apele uzate evacuate din gospodăriile populaţiei în reţeaua publică de
canalizare sunt cele prevăzute de normativul NTPA-002 privind condiţiile de evacuare a
apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor Şi direct în staţiile de epurare;
■ Limitele maxim admisibile pentru indicatorii de calitate ce trebuie să
caracterizeze apele uzate la ieşirea din staţiile de epurare (cu evacuare în emisari
naturali) sunt cele prevăzute de normativul NTPA-001 privind stabilirea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale Şi urbane la evacuarea în receptorii
naturali;
■ BranŞarea consumatorilor individuali la sistemele de alimentare cu apă este de
preferat să se realizeze după execuţia Şi punerea în funcţiune a sistemelor de canalizare
Şi a staţiilor de epurare;
■ În perioada execuţiei lucrărilor de construcţii se va interzice depozitarea
materialelor de construcţii Şi a deşeurilor în albiile Şi pe malurile cursurilor de apă,
precum Şi evacuarea de ape neepurate pe sol sau în apele de suprafaţă;
■ Se vor lua măsurile necesare de apărare împotriva inundaţiilor Şi alunecărilor
de teren Şi se vor respecta zonele cu interdicţii de construire;
■ În documentaţiile de urbanism ulterioare adoptării PUZ-ului se vor preciza
restricţiile la regimul construcţiilor în funcţie de limitele de inundabilitate Şi de
instabilitate a terenului (unde este cazul).
□ Pentru protecţia calităţii solului se recomandă următoarele măsuri:
■ Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţii. Suprafeţele
destinate pentru depozitarea de materiale de construcţii, de recipienŢi goliţi Şi
depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de
polietilenă;
■ In cadrul oricărei lucrări de construcţii se vor lua măsuri pentru evitarea
pierderilor de pământ precum Şi pentru utilizarea pământului excavat la reamenajarea Şi
restaurarea terenurilor.
□ Dintre măsurile de protecţie a biodiversităŢii se pot recomanda:
■ Restrângerea la minimum posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de
şantier
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 102
□ Pentru protecţia sănătăŢii umane se recomandă următoarele măsuri:
■ Asigurarea proiectării corespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare
necesare;
■ Asigurarea alimentării cu apă la parametrii de calitate în conformitate cu
prevederile legale;
■ Se va asigura delimitarea zonelor de protecţie sanitară pentru sursele de apă Şi
staţiile de epurare;
■ Asigurarea extinderii servicilor de colectare Şi colectare selectivă a deşeurilor
prin intermediul unor operatori specializaţi Şi autorizaţi, cu respectarea reglementarilor
specifice activităţilor de colectare Şi transport a deşeurilor;
■ Se vor realiza perdele vegetale de protecţie;
■ Se interzice circulaţia autovehiculelor în afara drumurilor trasate pentru
funcţionarea şantierului (drumuri de acces, drumuri tehnologice), în scopul minimizării
impactului acustic;
■ Proiectare corespunzătoare Şi exploatare optimă a staţiei de epurare;
■ Realizarea regulamentului de exploatare a staţiei de epurare Şi autorizarea
acesteia;
■ Respectarea limitelor maxime admise pentru zgomot, mentionate în STAS
10009/88 privind acustica urbană, etc.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 103
11. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA
VARIANTELOR ALESE
Administraţia publică locală şi populaţia, apreciază că iniţiativa de a extinde
actuala zonă prin construcţia de case de vacanţă şi crearea unei structuri urbanistice
coerente pe teritoriul analizat, este benefică pentru întreaga comunitate şi în consecinţă
susţine proiectul, pentru ca zona să devină una dintre principalele atracţii turistice ale
judeţului.
De asemenea, localnicii sunt conştienţi că dezvoltarea turismului în această zonă
va creea pe de-o parte noi locuri de muncă, va impulsiona şi va dezvolta şi alte ramuri
economice conexe turismului, dar în acelaşi timp va aduce şi mai mulţi turişti care vor
dori să vadă o zonă de agrement modernizată, cu un aspect plăcut, curat.
Totodată un număr mare de turişti poate creea probleme în ceea ce priveşte
aglomeraţia şi traficul, dar şi dezvoltarea haotică şi degradarea mediului natural. Tocmai
pentru a preântâmpina aceste probleme, autoritatea locală trebuie să dezvolte zona de
agrement pe baza unor strategii şi planuri de dezvoltare realiste, si în care să se ţină cont
de opinia actorilor locali.
Potenţial de dezvoltare:
• Accesibilitatea zonei prin drumurile DJ 686 si DN 68;
• Apropierea faţă de oraşul Haţeg cu un număr important de locuitori;
• Atestarea ca staţiune turistică de interes naţional a zonei;
• Zona dispune de terenuri libere de construcţii.
• Zona slab construită şi intenţia autorităţilor de a realiza un plan de dezvoltare
coerent şi realist constituie o şansă de a dezvolta zona în mod durabil, de a preveni o
dezvoltare haotică, de a preântâmpina experienţele nereuşite ale altor staţiuni turistice;
• Situat într-o zonă turistică pitorească, sălbatică (zona Retezat) încă,
nexploatată, are şanse de a deveni o alternativă viabilă la zonele turistice consacrate;
• Bogăţia fondului silvic, golul alpin care depaşeşte altitudinea de 2000 m,
orientarea pantelor şi declivitatea acestora permite practicarea sporturilor de iarnă şi a
drumeţiilor;
• Prezenţa în zonă şi în vecinătatea Parcului Naţional a Rezervaţiei Retezat;
• Tendinţe de extindere al infrastructurii de cazare prin realizarea de case de
vacanţă, datorită realizării în viitor a pârtiilor de schi şi a transportului pe cablu;
• Oportunitatea existenţei fondurilor europene ce alocă sume importante pentru
realizarea infrastructurii şi protecţia mediului. In acest sens autorităţile locale pot
demara procedurile pentru accesarea unor fonduri europene;
Obţinerea variantei optime de plan supusă evaluării de mediu nu s-a realizat prin
selectarea unei alternative, ci prin remodelarea succesivă a primei variante de plan.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 104
Astfel proiectantul a elaborat trei variante/alternative.
Variantele/Alternativele posibile pentru implementarea proiectului sunt
următoarele:
- Varianta/Alternativa“0” respectiv cea în care nu se efectuează nici o
amenajare a zonei, aceasta păstrându-şi folosinţele actuale,
- Varianta/Alternativa“1” care prezintă soluţia de extindere al zonelor
funcţionale la 79,88 ha,
- Varianta/Alternativa“2” care prezintă soluţia de extindere al zonelor
funcţionale la 95,60 ha,
- Varianta/Alternativa“3” care prezintă soluţia de extindere al zonelor
funcţionale la 114,22 ha.
În tabelul Nr.11.1. sunt redate suprafeţele zonelor funcţionale al variantelor
propuse.
Tabel Nr. 10.1.
Zone
funcţionale
Situaţia
existentă [ha]
Varianta
1
[ha]
Varianta
2
[ha]
Varianta
3
[ha]
ZIPS 0,25 1,50 1,50 1,50
ZLC 1,10 16,22 30,30 47,51
ZPAS - 52,15 52,15
52,15
ZGC 0,05 4,08 4,08 4,34
ZRC 0,30 5,93 7,57 8,72
Total 1,70 79,88 95,60 114,22
Notă:
- ZIPS- Zona instituţii publice şi servicii,
- ZLC- Zona locuinţe de vacanţă,
- ZPAS- Zona parc, agreement, sport, protecţie,
- ZGC- Zona gospodărie comunală,
- ZRC- Zona căi rutiere.
Analizând datele din tabel se pot face o serie de aprecieri, prezentate în cele ce
urmează.
a.Varianta/Alternativa“0”sau“nici o acţiune”
Deşi potenţialul turistic al zonei este ridicat şi resursele turistice pot fi exploatate
în toate anotimpurile, zona nu este dezvoltată la acest nivel.
Prin neimplementarea propunerilor din planul urbanistic, zona îşi va menţine
caracteristicile existente, prezentând următoarele disfuncţionalităţi:
-străzile sunt înguste, acoperite cu criblură sau pământ,
-lipsa sistematizării intersecţiilor rutiere,
-lipsa dotărilor pentru agrement şi sport pentru toate anotimpurile, existând un
singur telescaun şi o pârtie de 150m,
-construcţiile existente sunt din lemn, cărămidă, beton sau piatră, nerespectând
reglementările architectural-urbanistice,
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 105
-lipsa servicilor turistice şi de prim ajutor,
-lipsa zonei centrale cu funcţii specifice (promenadă, comerţ,etc.),
-casele de vacanţă folosesc fose septice pentru evacuarea apelor uzate menajere,
doar SC Hidroconstrucţia SA dispune de staţie de epurare,
-nu există sistem centalizat de alimentare cu apă, canalizare şi epurare al apelor
uzate,
-alimentarea cu energie electrică a caselor de vacanţă se face prin intermediar,
respectiv SC Hidroelectrica SA,
-reţelele edilitare nu fac faţă cerinţelor existente şi lipsa unei staţii de epurare la
capacitatea necesară,
-lipsa unei reţele de telefonie,
-lipsa contractelor de evacuare al deşeurilor,etc.
În condiţiile neimplementării P.U.Z.-ului potenţialul turistic ridicat al zonei
râmâne nefolosit, iar lipsa infrastructurii de agrement turistic şi sportiv menţin zona la
un nivel slab de dezvoltare, fără perspective.
b.Varianta/Alternativa“1”
Criteriile de organizare urbanistică au fost următoarele:
-punerea în valoare a peisajului montan şi al domeniului schiabil,
-proximitatea sitului natural,
-punerea în valoare a traseului rutier DJ 686,
-realizarea unei structuri stradale pentru accesul la parcele,
-dezvoltarea locuinţelor de vacanţă de-a lungul tramei stradale,
-dezvoltarea plantaţiilor în interiorul loturilor, etc.
În „Varianta 1” se propune o anumită dezvoltare pe terenul primăriei, realizarea
zonei centrale cu parcuri, dezvoltarea domeniului schiabil Şi al infrastructurii stradale,
construirea de case de vacanŢă Şi de spaŢii verzi, refacerea sistemului stradal, etc.
Astfel se propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă totală de 79,88 ha
faţă de suprafaţa existentă de 1,7 ha, din care:
ZIPS de la 0,25 ha la 1,50 ha,
ZLC de la 1,10 ha la 16,22 ha,
ZPAS la 52,15 ha,
ZGC de la 0,05 ha la 4,08 ha,
ZRC de la 0,30 ha la 5,93 ha.
c.Varianta/Alternativa“2” propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă
totală de 95,60 ha faţă de suprafaţa variantei 1 de 79,88 ha, din care:
ZLC de la 16,22 ha la 30,30 ha,
ZRC de la 5,93 ha la 7,57 ha.
c.Varianta/Alternativa“3” propune extinderea zonelor funcţionale la o suprafaţă
totală de 114,22 ha faţă de suprafaţa variantei 2 de 95,60 ha, din care:
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 106
ZLC de la 30,30 ha la 47,51 ha,
ZGC de la 4,08 ha la 4,34 ha,
ZRC de la 7,57 ha la 8,72 ha.
Această alternativă, care răspunde tuturor cerinţelor, este susţinută de următoarele
argumente/funcţionalităţi:
-circulaţia carosabilă va fi prevăzută cu circulaţie pietonală,
-se vor realiza şi piste de biciclete,
-se vor realiza locuinţe de vacanţă, zona centrală (hoteluri, alimentaţie publică,
comerţ, esplanadă), zonă spaţii verzi, sport, agreement, transport pe cablu, pârtii de schi,
staţii plecare-sosire, închirieri echipamente sportive,
-realizarea, în sistem centralizat, a lucrărilor de alimentare cu apă, evacuării şi
epurării apelor uzate în staţia de epurare,
-se vor monta hidranţi supraterani,
-alimentarea cu energie electrică se va asigura de la reţeaua distribuitorului public,
cu cablu subteran,
-se va realiza racordarea la reţeaua de telefonie,
-s-a propus alimentarea amplasamentului cu gaze naturale,
-se vor amenaja platforme betonate pe care se vor amplasa containere pentru
deşeuri,
-se vor realiza parcuri, terenuri sportive, oglinzi de apă pe pârâul Râuşor, etc.
Datorită aşezării zonei lângă ariile protejate, practicarea turismului controlat,
prezenţa turişilor pe trasee marcate şi omologate, informarea turiştilor vis-a vis de
importanţa speciilor existente, nu va pune în pericol conservarea sau distrugerea
acestora.
Această alternativă oferă o serie de amenajări care conduc la un impact cât mai
redus şi controlabil asupra factorilor de mediu, pentru a crea infrastructura necesară în
zonă.
Varianta 3-a este cea mai completă pentru amenajarea zonei şi se propune pentru
realizare.
Cordonatele geodezice al suprafeţelor care definesc varianta aleasă sunt redate în
planşa din anexă.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 107
12. MĂSURILE AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA
EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PUZ
Din punct de vedere al cerinţelor HG 1076/2004, această secţiune trebuie să
descrie măsurile pentru monitorizarea efectelor semnificative asupra mediului generate
de implementarea PUZ - Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat.
Conform rezultatelor analizei prezentate nu au fost identificate potenţiale efecte
semnificative în urma implementării planului.
Următoarele aspecte au fost considerate în propunerea unui sistem simplu şi
eficient de monitorizare a efectelor asupra mediului generate de implementarea
planului:
■ Un program de monitorizare a efectelor PUZ care să se concentreze pe
problemele de mediu identificate şi care să ofere o imagine graduală asupra modului în
care aceste probleme sunt rezolvate;
■ Multe din datele privind calitatea mediului nu pot fi generate/colectate de către
titular, fiind necesară utilizarea unor date furnizate de instituţiile cu competenţe în acest
domeniu, precum Agenţia de Protecţia Mediului, ISU, operatorul de salubritate etc;
■ Sistemul de monitorizare propus se raportează la obiectivele de mediu
relevante stabilite în cadrul grupului de lucru SEA. Sistemul de monitorizare va permite
astfel nu numai evaluarea impactului implementării PUZ asupra mediului, dar şi a
modului în care aceste obiective relevante de mediu sunt atinse;
■ Evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor;
■ Identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor întâmpinate în
implementarea PUZ;
■ Recomandarea de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării Planului.
12.1. Monitorizarea calităţii apei
■ Se va monitoriza calitatea apelor reziduale semestrial, urmărindu-se următorii
parametrii:
■ - pH;
■ - Suspensii;
■ - CCO;
■ - CBO5;
■ - Detergenţi, etc.
12.2. Monitorizarea calităţii aerului
■ Se va monitoriza calitatea aerului (imisiile) semestrial, determinând următorii
parametrii:
■ - Pulberi totale, PM10 şi PM2.5;
■ - SO2;
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 108
■ - NOx.
12.3. Monitorizarea calităţii solului
■ Se va monitoriza calitatea solului semestrial, urmărindu-se parametrii impuşi
de normele în vigoare.
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 109
13. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC AL INFORMAŢIEI
Lucrarea reprezintă Raportul de Mediu pentru Evaluarea Strategică de Mediu a
Planului Urbanistic Zonal pentru Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat, judeţul
Hunedoara.
Raportul de Mediu a fost întocmit în conformitate cu cerinţele de conţinut ale
Anexei Nr.2 din HG Nr. 1076/2004 "privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri si programe".
Planul Urbanistic Zonal pentru Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat va fi
aprobat prin Hotărâre a Consiliului Local şi va constitui baza legală pentru realizarea
programelor şi strategiei de dezvoltare a comunei Râu de Mori.
Scopul planului este îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, de a coordona şi
armoniza dezvoltarea comunei corelată cu potenţialul zonei, necesităţile şi opţiunile
populaţiei.
Prin propunerile de organizare urbanistică cuprinse în acest PUZ se urmăreşte
revitalizarea zonei şi marcarea ei pe hartă ca arie atractivă din punct de vedere
funcţional şi al imaginii localităţii Râu de Mori.
Evaluarea de mediu a presupus analizarea modului în care PUZ contribuie la
atingerea acestor obiective relevante de mediu. Au fost notate contribuţiile pozitive şi
negative la atingerea acestor obiective şi au fost identificate situaţiile în care planul nu
aduce contribuţii sau aduce contribuţii reduse la atingerea obiectivelor mai sus amintite.
Nu au fost identificate potenţiale efecte negative semnificative ce ar putea apare
în urma implementării planului, totuşi a fost propus un set de recomandări care vizează
toate aspectele de mediu analizate şi care să contribuie la îmbunătăţirea capacităţii
planului de a se adresa problemelor de mediu identificate.
In concluzie, apreciem că implementarea PUZ Extindere zona de agrement
Râuşor-Retezat este necesară pentru asigurarea viziunii integrate privind dezvoltarea
durabilă a zonei din Parcul Natural Retezat. Considerarea propunerilor prezentei
evaluări de mediu va asigura o minimizare a efectelor negative asociate implementării
planului şi posibilitatea de îmbunătăţire a efectelor pozitive.
Obiectivele generale ale proiectului vizează valorificarea potenţialului existent
(spaţial, economic, peisagistic), concomitent cu ameliorarea disfuncţionalităţilor
semnalate în zonă, prin identificarea tendinţelor spontane de dinamism economic şi a
premiselor de configurare spaţială.
PUZ Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat cuprinde seturi de reglementări
bazate pe analize atente ale direcţiilor de dezvoltare, în principal turistică şi servicii,
zone protejate, circulaţie şi trafic, urmărindu-se:
• stabilirea planificării şi a programelor de dezvoltare turistică la nivel local;
• inventarierea şi monitorizarea principalelor resurse turistice;
• realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de bază a localităţii (de transport, de
apă şi canalizare, etc);
Raport de mediu PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat 110
• realizarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de turism de utilitate publică (căi de
acces, alimentare apa potabilă, evacuare ape menajere, alimentare cu energie electrică,
etc.
• stabilirea măsurilor de administrare şi valorificare a teritoriului şi dezvoltarea
anumitor atracţii turistice;
• stabilirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător.
Planul urbanistic zonal Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat are caracter
de reglementare specifică detaliată şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice complexe
a zonei pentru care se elaborează PUZ cu prevederile Planului urbanistic general al
comunei.
De asemenea, PUZ-Extindere zona de agrement Râuşor-Retezat identifică:
• oportunităţile de dezvoltare datorate relaţiilor în teritoriul regional;
• oportunităţile de dezvoltare datorate programelor de echipare guvernamentale
şi regionale, inclusiv cele finanţate prin programe comunitare.
Solicitări specifice:
• Crearea unui ansamblu urbanistic care să poată fi integrat funcţional ca staţiune
turistică de interes;
• Integrarea domeniului schiabil, în structura funcţională a zonei studiate;
• Crearea de zone şi relaţii funcţionale coerente în cadul zonei;
• Realizarea unei trame stradale coerente care să facă accesibilă diferitele zone
funcţionale, dar ale cărei axe principale să creeze, în acelaşi timp, imaginea vizuală
necesară unei zone de agrement;
• Clarificarea statutului juridic al terenurilor şi semanalarea circulaţiei acestora,
evidenţierea obiectivelor de utilitate publică;
• Evidenţierea zonelor ce presupun riscuri antropice sau naturale şi măsurile de
înlăturare a acestora:
• Măsuri de protecţie a mediului:
• Reglementari specifice detaliate - permisiuni si restricţii - incluse in
regulamentul de urbanism aferent PUZ.