raport

Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului

“ LINII TEHNOLOGICE PRODUCTIE BAUTURI RACORITOARE, BIROURI SI UTILITATI – SC QUADRANT AMROQ BEVERAGES SRL ”

ETAPA 2COMUNA DRAGOMIRESTI VALE – JUD. ILFOV

Contract Nr. 12 / 28.05.2008

Intocmit :

SC Hexon Engineering SRL – Evaluator Principal

Director Ing. Aurel Marinache

- OCTOMBRIE 2008 -

-1 -

Bd. Carol I, Nr 11, Bl P4, Sc A, Ap 2 – 105600 – Campina – PrahovaTel / Fax: 0244 – 372.560, Tel Mob: 0723 – 323.819, 0747– 030.409,

E-mail : [email protected], [email protected]. Reg. Com. J29/617/2005, Cod Fiscal RO 17367150

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOP SI ABORDARE

OBIECTIVE

PROGNOZA IMPACTULUI

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului1.2. Autorul atestat al studiului de impact.1.3. Denumirea proiectului1.4. Amplasament1.5. Scop si necesitate1.6. Descrierea proiectului1.7. Durata de executie propusa1.8. Durata etapei de functionare1.9. Productia, resurse folosite1.10.Materii prime şi substanţe / preparate chimice utilizate1.11.Poluanţi fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă1.12.Surse de poluare specifice proiectului analizat

1.13 Documente / reglementări existente privind amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.

1.14 Conectarea la infrastructura existenta.

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului2.2. Caracteristicile principale ale constructiilor2.3. Activitati in perioada de constructie2.4. Utilitati; tehnici si echipamente necesare; 2.5. Activitati in perioada de functionare

2.6. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT) 2.7. Activităţi de dezafectare

3. DEŞEURI

3.1. Generarea deşeurilor3.2. Managementul deşeurilor3.3. Eliminarea şi reciclarea deşeurilor

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE

4.1. Apa

4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.2 Informaţii de bază privind corpurile de apă de suprafaţă. 4.1.3 Reteaua de alimentare cu apa potabila 4.1.4 Managementul apelor uzate4.1.5 Calitatea apelor subterane si de suprafaţă – Fond de poluare existent 4.1.6 Surse de poluare a apei – Perioada de constructie

2

4.1.7 Surse de poluare a apei – Perioada de functionare4.1.8 Prognoza impactului4.1.9 Masuri de diminuare a impactului

4.2. Aerul

4.2.1. Caracteristici generale 4.2.2. Calitatea aerului – Fond de poluare existent 4.2.3. Surse de poluare a aerului – Perioada de constructie 4.2.4. Surse de poluare a aerului – Perioada de functionare 4.2.5. Prognoza impactului 4.2.6. Măsuri de diminuare a impactului

4.3. Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului 4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent 4.3.3. Surse de poluare a solului – Perioada de constructie 4.3.4. Surse de poluare a solului – Perioada de functionare 4.3.5. Prognoza impactului 4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica 4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent 4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie 4.4.4. Surse de poluare a subsolului – Perioada de functionare 4.4.5. Prognoza impactului 4.4.6. Măsuri de diminuare a impactului

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informaţii asupra biodiversităţii 4.5.2. Rezervatii naturale, arii protejate 4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de constructie 4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii – Perioada de functionare 4.5.5. Prognoza impactului 4.5.6. Măsuri de diminuare a impactului

4.6. Peisajul

4.6.1. Informaţii privind peisajul 4.6.2. Surse de poluare a peisajului – Perioada de constructie 4.6.3. Surse de poluare a peisajului – Perioada de functionare 4.6.4. Prognoza impactului 4.6.5. Măsuri de diminuare a impactului

4.7. Mediul social şi economic

4.7.1. Starea actuală a mediului social şi economic. 4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de constructie 4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic – Perioada de functionare 4.7.4. Prognoza impactului 4.7.5. Măsuri de diminuare a impactului

3

4.8. Nivelul de zgomot

4.8.1. Generalitati 4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent 4.8.3. Nivelul de zgomot – Perioada de constructie 4.8.4. Nivelul de zgomot – Perioada de functionare 4.8.5. Prognoza impactului 4.8.6. Măsuri de diminuare a impactului

4.9. Condiţii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuală a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu 4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de constructie 4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu – Perioada de functionare 4.9.4. Prognoza impactului 4.9.5. Măsuri de diminuare a impactului negativ

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6. MONITORIZAREA

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Riscuri naturale7.2. Accidente potenţiale 7.3. Evaluarea riscului prezentat de substanţele periculoase prezente – SEVESO II7.4. Planuri pentru situaţii de risc. Măsuri de prevenire a accidentelor

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale 9.2. Descrierea proiectului9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu9.4. Impactul prognozat asupra mediului9.5. Măsuri de diminuare / eliminare a impactului negativ9.6. Situaţii de risc şi planul de acţiune în situaţii de risc9.7. Concluzii

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Memoriu Tehnic Arhitectura – SC Consco SRL BucurestiMemoriu Tehnic executie foraje apa – SC Foradex SA BucurestiEnvironmental Review – Enviro East, RomaniaGeotechnical and Environmental Data Report – Fugro Consult GmBhHydro Geologic Report – SC Dayan Ecotehnic SRL BucurestiDocumentatie tehnica Aviz de Gospodarirea Apelor – SC SM Consulting SRL BucurestiRaport Starea Mediului 2007 – APM Ilfov

4

INTRODUCERE

Lucrarea intitulată „Raport la Studiu de Impact aupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC Quadrant Amroq Beverages SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud. Ilfov, s-a realizat de către SC Hexon Engineering SRL, Campina, Jud. Prahova. Lucrarea s-a realizat conform normelor de conţinut general prevăzute de legislaţia în vigoare, respectiv Anexa 2.2 la Ordinul Nr. 860/2002 al MAPM, completata cu HG Nr.1213/2006 si in conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protecţia Mediului Nr.195 din 22 Decembrie 2005.

In conformitate cu Ordonanta de Urgenta privind Protecţia Mediului nr.195 din 22 Decembrie 2005, Art. 21, alin.(4) „ Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului, programului, proiectului sau al activitatii, iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (1) revine autorului acestora.

SCOP SI ABORDARE

Raportul are drept scop evidenţierea Impactului asupra Mediului – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC Quadrant Amroq Beverages SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud. Ilfov

Acest raport este in legatura cu aria amplasamentului si cu aria din imprejurul obiectivului care poate afecta sau poate fi afectata de zona amplasamentului.

In cadrul studiului a fost făcută o recunoaştere a terenului.Detalii ale acestei recunoaşteri în teren sunt prezentate in raport şi au fost folosite pentru a oferi o descriere amănunţită a terenului, precum şi pentru a identifica orice posibilă sursă de contaminare a zonei de catre obiectivul analizat.

OBIECTIVE

Principalele obiective ale raportului sunt prezentate mai jos:

Sa furnizeze informatii cu privire la impactul activitatii de constructie a obiectivelor asupra factorilor de mediu.

Sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor amplasamentului si a vulnerabilitatii sale.

PROGNOZA IMPACTULUI

Prognoza impactului activităţilor desfăşurate in perioada de constructie si functionare a obiectivelor analizate se va realiza prin calculul indicelui de impact ( Ip în continuare ) utilizând relaţia:

Ip = CE / CMA

în care:Ip este indicele de impact;CE este concentraţia efectivă a poluanţilor emişi în mediu ca urmare a activităţilor

din obiectiv;CMA este concentraţia maxim admisibilă stabilită prin normative / reglementări

existente;

Valorile I >1 pun în evidenţă un impact negativ asupra factorilor de mediu mai mare decâtlimitele maxime admise prin reglementările existente; valorile I 1 pun în evidenţă un impact în limiteadmise. 1. INFORMAŢII GENERALE.

5

1.1. Titularul proiectului.

Titularul obiectivului analizat este SC Quadrant Amroq Beverages SRL, cu sediul în Bucuresti, Şoseaua Viilor, Nr.55, sector 5, Telefon 021/337.32.69, Fax 021/336.32.06

1.2. Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorul atestat al Studiului de Impact asupra Mediu este :

SC Hexon Engineering SRL – Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile,Certificat de Atestare – Cod EIM – 04 – 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd.Carol I, Nr. 11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

Marinache Aurel – Evaluator Asistent, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Certificat de Atestare – Cod EIM – R – 02 – 069/27.02.2007, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr. 8, Bl. 1C, Sc. A, Ap.10, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

1.3. Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investitii este – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC Quadrant Amroq Beverages SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud.Ilfov.

1.4. Amplasament

Investitia se va realiza in Romania, Judetul Ilfov in Comuna Dragomiresti Vale, lucrarile prevazute in cadrul acestui proiect, se vor realiza pe spatiul domeniului privat.

Judeţul Ilfov

Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Câmpiei Române, lângă Bucureşti. Coordonatele sale goegrafice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică şi 25°52’ – 26°27’ longitudine vestică.

Judetul Ilfov se întinde pe o suprafaţă de 8.225 km² si se se învecinează cu judeţele Prahova (N), Dâmboviţa (V), Giurgiu (S-V) şi Ialomiţa şi Călăraşi (E).

Comuna Dragomiresti Vale

Comuna Dragomireşti Vale se intinde pe o suprafata de 3691 ha, avand o populatie de 4256 locuitori si este situată în judeţul Ilfov, la 10 km distanţă de capitala Bucureşti, şi are în administrare localităţile Dragomireşti Vale, Dragomireşti Deal şi Zurbaua.

Dragomiresti Vale - resedinta comunei – s-a dezvoltat pe partea stanga a vaii Dambovitei, in zona de lunca la altitudinea de 80 m.

Dragomiresti Deal - este situata in aceeasi zona, dar pe partea dreapta raului Dambovita.

Zurbaua - este situata in aceeasi zona, in continuarea localitatii Dragomiresti Vale.

Căile de acces spre comună sunt DJ 601 A şi DC 143.Comuna dispune de acces la cale ferată industrială, iar distanţa până la autostradă este de 3 km.

Comuna Dragomiresti Vale se invecineaza cu :

Comuna Chitila la Nord-Est

6

Comuna Chiajna la Est Comuna Ciorogarla la Sud Judetul Giurgiu la Vest Judetul Dambovita la Vest-Nord-Vest Orasul Buftea la Nord-Vest

Amplasamentul obiectivului studiat

Terenul pe care se va edifica obiectul investitiei este situat in intravilanul satului Dragomiresti Vale sieste scos din circuitul agricol.Terenul are urmatoarele vecinatati:

la Nord - terenuri agricole proprietate privata, Iacob Alexandru la Sud - drum de acces prevazut prin PUZ la Est - teritoriul administrativ al comunei Dragomiresti Vale la Vest - proprietate particulara, SC Portland Industrial Two SRL

Conform Certificat de Urbanism Nr.14 / 22.01.2008, emis de Primaria Comunei Dragomiresti Vale, in zona se pot autoriza lucrari de constructii noi cu respectarea conditiilor de mediu.

Suprafata terenului pe care se va amplasa obiectul propus este de 80.000 m2.Terenul are posibilitati de racord la retele de utilitati pentru apa, canalizare, energie electrica, gaze, telecomunicatii.

Harta 1 – Harta regiunii

7

Harta 2 – Harta rutiera

Foto 1 – Amplasamentului viitoarei fabrici

8

Harta 3 – Plan de incadrare in zona

Harta 4 – Plan de situatie

9

1.5. Scop si Necesitate

Scopul obiectivului de investitii

Pentru cresterea productivitatii si datorita cererii de produse alimentare, beneficiarul intentioneaza deschiderea unor noi linii tehnologice de productie precum si a anexelor corespunzatoare.

Importanta obiectivului de investitii

Desfasurarea activitatilor industrial - alimentare in zona va avea si un impact pozitiv asupra comunei Dragomiresti Vale si a parcului industrial prin contributia la bugetul local, prin locurile de munca directe si indirecte pe care le creeaza si prin amenajarile pe care le va face in timpul si la terminarea activitatii.

Utilitatea publica

Intentia manifestata de titularul proiectului pentru realizarea unor Linii Tehnologice de Productie bauturi racoritoare in Halele de depozitare executate in faza 1 a proiectului situate in parcul industrial existent, se apreciaza ca va putea conduce la implementarea unor solutii atractive, au impact favorabil asupra cadrului social si economic, in deplina concordanta au cerintele strategile de dezvoltare a localitatii resedinta de comuna.

Modul de incadrare in planurile de urbanism


Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m. Suprafata construita = 38.995 m2

Suprafata construita desfasurata = 43.455 m2

Suprafata spatii verzi = 16.350 m2

POT = 0,39 CUT = 0,543

Folosinta actuala a terenului studiat in PUZ este teren agricol.Reglementarile PUZ aprobat cu hotararea nr. 14/29.09.2004 prevad ca functiune zona industriala nepoluanta si depozitare.POT max. admis = 60%, CUT max. admis = 1,5, regim maxim de inaltime 15,00 m si spatii verzi = 20 din suprafata terenului.

Drumurile de acces se vor moderniza pentru profil de 11,00 m.Aliniamentul imprejmuirii la drumul modernizat este de min.5,50 m din ax drum, iar aliniamentul constructiilor fata de imprejmuire este de min.5,00 m.

Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

1.6. Descrierea proiectului

Principalele linii productive sunt următoarele :

Linia Pepsi – PET, Linia Prigat – PET (Hot Filling) Liniile Pepsi, Lipton Ice Tea, 7 UP – PET Linia imbuteliere aseptica

10

Pavilion administrativ

Suprafata construita = 1272 m2. Suprafata desfasurata = 5088 m2. Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.

Compartimentari usoare din gips carton, finisaje de buna calitate, cu plafoane false, tamplarii exterioare din aluminiu cu geam termorezistent, tamplarii interioare din aluminiu + sticla sau Panel.

Inchiderile din panouri Tristrat.Invelitoare din tabla cutata + bariera anticondens, izolatie termica vata minerala 12 cm, invelitoare din membrana bituminoasa.

Functiunile pavilionului: activitati de administrare, birouri pentru toate serviciile, sala de sedinte, sala de formare profesionala, spatii sociale, vestiare, grupuri sanitare, sali de mese.

Local tehnic

Acomodeaza facilitatile energetice ale incintei si o parte din cele sociale.Structura din beton armat cu trama modulara 9 x 9 si 9 x 18, cu planseu intermediar alcatuit din beton armat peste parter si sarpanta metalica la nivelul acoperisului.

Compartimentari din zidarie rezistenta la foc sau gips carton, dupa caz.Inchiderile si invelitoarea sunt similare cu ale halei de productie.Cabina poarta, cabina securitate, grup social soferi, statie pompare apa incendiu si industriala

Se vor realiza cu o structura din zidarie portanta cu samburi, grinzi, centuri si planseu terasa din beton armat.Fundatii din beton tip talpa cu centuri sus si jos.Finisaje obisnuite – tencuieli, vopsitorii, tamplarii.

Copertine

Sunt dispuse in frontoanele halei de productie, urmand a adaposti activitatile de aprovizionare si livrare a produselor.

Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

Constructia nu are subsol si conform studiului geotehnic apa freatica se apropie foarte mult de nivelul de fundare in timpul precipitatiilor.Ca urmare, se solicita aprobarea executarii halei fara adapost ALA.

Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei, dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei.

Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.

Descrierea lucrarilor de plan general

11

Platforme si drumuri de rulare si parcare camioane, platforme si drumuri de acces autoturisme.Spatii verzi in suprafata de 16.200 m2 se vor constitui in gazon, arboret si arbori pe periferia incintei incadrandu-se in prevederile PUZ.

In incinta sunt amplasate 8 puturi de mare adancime care constituie sursa de apa necesara productiei de bauturi racoritoare, dar si ca apa menajera si de incendiu.

Toate puturile sunt dotate cu o cabina ingropata, necesara interventiilor de intretinere a putului si a echipamentelor sale.

Pe periferia halei de productie sunt montate pe platforme de beton, echipamente energetice sau recipienti metalici pentru gaze, lichide tehnologice, etc.

Imprejmuirea

Incinta se prevede a fi imprejmuita cu un gard din panouri de otel beton zincat si prevopsit, montat pe stalpi metalici fixati in fundatii din beton simplu.

Gardul de imprejmuire va dispune de parapet inalt de 20 cm peste nivelul terenului.Pe intreaga periferie a incintei se va dispune o instalatie de iluminat montata pe stalpi metalici.

Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile higienico-sanitare si de securitate, conform regelementarilor romanesti.

Instalatii termice

Se vor prevedea instalatii de incalzire si ventilatie pentru toate cladirile.Se vor prevedea agregate pentru producerea energiei termice necesare instalatiilor de incalzire.

Pentru activitatile tehnologice se prevad retele de distributie pentru aer comprimat, bioxid de carbon, azot, cat si sursele (statie de compresoare, stocatoare).

Pentru situatii exceptionale s-au prevazut rezerve de combustibil lichid (rezervor ingropat de motorina) si de tip GPL – stocator.

Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.

Spatiile de birouri si unele zone tehnologice ( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare

Asigura toate dotarile igienico-sanitare, dar si dotarile necesare stingerii si semnalizarii incendiilor.Se prevede o gospodarie de apa ( rezervor de apa + statie pompare ) alimentata din cele 8 puturi.

Rezervorul de apa va dispune de rezerva intangibila pentru incendiu si de rezerva necesara continuitatii procesului tehnologic.

Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare,

12

vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de access, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.

In final toate apele rezultate ( potential curate) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare

Statia de epurare ape uzate menajere

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti, conform acordului anexat, prin intermediul unei statii de epurare mecano-biologică de tipVWS-ADISS avuta în vedere pentru dotarea fabricii de bauturi racoritoare

Statia de epurare ape uzate tehnologice

Statia de tratare ape uzate tehnologice VWS-ADISS permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide (TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.


Instalatii electrice

Incinta va fi racordata la reteaua de medie tensiune aflata in apropierea incintei.Se prevede o statie de transformare si statie cu celule 20 KV, o statie 0,4 KV si TGD, de unde se vor alimenta tablourile electrice pe categorii de folosinta.

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

13

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

Curenti slabi

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date,Zonarea seismica

Perimetrul cercetat se încadrează din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate seismică “71” (conform SR 11.100/1-93), iar potrivit normativului P 100-1/2004, în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei pentru proiectare Ag = 0,20 g şi o perioadă de colţ Tc = 1sec.

Adancimea de inghet

Conform STAS 6.054/77 - “Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ - Zonarea teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ este de 0,9 m.

Utilităţi

Alimentarea cu apă

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adâncime, echipate cu pompe ROVATI.

Pentru protectia sanitara se va prevedea in jurul forajelor cate o zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HGR 930/2005.

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).

Tab.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apăNumăr foraj

Adâncime (m) NHs (m) NHd (m) Qexpl. (m3/h)

F1 183,00 48,54 52,80 20,00

F2 183,00 48,54 52,80 20,00

F3 183,00 48,54 52,80 20,00

F4 183,00 48,54 52,80 20,00

F5 183,00 48,54 52,80 20,00

F6 183,00 48,54 52,80 20,00

F7 183,00 48,54 52,80 20,00

F8 183,00 48,54 52,80 20,00

Apa de alimentare este folosită astfel:

în scop tehnologic ( la staţia de preparat sirop, la maşinile de îmbuteliat, la maşinile şi instalaţiile de clatit, la prepararea aburului tehnologic etc.);

în scop igienico-sanitar (pentru nevoi menajere, la cantină, la maşina de spălat echipamentul de protecţie a muncii);

pentru consumuri diverse ;

14

In scopuri tehnologice apa se utilizeaza la :

prepararea bauturilor racoritoare

clatirea recipientilor in care se imbuteliaza bauturile

dedurizarea si dezinfectarea apei

prepararea aburului si a apei calde

Utilizarea apei Tab.1.2. Utilizarea apei

Nr crt

Utilizare ConsumatorulNr.

consumatoriScopul

1 Apa pentru consum tehnologic

Statia de preparat sirop 3 Preparare siropMasina de imbuteliat bauturi racoritoare

4 Preparare bauturi racoritoare

Instalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)

3 Clatire recipienti

Statie de tratare, apa 3 Spalare, afanare, regenerare filtre

Instalatii lubrefiere benzi transportoare

5 Lubrefiere

Tunel racire 2 Completare cu apa de racireCazan abur 2 Preparare abur tehnologic si

apa2 Apa pentru

consum igienico-sanitar

Salariati variabil Igienico-sanitarCantina 1 Preparat mancare,spalat

vase,igienizare3 Apa pentru

consum incendiu

Stingerea incendiilor

Procesul de producţie din cadrul QAB presupune tratarea apei brute provenită din forajele de mare adâncime.Vor fi montate 2 staţii de tratare a apei–una pentru ape menajere si o statie pentru ape tehnologice.

Toate statiile de tratare sunt pe principiul cu masa cationica pentru demineralizare, clorinare si postfiltru de carbune.

Apa folosita la centrala termica este tratata prin injectie de solutii pentru demineralizare si tratare biologica.

Apa inclusă în produs reprezintă cca 33 % din total apă brută consumată. Diferenţa de apă tratată este utilizată în cadrul procesului de producţie, precum şi pentru igienizarea instalaţiilor.

Este utilizată şi apă brută (netratată) în activităţile care nu implică contactul direct cu produsul (în general la staţiile de tratare pentru afânarea, regenerarea şi spălarea filtrelor, spălatul navetelor, igienizarea spaţiilor tehnologice etc.).

Consumul mediu de apă brută reprezintă cca 64% din total apă brută consumată de QAB.

Evacuarea apelor uzate

Evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice se vor face prin doua statii de epurare.

15






Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se face prin intermediul a trei transformatoare medie/joasa racord la reţeaua de medie la statia proprietate QAB.Consumul mediu anual este de cca 15.000 MWh, cu o medie lunară de 1.259 MWh/lună.

Alimentarea cu gaze naturale

Alimentarea cu gaze se va face printr-un racord din reţeaua Distrigaz.Gazele naturale sunt folosite drept combustibil pentru cazan de apa calda si cazanele de abur.

Agentul termic se utilizează în scopuri tehnologice, pentru prepararea apei calde menajere şi ca sursă de încălzire în perioada rece a anului.

La procesele tehnologice aburul este folosit la: prepararea siropului; spălarea recipienţilor; afânarea filtrelor de cărbune.Consumul anual de gaze este de cca 3.300.000 Nm3.

Consumatorii sunt urmatorii :

Cazan de apa calda, in condensatie

- puterea 300 kW- presiunea de lucru maxima 3 barr- volum apa cazn 158 litrii

Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, având:

- capacitatea de 10000 kg/h- presiunea de lucru de 8,3 bar- volum apă (până la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600 dm3

Staţia de compresoare

Staţia asigură producerea aerului comprimat necesar umflării preformelor pentru realizarea PET-urilor, precum si aerului instrumental.

16

Statia de compresoare este alcatuita din 4 compresoare cu surub ( 2 lucreaza, 2 in stand by ), doua uscatore de aer comprimat ( 1 lucreaza, 1 in stand by ) un sistem de drenaj si un rezervor tampon de aer comprimat

Compresoarele si uscatoarele de aer comprimat sunt de tip CompAir.

Staţii de frig

In procesele tehnologice, pentru răcire, sunt folosite cele două staţii de frig, care folosesc ca agent de răcire freon R22.Statiile de frig vor fi amplasate conform proiectului.

Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere 436,1 kW - Debit apa 294,8 m³/h - Debit mediu de racire 472,1 m³/h - Putere condensare 2745,3 kW

1.7. Durata de executie propusa

Perioada de realizare a obiectivului de investitii este de cca.12 luni.

1.8. Durata etapei de functionare

In proiectul analizat durata etapei de funcţionare este teoretic nelimitată. După iniţializarea procesului de producţie, acesta se va desfăşura neîntrerupt.Proiectul nu specifică momentul încetării definitive a producţiei.

1.9. Productia, resurse folosite

Conform proiectului capacitatea sectiei de productie este 476.500 litri/an.Programul de lucru este de 3 schimburi/zi a câte 8 ore/schimb.Se va lucra 300zile/an.

Producţia realizată şi necesarul resurselor energetice se prezintă în tabelul 3.

Tabelul 1.3. – Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeProducţie Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumire

Cantitatea totala anuala (l/an)

DenumireCantitatea

anualăFurnizor

Bauturi racoritoare 476.500

Apa 1.429.500 m3

Alimentarea cu apă se realizează din

subteran, prin intermediul a opt

foraje de mare adâncime.

Gaze naturale 3.300.000 Nm3 SC Distrigaz Sud SA

Energie electrică 15.000 MW SC Electrica SA

1.10. Materii prime şi substanţe/preparate chimice utilizate.

17

Substante chimice periculoase (reglementate prin Legea Nr.263/2005 pentru modificarea si completarea Legii Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase si prin Legea Nr.324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase, aprobata cu modificari prinLegea Nr.451/2001 si Legea Nr.324/2005) detinute/utilizate in cadrul unitatii se prezintă în tabelul 4.

Tabelul 1.4. – Materii prime substanţe / preparate chimice

Denumireamateriei prime/

substanţei/preparatului

Cantitatea anuală

[t]

Clasificarea conform OUG 200/2000Categorie

P/NPericulozitate Fraze de risc

Zahar 28.114 N - -Concentrat Pepsi 18.630 N - -Concentrat Prigat 4.085 N - -Concentrat Lipton 236 N - -

Acid citric variabila NAspartam, acesulfam, acid

ascorbicvariabila N - -

Folie shrink 733.811 N - -Folie stretch 154.435 N - -

Preforme 135.297.734 N - -Capace metal 48.643.225 N - -Capace PVC 133.009.100 N - -Ingrediente 119.350 N - -

CO2 1.866.752 N - -Etichete 187.430.489 N - -

Separatoarele de carton N - -Hidroxid de sodiu 9,375 P C R35

Hipoclorit de sodiu 3,570 P CR34R31R50

Adeziv (pentru PET) variabila P - R52-53Adeziv sticla variabila P -

Motorină 104240 l P T R 45 / S 53-45

Substantele chinice periculoase ce se vor utiliza in obiectivse se prezintă în tabelul 5.

Tabelul 1.5. – Substante chimice periculoase

Denumire substanţă

Cantităţi medii

consumate anual

Modul de gospodărire

Acid sulfuric 22800 kg

Acidul sulfuric este folosit la dedurizarea apei brute de alimentare şi este aprovizionat în containere din material plastic cu întăritură metalică. Stocarea se face în depozitul de substanţe chimice situat la extremitatea incintei, depozitul este îngrădit cu plasă de sârmă şi închis cu lacăt.

Hipoclorit de sodiu 3570 kg

Soluţia de hipoclorit este folosită dezinfectarea apei şi se aprovizionează în containere din material plastic cu întăritură metalică. Stocarea se face în depozitul de substanţe chimice situat in amplasament; depozitul este îngrădit cu plasă de sârmă şi închis cu lacăt.

Soda caustică

9375 kgSoda caustică (2÷2,5%) este folosită în procesul de spălare al ambalajelor şi al instalaţiilor tehnologice.Depozitarea sacilor în care se aprovizionează fulgii de sodă caustică se face pe paleţi din lemn, pentru a se evita contactul

18

direct cu betonul.Spaţiul de depozitare este situat în cadrul depozitului de substanţe chimice.

Motorină12000 litrii

Stocarea se va face într-un rezervor metalic,amplasat subteran, în cuvǎ din beton armat şi susţinut pe radiere din beton armat. Alimentarea rezervorului cu capacitatea de 12 tone se face cu cisterna, iar motorina se foloseşte pentru alimentarea alimentarea motostivuitoarelor, cazanelor de abur, in caz de avarie.

19

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase

Ambalare

Substantele toxice si periculoase sunt ambalate in ambalaje originale in conformitate cu prevederile Legii Nr. 324/2005 pentru modificarea si completarea O.U.G. Nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase si ale Legii Nr. 300/2002 modificata si completata cu Legea Nr. 505/2004 ;

Transport

Pentru substanţele toxice şi periculoase – se face conform prevederilor Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase;

Depozitare

Se face conform Legii Nr.263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor periculoase .

Se vor respecta prevederile art.11 din Legea Nr.300/2002 modificata si completata cu Legea Nr. 505/2004.

Folosire / comercializare

Precursorii vor fi folositi exclusiv in procesele tehnologice pentru care au fost autorizati de catre Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase .

Pentru substantele toxice si periculoase se vor respecta prevederile Legii Nr. 263/2005 care modifica Legea Nr.360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase .

De asemenea titularul proiectului trebuie detina fise de securitate pentru toate materialele folosite si sa le puna la dispozitia personalului care utilizeaza aceste materiale in scop de informare si de a preveni orice potentiala afectare a sanatatii umane si a mediului inconjurator.

1.11. Poluanţi fizici şi biologici generaţi de activitatea propusă.

În cadrul obievtiv nu vor fi folosite surse de radiaţii şi nu vor fi necesare dotări, amenajări şi măsuri pentru protecţia împotriva radiaţiilor.

Deasemenea nu funcţionează surse care să genereze şi să emită în mediu radiaţii electromagnetice / ionizante sau poluanţi biologici (microorganisme/viruşi).

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele tehnologice din cadrul secţiilor productive (liniile de îmbuteliere, instalaţia de umflat preforme), precum şi de unele utilităţi ( centrala termică, staţia de compresoare, staţiile de frig).

În general, utilajele sunt fixate pe fundaţii speciale pentru limitarea intensităţii vibraţiilor din timpul funcţionării.

In tabelul 6 se prezintă informaţiile despre poluarea fizică şi biologică.

20

Tabelul 1.6. - Poluare fizică şi biologică generată de activitate

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Nr. surselorde

poluare Lim

ita

max

imă

ad

mis

ă

Pol

uar

e d

efo

nd

Poluare produsă;măsuri de reducere

Măsuri de eliminare/reducerePe zona

obiectivuluiPe zone de protecţie

Pe zone rezidenţialeFără

măsuriCu măsuri

de protecţie

Zgo

mot

Cazan apa calda

2

65dB

A

65d

BA

65dBA 50dBA Nu este cazul

Carcaseantifonate

pentru ventilatoare

Cazan abur 2Compresoare 4

Uscatoare 2Ventilatoare 5Instalaţii de

răcire2

Sirenă de semnalizare

1

Autovehicule10camioane/zi 10 maşini/zi

1.12. Surse de poluare specifice proiectului analizat

Functie de intensitatea si durata ei, polarea specifica proiectului analizat este de urmatoarele tipuri:

a) Poluarea manifestata pe durata lucrarilor de constructie

Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in perioada de constructie.Sursele de poluare specifice perioadei de constructie sunt:

- surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport, utilaje, etc )

- surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru

b) Poluarea manifestata in perioada de functionare a obiectivului

Acest tip de poluare are caracter permanent si sunt datorate :

- surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul obiectivului ( masini de transport, autoturisme, etc )

- surse punctuale – reprezentate de functionarea cazanelor de apa calda si de abur.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate :

- fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

- fisurarii accidentale a rezervoarelor autoturismelor si autocamioanelor aflate in parcarea auto, precum si datorate eventualelor accidente de circulatie.

21

Tip poluare Sursa de poluare

Nr.

Sur

se d

e po

luar

e

Val

oare

max

ima

adm

isib

ila

Poluare de fond

Poluarea produsa de activitatea specifica obiectivului si masuri de eliminare / reducere

Masuri de eliminare / reducere a

puluarii

Pe zona obiectivului

Pe zone de

protectie

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate luand in considerare

poluarea de fondMasuri de eliminare / reducere a

poluarii

Fara masuri de eliminare/reducere a poluarii

Cu implementarea masurilor de eliminare/reducere a poluarii

Specifica perioadei de constructie

- Surse liniare:Traficul rutier desfasurat in cadrul santierului- Surse de suprafata :Functionarea echipamentelor si utilajelor in zona de lucru- Surse punctiforme:Nu este cazul

Val

ori a

dmis

ibil

e (

conf

orm

sta

ndar

delo

r si

nor

mat

ivel

or in

vi

goar

e ),

pen

tru

polu

anti

i car

acte

rist

ici a

ctiv

itat

ilor

sun

t pr

ezen

tate

in c

apit

olul

4

Zon

a an

aliz

ata

nu e

ste

cara

cter

izat

a de

pol

uare

, obi

ecti

vul a

flan

du-

se in

tr-o

zon

a na

tura

la, i

n ca

re n

u se

des

faso

ara

proc

ese

polu

atoa

re

Vez

i Cap

itol

ul 4

Iden

tifi

care

a zo

nelo

r pr

otej

ate

( re

zerv

atii

, zon

e de

pro

tect

ie

sani

tara

, sit

uri a

rheo

logi

ce, e

tc )

s-a

pre

zent

at in

cap

itol

ul

10.I

mpa

ctul

pro

iect

ului

asu

pra

aces

tora

est

e pr

ezen

tat i

n ca

pito

lul

10

Vez

i Cap

itol

ul 4

Vez

i Cap

itol

ul 4

Vez

i Cap

itol

ul 4Specifica

perioadei de functionare

- Surse liniare:Traficul rutier in obiectiv- Surse de suprafata :Nu este cazul- Surse punctiforme:Cazane de apa calda si abur

Accidentala Hidrocarburi provenite din fisurarea accidentala a rezervoarelor autovehiculelor

-22 -

1.13 Documente/reglementări existente privind amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului.


Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

Suprafata construita = 38.995 m2



POT = 0,39 CUT = 0,543



Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.

1.14 Informaţii despre infrastructura existentă şi conectarea la aceasta.

Necesarul de apă al obiectivului este de 1.299.465 m3/an si va deservi procesele tehnologice, grupurile sanitare si consumuri diverse.Alimentarea cu apă se realizează din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adâncime, echipate cu pompe ROVATI.



Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL. De aici, apa este evacuata in reteaua de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

Necesarul de gaz natural al obiectivului este de cca. 3.300.000 Nm3/an.El este prelevat prin conectare reteaua SC Distrigaz Sud SA.

Necesarul de energie electrică a obiectivului este de cca.15.000 MW/an.El este acoperit prin racordul la reteaua SC Electrica SA.

Conectarea la reţeaua de drumuri se realizează prin autostrada A1 Bucuresti - Pitesti.

39

2. REALIZAREA PROIECTULUI

2.1. Etapele proiectului

Pentru realizarea proiectului este necesar să se parcurgă următoarele etape:

Construcţie; Funcţionare;

2.2. Caracteristicile principale ale constructiilor

2.2.1. Constructii


Suprafata construita = 1272 m2.Suprafata desfasurata = 5088 m2.Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.




Local tehnic




Copertine


Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata.Pe conturul exterior, atice protectie din tabla cutata.

Adapost ALA

40


Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei, dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei.Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.






Imprejmuirea



2.2.2. Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile igienico-sanitare si de securitate, conform reglementarilor romanesti.

Instalatii termice




Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.Spatiile de birouri si unele zone tehnologice ( laborator ) vor fi climatizate.

41

Instalatii sanitare



Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare






In final toate apele rezultate ( potential curate ) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare








42

Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.2.3. Activitati in perioada de constructie

Lucrările desfasurate in obiectiv vor consta în :

a) lucrări de construcţie:

lucrări de excavaţii in incinta unităţii; lucrări de reparaţii planşee, zidării, elemente de structuri interne ale clădirilor, fundaţii

echipamente; lucrări de betonare a unor elemente noi de construcţii; lucrări de montaj structuri metalice; lucrări de vopsitorii, protecţii şi aplicare căptuşeli epoxidice la elemente de construcţii; diverse lucrări pe partea de arhitectură.

b) lucrări de montaj echipamente şi conducte:

fixare pe fundaţii a echipamentelor care nu s-au montat încă; montare suporţi conducte prin sudare pe plăci înglobate în structuri sau prin prindere cu ancore

autoperforante; montări diverse structuri metalice de susţinere conducte în interior; montare conducte şi armături de închidere şi reglare prin sudare; finalizare lucrări de montare conducte şi legături la reţele exterioare.

c) lucrări de instalaţii electrice şi de automatizare:

montare rastele şi trasee de cabluri; montare aparatură de măsură şi control locală şi legături pentru transmiterea la distanţă; montare panouri electrice de distribuţie şi de comandă; montare calculatoare de proces, camerele de comandă principală şi secundară; legătura cu sistemul energetic naţional până la staţia de transformatoare.

Instalatii aferente constructiilor

A. Instalatii electrice

Se propune executarea urmatoarelor categorii de instalatii, diferentiate dupa destinatie si functiuni :

Instalatie pentru iluminat general, local si prize ; Instalatie pentru iluminat exterior ; Instalatie de protectie si priza de pamant .

Se vor prevedea urmatoarele categorii de instalatii de iluminat, atat din punct de vedere a nivelului de iluminare, cat si a categorilor de iluminat si anume :

pentru zona de receptie, nivelul de iluminare va fi de minim 100 lx ; pentru camere, nivelul de iluminare va fi de maxim 50 lx ; pentru coridoare si anexe, nivelul de iluminare va fi de 30 lx.

Se vor prevedea sisteme de semnalizare incendiu, retele de radiofonie, voce date.

43

Instalatie pentru iluminat general : Sistemul de iluminare se propune incandescent.Circuitele de alimentare a iluminatului general se vor realize fie in cablu de tip CYABY montat pe jgheab metalic, fie cu conductoare FY protejate in tub metalic.

Instalatie pentru iluminat exterior : S-a prevazut un iluminat exterior de contur ce se va realize cu lampadare echipate cu lampi fluorescente montate pe stalpi din beton de 5 m inaltime.

Instalatie pentru iluminatul de evacuare : Conform normativului 7- 98, table 7.13, litera “b” se va prevedea un iluminat de siguranta de tipul 4.Corpurile de iluminat vor fi similare cu cele pentru iluminatul general si alimentate inaintea intrerupatorului general.

Instalatie de protectie prin legarea la priza de pamant : Partile metalice ale instalatiei electrice de lumina ce pot capata tensiune electrica de atingere se vor racorda la o priza de pamant artificiala constituita din platbanda OLZn 40x 4 mm montata ingropat.

Rezistenta de dispersie va fi de maximum 1Ohm.Cladirea va fi dotata cu o instalatie de protectie impotriva descarcarilor atmosferice.

B. Instalatii termice

Cazan apa calda ( P = 300 kW ) – 2 buc Cazan Abur ( P = 6506 kW ) – 2buc

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un coşuri cu tiraj fortat; Sursa este dirijata (punctuală), fără sisteme pentru controlul emisiilor.

C. Instalatii de apa – canal

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adâncime, echipate cu pompe ROVATI. Aceste foraje sunt realizate in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm.

Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare puţ este prevăzut cu contor de apă pentru evidenţierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

Sistemul de canalizare


Apele uzate tehnologice vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.



44

2.4. Utilitati, tehnici si echipamente necesare

A. Alimentarea cu apaSursa de apa

SC Quadrant Amroq Beverages SRL se alimentează cu apă prin intermediul a opt foraje realizate in stratul acvifer de mare adâncime de pânze de apă sub forma captivă (Frăteşti, 160-360 m) care dispune de cantităţi însemnate de apă calitativ superioară.

Alimentarea cu apa

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm. Acestea se vor definitiva cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta.Fiecare puţ este prevăzut cu contor de apă pentru evidenţierea consumului.


B. Sistemul de canalizare



Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apertine SC Portland Romania SRL. De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA.

C. Alimentarea cu gaz

Instalatia de Alimentare cu gaz este conectata la reteaua SC Distrigaz Sud SA si va fi prevazuta cu un contor pentru monitorizarea si inregistrarea consumurilor de gaz.

Tabelul 2.1. – Echipamente alimentate cu gazeConsumator Putere (kW) Consum (Nm3/h)Cazan apa calda 300 388,28 Cazan abur 6506 12.900

D. Alimentarea cu energie electrica


Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.

45

Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

E. Retele de telecomunicatii

Furnizorul de servicii de telefonie şi transmisie de date în zonă este în prezent Romtelecom, 2.5. Activitati in perioada de functionare

In cadrul obiectivului sectie de productie se vor desfasura activitati in regim de lucru 8 ore/zi in trei schimburi, 40 ore/saptamana, toate zilele lucratoare pe an respectand Sarbatorile Legale.

2.5.1. Componenta sectiei de productie

Sectia de productie se compune din următoarele blocuri funcţionale:

Linia 9 Pepsi – PET

Linia 8 Prigat – PET (Hot Filling)

Linia 3 - 5 Pepsi, 7 UP – PET

Depozit de produse finale 7

Depozit materiale, cabinet medical, grup sanitar

Post trafo

Birouri (corp administrativ)

Siroparie

Statie frig

Compresoare

Utilitati

2.5.2. Dotări şi utilaje aferente Liniei 9 Pepsi

Instalatie descarcare preforme - asigura stocarea si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

Sidel (masina de suflat sticle) - asigură preîncălzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Mixer realizeaza amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

Dozator - dozează în sticle a produsului si inchiderea sticlelor PET cu busoane de plastic inscriptionate, in functie de sortiment

Printer- realizează inscriptionarea datelor de identificare ale fiecarui produs

Masina de etichetat- - realizeaza etichetarea buteliilor prin aplicarea adezivului pe acestea

Masina de bax-at- acesta realizeaza ambalarea in bax-uri

Paletizator - bax-urile sunt asezate pe paleti.

Benzi transportoare asigura transportul sticlelor intre utilaje

Instalatie racire apa-ulei pentru masina de umflat PET

Instalatie racire apa pentru masina de umflat PET

46

2.5.3. Dotări şi utilaje aferente Liniei 8 Hot Filling PET

Instalatie descarcare preforme - asigura stocarea preliminara si transportul preformelor catre masina de umflat PET benzilor verticale de transport

Contiform (masina de suflat sticle) - asigură preîncălzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Mixer - realizează amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece

Pasteurizator - asigura incalzirea sucului la o temperatura de 89-96 ºC



Tunel de racire - răcirea cu apă in circuit inchis a sticlelor dupa iesirea de la dozator pana la temperatura de aproximativ 30 ºC

Masina de etichetat - realizeaza aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

Masina de bax-atin functie de tipul produsului acesta realizeaza ambalarea in bax-uri de 9 sau 12 sticle

Paletizator – aşezarea bax-urile pe paleti.

Infoliator paleti - instalatia realizeaza infolierea paletului cu folie stretch

Benzi transportoare - asigura transportul sticlelor intre utilaje



2.5.4. Dotări şi utilaje aferente Liniilor 3-5 PET

Instalaţie descărcare preforme - asigură stocarea preliminară şi transportul preformelor către maşina de umflat PET cu ajutorul benzilor verticale de transport;

Sidel (masina de suflat sticle) - asigură preîncălzirea sticlelor si aducerea acestora la forma finala.

Rinser (masina de spalat sticle) – asigură clătirea sticlelor cu apa sterilizata furnizata de instalatia de tratare a apei

Mixer - realizează amestecul siropului cu apa in conformitate cu reteta de fabricatie si filtrarea acestuia la rece



Masina de etichetat- realizează aplicarea etichetelor cu adezivi pe butelii

Masina de bax-at - ambalează in bax-uri de 6 sau 12 sticle

Paletizator – aşează bax-urile pe paleti.

Infoliator paleti- infolietează paletul cu folie stretch

Benzi transportoare - asigură transportul sticlelor intre utilaje.

47



Alte dotări şi utilaje

Parcul auto al societăţii este constituit în special din camioane şi tirurile care asigură transportul produselor finite în vederea comercializării. Depozitarea temporară a produselor finite se face în depozite, de unde sunt încărcate în mijloacele auto ale societăţii şi transportate la comercianţi.

Societatea QAB a implementat un sistem de management al calităţii în conformitate cu SR ISO 9001:2000, certificat de SRAC, sistem de management de mediu in conformitate cu ISO 14001:2005.

Utilajele şi echipamentele existente sunt specifice activităţilor productive desfăşurate în cadrul societăţii QAB şi, aşa cum s-a prezentat în capitolul anterior, sunt în principal instalaţii şi maşini pentru:

umflare PET-uri; spălare ambalaje; impregnare;dozare; etichetare, infoliere/ împachetare.

La acestea se adaugă unele instalaţii/utilaje conexe cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, ş.a.

2.5.5. Descrierea fazelor procesului de tehnologic

Activitatea desfăşurată

In cadrul societăţii Quadrant Amroq Beverages (QAB), prin procese tehnologice aflate sub controlul deţinǎtorului mǎrcii, se vor produce bǎuturi rǎcoritoare carbonatate ( Pepsi, Mirinda, Seven Up, Mountain Dew) şi necarbonatate (Prigat, Lipton Ice Tea).

Ambalarea produselor finite este făcută în sticle şi PET-uri de diferite capacităţi, iar sortimentele de produse depind de cerinţele pieţei. In ansamblu, fluxul principal de fabricatie urmareste principiul clasic de flux continuu, desfasurat intr-o hala monobloc, zonificata dupa cum urmeaza:

Zona receptie materii prime, unde vehiculele de transport, sub protectia unei copertine, descarca in silozuri sau in spatii de depozitare la temperatura ambianta sau in depozite frigorifice.

In aceasta zona sunt amplasate si functiunile care proceseaza materiile prime in semifabricate ce vor ajunge in procesul de imbuteliere.

In aceasta zona se identifica urmatoarele procese :

statie de tratare a apei provenite din puturile de adancime (in principiu se realizeaza o dedurizare a apei din sursa) ;

depozite de substante chimice necesare in procesul de dedurizare a apei ; preparare sirop din zahar tos ; preparare siropuri pentru sucuri naturale; preparare siropuri pentru sucuri carbogazoase; depozit pentru recipienti cu concentrate; depozite frigorifice cu intervale de racire diferite, conform necesitatilor; depozite de recipienti cu esente ;

48

laborator de teste ; camera incubatie depozite mostre de la produsele imbuteliate, pentru 365 zile.

Din zona de pregatire a semifabricatelor se transfera solutiile semifabricate, prin pompare, in camerele de umplere (imbuteliere) situate in capul liniilor de fabricatie.

In incinta de imbuteliere, in afara de materialul lichid gata preparat pentru a fi imbuteliat, se transfera prin conveior. Camera de imbuteliere este racordata la reteaua de CO2 si N2.

Dupa imbuteliere, conveioarele transfera buteliile tip pet spre liniile automate de produs baksuri, apoi acestea se organizeaza tot in flux automat, in paleti.

Paletii sunt depozitati in hala depozit, in rafturi sau direct pe pardoseala, in functie de cat de scurt este intervalul de livrare spre beneficiari.

Livrarea din depozit se realizeaza cu manutanta mecanizata, cu ajutorul stivuitoarelor care incarca direct in camioane specializate pentru transport racoritoare. Aceasta incarcare se realizeaza sub protectia de intemperii a unei copertine situata pe latura de Vest a halei monobloc.

Proces pregatire bautura

Zahar-saci 1 tona

-sirop

Sirop zahar

Pasteurizare Statie mixare

Apa Concentrat de diferite

arome

Zona de pregatire aseptica

Psateurizare

Depozitare in tanc aseptic

Dozator aseptic

49

Pentru beneficiarii situati la distante mari fata de amplasamentul obiectivului, livrarea produselor (paletilor) se realizeaza prin incarcarea la rampa nivelatoare a TIR-urilor direct din hala.

Peturile sunt formate in cadrul unei linii automate, cu proces termic care transforma preformele de dimensiuni mici prin suflare in matrite metalice care le dau dimensiunea comerciala.Fazele tehnologice derulate pentru obţinerea produselor tehnologice din Linia 9 PEPSI – PET sunt urmǎtoarele:

pregătirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei maşini speciale; PET-urile astfel obţinute sunt trecute printr-o maşină de spălat (RINSER), la care se foloseşte apa tratată, fără adaos de agenţi de curăţire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, în care zahărul este dizolvat în apă şi apoi soluţia este agitată, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform reţetei de preparare; ulterior se adaugă CO2

alimentar şi apă;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, după care acestea sunt direcţionate către maşina de etichetat; în funcţie de tipul produsului, înainte sau după maşina de etichetat este poziţionat printerul de inscripţionare a datelor de identificare a fiecărui recipient;

ambalarea produselor finite în scopul comercializării după etichetare, presupune înfolierea PET-urilor în bax-uri de câte 6 sau 12 recipienţi, în funcţie de capacitatea acestora;

paletizarea bax-urilor astfel pregătite constă în aşezarea acestora pe paleţi din lemn, delimitarea rândurilor făcându-se cu ajutorul separatoarelor din carton; paleţii astfel pregătiţi sunt înfoliaţi la rândul lor, după care sunt încărcaţi cu motostivuitoarele şi transportaţi în spaţiile special amenajate pentru depozitarea produselor finite.

Fazele tehnologice derulate pentru obţinerea produselor tehnologice din Liniile 3-5 PEPSI - PET , 7 UP - PET sunt urmǎtoarele:

pregătirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei maşini speciale; PET-urile astfel obţinute sunt trecute printr-o maşină de spălat (RINSER), la care se foloseşte apa tratată, fără adaos de agenţi de curăţire;

prepararea siropului se face cu ajutorul unei masini automate de dizolvare continua, în care zahărul este dizolvat în apă şi apoi soluţia este agitată, iar siropul astfel format este mixat ulterior cu ingredientele specifice, conform reţetei de preparare; ulterior se adaugă CO2 alimentar şi apă;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, după care acestea sunt direcţionate către maşina de etichetat; în funcţie de tipul produsului, înainte sau după maşina de etichetat este poziţionat printerul de inscripţionare a datelor de identificare a fiecărui recipient;



Fazele tehnologice derulate pentru obţinerea produselor tehnologice din Linia 8 PRIGAT - PET sunt urmǎtoarele:

pregătirea ambalajelor PET presupune umflarea preformelor din mase plastice cu ajutorul unei maşini speciale; PET-urile astfel obţinute sunt trecute printr-o maşină de racire parte interioara PET , la care se foloseşte apa tratată, fără adaos de agenţi de curăţire;

50

prepararea siropului (apă şi zahăr) se face cu ajutorul masinii automate de dizolvare continua, în care zahărul este dizolvat în apă şi apoi soluţia este agitată, după care se adaugă ingredientele specifice conform reţetei, urmând ca acest amestec să fie supus unui proces de pasteurizare;

umplerea PET-urilor se face printr-un sistem dozator, după care acestea sunt direcţionate către instalaţia de capsulat, iar apoi sunt trecute prin tunelul de răcire cu apă;

PET – urile racite sunt direcţionate către maşina de etichetat; în funcţie de tipul produsului, înainte sau după maşina de etichetat este poziţionat printerul de inscripţionare a datelor de identificare a fiecărui recipient;



Tratarea apei brute

Pentru a fi folosită la prepararea băuturilor răcoritoare, apa brută de alimentare se tratează prin trecerea acesteia printr-o instalaţie specialǎ, care asigurǎ dedurizarea prin intermediul a două schimbătoare de ioni pânǎ la valori cuprinse între 0 şi max. 50 ppm duritate de calciu.

Dupǎ dedurizare, apa este sterilizatǎ prin clorinare, cu ajutorul unei pompe dozatoare al cǎrei debit este corelat cu debitul de intrare al apei.Pentru eliminarea totalǎ a clorului introdus în faza de dezinfectare, apa este trecutǎ printr-un filtru de cǎrbune activ.

Spǎlarea şi dezinfectarea instalaţiilor se face periodic, după cum urmează:

zilnic sunt spălate mixerele, maşinile de umplut şi demineralizatoarele, folosindu-se o soluţie de clor 6 ÷ 8 ppm;

sǎptǎmânal sunt spălate instalaţiile de îmbuteliere, folosind soluţii de sodǎ causticǎ cu concentraţii de 2 - 2,5 %, după care se face clătirea cu apǎ caldǎ la 850C şi cu apă rece sterilǎ.

De asemenea, spălarea instalaţiilor tehnologice se face ori de câte ori este schimbat tipul produsului ce urmează a fi fabricat.

Bilanţul de materiale

Principalele materii prime şi materiale ce vor fi folosite în activităţile productive sunt prezentate în urmatorul tabel: Tabelul 2.2. – Principalele materii prime şi materiale

Tip materie prima UM Total aual

Zahar to 28.114Concentrat Pepsi u. 18.630Concentrat Prigat to 4.085Concentrat Lipton u. 236Folie shrink kg 733.811Folie stretch kg 154.435Preforme buc 135.297.734Capace metal buc 48.643.225Capace PVC buc 133.009.100

51

Ingrediente kg 119.350CO2 kg 1.866.752Etichete buc 187.430.489Apa bruta mc 4860.00Gaze naturale Nm3 3.300.000Energie electrica MWh 15.000

2.5.6. Manipularea materiilor prime

Manipularea materiilor prime se realizeaza cu ajutorul utilajelor şi echipamentelor existente specifice activităţilor productive desfăşurate în cadrul societăţii QAB. Sunt în principal instalaţii şi maşini pentru:

despachetat sticle; umflare PET-uri; spălare ambalaje; impregnare; dozare; etichetare, infoliere/ împachetare.

La acestea se adaugă unele instalaţii/utilaje conexe cum ar fi: benzi transportoare; motostivuitoare, ş.a.

2.5.7. Depozitarea materiilor prime Tabelul 2.3. Modul de ambalare si stocare al materiilor prime

Tip materie primă Mod de ambalare Mod de stocareConcentrat nectar si suc Prigat

Butoaie tabla Stocate separat pe paleti, în funcţie de arome, in spatii special amenajate în incinta societăţii

Concentrat Pepsi Bidoane PVC Stocate separat pe paleti, în funcţie de arome, in magazia de materiale.

ZaharSaci 1 tona

Saci rafie Sacii sunt stocati pe paleti in şopron. După golire sunt returnati catre furnizor.

Saci 50 Kg Saci rafie Pe paleti in spatii amenajate. Acid citric Saci hartie Pe paleti in interiorul magaziei de materialeAspartam, acesulfam, acid ascorbic

Cutii carton Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Capace PVC si metalice Cutii de carton Pe paleti in interiorul magaziei de materiale

Preforme PET

Cutii de carton (o parte returnabile)

In incinta spatiilor de productie si in afara lor, in depozite amenajate

Cutii de plastic(returnabile)Cutii metalice(returnabile)

Etichetele De hartie Pachete de hartie Pe rafturi in magazia de materialeDe plastic taiate

Cutii de carton,infoliate Pe paleti in magazia de materiale

De plastic(role)

Separatoare de carton Pe paleti in magazia de materiale

FoliaPe separatoare de carton, infoliate

In afara magaziei de materiale

Separatoarele de carton Pe paleti, infoliati in afara magaziei de materialeAdeziv(pt PET) În cutii de carton si pungi in magazia de materiale

Depozitul de ingrediente, coloranţi şi ambalaje este compartimentat pe boxe, fiecare fiind prevǎzutǎ cu stelaje metalice sau paleţi de lemn.

52

Depozitul de produse finite este alcǎtuit din încǎperi prevǎzute cu guri de aerisire, pentru menţinerea temperaturii şi umiditǎţii produselor depozitate pe paleţi de lemn.

2.6. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile (BAT)

Valorile limită atinse prin tehnologia propusă, comparativ cu valorile limită realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 2.4. - Valori limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici

Parametrul U.M.Valori limită

Prin tehnologiapropusă de titular

Prin cele mai bune tehnici

Consum de energie MW 15.000 -Consum de apă m3 1.429.500 -

Emisii de poluanţi atmosferici

( cazan abur )

NOx mg/Nm3 0,030 245CH4* mg/Nm3 0,0008 100CO mg/Nm3 0,0082 70CO2 mg/Nm3 0,035 -N2O mg/Nm3 0,0015 245

Emisii de poluanţi în apă

CBO5 mg O2/dm3 < 25 300TSS mg/dm3 < 35 350

CCOCr mg O2/dm3 < 125 500 (NH4

+) mg/dm3 < 2 30Deşeuri generate kg/t produs 5 -

Din analiza valorilor limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnicile propuse comparativ cu cele mai bune tehnici disponibile se constată că la toţi parametrii, tehnologia propusă prin proiectul analizat îndeplineşte baremurile celor mai bune tehnici (BAT).

2.7. Activităţi de dezafectare

Nu este cazul

53

3. DEŞEURI

3.1. Generarea deşeurilor

Principala categorie de deşeuri rezultate ca urmare a activităţilor productive o constituie deşeurile de ambalaje produse şi introduse pe piaţă, respectiv:

deşeuri de ambalaje din material plastic (PET, PE, PVC);

deşeuri de ambalaje din hârtie şi carton;

deşeuri de ambalaje din lemn;

Deseurile sunt predate catre societati autorizate cu care societatea a incheiat contracte.

3.2. Surse de deseuri

Din activitatea de functionare a obiectivului studiat vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri :

Deseuri nepericuloaseTabelul 3.1. Categorii de deseuri nepericuloase

Nr. Crt.

Cod deseu conf.HG 856/2002

Denumire deseuCantitatea

(t/an)Depozitare

1 20 03 01 Deşeuri menajere variabilaPubele de 240 l amplasate pe

platforma betonata

2 16 01 17 Deseuri metalice variabilaContainere metalice. Platforma

betonata

3 20 01 01Deşeuri de

ambalaje din hârtie şi carton;

variabilaContainere din plastic. Platforma

betonata

4 20 01 38 Deşeuri de ambalaje din lemn;

variabila Platforma betonata

5 20 01 39Deşeuri de

ambalaje din material plastic

variabila Platforma betonata

Deseuri periculoaseTabelul 3.2. Categorii de deseuri periculoase

Nr. Crt.Cod deseu conf.HG

856/2002Denumire deseu

1 02 07 01deşeuri de la spălarea, curăţarea şi prelucrarea mecanică a

materiei prime

54

2 02 07 04 materii care nu se pretează consumului sau procesării

3 02 07 05 nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă

4 02 07 03 deşeuri de la tratamente chimice

Depozitarea definitiva a deseurilor Tabelul 3.3. Depozitarea definitiva a deseurilor

Nr. Crt.

Cod deseu conf.H.G. 856/2002

Denumire deseuCant.t/an

Starea fizica

Destinatia

1 20 03 01 Deşeuri menajereCantitati variabile

Solida Predare catre firme autorizate

2 20 01 01 Hârtii / cartoaneCantitati variabile


3 20 01 38 LemnCantitati variabile


4 20 01 39 Ambalaje plasticCantitati variabile


5 02 07 05 Namol presatCantitati variabile


55

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE

4.1. Apa

4.1.1.Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului.

Judetul Ilfov

Pe teritoriul judeţului Ilfov se află trei complexe acvifere subterane:

stratul acvifer de mică adâncime (7-30 m) folosit de către majoritatea populaţiei rurale pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor care furnizează apă de calitate slabă datorită impurificării cu substanţe organice;

strat acvifer medie adâncime (20-30 m) furnizează apă de bună calitate; strat acvifer de mare adâncime de pânze de apă sub forma captivă (acviferele freatice Mostiştea si

Frăteşti, 160-360 m) dispunând de cantităţi însemnate de apă calitativ superioară.


Date generale

Obiectivul de investitii - Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare ( PEPSI COLA), este localizat in bazinul hidrografic al raului Dambovita , respectiv in interfluviul Dambovita – Ciorogarla.

Zona Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din Campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti apartine reliefului de campie, facand parte integranta din campia Romana si ocupand partea centrala a acesteia, cunoscuta sub numele de campia Vlasiei.

Localitatea Dragomiresti vale se incadreaza in subzona geomorfologica Campiei Calnaului. Aceasta campie este representata prin spatiul interfluvial dintre Dambovita si Arges, delimitata la Nord de campia de subsidenta Titu – Mizil , iar la Sud de confluenta celor doua rauri.Acest interfluviu este fragmentat de Ciorogarla, in amonte si de Cocioc si Calnau, in aval .

Altitudinea scade de la 110 m ( la Bolintin Deal ) la 50 m (la Gruiu ), in apropiere de Bucuresti, avand in zona studiata valoarea de 90 - 95 m.

Inclinarea generala intre aceste valori este de 1,3 %, iar fragmentarea reliefului este destul de mica in nord (0,3 – 0,5 km/ km2 ) si putin mai mare in sud (1,5 km/km2 ) .

Reteaua hidrografica autohtona este considerata aceea care se formeaza in conditiile proprii Campiei Romane si care poarta amprenta evidenta a conditiilor climatice si morfologice ale campiei.Aici pot fi incluse vaile Ciorogarla, Sabar, Cocioc, etc.

56

Panta mica a profilului longitudinal , ca urmare a unei energii de relief redusa si valoarea mica a coeficientului scurgerii superficiale au dus la crearea conditiilor optime pentru construirea a numeroase iazuri pe vaile apartinand retelei hidrografice autohtone .

Reteaua hidrogrografica autohtona este cea care isi are obarsia in alte unitati de relief, avand stabilita deja particularitatile de baza ale regimului hidrologic, dar fiind influetata de zona de campie prin care trece. In aceasta categorie intra reteaua hidrografica majora: Argesul si Dambovita .

Date hidrologice si hidrochimice

Campia Romana a constituit obiectul a numeroase cercetari hidrologice, constand in cartari de suprafata si foraje.

In cadrul perimetrului Dragomiresti datele de cunoastere furnizate de forajele de cercetare, precum si de forajele de alimentare cu apa a unor obiective industriale au aratat ca stratele acvifere de adancime, care corespund cerintelor de alimentare cu apa sunt localizate in orizonturile poros – permeabile ale depozitelor cuaternare si pliocen superioare .

In functie de modul de dezvoltare si alimentare, stratele care canoteaza acvifere pot fi grupate in :

strate acvifere freatice ; strate acvifere de medie adancime ; strate acvifere de mare adancime.

Strate acvifere freatice sunt localizate in baza depozitelor loessoide, precum si in “pietrisurile de Colentina “ .

Stratul acvifer din baza depozitelor loessoide are o grosime cuprinsa intre 3-8 m si dispune de capacitati de debitare reduse, datorita constitutiei granulometrice predominant pelitice ale acestuia.

Alimentarea stratului se face direct din precipitatii , iar calitativ, apa depaseste prevederile STAS- ului de potabilitate.

In zona studiata, stratele acvifere freatice cantonate in baza depozitelor loessoide si in “pietrisurile de Colentina “ constituie principala sursa de alimentare cu apa a gospodaririlor taranesti .

Grosimea orizontului “pietrisurilor de Colentina “ depuse in paleovalea Argesului se reduce treptat spre nord sin u se mai regasesc la nord de linia Buftea – Otopeni – Stefanesti – Afumati .

Din “pietrisurile de Colentina “ se pot exploata debite de 2- 6 l/s, cu denivelari de 0.6 – 5 m, nivelul piezometric fiind situat la adancimi de 3-7 m(anexa grafica nr.3 ).

Deoarece exista pericol de poluare, apele din acest acvifer se recomanda a fi exploatate numai in scopuri industriale.

Stratele acvifere freatice cantonate de medie adancime sunt prezente in formatiunile poros- permeabile din baza Pleistocenul superior ( “nisipurile de Mostistea”) si din Pleistocenul mediu ( “ complexul marnos “ ).

“Nisipurile de Mostistea “ au dezvoltare continua intre Arges si Mostistea , ele aflandu-se in zona studiata la adancimea de 40 - 45 m (anexa grafica nr.4 ). In unele zone, argilele ce le separa de “pietrisurile de Colentina” se efileaza , cele doua acvifere venind astfel in contact direct.

57

Din orizontul “ nisipurilor de Mostistea “ impreuna cu intercalatii permeabile din “ complexul marnos “ au fost obtinute debite de 3,00 – 10,50 l/s, pentru denivelari de 1,4 – 15 m ; acviferul are caracter ascensional, cu nivelul piezometric situate la adancimi de 7 – 15 (anexa text nr. 1).

Directia generala de curgere in cadrul acestui complex este NW – SE , aceasta prezentand anumite modificari locale, in zonele captarilor si a cursurilor de apa.

Domeniul de alimentare al acviferului de medie adancime il constituie in principal zona de aflorare a “nisipurilor de Mostistea “ in bazinul mijlociu al raurilor Arges si Dambovita.Analizele chimice efectuate pe probe de apa extrase din acviferul cantonat in “ nisipurile de Mostistea “ indica, uneori, un continut ridicat de Fe + , Mn 2+ si depasiri ale duritatii totale.

Aceasta situatie coroborata cu posiblitatea poluarii apei prin contaminarea in zonele de contract direct cu “pietrisurile de Colentina”, determina aparitia anumitor retineri pentru exploatarea in scopuri potabile a apei cantonate in orizontrul “nisipurilor de Mostistea”.

Stratele acvifere de mare adancime sunt cantonate in complexul “stratelor de Fratesti “, precum, precum si orizontrurile poros – permeabile din Romanianul superior.

Datorita faptului ca separarea acviferelor Romaniene si a celor corespunzatoare Pleistocenului inferior (“stratele de Fratesti “) este foarte dificila in absenta datelor paleontologice, iar constitutia litologica este asemanatoare, forajele de hidroobservatie executate in zona au testat cumulate acviferele.

Prin corelarea datelor obtinute din foraje, principalele orizonturi poros-permeabile au fost sinonimizate astfel : A, B, C, dar tinand seama de faptul ca in zona orasului Bucuresti cele trei strate principale se ramifica prin intercalarea unor orizonturi argiloase, stratele vor apare denumite : A1 ,A2 ,B1, etc.

Precizam ca “stratele de Fratesti “ , au la sudul Bucurestiului, grosimi de 60-70 m, fiind intalnite la adancimi de 80-100m iar la nord de municipiul Bucuresti ating grosimi de 150 m , fiind interceptate la adancimi mai mari de 250 m. In zona Ciorograla – Chiajna, “stratele de Fratesti “ se regasesc la adancimi de 150-160 m.

In complexul acvifer de mare adancime, apele subterane au o directie generala de curgere NW- SE ,iar temperatura lor variaza strans in jurul valorii medii de 11,5 º C.

Aceasta dispozitie a curgerii apelor subterane plaseaza zona de alimentare in bazinele hidrografice medii de la vest de Arges si de la est de Vedea, unde ele apar la zi sau sunt acoperite de depozite permeabile la cote relative ridicate, corespunzatoare altitudinii luncilor si teraselor joase.Potrivit aceluaiasi considerent, reiese ca zona de drenare a acestui orizont acvifer se gaseste in Lunca Dunarii.

Este insa de presupus ca alimentarea “stratelor de Fratesti” nu poate fi limitata numai la infiltratiile provenite din precipitatiile atmosferice si apelor superficiale din bazinele raurilor specificate, iar aceasta fiind asigurata si din aportul orizonturilor acvifere din “ stratele de Candesti “ cu care vin in contact in zona din Campia interna .

Stratul A al complexului de Fratesti are grosimi mai mari in zonele cu aspect depresionar structural (30-40m ). Permeabilitatea stratului prezinta valori cuprinse intre 4-12 m/zi , iar debitele specifice sunt cuprinse intre 1.5 – 10 l/s/m.Cota nivelului piezometric are valoarea maxima in vest (+54 m ) si de numai +24 m, in zonele depresionare create de exploatarea intense a apelor subterane.

Stratul B are grosimea medie de 20-25 m , iar caracteristicile structurale sunt asemanatoare cu cele ale stratului A.Valoarea cotei nivelului piezometric variaza intre + 40 + 56m.

58

Stratul C a fost a fost pus in evidenta in foraje intre adancimile de 130 m, in partea de sud a orasului Bucuresti si 360 -370 m, in partea de nord (anexa text nr.1).Grosimea medie este cuprinsa intre 25-30 m, nivele piezometrice scad dupa o linie W- E (+40 +52 m), in timp ce valoarea izodebitelor specifice evidentiaza cresteri in zona de sud a Bucurestiului (8 l/s/m).

In general , presiunile de strat cresc structural, de la sud la nord, valorile maxime ale gradientilor hidraulici crescand cu adancimea.Transmisivitatile medii ale stratelor A, B si C sunt cuprinse intre 2-100 m2/zi, valorile maxime scazand de la stratul A catre stratul C.Debitele acestor orizonturi variaza intre 2,50 – 10,00 l/s pentru denivelari de 5 - 25 m. Apa din “stratele de Fratesti “ prezinta o mineralizatie ce creste de la vest spre est.In zona de alimentare, apele subterane au o compozitie chimica comparabila, in linii mari, cu cea a apelor raurilor din bazinul mijlociu al Argesului ; mineralizatia nu depaseste 300 mg/l, fiind constituita, in principal din bicarbonati alcalini si alcalino-pamantosi.

Spre est, mineralizarea apelor subterane sufera variatii incepand din dreptul municipiului Bucuresti ; desi mineralizarea incepe sa fie mai ridicata, apele au totusi calitati superioare.

Pe suprafete in general reduse, in care complexul “stratelor de Fratesti “ ia contact cu stratele acvifere din orizonturile permeabile ale Pliocenului superior, apa debitata de stratul C si, in mai putine cazuri , de stratul B, are un grad de mineralizare mai ridicat .

Dintre stratele acvifere cantonate in complexul de Fratesti, stratul A este cel mai exploatat, stratul B mai prezinta disponibilitati, iar stratul C, datorita continutului ridicat de H2S, este cel mai putin exploatat.

4.1.2. Informaţii de bază privind corpurile de apă de suprafaţă.

Râul Dâmboviţa

Dâmboviţa este un râu care curge în România, fiind artera hidrogafică principală a municipiului Bucureşti. Rîul îşi are izvorul în Munţii Făgăraş la confluenţa a două braţe: Boarcăşu şi Valea Vladului. Trece prin Bucureşti şi se varsă în râul Argeş în apropiere de Budeşti, Judeţul Călăraşi.

59

Harta 5 – Hidrografia regiunii

Canalul de irigatii

Un canal de irigatii este localizat chiar in partea de Est a amplasamentului studiat in lungul drumului de acces, indreptandu-se spre Nord, unde comunica cu raul Dambovita.Canalul de irigatii este proprietatea SC Apa Nova SA Bucuresti.

60

Foto 2 – Canalul de irigatii din vecinatatea amplasamentului

4.1.3. Reteaua de alimentare cu apa potabila

4.1.3.1 Sursa de alimentare cu apă

In zona analizata nu exista retea centralizata de alimentar cu apa.Unitatile ecomonice din zona, se alimenteaza cu apa din sursa proprie, prin intermediul forajelor.

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adâncime, echipate cu pompe ROVATI.Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

Tab. 4.1.1. Caracteristicile forajelor de alimentare cu apăNumăr foraj

Adâncime (m) NHs (m) NHd (m) Qexpl. (m3/h)

F1 183,00 48,54 52,80 20,00

F2 183,00 48,54 52,80 20,00

F3 183,00 48,54 52,80 20,00

F4 183,00 48,54 52,80 20,00

F5 183,00 48,54 52,80 20,00

F6 183,00 48,54 52,80 20,00

F7 183,00 48,54 52,80 20,00

F8 183,00 48,54 52,80 20,00

Intr-o prima etapa, beneficiarul si-a realizat un foraj de exploare cu adancimea de 180 m, conform Referatului de Expertiza INHGA Nr. 510 din 12.11.2007, de catre SC Foradex SA.

In urma interceptarii rezultatelor obtinute la pomparile experimentale realizate in foraj, s-a recomandat ca exploatarea acestuia sa se faca cu un debit de 5,50 l/s ( 475,20 m3/zi ).

Pentru asigurarea necesarului de apa solicitat de beneficiar (5.5 l/s/foraj), se presupune executarea a opt foraje cu adancimea finala de 180,00 m care vor capata acviferul cantonat in intercalatiile poros –

61

permeabile ale Pleistocenului inferior, complexul “A” al “Stratelor de Fratesti “, pe intervalul de adancime 145,00 ÷ 175,00 m.

Exploatarea forajului se realizeaza cu o pompa submersibila tip Rovatti 6ERCR 3/15 610F, P = 7,5 kW, montata la adancimea de H = 65 m de la suprafata terenului.

In etapa actuala, tinand cont de rezultatele obtinute la testarea hidrogeologica a primului foraj (debit optim de exploatare, NHs, NHd ) si de chimismul apei, beneficiarul a solicit executia a inca 7 foraje de mare adancime (cca. 180 m) pentru asigurarea debitului de apa necesar functionarii fabricii.

Cerinta totala de apa va fi de Qzi Max = 4.860,00 m3/zi

Forajele vor fi echipate in vederea exploatarii cu electropompa submersibila , instalatii hidraulice, instalatii electrice, cabina monolit din beton armat, Montana semiingropat.

Utilizarea apei Tab. 4.1.2. Utilizarea apei

Scop tehnologic

Statia de preparat siropMasina de imbuteliat bauturi racoritoareInstalatii de clatire sticle (L3-5+L8 + L9)Statie de tratare apaInstalatii lubrefiere benzi transportoareTunel racireCazan abur

Scop igienico - sanitarGrupuri sanitareCantina

Aceste foraje se vor realiza in sistem hidraulic cu sapa cu diametrul 444,5 mm, cu coloana PVC 180 sau 200 mm plina si filtranta. Fiecare puţ este prevăzut cu contor de apă pentru evidenţierea consumului.

In jurul coloanei filtrante se va realiza un strat filtrant de pietris margaritar calibrat in functie de granulometria acviferului.Dupa executie si definitivare, forajele se vor denisipa si testa din punct de vedere hidrologic.

La sfarsitul executarii pomparilor experimentale se va preleva cate o proba de apa de foraj in vederea efectuarii analizelor chimice.In functie de rezultatele analizelor, in situatia in care se vor constata depasiri la unii indicatori de calitate, se pot utiliza instalatii de filtrare si potabilizare a apei pentru incadrarea acesteia in limitele impuse de Legea 458/2002.


Distributia apei la consumatori

Apa va fi stocata in 2 rezervoare din beton, montate semiingropat, cu V = 500 m3 fiecare ce vor asigura necesarul de apa pentru consumul curent ( igienico-sanitar si tehnologic ) si rezerva intangibila de incendiu ( un volum de 12 m3 ).Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre0 si max 50 ppm duritate de calciu.

Dupa dedurizare, apa va fi sterlizata prin clorinare, cu ajutorul inei pompe dozatoare al carei debit a fi corelat cu debitul de intrare al apei. Pentru eliminarea totala a clorului introdus in faza de dezinfectare, apa va fi trecuta printr-un filtru de carbune activ.

62

Spalarea si dezinfectarea instalatiilor se va face periodic, dupa cum urmeaza: zilnic vor fi spalate mixerele, masinile de umplut si demineralizatoarele, folosindu-se o solutie de

clor de 6 - 8 ppm; saptamanal vor fi spalate instalatiile de imbuteliere, folosind solutii de soda caustica cu

concentratii de 2 - 2,5 %, dupa care se va face clatirea cu apa calda la 85oC si cu apa sterila.

De asemenea, spalarea instalatiilor tehnologice se va face ori de cate ori va fi schimbat tipul produsului de urmeaza a fi fabricat.

Controlul calitatii produselor finite se va executa strict in conformitate cu normativele firmei si vor consta in urmatorele controale, realizate in cadrul laboratorului propriu:

control organoleptic control fizico- chimic control micro-biologic

Din punct de vedere al asigurarii sursei de apa si apararii impotriva inundatiilor, lucrarile se incadreaza conform STAS 4273 -1/1983 , STAS 4046-2/1987 si STAS 1343-1/1995 :

incadrarea in categoria constructiilor – clasa IV ; Rolul functional – secundar.

Obiectivele care intra in componenta viitoarei investitii a gospodariei de apa pentru centru de imbuteliere bauturi racoritoare sunt urmatoarele : forajele de adancime (180 m) amplasate in incinta unitatii beneficiare cu detalii recomandate de

executie, echipate si prognoza de exploatare; pompe submersibile, cu parametrii de montare si exploatare ce urmeaza a fi definitivati ulterior, prin

cartea tehnica intocmita pe baza executiei si testarii experimentale a respectivelor surse de apa; cabine de protectie construite in sistem semiingropat si dotare cu instalatii hidraulice si electrice

necesare functionarii si racordarii pompei la reteaua folosintei de apa de la suprafata incintei beneficiare;

gospodarire de inmagnetizare, pompare si distributie a apei potabile la consummator, gospodarie ce va fi compusa din : 1 bazin colector (V= 120 mc) care asigura alimentarea liniilor de imbuteliere si consumul intern, hidrofor si retea de conducte ingropate din exteriorul cladirii si 2 bazine colectoare (V-300mc ) pentru asigurarea stocului PSI ;

instalatie sanitara de prefiltrare si purificare biochimica a apei tehnologice, ce va fi amplasata pe traseul sursa – rezervor.

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă se realizează din subteran, prin intermediul a opt foraje de mare adâncime, echipate cu pompe ROVATI. Forajele au fost realizate de catre SC Foradex SA Bucuresti.

4.1.3.2. Necesarul de apa

Pentru activitatea se desfasoara in cadrul SC Quadrant Amroq Beverages SRL necesarul de apa potabila pe zi este:

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare Necesar de apa tehnologica Necesar de apa pentru stingerea incendiilor Necesar de apa pentru alte utilizari

Necesar de apa pentru nevoi igienico-sanitare

63

Q n zi med = 65,63 m3/zi

Q n zi max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 65,63 = 72,19 m3/zi

Q n orar max = Q n zi max x K0/24 = 72,19 x 2,8/24 = 8,42 m3/h

Necesarul de apa tehnologica

Q n zi med = 3860,80 m3/zi

Q n zi max = Kzi x Q n zi med = 1,1 x 3860,80 = 4246,88 m3/zi


Necesarul de apa pentru consumuri diverse Q n zi med = 11,35 m3/zi

Q n zi max = (Kzi x Q zi med) = 1,1 x 11,35 = 12,48 m3/zi


4.1.3.3. Cerinta de apa

Cerinta de apa pentru scopuri igienico – sanitare Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 65,63 = 73,64 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 72,19 = 81,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 8,42 = 9,45 m3/zi

Cerinta de apa in scop tehnologic

Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 3860,80 = 4331,82 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 4246,88 = 4765,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 495,47 = 555,92 m3/h

Cerinta de apa pentru consumuri diverse Q s zi med = Kp x Ks x Q n zi med = 1,10 x 1,02 x 11,35 = 12,73 m3/zi

Q s zi max = Kp x Ks x Q n zi max = 1,1 x 1,02 x 12,48= 14,00 m3/zi

Q s orar max = Kp x Ks x Q n orar max = 1,1 x 1,02 x 1,46 = 1,64 m3/h

Cerinta totala de apa

Q s zi med = 73,64 + 4331,82 + 12,73 = 4418,19m3/zi

Q s zi max = 81,00 + 4765,00 + 14,00 = 4860,00 m3/zi

Q s orar max = 9,45 +555,92 +1,64 = 567,01 m3/h

64

4.1.3.4. Bilantul consumului de apa

Tab. 4.1.3. Bilantul consumului de apa

Procesul tehnologic

Sursa de apă

Consum total

Apa prelevată din sursă Recirculare/reutilizare

Consum menajer

Consum industrialApă de la propriul obiectiv

Apă de la alte

obiectiveApă

subteranăApă de

suprafaţă

Pentru compensare pierderilor

GRUPURI SANITARE

Foraj de mare

adancime

81,00m3/zi24300m3/an

81,00m3/zi24300m3/an

81,00m3/zi24300m3/an

- - - - -

CONSUMURI DIVERSE

Foraj de mare

adancime

14,00m3/zi4200m3/an

- - -14,00m3/zi

4200m3/an- - -

PROCES TEHNOLOGIC

Foraj de mare

adancime

4765,00 m3/zi

1429500m3/an

- -

4765,00 m3/zi

1429500m3/an

- - - -

4.1.3.5. Distributia apei


Inainte de a fi folosita in procesul tehnologic, apa va fi tratata prin trecerea acesteia printr-o instalatie speciala, care asigura dedurizarea prin intermdiul a 2 schimbatoare de ioni pana la valori cuprinse intre0 si max 50 ppm duritate de calciu.

4.1.3.6. Tratarea apei

APE UZATE MENAJERE

Apele uzate provenite de la grupurile sanitare, cantina, masina de spalat echipament, vor fi tratate prin intermediul unei statii de epurare ape menajere cu urmatoarele caracteristici: Tab. 4.1.4. Caracteristici ale apele uzate menajere

Indicatorul de calitate U.M.CMA

Conf.NTPA 002/2002

Temperatura 0C 40PH unitati pH 6,5 – 8,5Materii in suspensie mg/dm3 350CBO5 mg O2/dm3 300CCOCr mg O2/dm3 500Azot amoniacal (NH4

+) mg/dm3 30Fosfor total (P) mg/dm3 5,0Detergentisintetici biodegradabili mg/dm3 25Substante extractibile cu solventi organici mg/dm3 30

APE UZATE TEHNOLOGIC

Statia de tratare ape uzate tehnologice permite eliminarea poluantilor (BOD5, COD), suspensii solide(TSS) si de asemenea fosforul si alte componente specifice.

Date tehnice

65

Tab. 4.1.5. Caracteristici ale apele uzate tehnologicINTRARE IESIRE

Parametru Incarcare UM Concentratia UM Concentratia UMQ 3 600 m3 /dQh 150 m3 /h mg/l mg/lCODCr(homogenous)

8 100 kg/d 2250 mg/l < 125 mg/l

CODCr (filtrate) 7 200 kg/d 2000 mg/l - mg/lBOD5(homogenous)

2 916 kg/d 810 mg/l < 25 mg/l

BOD5 (filtrate) 2 052 kg/d 570 mg/l - mg/lTSS 900 kg/d 250 mg/l < 35 mg/lFOG 108 kg/d 30 mg/l < 20 mg/lAnionic surfactant 0,7 kg/d 0,2 mg/l < 0,5 mg/lNon-ionic surfactant 6,8 kg/d 2 mg/l - mg/lN-NH4+ 4,3 kg/d 1 mg/l < 2 mg/lNO3- 2,5 kg/d 0,70 mg/l < 25 mg/lNO2- 0,04 kg/d 0,01 mg/l < 1 mg/lNt 22 kg/d 6 mg/l < 10 mg/lPt 30 kg/d 8 mg/l < 1 mg/lCl- 61,4 kg/d 17 mg/l < 500 mg/lpH 5 6,5-8,5T 11 - 25 °C < 35 °C

Descrierea procesului

Pretratarea

Gratarele sunt destinate sa indeparteze un procent important din solidele biologice lent degradabile.

Rezervorul tampon

Statia de tratare va fi proiectata astfel incat sa faca unor variatii de debit, cu un varf de 200m3/h. Pentru a aproteja partea anaeroba a statiei de epurare impotriva varfurilor de debit si astfel a supraincarcarilor hidraulice si de masa, a fost prevazut un rezervor tampon.

Rezervorul de conditionare

Apa uzata din rezervorul tampon va fi pompata spre rezervorul de condirionare. Aici se va face dozarea cu micronutrienti, precum si reglarea pH-ului. Rezervorul va fi proiectat sa asigure un timp suficient de retentie hidraulica in vederea preconditionarii apei uzate ce va intra in reactorul anaerob.

Preconditionarea consta in dozarea de NaOH, FeCl2 si micronutrienti, si in mixarea cu o parte reciclata de efluent din reactorul anaerob. Reactorul anaerob de tip EGSB

Efluentul va fi pompat la reactorul EGSB, iar influentul va fi distribuit pe toata suprafata reactorului, prin intermediul unui sitem de distributie special proiectat, controlat cu vane inchi/deschis.

Design-ul special asigura o distributie uniforma si evita aparitia „zonelor moarte” sau a canalelor in stratul de biomasa. Influentul trece printr-un strat dens de biomasa granulara enaeroba in care au loc procesele de conversie biologica.

66

Separatoarele in trei faze ale EGSB vor fi instalate in partea superioara a reactorului, unde apa tratata va fi separata de biogazul care se va decanta si se va intoarce in reactor.

Biogazul colectat in partea superioara a reactorului se va intalni cu cel rezultat de la rezervorul; de conditionaresi vor fi transportate spre refolosire si /sau arzator.

Gazele produse in conditiii anaerobe (metan si dioxid de carbon) produc circulatia interna, care va ajuta la formarea si mentinerea granulelor.

O parte din gazele produse in patul de namol se va atasa la granulele care se vor ridica in partea superioara a reactoruli, de-alungul acestuia. Particulele care se vor ridica, ating partea inferioara a reactorului, ceea ce conduce la eliberarea bulelor de gaz.

Granulele degazeificate vor cadea inapoi la partea superioara a patului de namol. Gazele libere si cele eliberate de granule vor fi colectate sub capacul reactorului, apoi lichidulo tratat va iesi din reactor si se va scurge gravitational inspre treptele ulterioare de tratare.

Tratarea aeroba

Dupa tratarea anaeroba va fi prevazut un proces de activare a namolului in cadrul unui nou bazin de aerare.Apa uzata va fi amestecata cu namolul activ necirculat de la decantorul final.

Bacteriile care traiesc in prezenta oxigenului acumuleaza poluantii in interiorul celulelor ca un substrat pentru cresterea lor, si de asemenea oxideaza compusii poluanti in dioxid de carbon si apa.

In acelasi timp bacteriile aerobe formeaza flocoane, care contribuie la indepartarea suspensiilor sau a poluantilor coloidali prin floculare si decantare in decantorul final.

Pentru a asigura cele mai bune conditii pentru dezvoltarea namolului activ in bazinul de aerare va fi introdus aer. Bazinul va fi proiectat ca un reactor prevazut cu un sistem de control a dezvoltarii bacteriilor filamentoase, ceea ce va asigura o separare optima a flocoanelor de namol activ.

Pentru imbunatatirea procesului de eliminare a fosforului se va adauga clorura ferica chiar inaintea locului unde amestecul de namol si apa uzata va intra in decantor.

Namolul extras va fi recirculat cu ajutorul unor pompe, catre bazinul de aerare pentru a asigura o reinsamantare constanta a bioculturii si pentru a mari varsta namolului.

Namolul in exces va fi trimis catre ingrosatorul de namol. Bazinul de aerare va fi prezavut cu difuzori tubulari cu bule fine si senzori de oxigen. Aerul va fi furnizat de suflantele plasate in imediata vecinatate a bazinului de aerare.

Decantorul va fi echipat cu pod raclor radial pentru raclarea namolului inspre baza de namol de pe fundul decantorului si pentru colectarea spumei de la suprafata apei inspre deversorul de spuma.

Ingrosarea namolului

Namolul biologic in exces va fi ingosat cu ajutorul unui ingrosator gravitational. Filtrul si apa de spalarede la ingrosarea namolului va fi trimisa catre un camin colector si apoi pompata impreuna cu filtratul de la centrifuga inapoi in bazinul de aerare.

Deshidratarea namolului

67

Namolul provenit de la depozitul de namol va fi deshidratat cu ajutorul unei centrifuge. Centrifuga va fi un sistem cu o buna eficienta in deshidratarea namolului, gradul de uscare al namolului fiind de minim 20%.

O asemenea concentratie a namolului permite manipularea acestuia ca un seseu solid. Dozarea de polimeri pentru imbunattirea deshidratarii se va face intr-un rezervor situat in amonte de centrifuga.

Filtrul si apa de spalare de la centrifuga vor fi trimise catre un camin colector si apoi pompare inspre bazinul de aerare.

Apele astfel tratate vor fi evacuate in reteaua stradala da canalizare ce apartien SC Apa Nova Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romanaia Industrial One SRL, conform acordului anexat.

Tratarea mirosurilor

Toate posibilele surse de miros vor fi ventilate iar mirosul va fi tratat intr-un filtru biologic.

Debitul de ape uzate va fi de Qzi maxim = 457,20m3

4.1.3.7. Imagazinarea apei


4.1.3.8. Utilizarea apei pe faze ale procesului de producţie Tab. 4.1.6. Utilizarea apei pe faze ale procesului de producţie

Nr Activitatea Utilizare apa Consum

1 Depozitare materii prime Nu este cazul 02 Umflare sticle Nu este cazul 03 Preparare sirop Da 525 m3/zi4 Imbuteliere Da 650 m3/zi5 Clatire sticle Da 750 m3/zi6 Spalare, igienizare Da 490 m3/zi7 Tratare apa Da 600 m3/zi8 Lubrifiere benzi transportoare Da 500 m3/zi9 Racire in tunel Da 700 m3/zi10 Preparare abur tehnologic Da 18,8 t/h11 Inspectare nivel Nu este cazul 012 Etichetare Nu este cazul 013 Inscriptionare Nu este cazul 014 Ambalare Nu este cazul 015 Transport si depozitare Nu este cazul 0

4.1.3.9. Gradul de recirculare al apei pe faze ale procesului de producţie Tab. 4.1.7. Gradul de recirculare al apei

Nr Activitatea Grad de recirculare[ % ]

1 Depozitare materii prime Nu este cazul2 Umflare sticle Nu este cazul3 Preparare sirop 0%4 Imbuteliere 0%

68

5 Clatire sticle 0%6 Spalare 0%7 Tratare apa 0%8 Lubrifiere benzi transportoare 100%9 Racire in tunel 100%10 Preparare abur tehnologic 100%11 Inspectare nivel Nu este cazul12 Etichetare Nu este cazul13 Inscriptionare Nu este cazul14 Ambalare Nu este cazul15 Transport si depozitare Nu este cazul

4.1.3.10. Cantitatea de apă/unitatea de produs, comparaţie cu BAT

Valorile limită atinse prin tehnologia existenta, comparativ cu valorile limită realizate prin cele mai bune tehnici existente (BAT) sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tab. 4.1.8. Cantitatea de apă consumata pe unitatea de produs, comparaţie cu BAT

Parametrul Proces U.M.Valori limită

Prin tehnologiapropusă de titular

Prin cele mai bune tehnici BAT/BREF

Consum de apăProducere bauturi racoritoare

hl/103sticle 2,23 2,48

4.1.4. Managementul apelor uzate.

4.1.4.1. Surse ape uzate

De la SC Quadrant Amroq Beverages SRL vor rezulta următoarele categorii de ape uzate:

ape uzate menajere; ape uzate industriale; ape pluviale;

Apele uzate menajer provin de la grupurile sanitare, cantina si spalatoria din incinta societatii.

Apele uzate industrial provin de la:

statia de preparat sirop masina de imbuteliat bauturi racoritoare instalatii de clatire sticle (l3-5+l8 + l9) rinser de spalare statie de tratare apa instalatii lubrefiere benzi transportoare tunel racire

Apele pluviale provin din colectarea apelor de precipitaţie căzute pe suprafaţa incintei obiectivului.

Apa meteorică colectată de pe acoperişuri prin pluvialele din stâlpi ca şi apa pluvială colectată prin gurile de scurgere de pe platformele adiacente halelor sunt ape convenţional curate şi vor fi evacuate prin canalizarea pluvială existentă, care vor prelua si apele platformelor de parcare dupa trecerea lor printr-un separator de hidrocarburi. Tab. 4.1.9. Categorii de ape uzate

Categorii de ape Evacuare Evacuare finala Debite evacuateApe uzate menajer Statie de epurare Raul Dambovita 5,29 l/s

69

Ape uzate tehnologic Statie de neutralizare Raul DambovitaApe pluviale Retea de ape pluviale Raul Dambovita 450,58 l/s

4.1.4.2. Sistemul de canalizare

Apele uzate menajere vor fi evacuate in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova SA Bucuresti, prin intermediul retelei interioare de canalizare aferente SC Porland Romania SRL, conform acordului anexat.


Apele pluvuiale colectate de pe acoperisul cladirilor sunt evacuate prin sistematizare pe verticala, la terenul liber existent in incinta. Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de: Qpluvial = 450,58 l/s.


De aici apa este evacuata in reteaua stradala de canalizare ce apartine SC Apa Nova Bucuresti SA. Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de : Qpluvial = 236,69 l/s

4.1.4.3. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Tab. 4.1.10. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces PoluantInstalatia pentru retinerea, evacuarea si

dispersia poluantilorTransport auto in

incintaHidrocarburi Decantor – separator, produse petroliere

Epurare ape uzate menajere

Ape uzate menajere Statie epurareApe uzate menajere Unitate deshidratare

Namol / Slam Filtru presa

Neutralizare ape uzate tehnologice

Ape uzate tehnologice Statie neutralizareApe uzate tehnologice Unitate deshidratare

Namol / Slam Filtru presaCantina Grasimi Separator - Grasimi

4.1.4.4. Debite de ape evacuate

Debitul de ape uzate evacuate

Q u zi med = 0,8 x Q s zi med = 415,64 m3/zi

Q u zi max = 0,8 x Q s zi max = 457,20 m3/zi

Q u orar max = 0,8 x Q s orar max = 53,36 m3/h

La calculul bilantului de ape uzate evacuate s-a tinut cont de urmatoarele instalatii folosite in procesul tehnologic:

Chiller Type FX PP2 x 1300 Duo NH3

- Putere 436,1 kW - Debit apa 294,8 m³/h - Debit mediu de racire 472,1 m³/h - Putere condensare 2745,3 kW

70

Cazan ignitubular compact, cu trei drumuri de fum, marca Buderus – Germania tip SHD 815, pentru producere de abur saturat, având:

- capacitatea de 10000 kg/h- presiunea de lucru de 8,3 bar- volum apă (până la nivel minim):11.800 dm3

- volum abur (de la nivel minim):4.600 dm3

Dispozitiv purjare automata pentru controlul in functie de timp al robinetului de purjare mediu de actionare: aer comprimat compus din:

- 1 modul sofware LBC cu afisaj digital al timpului si iesire pentru controlul valvei de purjare- 1 actionare cu diafragma pentru valva de purjare - 1 vana pilot cu trei cai pentru aer comprimat- 1 filtru pentru vana pilot

In timpul alimentarii cu cantitati mari de apa proaspata, creste precipitarea materiilor in suspensie. Acestea se depun pe fundul cazanului si trebuiesc indepartate la intervale regulate.

Debitul apelor pluviale

Debitul apelor conventional curate

Q pl = 0,0001 x m x Ф x I x S (l/s) unde:

m = 0,8 pentru t<40 minute – coeficient de inmagazinare a apeiS1 = suprafata constructii = 38995 m2

S2 = suprafata spatii verzi = 16350 m 2

Ф1 = coeficient de scurgere pentru constructii = 0,90Ф2 = coeficient de scurgere pentru spatii verzi = 0,15i – intensitatea ploii de calcul in l/s ha

Conform STAS 9470/73, pentru zona 8, clasa de importanta IV, frecventa ploii de calcul de 1/1 si durata ploii de 15 minute i= 150l/s ha.

m = coeficient adimensional de reducere al debitului de calculm =- 0,8 pentru t<40min

Q pl = S x m x Ф x i = 0,001 x (38995 x 0,9 + 16350 x 0,15) x 0,8 x 150 = 450,58 l/s

4.1.4.5. Bilantul de ape evacuate Tab. 4.1.11. Bilantul de ape evacuate

Sursa

Total ape uzate generate

Ape uzate evacuateApe directionate spre

reutilizare / recirculare

m3/zi m3/anMenajere Industriale Pluviale In obiectiv

In alte obiective

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/anAPE

MENAJERE64,80 19440,00 64,80 19440,00 - - - - - - - -

CONSUMURI DIVERSE

3888,00 1166400,00 - - 3888,00 1166400,00 - - - - - -

APE 457,20 137160,00 - - 457,20 137160,00 - - - - - -

71

INDUSTRIALEAPE

PLUVIALE0,68 204,00 - - - - 0,68 204,00 - - - -

4.1.4.6. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate

Apele uzate evacuate se vor incadra in – NTPA 001/2002 – “Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptori naturali.”

Prevederile prezentului act normativ se aplica si la evacuarea apelor uzate in soluri permeabile sau in depresiuni cu scurgere asigurata natural (art.10). Valorile limita admisibile ale principalilor indicatori de calitate ai efluentului epurat pe durata functionarii sistemului de epurare s-au selectatdin NTPA 001/2002 in tabelul de mai jos:

Tab. 4.1.12. Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuateNr. Crt. Indicator de calitate U.M. Valori limita admisibile

1 pH unitati pH 6,5 – 8,52 CBO5 mg O2/dm3 20 – 25 *3 CCO-CR mg O2/dm3 70 – 125*4 MS*** mg/dm3 30 (60)**5 Azot amoniacal*** mg/dm3 2 (3)6 Azot total*** mg/dm3 10 (15)7 Fosfor total*** mg/dm3 1 (2)8 Substante extractibile cu solventi org. mg/dm3 20

* - Valorile de 20 mg/l pentru CBO5 si 70 mg/l pentru CCO-CR se aplica in cazul statiilor de epurare existente sau in curs de realizare. Pentru statiile noi, extinderi sau retehnologizari, se vor aplica valorile mai mari, respectiv 25 mg/l pentru CBO5 si 125 mg/l pentru CCO-CR** - Vezi art.7, aliniatul (2) din anexa la NTPA 011/2002.*** - Valorile din afar parantezei se vor respecta pentru descarcari in zone sensibile, conform tabelului nr.2 din Anexa la norma tehnica NTPA 011/2002.

4.1.5. Calitatea apelor subterane si de suprafaţă – Fond de poluare existent

Poluarea apei se poate produce în mod accidental, dar de cele mai multe ori datorită îndepărtării necontrolate a diverselor deşeuri sau reziduuri lichide sau solide. Sursele de poluare a apei sunt multiple, cel mai frecvent însă ele sunt reprezentate de reziduurile industriale.

Factorii care au condus la poluarea apei pot fi grupaţi în:

factori demografici, reprezentaţi, de numărul populaţiei dintr-o anumită zonă; factori urbanistici, corespunzători dezvoltării aşezărilor umane care utilizează cantităţi mari de

apă, pe care le deversează în natură subformă de ape uzate intens impurificate; factori industriali reprezentaţi de nivelul de dezvoltare economică şi industrială.

Poluarea apelor, deşi este un fenomen general, poate fi grupată în mai multe tipuri, astfel:

poluarea fizică, cu precădere cea termică sau cea determinată de elemente insolubile plutitoare sau sedimentabile.Acest tip de poluare este caracteristic, în general zonelor dezvoltate din punct de vedere industrial;

poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată;

poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului.

72

Calitatea apei potabile in zona amplasamentului studiat

Analizele fizico-chimice ale apelor potabile s-au realizat de catre SC Apa Nova Bucuresti SA, Directia Tehnica Calitate si Protectia mediului, Serviciul Control Calitate Apa Potabila , Laborator Control Calitate Apa Potabila. Rezultatele sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Put Nr. 1 - Buletin de analiza Nr. pt0071055 / 20.12.2007

Nr. crt.

Indicatori organo-leptici si fixico-

chimiciUM

Valori obtinute

Valori maxim admise

Referential

1 Miros

grade - acceptabila consumatorilor si nici

o modificare anormala

SR EN 1622/2007acceptabila

2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare

grade 2 acceptabila consumatorilor si nici



4 Turbiditate UNT 2,68 <5SR EN ISO 7027/2001

5 PH unitati pH 7,95 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997

6 ConductivitateμS/cm la

20o C434 2500 SR EN 27888/1997

7Clor rezidual

libermg/l 0 0,50

SR EN ISO 7393-2/2002

8 Amoniu mg/l 0,350 0,50 SR ISO 7150-1/20019 Nitriti mg/l 0,011 0,50 SR EN 26777/200210 Nitrati mg/l 1,08 50 SR ISO 7890-1/199811 Fier* μg/l 169 200 SR ISO 6332/199612 Oxidabilitate mgO2/l 1,60 5,0 SR EN ISO 846/2001

13Duritate totala,

minimgrade

germane3,75 5 ISO 6059/1984

14 Aluminiu μ/l 0 200 STAS 6326/199015 Mangan μ/l 42 50 STAS 6364/8116 Cloruri mg/l 9,73 250 STAS 3049/88

17Numar de colonii

la 36o Cnumar/ml

Nici o modificare anormala


SR EN ISO 6222/2004

18Sulfuri, hidrogen sulfurat*

μ/l 0 100 STAS 7510/97

Indicatori bacteriologici / UM / Referential Valori obtinute Valori admiseBacterii coliforme

4 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli1 0

(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004Enterococi(Streptococi fecali)

0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun în evidenţă faptul că valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.

73

Put Nr. 2 - Buletin de analiza nr. pt00710431 / 24.12.2007

Nr. crt.


chimiciUM Valori obtinute Valori maxim

admiseReferential

1 Miros




2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare





5PH unitati

pH8,20 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997


20o C376 2500 SR EN 27888/1997

7 Clor rezidual liber mg/l 0,00 0,50SR EN ISO 7393-

2/20028 Amoniu mg/l 0,261 0,50 SR ISO 7150-1/20019 Nitriti mg/l 0,016 0,50 SR EN 26777/200210 Nitrati mg/l 0,00 50 SR ISO 7890-1/199811 Fier* μg/l 45 200 SR ISO 6332/199612 Oxidabilitate mgO2/l 1,12 5,0 SR EN ISO 846/2001

13Duritate totala,

minimgrade

germane6,13 5 ISO 6059/1984


17Numar de colonii

la 36o Cnumar/

ml



SR EN ISO 6222/2004

18Sulfuri si hidrogen

sulfurat*μ/l 0 100 STAS 7510/97


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli0 0


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun în evidenţă faptul că valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.74

Put Nr. 3 - Buletin de analiza nr. pt00710435 / 27.12.2007

Nr. crt.



admiseReferential

1 Miros




2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare





5PH unitati

pH8,04 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997


20o C326 2500 SR EN 27888/1997

7 Clor rezidual liber mg/l 0,00 0,50SR EN ISO 7393-

2/20028 Amoniu mg/l 0,367 0,50 SR ISO 7150-1/20019 Nitriti mg/l 0,008 0,50 SR EN 26777/200210 Nitrati mg/l 0,00 50 SR ISO 7890-1/199811 Fier* μg/l 89 200 SR ISO 6332/199612 Oxidabilitate mgO2/l 1,44 5,0 SR EN ISO 846/2001

13Duritate totala,

minimgrade

germane4,31 5 ISO 6059/1984


17Numar de colonii

la 36o Cnumar/

ml



SR EN ISO 6222/2004




0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli0 0


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002


75

Put Nr. 5 - Buletin de analiza nr. pt0082042/28.02.2008

Nr. crt.



admiseReferential

1 Miros




2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare





5PH unitati

pH8,13 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997


20o C363 2500 SR EN 27888/1997

7 Clor rezidual liber mg/l 0 0,50SR EN ISO 7393-

2/20028 Amoniu mg/l 0,337 0,50 SR ISO 7150-1/20019 Nitriti mg/l 0,069 0,50 SR EN 26777/200210 Nitrati mg/l 0 50 SR ISO 7890-1/199811 Fier* μg/l 18 200 SR ISO 6332/199612 Oxidabilitate mgO2/l 1,12 5,0 SR EN ISO 846/2001

13Duritate totala,

minimgrade

germane2,91 5 ISO 6059/1984


17Numar de colonii

la 36o Cnumar/

ml



SR EN ISO 6222/2004




0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli0 0


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002

Rezultatele pun în evidenţă faptul că valorile indicatorilor de calitate se situeaza sub valorile limita.76


Nr. crt.



admiseReferential

1 Miros




2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare





5PH unitati

pH7,12 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997


20o C365 2500 SR EN 27888/1997



13Duritate totala,

minimgrade

germane3,93 5 ISO 6059/1984


17Numar de colonii

la 36o Cnumar/

ml



SR EN ISO 6222/2004




0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli0 0


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002


77


Nr. crt.



admiseReferential

1 Miros




2 Gust



SR EN 1622/2007-

3 Culoare





5PH unitati

pH7,15 >6,5 ; <9,5 SR ISO 10523/1997


20o C382 2500 SR EN 27888/1997



13Duritate totala,

minimgrade

germane4,71 5 ISO 6059/1984


17Numar de colonii

la 36o Cnumar/

ml



SR EN ISO 6222/2004




0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 9308-1/2004

Escherihia coli0 0


0 0(nr./100 ml) SR EN ISO 7899-2/2002


78

4.1.6. Surse de poluare a apei - Perioada de constructie

In perioada de executie a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Executia propriu-zisa a lucrarilor

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie.Aceste emisii, sunt spalate de apele pluviale si pot ajunge in apa freatica sau in cursurile de apa.

b) Traficul de santier

Traficul greu rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru trasport materiale, transport personal, utilaje, echipamente, determina diferite emisii de substante poluante, ca urmare apele pluviale care spala zona de lucru constituie ape poluate.

c) Poluarea accidentala

Acest tip de poluare este scurgerilor de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor utilajelor si masinilor de transport in perioada de constructie a obiectivului.

Tipurile de poluanti sunt dupa cum urmeaza : uleiuri si grasimi minerale hidrocarburi ( benzina, motorina ) reziduri provenite de la arderea carburantilor ( hidrocarburi, plumb ) reziduri provenite de la uzura pneurilor ( substante hidrocarbonice, zinc, cadmiu ) reziduri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor ( fier, crom, nichel, cupru, cadmiu ) apa uzata de la spalarea masinilor si utilajelor

4.1.7. Surse de poluare a apei - Perioada de functionare

In perioada de functionare a obiectivului, sursele de poluare a apelor pot fi :

a) Traficul auto

Ca urmare a traficului auto in parcare si a stationarii autovehiculelor, apele meteorice care spala parcarea constituie ape poluate.

b) Poluarea accidentala

Scurgeri de hidrocarburi ( benzina, motorina ) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor autovehiculelor

Scurgeri de substante chimice (Acid sulfuric, Hipoclorit de sodiu, Soda caustică, Motorină) datorate fisurarii accidentale a rezervoarelor si a ambalajelor.4.1.8. Prognoza impactului

Impactul aplicării proiectului asupra factorului de mediu apă se va realiza parţial prin prelevarea apei pentru alimentarea fabricii cu apă, parţial prin evacuarea apelor uzate din fabrică.

Impactul prin prelevarea apei din panza freatica

79

Întrucât alimentarea cu apă a fabricii de bauturi racoritoare se face numai din foraje subterane, despre impactul activităţii de prelevare a apei pentru alimentarea fabricii asupra factorului de mediu apă, se pot face următoarele afirmaţii:

regimul apelor de suprafaţă din zonă nu va fi influenţat în nici un fel; va fi influenţat numai regimul apelor subterane din zonă, influenţa se va manifesta prin

scăderea relativ redusă a potenţialului hidraulic al stratelor de apă subterană din care se vor alimenta cele opt puţuri;

Scăderea potenţialului hidraulic faţă de cel actual nu va depăşi cca. 10 m la limita incintei fabricii de bauturi racoritoare.Valoarea aproximativă a denivelarii provocată de funcţionarea celor opt puţuri s-a calculat cu relaţia:

r/Rlog,T

Qr/Rln

T

Q)r(s

32

22 00

în care:s(r) = denivelarea măsurată la distanţa r de axul puţului (m)Q = debitul extras din subteran (m3/zi)T0 = transmisivitatea stratului acvifer (m2/zi)R = raza de influenţă a puţului

Transmisivitatea - exprimată pentru o secţiune a curentului de lăţime unitară - este egală cu produsul dintre coeficientul de filtrare kf, şi grosimea normală Gn a stratului acvifer, liber sau captiv (T = kfGn); se exprimă în cm2/s, m2/s, m2/h, m2/zi.Transmisivitatea indică capacitatea unei prisme din rocamagazin de lăţime unitară de a permite trecerea unui fluid în unitatea de timp.

Datele de bază utilizate în calcul au fost :

T0 = Gn kf = 150 m x100 m/zi = 2000 m2/ziGn = 150 mkf = 12m/ziQ = 8200 m3/h = 1600 m3/h = 38.400 m3/zi R = 1000mr = 55m

Concluzii

S(r ) = 8,85 m < 10 m

Indicele de impact asupra factorului de mediu apa potabila

Ip = 8,85 / 10 = 0,88Impactul prin evacuarea apelor din fabrica

Evacuarea apelor uzate din fabrică.

Apele uzate menajer si tehnologic sunt evacuate în staţia de epurare si in statia de neutralizare. În consecinţă impactul lor asupra mediului se va analiza pe baza CMA stabilite prin NTPA 001/2005.

80

Luând în considerare caracteristicile constructive ale reţelei de canalizare interioară a obiectivului precum şi utilizatorii ei, nu există nici un motiv ca valorile CE ale poluanţilor din apele uzate menajer evacuate în staţiile de epurare să depăşească valorile CMA (cerute prin NTPA 001/2005).

În concluzie indicele de impact care reflectă impactul evacuării apelor menajere asupra factorului de mediu apă va avea cel mult valoarea:

Ip = 1

Evacuarea apelor pluviale

Impactul obiectivului analizat asupra factorului de mediu apă se va produce doar prin precipitaţiilecăzute în incinta obiectivului analizat.În consecinţă impactul lor asupra mediului se va analiza pe baza CMA stabilite prin NTPA 001/2002.

Evaluarea impactului s-a realizat pentru indicatorul „ Produse petroliere „ deoarece probabilitatea contaminarii zonei de lucru in perioada de constructie si in perioada de functionare este ridicata.

Fiind colectate de pe suprafete, este de asteptat ca apele din precipitaţii să nu fie convenţional curate. Ele vor antrena o parte din o parte din hidrocarburile existente pe amplasament, iar concentraţiile acestora vor fi functie de procentul pierderilor din aceste produse.

Pentru calculul concentraţiei hidrocarburilor in apele de ploaie evacuate din parcare in perioada de functionare se vor lua in considerare următoarele date:

- suprafaţa de colectare ( zona de lucru ) a apelor de ploaie S = 24.655 m2;- înălţimea precipitaţiilor medii multianuale hp= 600 mm /an;- coeficientul de scurgere = 0,8;- procentul pierderilor de substanţe poluante p = 0,1%o;- volumul total de hidrocarburi din rezervoarele autovehiculelor VT = 50 t/an

Valorice CE ale hidrocarburilor in apele de precipitaţii se calculează cu relaţia: CE = 109 x p x VT / σ x S x h [ mg/l ]

Cu aceste date se obţin următoarele valori ale CE:

Apa pluviala Produse petroliereUM [ mg/l ]CE 0,42

CMA 5

Cu ajutorul CE calculate şi al CMA stabilite prin NTPA 001/2002 rezultă următorul indice de impact asupra factorului de mediu apa:

Indicele de impact asupra factorului de mediu apa uzata

Apa pluviala Produse petroliereIp < 0,01

Prognoza impactului

Prelevarea apei din panza freatica Nu restrictioneaza accesul la sursa de apa a altor obiective. Nu determina inrautatirea parametrilor cantitativi si calitativi initiali ai folosintei de apa, deoarece

forajele urmeaza sa capteze apa cantonata in stratele acvifere de mare adancime de varsta pleistocen inferior-romanian.

81

Stratele acvifere cantonate in orizonturile poros – permeabile de varsta pleistocen inferior- mediu succeptibile a fi poluate, vor fi izolate prin cimentarea coloanei de exploatare in spate.

Se vor utiliza tehnologii mai putin poluante si superior calitative fata de metodele clasice, cu cerinte reduse de apa datorita metodei de foraj si a modului de echipare a forajelor in vederea exploatarii.

Nu vor creste cantitatile si concentratiile de poluanti in apele uzate fata de limitele impuse de standardele specifice.

Se va asigura stabilitatea lucrarilor impotriva inundatiilor , prin echiparea forajelor cu cabina monobloc, avand cota deasupra nivelului maxim al cotei de inundatiei.

Evacuarea apelor uzate apele menajere se evacueaza in statia de epurare;

apele uzate industrial se evacueaza in statia de tratare si apoi in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele de betoane sunt trecute printr-un separator de produse petroliere, inainte de a fi evacuate in reteaua de canalizare ce apartine SC Portland Romania SRL.

Cuantificarea impactului

Impactul activităţii de evacuare a apelor uzate din incinta QAB asupra factorului de mediu apă se poate aprecia comparând valorile concentraţiei diverşilor poluanţi existenţi în aceste ape cu VLA stabilite prin reglementările în vigoare.

Tab. 4.1.13. Cuantificarea impactului

Nota de Bonitate Indice de impact Probabilitate Grad de afectare

1 0 Nula Neafectare

2 0,1 – 0,4 Minima Usoara

3 0,5 – 0,9 Medie Admisibila

4 1 Certa Inacceptabila

Impactul produs asupra factorului de mediu apa este minim, acceptat

4.1.9. Măsuri de diminuare a impactului.

A. PERIOADA DE CONSTRUCTIE

Tab. 4.1.14. Măsuri de diminuare a impactului perioada de constructieNr Activitate/Actiune/Obiect Masuri de reducere a impactului propuse

1 Autovehicule grele, utilaje Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.

2Autovehicule grele, utilajeRezervoare de carburanti

Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a conductelor de transport carburant

B. PERIOADA DE FUNCTIONARE

Tab. 4.1.15. Măsuri de diminuare a impactului perioada de functionareNr Activitate/Actiune/Obiect Masuri de reducere a impactului propuse

1Statie epurare ape uzate

menajere

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate la intrare in statia de epurare si apele conventional curate la iesirea din statia de epurare.

82

2Statie epurare ape uzate

menajereDecolmatarea periodică a bazinelor de decantare din staţia de epurare.

3Statie neutralizare

ape uzate tehnologice

Monitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate la intrare in statia de epurare si apele conventional curate la iesirea din statia de epurare.

4Statie neutralizare

ape uzate tehnologiceDecolmatarea periodică a bazinelor de decantare din staţia de epurare.

5 Apa de alimentareMonitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor de alimentare.

6 Apa uzata menajeraMonitorizarea sub aspect cantitativ si calitativ a apelor uzate menajere.

7 Filtru presaInstalarea unui by-pass pentru preluarea apelor uzate rezultate din presarea namolului si evacuarea acestora in statia de epurare.

8 Filtru presaInstalarea unui by-pass pentru preluarea apelor uzate rezultate din presarea namolului si evacuarea acestora in statia de neutralizare.

9 Separator de grasimi Instalarea unui separator de grasimi pentru cantina

10 Separatoare de hidrocarburiDecolmatarea periodică a separatoarelor de produse petroliere si de uleiuri minerale;

11 Linii fabricatieReducerea consumului de apă tehnologică prin realizare posibilităţii de recirculare a unui volum semnificativ de apă.

12 Parcare autoInstalarea de separatoare de produse petroliere si contractarea unei firme specializate pentru intretinere

4.2. Aerul

4.2.1. Caracteristici generale

Din punct de vedere climatic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se încadrează într-o zonă cu climat temperat – continental cu nuanţe de excesivitate şi face parte din sectorul climatic al Câmpiei Române.

83

In acest spaţiu se resimt influenţele caracteristice zonei de contact a maselor de aer continentale estice cu cele vestice sau sudice, imprimând climei nuanţe de excesivitate.

Verile au un climat în care se resimte destul de puternic caracterul arid şi continental, fiind caracterizate prin valori termice ridicate, insolaţie prelungită şi umiditate relativă a aerului redusă. Iernile sunt influenţate de prezenţa maselor de aer rece est-continentale, caracterizate prin scăderea apreciabilă a temperaturii aerului.

Radiaţia solară globală este de 125.390 kcal/cm2 pe suprafaţa orizontală, valoarea maximă a insolaţiei înregistrându-se în iulie, de 18,330 kcal/cm2 la Bucureşti-Filaret şi 18,21 kcal/cm2 la Afumaţi, iar cea minimă în decembrie, de 3,040 kcal/cm2 şi respectiv 3.04 kcal/cm2.In municipiul Bucureşti intensitatea radiaţiei solare scade în situaţii de stabilitate atmosferică cu circa 20-30 % pentru spectrul radiaţiilor vizibile şi cu 90 % pentru radiaţiile ultraviolete.

Un alt element foarte important care influenţează variaţia factorilor climatici este suprafaţa activă, foarte puternic transformată prin creşterea suprafeţelor construite şi cu infrastructuri, desecarea mlaştinilor, amenajarea suprafeţelor lacustre, extinderea spaţiilor deschise în defavoarea pădurilor, degradarea terenurilor etc.

Media anuală a temperaturii aerului (calculată pentru perioada 1961 – 2000), înregistrează valori cuprinse între 9,80C la Tâncăbeşti şi 11,20C la Bucureşti-Filaret.In cazul municipiului Bucureşti se înregistrează variaţii ale mediilor multianuale de 0,90C (Observatorul Astronomic din B-dul Ana Ipătescu 11,5 ºC, Bucureşti-Filaret 11.20C, Bucureşti-Băneasa 10,6 ºC), influenţa spaţiilor construite fiind evidentă.

La Bucureşti-Filaret, diferenţele cele mai mari se înregistrează în perioadele cu precipitaţii reduse cantitativ (februarie-martie – 0.7-0.80C, septembrie-octombrie – 0,9-1 0C), ceea ce favorizează procesele de aerare a mediului urban prin intermediul brizei urbane. Acest lucru evidenţiază clar prezenţa fenomenului de insulă de căldură urbană, care cuprinde o mare parte a intravilanului municipiului Bucureşti pe orizontală, iar pe verticală se manifestă ca un clopot urban (fenomenul de horn) având de 3-4 ori înălţimea blocurilor oraşului (150-200 m).

In cursul anului temperatura medie lunară a aerului înregistrează o maximă în iulie şi o minimă în ianuarie.

Temperaturile maxime absolute au atins 42.4 oC la Bucureşti - Filaret, 42.2oC la Bucureşti - Băneasa şi 41.1 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 5 iulie 2000. Temperaturile minime absolute au coborât sub -30 oC astfel: -32.2 oC la Bucureşti - Băneasa, -30.0oC la Bucureşti - Filaret, la data de 25 ianuarie 1942 şi -30.21 oC la Bucureşti - Afumaţi la data de 6 februarie 1954. În raport cu temperaturile extreme, amplitudinea absolută a atins valori de peste 70 oC (74.4 oC la Bucureşti - Băneasa, 72.4 oC la Bucureşti - Filaret).

Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale care variază între 75 şi 80 %, valorile scăzând în timpul verii la 67-69 % la Bucureşti-Filaret, 69-71 % la Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi.

De umiditatea ridicată a aerului este legată apariţia ceţii, anual producându-se 40 – 50 de cazuri, cu frecvenţă mai mare în zona lacurilor şi a cursurilor de apă. Cele mai frecvente fenomene cu ceaţă se semnalează în intervalul octombrie-martie (96,2 %, cu maxim în luna decembrie – 27).

Precipitaţiile atmosferice reprezintă un parametru meteorologic important în evaluarea calităţii aerului. Cele mai mari cantităţi medii anuale de precipitaţii cad deasupra municipiului Bucureşti (613,1 mm la Bucureşti-Filaret), favorizând transferul poluanţilor din aer şi suprafaţa topografică spre sistemele acvatice.

84

Se observă scăderea cantităţilor de precipitaţii de la nord spre sud şi de la vest.De asemenea, în sudul municipiului Bucureşti cantitatea de precipitaţii scade la sub 550 mm (staţiile Vidra şi Măgurele).

Dacă luăm în calcul numai datele din ultimii 15 ani se observă un contrast mai ridicat dintre anii secetoşi (1990, 1992, 2000) şi cei ploioşi (1991, 1997, 1999).

Cantităţile cele mai ridicate de precipitaţii cad în lunile mai-iunie, iar cele mai scăzute în decembrie-februarie. De asemenea, în lunile septembrie-octombrie se conturează o minimă secundară la majoritatea staţiilor din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

In anul 2006 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale au fost în general în jurul valorii normei climatologice. Tab. 4.2.1. Temperaturile medii anuale si valorile precipitaţiilor

Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţiiNormala

climatologică(oC)

2006(oC)

Absoluta(oC)data

2006(oC)data

Absoluta(oC)data

2006(oC)data

Normala climatologică

(l/m2)

2006(l/m2)

Bucureşti-Filaret11.9 11.9 42.4

5.VII.200037.4

20.VIII-30.0

25.I.1942-17.024.I

611.4 504.8

Bucureşti-Baneasa11.1 10.6 42.2

5.VII.200036.5

20.VIII-32.2

25.I.1942-18.824.I

596.0 545.9

Bucureşti-Afumaţi10.5 11.0 41.1

5.VII.200036.9

20.VIII-30.2

6.II.1954-18.324.I

579.7 413.3

Importante sub aspect economic şi ecologic, sunt secetele, care apar în spaţiul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov în condiţii de circulaţie a maselor de aer din sud-vest, reprezentativi prin lungimea intervalelor cu precipitaţii foarte scăzute fiind anii 1946 (10 luni), 1948 (9 luni), 1960 (8 luni), 1943, 1951, 1953, 1957, 1958, 1959 (7 luni).

O problemă deosebită pentru aşezările umane din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov este legată de preluarea spre sistemul de canalizare a cantităţilor ridicate de precipitaţii care cad într-o perioadă foarte scurtă de timp. Cele mai ridicate maxime în 24 de ore au depăşit 100 mm la staţiile: Bucureşti - Filaret, 136 mm la data de 17 iunie 1910, Bucureşti - Băneasa 107.7 mm la data de 15 iulie 1954 şi Bucureşti - Afumaţi 107.3 mm la data de 20 august 1949.

De asemenea, cu incidenţă deosebită în agricultură sunt ploile acide, foarte frecvente în ultimii ani în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov.

Numărul cazurilor cu grindină este de o zi sau mai puţin de o zi, numărul maxim înregistrat fiind estimat la 4-5 cazuri anual. Durata medie a grindinei este de 5 minute, însă s-au înregistrat durate până la 30 minute la staţia Bucureşti Băneasa (9 mai 1961).

Grosimea stratului de zăpadă este vizibil influenţată de condiţiile de calm atmosferic, vânt şi de particularităţile suprafeţei active. Durata stratului de zăpadă variază, funcţie de starea timpului şi de condiţiile locale, astfel: 53 de zile la Filaret, 46 de zile la Băneasa şi 54 de zile la Afumaţi.

Circulaţia aerului. Circulaţia aerului influenţează în mod direct dispersia poluanţilor în atmosferă. Viteza vântului scade spre centrul municipiului Bucureşti, comparativ cu valorile înregistrate în exteriorul acestuia. Vânturile dominante sunt cele de NE (22,4% la Băneasa, 23,2% la Afumaţi) şi de SV (14,8% la Băneasa, respectiv 8,1% la Afumaţi).

85

Cele mai mari viteze medii anuale revin vânturilor din NE (3,5 m/s la Băneasa şi 3,2 m/s la Afumaţi), urmate de vânturile din direcţia E (3,3 m/s şi 3,2 m/s). Condiţiile de calm au o frecvenţă de două ori mai mare în zonele centrale în comparaţie cu cele periferice, contribuind astfel la menţinerea fenomenului de poluare.

Un fenomen specific climei municipiului Bucureşti care schimbă caracteristicile regimului eolian îl constituie briza urbană (curenţi de compensaţie), fiind condiţionată de regimul termic de zi şi de noapte, luând naştere datorită încălzirii diferenţiate a spaţiilor construite faţă de câmpia limitrofă.

4.2.2. Calitatea aerului – Fond de poluare existent

Poluarea aerului este un fenomen complex care implică o multitudine de agenţi poluanţi ce pot cauza alterări ale sănătăţii şi mediului ambiant în funcţie de concentraţie sau timp de acţiune, determinând efecte grave, acţionând fie printr-o concentraţie mare într-un timp scurt, dar şi printr-o concentraţie redusă într-un timp îndelungat.

Activitatile economice specifice zonei sunt agricultura si cresterea animalelor.Aceste activitati nu indica o poluare potentiala semnificativa a aerului.

Calitatea aerului din zona de constructie a obiectivului analizat este influenţată de poluanţii emişi de traficul rutier care se desfăşoară în zonă. Impactul asupra sănătăţii umane: efectele asupra sănătăţii umane sunt legate de nocivitatea gazelor de eşapament care conţin NOx, CO, SO2, CO2, compuşi organici volatili, particule încărcate cu metale grele (plumb, cadmiu, cupru, crom, nichel, seleniu, zinc).

Aceste noxe împreună cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca probleme respiratorii acute şi cronice, precum şi agravarea altor afecţiuni.

Traficul greu, generator al unor niveluri ridicate de zgomot şi vibraţii, precum şi de fondul sonor permanent determină condiţii de apariţie a stresului, cu implicaţii uneori majore asupra stării de sănătate.

Executia lucrarilor de constructie a obiectivului analizat constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, emisii de pulberi in suspensie si carbon la punerea in opera a asfaltului, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili ( produse petroliere distilate ) atat in motoarele utilajelor, cat si a mijloacelor de transport folosite.

Principalele surse de poluare atmosferică sunt următoarele:

a) surse de suprafata – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor in zona de lucru;b) surse de suprafata – reprezentate de emisiile de PM si carbon la turnarea asfaltului;c) surse liniare – reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul santierului ( masini de transport).

Circulaţia autovehiculelor pe platformele amenajate va determina emisii de poluanţi specifici gazelor de eşapament: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, compuşi organici volatili, particule cu conţinut de metale.

Deşi mişcarea fiecărui vehicul reprezintă o sursă liniară, în ansamblu, platformele pe care are loc traficul de incintă reprezintă o sursa de suprafaţă la sol, deschisă, cu emisii nedirijate având rate variabile.

Emisiile de pulberi in suspensie evacuate in atmosfera sunt generate de functionarea utilajelor in fronturile de lucru.Activitatea utilajelor cuprinde, in principal: decaparea si depozitarea pamantului vegetal, sapaturi si umpluturi din pamant si balast in corpul drumului, vehicularea materialelor in zonele de lucru etc.

86

Emisiile de particule in suspensie variaza de la o zi la alta, depinzand de specificul operatiilor efectuate , cat si de conditiile meteorologice.

Impactul emisiilor de particule in suspensie asupra factorilor de mediu este maxim in conditii meteorologice defavorabile (vant cu viteza egala sau mai mica de 1 m/s).

Cantitatea de particule in suspensie este proportionata cu aria terenului pe care se desfasoara lucrarile. Prin specificul procesului de productie, operatiile vor fi desfasurate cu echipamente automatizate actionate electric si pneumatic.

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investiţii în perioada de funcţionare sunt :

- surse de suprafaţă la sol, cu emisii nedirijate - datorate circulatia autovehiculelor in amplasament;- surse stationare punctuale, cu emisii dirijate datorate – datorate emisiilor din centrala termica.

Principalele surse de poluare atmosferică sunt următoarele:

Centrala termică, foloseşte drept combustibil gazul metan; centrala este dotată cu cazane noi de abur si de apa calda. Gazele reziduale şi pulberile rezultate în urma procesului de combustie vor fi evacuate în atmosferă prin intermediul unui coş. Emisiile rezultate se incadreaza in limitele impuse de legislatia in vigoare.

Tab. 4.2.2. Emisiile rezultate in comparatie cu limitele impuse de legislatia in vigoare

Indicator poluantDebit masic

(g/h)Concentraţie poluant

(mg/Nm3)

Pulberi 18,40 2,85CO 88,05 13,63SOx 58,70 9,09NOx 1127,04 174,54

Hidrocarburi 176,10 27,27Aldehide 28,17 4,36

Surse mobile de poluare (autovehicule). Societatea va dispune de un parc auto propriu format din 30 de camioane şi 6 tiruri, combustibilul utilizat fiind motorina.Mijloacele auto proprii sunt folosite pentru activităţile curente de transport al produselor finite în vederea comercializării.

Calitatea aerului din zona amplasamentului QAB este influenţată semnificativ şi de poluarea cauzată de traficul rutier şi de poluarea potentiala rezultată din alte activităţi industriale din zonă.

4.2.3. Surse de poluare a aerului - Perioada de constructie

Executia lucrarilor de constructie a obiectivului analizat constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, cauzata de circulatia vehiculelor grele, iar pe de alta parte sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor fosili ( produse petroliere distilate ) in motoarele utilajelor, si a mijloacelor de transport.

In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata lucrarilor de constructie a obiectivului s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera :

surse de suprafata la sol cu emisii nedirijate – reprezentate de functionarea utilajelor si echipamentelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj.

surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalice surse de suprafata la sol cu emisii nedirijate – reprezentate de functionarea utilajelor si

echipamentelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj.

87

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor utilajelor angrenate in efectuarea lucrarilor de constructii montaj pentru realizarea investitiei, s-au utilizat factorii de emisie pentru motoare Diesel specificati in Normele metodologice privind continutul, sfera de cuprindere, modul de calcul si de raportare a indicatorilor referitori la protectia aerului, Anexa la Ordinul Nr. 462/1993 al MMPPM.

Avand in vedereca, consumul specific de motorina la functionarea unui utilaj greu este de 30l/h, se calculeaza emisiile la arderea combustibilului Diesel.Volumul total al emisiilor este functie de numarul de utilaje si de timpul de functionare.

Factori de emisie recomandati pentru vehicule grele conform CORINAIR 2007 (tab. 4.2.3 si 4.2.4)

NOx NMVOC CH4 CO CO2 N2O

Control moderat, consum carburant de 30.8 l/100 km

Total g/km 10.9 2.08 0.06 8.71 800 0.03

g/kg fuel 42.7 8.16 0.25 34.2 3138 0.12

g/MJ 1.01 0.19 0.006 0.80 73.9 0.003

Heavy Metal Emission Factors for all Categories in mg/kg fuel

Cadmium Copper Chromium Nickel Selenium Zinc

Vehicule grele, Diesel (070302)

0.01 1.7 0.05 0.07 0.01 1

Consideram ca pe amplasament functioneaza concomitent 3 utilaje.In acest caz emisiile de poluanti vor fi urmatoarele :

Tab. 4.2.5. Emisi de poluantiAgent Poluant Factori de emisie,

[ kg/1000 l ]Emisii[ g/h ]

Σ Emisii[ g/h ]

Limite admisibile, [g/h] conform Ordin

462/1993Particule 1,56 46,8 140,4 500

SOx 3,24 97,2 291,6 5000CO 27,0 810 2430 Nu se specifica

Hidrocarburi 4,44 133,2 399,6 3000NOx 44,4 332 3993 5000

Aldehide 0,36 10,8 32,4 100Substante organice 0,36 10,8 32,4 200

Din valorile obtinute rezulta ca la functionarea utilajelor angrenate in efectuarea lucrarilor, nu se vor depasi limitele maxime admisibile specificate in Ordinul 462/1993.

a) surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalice

Aceste emisii apar datorita solventilor folositi in aceste in aceste operatii si survine la aplicarea si uscarea substantelor. Se mentioneaza ca, la vopsire se aplica in trei straturi ( 1 strat grund si 2 straturi de vopsea ) si la intervale de timp de 16 – 48 ore.

Deci aceasta activitate este discontinua si de scurta durata ( 10 – 15 zile, cateva ore pe zi ).In conformitate cu Ordinul Nr.462/1993 al MAPPM, tabelul 4-2, factorii de emisie pentru hidrocarburi gazoase la acoperirea suprafetelor metalice sunt :

pentru vopsea – 560 kg/t pentru grund – 660 kg/t

Cantitatea de vopsea si grund folosite la acoperirea suprafetelor din cadrul halei metalice va fi

88

vopsea – 50 kg pentru grund – 20 kg

Emisiile rezultate pentru fiecare tip de acoperire vor fi : vopsea – 50 kg/t x 0,30 t = 15,0 kg grund – 20 kg/t x 0,17 t = 3,4 kg TOTAL = 18,4 kg

Valoarea rezultata reprezinta suma emisiilor rezultate in urma aplicarii intregii cantitati de grund si vopsea in toata perioada, timp de cca. 200 ore.

Conform Conditiilor tehnice privind protectia atmosferei – Ordinul 462/1993, valoarea maxima este de 2 kg/h, dar emisiile rezultate vor fi 1,4 kg/h.Deci sub limita maxima admisa de 3 kg/h.

4.2.4. Surse de poluare a aerului - Perioada de functionare

4.2.4.1. Sursele de impurificare a atmosferei

Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului studiat în perioada de funcţionare sunt :

Emisii de gaze de ardere datorate traficului auto

Circulatia autovehiculelor, determina diferite emisii de substante poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in motoarele vehiculelor (NOx, CO, SOx, COV, particule in suspensie, etc).

Emisii de la centrala termica

Evacuarea gazelor de ardere se va face prin coş cu tiraj natural; Sursa este dirijata (punctuală), fără sisteme pentru controlul emisiilor.Poluanţii specifici arderii gazelor naturale sunt: SOx, NOx, CO, particule solide şi condensabile.

4.2.4.2. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu Tab. 4.2.6. Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu

Faza de proces Punctul de emisie PoluantEchipament de depoluare/dispersie

poluanti

Producere abur

Cazan aburCA1(A1)

CO, SO2, NOx, pulberi

Cos de fum cu H=13 m si D= 0,56 mm

Cazan aburCA2(A1)



Incalzire

Cazan apa calda CT1(A1)



Cazan apa calda CT2(A1)



4.2.4.3. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in aer

Valori limita de emisie ( VLE )

Emisiile poluantilor rezultati, se vor incadra in pragurile de alerta – definite conform Ordinului Nr.756 /1997 al MAPPM (70% din valorile limita de emisie prevazute in Ordinul Nr.462/1993 al MAPPM ) :

89

Tab. 4.2.7. Concentratii de poluanti admise la evacuarea in aer si valori limita de emisie ( VLE )

Instalatie/Faza proces Poluant Punct de emisieLimita impusa

mg/Nm3

Cazan aburCA1(A1)

Cazan aburCA2(A2)

Pulberi

Cos de fum

3,5CO 70NOx 245

SO2 24,5

Centrala termica–CT1(A3)

Centrala termica – CT2(A4)

Pulberi

Cos de fum

3,5CO 70NOx 245

SO2 24,5

Functionare anormala

Concentratiile poluantilor din gazele arse evacuate prin cosurile de fum aferente centralei termice se vor incadra in pragurile de interventie numai in momentul pornirii instalatiilor.

Tab. 4.2.8. Valori maxime ale emisiilor

PoluantValori maxime ale emisiilor ( prag interventie) mg/Nm3

Pulberi 5Oxizi de sulf (expr. in SO2) 35Oxizi de azot (expr. in NO2) 350

Oxid de carbon 100

Valori limita de Imisii

Valorile imisiilor substantelor poluante cuprinse in STAS 12574/1987, rezultate in urma desfasurarii activitatii, se vor incadra in limitele prevazute, astfel : a) pentru media de scurta durata (30 min.) Tab 4.2.9. Valori limita de imisii de scurta durata

Indicator Limita impusaDioxid de azot 0,3 mg/m3

Dioxid de sulf 0,75 mg/m3

Pulberi in suspensie 0,5 mg/m3

b) pentru medie de lunga durata – zilnica Tab 4.2.10. Valori limita de imisii de lunga durata – zilnica

Indicator Limita impusaDioxid de azot 0,1 mg/m3

Dioxid de sulf 0,25 mg/m3

Pulberi in suspensie 0,15 mg/m3

Pulberi sedimentabile 17 g/ m2/luna

4.2.4.3. Calculul emisiilor de poluanti in aer

In acest sens, la evaluarea impactului asupra mediului pe durata de functionare a obiectivului s-au analizat separat emisiile de substante poluante evacuate in atmosfera :

a) surse punctiforme cu emisii dirijate – reprezentate de functionarea instalatiilor de incalzire.

90

b) surse punctiforme nedirijate – reprezentate de grunduirea si vopsirea suprafetelor metalicec) surse punctiforme nedirijate – reprezentate de prelucrarile mecanice, curatarea suprafetelor

a) surse punctiforme cu emisii dirijate – reprezentate de functionarea instalatiilor de incalzire.

Emisiile provin de la urmatorii consumatori:

Cazan apa calda ( P = 300 kW ) – 1 buc Cazan abur BUDERUS tip SHD815 ( P = 6506 kW ) – 2 buc

Evacuarea gazelor de ardere se va face printr-un coşuri cu tiraj fortat; Sursa este dirijata (punctuală), fără sisteme pentru controlul emisiilor.

Poluanţii specifici arderii gazelor naturale sunt: SOx, NOx, CO, particule solide şi condensabile

Breviar de calcul pentru sursele staţionare de ardere

Considerand compozitia volumica a gazului natural uscat :

( CH4)usc = 98,51% ; ( C2H4)usc = 0,8% ; ( O2)usc = 0,2% ; ( N2)usc = 0,49% ;

- umiditatea gazului in conducta de distributie d = 10,1g vap/Nm3

- participatia volumica a vaporilor de apa in gazul umed rH20 = 1,24%

Se determina compozitia gazului umed :

( CH4)um = ( CH4)usc ( 1 - rH20 ) = 98,51 ( 1 – 0,0124 ) = 97,289 %

( C2H4)um = (C2H4)usc ( 1 - rH20 ) = 0,8 ( 1 – 0,0124 ) = 0,790 %

( O2)um = ( O2)usc ( 1 - rH20 ) = 0,2 ( 1 – 0,0124 ) = 0,197 %

( N2)um = ( N2)usc ( 1 - rH20 ) = 0,49 ( 1 – 0,0124 ) = 0,484 %

Puterea calorifica inferioara se calculeaza cu formula :

Hi = 357,97( CH4)um + 143,2( C2H4)um = 34.940 kJ / Nm3cb

Scriind ecuaţiile stoechiometrice de reacţie ale componentelor combustibile cu oxigenul, în cazul folosirii gazelor naturale, rezultă:

Volumul teoretic de oxigen necesar arderii:

V02 = 1/100 [ 0,5 ( H2)um + 0,5 ( CO)um + 1,5 ( H2S)um + ( m + n / 4 ) ( CmHn)um - ( O2)um ]

Care in cazul gazului natural devine :

V02 = 1/100 [2( CH4)um + 3( C2H4)um - ( O2)um ] = 1,967 Nm3 / Nm3cbVolumul teoretic de aer uscat:

Va,usc = V02 / 0,21 = 9,367 Nm3 / Nm3cb

Volumul real de aer umed necesar arderii pentru 1 Nm3:

91

Se calculeaza cu formula :

Va = λ ( 1 + 1,61 x0 ) Va,usc = 10,469 Nm3 / Nm3cb

unde : coef. de exces de aer λ = 1,1

Volumul real de gaze de ardere se calculeaza cu relatia:

Vgo = VCO2 + VH20 + VN2 + ( λ – 1 ) VO2 = 11,307 Nm3 / Nm3cbunde :

- VCO2 - volumul teoretic CO2 :

VCO2 = 1/100 [( CH4)um + 2( C2H4)um ] - VH20 - volumul teoretic al vaporilor de apă:

VH20 = 1/100 [2( CH4)um + 2( C2H4)um + ( H2O)um + 1,61 λ x0 V02 ]

- VN2 - volumul teoretic de azot : VN2 = 0,79 λ Va,usc

Consumul de gaze a surselor stationare [ Nm3 / h ]S-a determinat cu formula : Bi = [ Qi / ( η x Hi ) ] 3600unde :

- Qi – Puterea echipamentului [ Kw ]- Hi – Puterea calorifica inferioara - 34.940 kJ / Nm3

- η – Randamentul instalatiei - η = 0,9

Cazan apa calda B1 = 300 x 3600 / ( 0,9 x 34.940 ) = 34,34 Nm3 / hCazan Abur B2 = 702,00 Nm3 / h ( conform specificatie tehnica producator cazan ) Debit de gaze de ardere Vgr [ Nm3 / h ]

Vgr = Vg0 x Bi

Cazan apa calda V1 = Vg0 x B1 = 11,307 Nm3 / Nm3 x 34,34 Nm3 / h = 388,28 Nm3 / hCazan Abur V2 = 12.900 Nm3 / h ( conform specificatie tehnica producator cazan )

Debitul masic a gazelor de ardere [ kg / h ]

S-a determinat cu formula :

Mi = ρ x Vgri

unde :

- ρ – densitatea gazului natural ρ = 0,889 kg / Nm3

Centrala termica M1 = ρ x V1 = 0,889 kg / Nm3 x 388,28 Nm3 / h = 345,18 kg / hCazan Abur M2 = 10400 kg / h ( conform specificatie tehnica producator cazan ) Concentraţiile şi debitele masice de poluanţi evacuaţi în atmosferă s-au determinat cu metode bazate

92

pe factori de emisie, şi anumeMetodologia EEA/EMEP/CORINAIR

Calculele s-au efectuat luând în considerare tipurile şi cantităţile de materiale, şi combustibili (cantităţi maxime), tehnologia aplicată şi caracteristicile echipamentelor şi instalaţiilor.

Debitul masic de poluanti [ g/s ]

S-a determinat cu formula : Ei = EFi x Bi / 3600unde :

- EFi – factor de emisie [g /Nm3 ]- Bi – emisia de gaze [Nm3/h ]

Factori De Emisie Recomandati Pentru Arderi In Centrale Termice – combustil gaz natural ( dupa CORINAIR 2007 )

Tab 4.2.11. Factori De Emisie Recomandati Pentru Arderi In Centrale TermiceNOX CH4 CO CO2 N2O

g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3

2,010 0,059 0,544 2,324 0,100

Debitele masice de poluanti calculate : Tab 4.2.12. Debitele masice de poluanti

Factor emisie NOX CH4 CO CO2 N2OUM g/h g/h g/h g/h g/h

Centrala termica 300 kw 0,0191 0,0005 0,0051 0,0221 0,0009Cazan Abur 6506 kw 0,3919 0,0115 0,1060 0,4531 0,0195

Concentratia emisiei de poluanti [ mg / Nm3 ]

S-au determinat cu formula :

Ci = Ei / Vgr

unde :

- Ei – debit masic de poluanti [g /h]- VR – volumul real al gazelor de ardere [Nm3 / h] Tab 4.2.13. Concentratia emisiei de poluanti

Factor emisie NOX CH4 CO CO2 N2OUM g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3 g/Nm3

Centrala termica 300 kw 0,000049 0,000014 0,000013 0,000057 0,000002Cazan Abur 6506 kw 0,000030 0,0000008 0,0000082 0,000035 0,0000015

Rezultatele calculelor se prezintă tabelar (v.Tabelele 4.2.1 – 4.2.2) comparativ, după caz, cu limitele maxime admise în concordanţă cu normativele de mediu în vigoare.

Tabel 4.2.14. Surse staţionare dirijate - funcţionare la capacitate maximă

Denumirea sursei

PoluantDebit masic[g/h]

Debit gaze/aerimpurificat

[Nm3/h]

Concentraţiaîn emisie[g/Nm3]

Prag interventie

Limite emisii Instalatii de

ardfere O 462[mg/Nm3]

Praguri in aer ce vor fi raportate daca depasesc

valorile Conform ordinului 1144/2002 [kg/an]

93

1 2 3 4 5 6 7

Centrala termica300 kw

NOx 0,01917

388,28

0,000049 500 100000CH4* 0,00056 0,000014 - 100000 CO 0,00518 0,000013 250 500000CO2 0,02216 0,000057 - 100000000N2 O 0,00095 0,000002 - 10000

Cazan Abur

6506 kw

NOx 0,3919

12.900

0,000030 500 100000CH4* 0,0115 0,0000008 - 100000 CO 0,1060 0,0000082 250 500000CO2 0,4531 0,000035 - 100000000N2 O 0,0195 0,0000015 - 10000

* substante organice exprimate in carbon total max 50 mg/N m3

Rezultatele pun în evidenţă faptul că valorile concentraţiilor de poluanţi în emisie pentru toate sursele se vor situa sub limitele prevăzute de OM 462/1993, precum şi sub pragurile de alertă şi de intervenţiedefinite de OM 756/1997 si OU nr. 243 din 28/11/2000 privind protectia atmosferei.

94

Tabel 4.2.15. Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi

Denumirea activitatii, sectorului, procesului

tehnologic, codul activitatii*

Surse generatoare de poluanţi atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate

DenumireConsum/ producţie

[an]

Timp de lucru anual

[h]

Poluanţi generaţi

Poluanţi coduri, după caz

Cantităţi de poluanţi

generaţi [t/an]Denumire

Inalţime[m]

Diametrul interior la

vârf al coşului

[m]

Viteza[m/s]

Temperatura[ºC]

Debit volumic/ debit masic

[Nm3/h]/[g/h]

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Incălzire spatii01 02 03

Cazan apa

calda300 kw

2.795.616

Nm3

7200

NOx 0,000012

Coş evacuare

13,00 0,100 1,2 90

388,28 /0,01917

CH4* 0,000030 388,28/0,00056

CO 0,000030 388,28 /0,00518

CO2 0,000013 388,28 /0,02216

N2 O 0,0000006 388,28/0,00095

Proces tehnologic01 02 01

Cazan Abur

6506 kw

92.880.000 Nm3 7200

NOx 0,002351

Coş evacuare

13,00 0,250 1,2 90

12900/0,3919

CH4* 0,000069 12900 / 0,0115

CO 0,000636 12900 / 0,1060

CO2 0,002718 12900 / 0,4531

N2 O 0,000117 12900 / 0,0195

* codificare conform metodologiei Corinair (SNAP)

95

4.2.6. Prognoza impactului Deoarece :

amplasamentul obiectivului se afla intr-o zona industriala;

nivelul de poluare al aerului este influentat si de alti agenti economici si de traficul rutier;

Cuantificarea poluarii aerului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.2.16. Cuantificarea poluarii aeruluiNota de bonitate

Tip de aerDepuneri pulberi

( mg/m3)Efecte asupra populatiei

1Aer avand calitatea

naturala0 Starea de sanatate naturala a populatiei

2 Aer curat 0 – 50 Fara efecte

3 Aer poluat 750 – 1000 Cresterea ratei zilnice de mortalitate

4 Aer irespirabil > 10000 Efecte letale la durate scurte peste 10000 de expunere

Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de aer este minim, acceptat

4.2.7. Măsuri de diminuare a impactului.Tab 4.2.17. Măsuri de diminuare a impactului

Nr.Crt.

Tip activitate / actiune Masuri de diminuare a impactului

1. Functionarea utilajelor Utilajele vor fi periodic verificate din punct de vedere tehnic in vederea cresterii performantelor.

O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante provenite de la utilaje consta in folosirea de utilaje si camioane de generatie recenta, prevazute cu sisteme performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera .

2. Transportul materialelor Pentru limitarea disconfortului ce apare in perioada de constructie se vor alege trasee optime pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. De asemenea, transportul acestor materiale se va face pe cat posibil acoperit.

3. Managementul lucrarilor Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina seama de timpii de rulare si punere in opera a materialelor de acoperire corelandu- se programele de lucru ale bazelor de productie , cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor.

Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant , vor fi reduse in perioade cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor

96

4.3. Solul

4.3.1. Conditiile pedologice ale amplasamentului

Relieful, prin caracteristicile morfometrice şi morfogenetice, condiţionează suportabilitatea pentru diferite categorii de amenajări antropice, rentabilitatea ecologică şi economică a acestora, eficienţa acţiunilor de conservare şi reabilitare a mediului.

Din punct de vedere geomorfologic, Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se suprapune peste Câmpia piemontan-terminală Vlăsia, situată între Argeş, Ialomiţa, câmpiile de subsidenţă Titu, Gherghiţei şi Săratei.

In Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov sunt cuprinse şase subunităţi: Câmpia Snagovului, Câmpia Maia, Câmpia Moviliţei, Câmpia Bucureştiului, Lunca Argeş-Sabar şi Câmpul Câlnăului. Altitudinea câmpiei variază între 50 şi 120 m, având un aspect morfologic neted.

Orientarea câmpurilor este funcţie de cursurile de apă care traversează zona, fiind în general V-E în nord şi NV-SE în centru şi Sud.

Dintre formele de relief major se detaşează şi terasele, care reprezintă spaţii favorabile pentru dezvoltarea activităţilor agricole şi a aşezărilor umane, însă şi spaţiu de manifestare a unei game variate de riscuri geomorfologice.Astfel, Argeşul are în acest spaţiu un sistem de trei terase, dezvoltate mai ales pe partea stângă a râului.

Mediul luncilor este bine reprezentat în lungul arterelor hidrografice care traversează zona, respectiv Argeş, Ialomiţa şi Dâmboviţa.Celelalte râuri au lunci care prin dimensiuni şi morfometrie nu aduc modificări semnificative la nivelul elementelor de peisaj şi nu influenţează semnificativ calitatea mediului.

In Campia Romana se pot deosebi doua mari categorii de soluri, si anume soluri vechi mai dezvoltate, cu evolutie indelungata, in care se incadreaza solurile zonale si soluri tinere, formate in ultima perioada a Holocenului, care cuprind solurile intrazonale.

In zona Comunei Dragomiresti Vale sunt prezente soluri brun roscate si brun roscate luvice- podzolite.Culoarea brun-roscata se datoresc conditiilor climatice mai aride, cu o puternica nuanta mediteraneana.

Relieful plan si instalarea padurilor de foioase pe aceste soluri au permis spalarea si transportul in adncime a unor componenti cum sunt: humusul, carbonatuul de calciu, oxizii de fier si mangan, etc., favorizand aparitia de soluri aflate in diferite grade de podzolire, de levigare.

4.3.2. Calitatea solului – Fond de poluare existent

Amplasamentul obictivului studiat se afla in parcul industrial Bucuresti Vest. Parcul industrial Bucuresti Vest este dezvoltat de SC Portland Industrial Two SRL, care va ramane actionarul majoritar al parcului, dupa incheierea constructiilor.

Lucrarile la parcul industrial Bucuresti Vest au inceput in 2005.Acesta este amplasat la jonctiunea de la kilometrul 14, pe autostrada A1, imediat dupa Centrul Comercial Militari.

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla într-o zona cu o indelungata activitate agricola.Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei şi habitatelor, spatiul se încadrează în domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă agricola.

La cererea titularului proiectului, inainte de decizia de a se contrui fabrica, a fost realizata o evaluare de mediu pentru amplasamentul propus.

Evaluarea de mediu a fost realizata de catre Ambiente International, care a concluzionat intr-un raport faptul ca zona studiata nu este poluata semnificativ din punct de vedere al solului.

97

La evaluarea amplasamentului s-au constatat zone cu deseuri menajere si puturi dezafectate, dupa cum se poate observa din imaginile de mai jos.

Foto 3– 4 – Zone din amplasamentului viitoarei fabrici

4.3.3. Surse de poluare a solului - Perioada de constructie

Pe perioada lucrarilor de constructie a obiectivului sursele de poluare a solului sunt de trei tipuri :

a) Surse liniare - reprezentate de traficul de vehicule grele si utilaje desfasurat in zona de lucru.

Emisile de substante poluante degajate in atmosfera din arderea combustibilului (CO, NOx, SO2 ), atat cele cauzate de desfasurarea traficului, cat si functionarii utilajelor in zona fronturilor de lucru (pulberi, CO, NOx, SO2, Pb, HC), ajung sa se depuna pe sol putand conduce la modificarea temporara a proprietatilor naturale ale solului.

Cantitatile de praf degajate in atmosfera pe durata lucrarilor de executie a aductiune de apa pot fi semnificative.

Poluarea se manifesta pe o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constructie), iar din punct de vedere spatial, pe o arie restransa.

b) Surse de suprafata - reprezentate de functionarea utilajelor in zona fronturilor de lucru.

Suplimentar, aici exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau combustibil ca urmare a unor defectiuni tehnice survenite la utilaje.

c) Surse punctiforme - reprezentate de zonele de lucru iar sursele potentiale de poluare a solului sunt :

- Activitatile desfasurate in zonele de lucru implica manipularea unor cantitati de substante potential poluante pentru sol. In aceasta categorie sunt incluse : vopsele, solventi, carburanti etc ;

- Deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului, si cele rezultate din cadrul proceselor tehnologice. In aceasta ultima categorie sunt incluse, spre exemplu : deseuri lichide, depunuri solide imbibate cu carburanti, produse petroliere deversate accidental;

98

4.3.4. Surse de poluare a solului - Perioada de functionare

Pe perioada lucrarilor de functionare a obiectivului sursele de poluare a solului sunt deseurile rezultate din zonele de lucru de tip menajer, din activitatea personalului , si cele rezultate din cadrul proceselor tehnologice.

4.3.5. Prognoza impactului

Principalul impact asupra solului in perioada de constructie a autorizarii este reprezentat de ocuparea temporara de terenuri pentru : platforme, halde de deseuri etc.

Numarul, amplasarea si suprafetele ocupate de acestea vor fi stabilite functie de necesitatile si de tehnologiile adoptate, la aceasta faza acestea nefiind cunoscute.

Impactul manifestat de traficul desfasurat in cadrul santierului are caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii de catre apele pluviale a poluantilor rezultati din arderea combustibilului.Aceste ape se infiltreaza in straturile superioare ale solului.

Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la functionarea defectuasa a utilajelor poate fi apreciabil.El se manifesta, de asemenea, pe arii restranse, insa depoluarea suprafetelor poluate cu produse petroliere este costisitoare si necesita un timp indelungat.

Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neamenajate corespunzator este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai agresiv.Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu-se, in special, cu substante organice. Cuantificarea poluarii solului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.3.1 Cuantificarea poluarii solului

Nota de Bonitate Indice de impact Probabilitate Grad de afectare

1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu sol este minim, acceptat.

4.3.6. Măsuri de diminuare a impactului. Tab 4.3.2. Măsuri de diminuare a impactului

Nr.Crt.

Tip activitate / actiune

Masuri de reducere a impactului propuse

1. Depozitarea carburantilor, materiale prime etc

Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care intra in procesul tehnologic este necesar a se face in zone strict delimitate.

2. Depozitarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul bazelor de productie si a zonelor de lucru trebuie colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop. Pubelele vor fi prelucrate periodic de catre serviciile de salubritate din zona , pe baza de contract.

Deseurile provenite de la pierderile accidentale de produse petroliere pot fi trebuie colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare

99

capabila sa preia acest cantitati si sa le epureze.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Caracterizarea morfologica.

Din punct de vedere geologic, în fundamentul Regiunii de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov se disting formaţiuni de vârstă precambriană cutate şi metamorfozate ce aparţin Platformei Moesice.

Peste acestea se regrupează depozite sedimentare de calcare, marne şi gresii în facies lacustru şi fluviatil, de vârstă mezozoică şi neozoică.

Cele mai recente formaţiuni sunt cele cuaternare, reprezentate prin stratele de Frăteşti (trei orizonturi de pietrişuri şi nisipuri separate de argile), peste care urmează un complex marnos din pleistocenul mediu ce creşte în grosime de la S (20 m) la N (peste 100 m), apoi complexul nisipurilor de Mostiştea (10-20 m grosime), argile şi argile nisipoase şi orizontul pietrişurilor şi nisipurilor de Colentina.

Caracteristica esenţială a substratului geologic este dată de prezenţa sedimentarului, reprezentat prin depozite loessoide (numite şi Luturi de Bucureşti), care acoperă întreaga zonă cu excepţia celor inundabile. Sub pătura de loess se află un strat de nisipuri şi pietrişuri (pleistocene superioare), dispuse pe un pat argilos într-o structură torenţială încrucişată, care cantonează straturi de apă freatică.

Importanţa cea mai mare pentru urbanism şi amenajarea teritoriului o reprezintă suportabilitatea depozitelor sedimentare pentru amenajări de mare anvergură.Astfel, depozitele loessoide ridică cele mai mari probleme, întrucât de acestea se leagă apariţia tasărilor ce contribuie la creşterea costurilor de amenajare şi întreţinere a obiectivelor economice, sociale ori a spaţiilor rezidenţiale.

Apariţia crovurilor şi a padinelor contribuie la scăderea productivităţii terenurilor agricole, fapt ce impune creşterea costurilor de menţinere a calităţii acestora prin lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Rocile friabile prezintă o vulnerabilitate ridicată la eroziune eoliană şi fluvială, iar prezenţa argilelor şi marnelor creşte vulnerabilitatea la procese de versant sau la înmlăştiniri. Astfel, rocile friabile reprezintă un factor major de restrictivitate în special în lungul cursurilor de apă, acolo unde întreţinerea amenajărilor necesită costuri suplimentare de evitare a proceselor de eroziune şi acumulare.

Influenţă semnificativă în calitatea aerului, apelor şi solurilor o au rocile friabile care sunt foarte uşor de erodat prin acţiune fluviatilă şi eoliană, fapt ce contribuie la creşteri semnificative a concentraţiilor pulberilor sedimentabile şi în suspensie în atmosferă, a suspensiilor în apă şi scăderea fertilităţii solurilor prin eroziune.

Astfel, litologia se constituie într-un important factor restrictiv pentru amenajările de mare anvergură, în special în cazul în care acestea urmează a fi realizate în apropierea cursurilor de apă sau a zonelor cu pante relativ ridicate.

Stratele de Fratesti ocupa o mare parte a Depresiunii Valahe, începând din partea inferioara a bazinelor Siret şi Prut, dezvoltându-se de-a lungul Dunării şi dincolo de Olt, cuprinzând şi bazinele inferioare ale râurilor Ialomiţa, Argeş, Vedea. Granulaţia lor scade de la Dunăre spre nord şi de la vest către est.

Stratele de Frăteşti se afunda de la Dunăre către nord, spre interiorul depresiunii mai ales în partea estică şi centrală. La vest de Argeş afundarea se produce atât dinspre Dunăre spre câmpie cat şi dinspre Subcarpati spre câmpie.

100

In zona oraşului Bucureşti, Stratele de Frăteşti înclina de la sud spre nord unde se înregistrează maximul de afundare la adâncimi de 130 – 180m; de asemeni creste şi grosimea totala, aceasta ajungând la 120 – 170m.

Fig. 1. Stratele de Frăteşti (orizonturile A, B şi C) – Secţiune geologica

Nisipurile de Mostiştea suportă o serie de depozite după cum urmează: depozite intermediare şi„pietrişuri de Colentina” în intervalul Argeş – Dîmboviţa şi depozite loessoide din câmpul GăvanuBurdea, Mostistei şi Baraganului.

Peste depozitele intermediare, în anumite zone direct peste nisipurile de Mostiştea stau depozitele depietrişuri şi bolovanisuri groase de 4-8m denumit „pietrişuri de Colentina”. Aceste depozite suntconstituite din cuarţite, gnaise şi gresii care aflorează în carierele de pe valea Colentinei.

Fig.2 Harta geologica a zonei analizate sc. 1:200.000 (Neajlov L-35-XXXII)

Zonarea seismica

101

Perimetrul cercetat se încadrează din punct de vedere seismic, în macrozona de intensitate seismică “71” (conform SR 11.100/1-93: "Zonare seismică - Macrozonarea Teritoriului României"), iar potrivit normativului P 100-1/2004, în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei pentru proiectare ag = 0,20 g şi o perioadă de colţ Tc = 1sec. Adancimea de inghet

Conform STAS 6.054/77 - “Teren de fundare - Adâncimi maxime de îngheţ - Zonarea teritoriului României”, adâncimea maximă de îngheţ este de 0,9 m.

Harta 6 – Zonarea seismica

Harta 7 – Perioada de colt

4.4.2. Calitatea subsolului – Fond de poluare existent

Pentru amplasamentul studiat nu exista dovezi de poluare istorica a subsolului.

102

Scopul cercetarii este stabilirea succesiunii litologice a depozitelor in zona fundatiei si caracterizarea geotehnica a acestora.

Conform Studiul geotehnic intocmit de catre Fugro Consult GMBH in urma sondajul geotehnic, s-au constatat urmatoarele:Morfologic

Terenul are suprafata plana, aproape orizontala si pe deplin stabila (neafectata de fenomene fizico geologice active)

In subteranul imediat nu sunt prezente zacaminte de saruri solubile care in conditii specifice(dizolvate in urma infiltrarii apelor pluviale ) ar da deformatii nedorite la suprafata terenului.

Cercetarea s-a efectuat prin observatii directe asupra terenului, consultarea hartilor geologice si executarea unui sondaj realizat prin sapatura manuala cu o adancime de pana la 8.0m.

Pe zona propusă de proiectantul general s-a interceptat următoarea litologie a subteranul imediat :

- 0,00 – 0,40 m: sol vegetal- 0,40 – 6,50 m: argila compacta rosie- 6,50 – 8,00 m: pietris

Litologic - succesiunea litostratigrafica prezentata in verticala zonei, traversata de sondajul geotehnic executat, este urmatoarea ( incepand de la suprafata ) :

Tab 4.4.1. Succesiunea litostratigrafica prezentata in verticala zoneiAdancimi(m) Latimi (m) Litologie

0.00 – 6.50 6.50 argila compacta rosiatica6.50 – 8.20 1.70 pietris8.20 – 10.80 2.60 argila10.80 – 23.00 12.20 argila cu nisip brut23.00 - 36.30 13.30 nisip36.30 – 58.50 22.20 marna gri-verzuie58.50 – 63.30 4.80 nisip slab consolidat63.30 – 65.20 1.90 marna *

65.20 – 68.00 2.80 nisip fin68.00 – 71.60 3.60 marna gri-verzuie71.60 – 138.50 66.90 marna rosiatica cu insertii de nisip138.50 – 140.00 1.50 nisip fin140.00 – 141.20 1.20 marna gri141.20 – 162.00 20.80 nisip162.00 – 165.00 3.00 nisip brut165.00 – 174.40 9.40 nisip brut174.40 – 199.40 25.00 marna

* rocă de tranziţie între argilă şi calcar, masivă sau stratificată, cu textură pelitică fină şi structură mecanică sau chimică

In vederea determinării stratificaţiei terenului şi a proprietăţilor geomecanice ale pământurilor din zona activă a amplasamentului s-au executat foraje geotehnice cu adâncimi de 0-180 m, adâncime măsurată faţă de cota terenului natural.

103

Tehnologia folosita se compune dintr-o sursa de sunet capabila sa genereze impulsuri acustice de mare intensitate daca este coborata intr-un put forat la adancime mare. În cazul în care zona de cavitaţie se restrânge, un puls de energie acustică se formeaza si se transmite la sursa, cu ajutorul unor senzori.

Dupa finalizarea cercetarii din teren se constata o cvasiuniformitate a tipurilor de pamant, iar litologia este uniforma si corelabila pe distante mari.

4.4.3. Surse de poluare a subsolului – Perioada de constructie

Obiectivul propus implica constructia de obiective subterane ( puturi de apa, rezervoare hidrocarburi ) care pot sa afecteze calitatea subsolului în zona de amplasament.

4.4.4. Surse de poluare a subsolului – Perioada de functionare

Pentru monitorizarea calităţii apelor freatice din imprejurimea amplasamentului obiectivului analizat, respectiv subteranul amplasamentului ( ce detine un rezervor de produse petroliere metalic ingropat cu capacitatea de 12.000 litrii ), se va prevedea un foraj de monitorizare a calitatii apelor freatice, amplasat imediat in apropriere de rezervorul de combustibil mentionat mai sus.

Posibilităţi de contaminare

Acestea ar putea aparea în următoarele situaţii:

Ploi concentrate, de intensitate foarte mare în unitatea de timp, care să găsească decantorul plin cu produs petrolier şi să provoace o deversare a acestui produs pe sol. Această situaţie poate fi evitată prin informare permanentă asupra prognozei meteorologice şi vidanjarea periodică a decantorului.

Fisurarea rezervorului de motorina, care sa provoace o deversare pe sol pana la realizarea cuvelor betonate in care acestea vor trebui sa fie amplasate.


Cuantificarea poluarii subsolului se va face prin estimarea modificarilor potentiale ale calitatii acestora in urma unor eventuale deversari de poluanti, printr-un coeficient subunitar.

Tab 4.4.2. Cuantificarea poluarii subsolului

Nota de bonitate Indice de impact Probabilitate Grad de afectare

1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu subsol este minim, acceptat.

4.4.6. Măsuri de diminuare a impactului

A. PERIOADA DE CONSTRUCTIE Tab 4.4.3. Măsuri de diminuare a impactului in peroada de constructie

Nr Activitate/Actiune/Obiect Masuri de reducere a impactului propuse

1 Autovehicule grele, utilaje Interzicerea spalarii acestora in zonele de lucru.

2Autovehicule grele, utilajeRezervoare de carburanti

Verificarea integritatii si etanseitatii rezervoarelor si a conductelor de transport carburant

3 Depozitarea carburantilor, materiale prime etc

Stocarea carburantilor, uleiurilor si materiilor prime care se va face in zone strict delimitate.

104

4 Depozitarea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea zilnica desfasurata in cadrul halei de productie si a zonelor de lucru trebuie colectate in pubele tipizate amplasate in locuri special destinate acestui scop.

B. PERIOADA DE FUNCTIONARE Tab 4.4.4. Măsuri de diminuare a impactului in peroada de functionare


1 Parcare autoInstalarea de separatoare de produse petroliere si contractarea unei firme specializate pentru intretinere

2 Separatoare de hidrocarburiDecolmatarea periodică a separatoarelor de produse petroliere si de uleiuri minerale;

3 Rezervor motorinaSe va prevedea un foraj de monitorizare a calitatii apelor freatice.

105

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Informaţii asupra biodiversităţii

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla într-o zona cu o indelungata activitate agricola.Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei şi habitatelor, spatiul se încadrează în domeniul gruparilorantropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă agricola.

Nu sunt consemnate în apropiere nici un fel de arii protejate, nici păduri sau alte zone cu statut de protecţie.

Vegetatia spontana a suferit în ultimele doua secole modificãri însemnate, ca urmare a interventiei omului care a defrisat padurile de pe suprafete întinse, determinând despadurirea câmpiei si a unei bune parti din Piemontul Getic în scopul transformarii lor în vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de tinuturi cu ierburi pentru pasunarea animalelor.

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul Judetului Ilfov respectiv precum pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.

Pădurile Judetului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive.

Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

In câmpie, prezenta plantelor ierboase din speciile gramineelor ca si a culturilor agricole propriu-zise, determinã existenta mamiferelor rozãtoare (soarecele de câmp, sobolanul cenusiu, popândãul) si rãpitoare mici (dihorul, nevãstuica, iar dintre mamiferele mai mari, vulpea si iepurele).

Fauna piscicolă conţine : caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mica (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul Judetului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume:

porumbelul gulerat (Columba palumbus), porumbelul de scorbură (Columba oenas), turturica (Streptopelia turtur), potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris), guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),

106

iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes), dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

4.5.3. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de constructie

Şantierul în ansamblul său, prin activitatea care se desfăşoară în cadrul lui ( trafic de maşini grele, buldozere, staţii de asfalt, staţii de betoane etc.) generează emisii de poluanţi şi zgomot, având un impact negativ complex, în mod deosebit asupra vegetaţiei.

Ocuparea temporară de terenuri, poluarea potenţială a solului, haldele de deşeuri, etc, toate acestea au efecte negative asupra vegetaţiei în sensul reducerii suprafeţelor vegetale şi uneori a pierderii calităţii iniţiale.

4.5.4. Surse de poluare a biodiversitatii - Perioada de functionare

Nu este cazul


Cuantificarea poluarii biodiversitatii se va face in functie de gradul de afectare al speciilor care isi au habitatul in zona amplasamentului si in zonele invecinate, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.5.1. Cuantificarea poluari ibiodiversitatii


1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu biodiversitate este inexistent

4.5.6. Măsuri diminuare a impactului

Nu este cazul.

107

4.6. Peisajul

4.6.1. Informaţii privind peisajul din amplasament

Date generale

Peisajul este o porţiune dintr-un spaţiu, o rezultantă a interacţiunii în timp între mediu fizic iniţial, exploatarea biologică şi acţiunea omului, la integrarea elementelor aflate în interacţiune adăugându-se dimensiunea istorică, scara vieţii umane, organizarea societăţii, dezvoltarea acesteia.

Peisajul geografic este considerat în mod obişnuit fizionomia, proprie unui teritoriu oarecare, care rezultă dintr-o anumită combinaţie între componentele naturale şi între acestea şi acţiunea societăţii umane.

Se poate considera că peisajul geografic constituie forma/formele de manifestare concretă regională/locală a mediului geografic, a raporturilor complexe care au loc în cadrul mediului geografic.

Incadrarea în regiune

Comuna Dragomireşti Vale se intinde pe o suprafata de 3691 ha, avand o populatie de 4256 locuitori si este situată în judeţul Ilfov, la 10 km distanţă de capitala Bucureşti, şi are în administrare localităţile Dragomireşti Vale, Dragomireşti Deal şi Zurbaua.

Dragomiresti Vale - resedinta comunei – s-a dezvoltat pe partea stanga a vaii Dambovitei, in zona de lunca la altitudinea de 80 m.

Dragomiresti Deal - este situata in aceeasi zona, dar pe partea dreapta raului Dambovita.

Zurbaua - este situata in aceeasi zona, in continuarea localitatii Dragomiresti Vale.

Căile de acces spre comună sunt DJ 601 A şi DC 143.Comuna dispune de acces la cale ferată industrială, iar distanţa până la autostradă este de 3 km.

Comuna Dragomiresti Vale se invecineaza cu :

Comuna Chitila la Nord-Est Comuna Chiajna la Est Comuna Ciorogarla la Sud Judetul Giurgiu la Vest Judetul Dambovita la Vest-Nord-Vest Orasul Buftea la Nord-Vest


Terenul pe care se va edifica obiectul investitiei este situat in intravilanul satului Dragomiresti Vale sieste scos din circuitul agricol.Terenul are urmatoarele vecinatati:

108

la Nord - terenuri agricole proprietate privata, Iacob Alexandru la Sud - drum de acces prevazut prin PUZ la Est - teritoriul adminstrativ al comunei Dragomiresti Vale la Vest - proprietate particulara, SC Portland Industrial Two SRL

Amplasarea terenului şi delimitarea lui este prezentată în plan de încadrare în zonă.

Diversitatea peisajului Zona în care va fi amplasat obiectivul are în vecinătate terenuri agricole si proprietate particulara, SC Portland Romania SRL.

Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificări în utilizarea terenului, impactul acestor schimbări asupra stabilităţii peisajului

Peisajul este partial antropizat, dar folosinţa terenului este industrializata, înainte de intrarea în construcţie a Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati.

Construcţia obiectivului va conduce la crearea unui peisaj industrial modern, cu o arhitectură plăcută, cu desfăşurare preponderent pe orizontală, impusă de rigorile procesului tehnologic.

Terenul din viitorul amplasament al Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati, îşi va schimba utilizarea în teren industrial .

Tab 4.6.1. Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenuluiSuprafaţa, (m2)

Inainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Reculti-vată

1. Agricultură 80.000 0

0

– Teren arabil 80.000 0– Grădini 0 0– Păşuni 0 0

2. Păduri 0 03. Drumuri 0 24.6554. Zone industriale construite 0 38.9955. Ape 0 06. Alte terenuri 0 0

– Vegetaţie plantată 0 16.350– Zone umede 0 0– Teren deteriorat 0 0– Teren nefolosit* 0 0

TOTAL 80.000 80.000 0* teren pentru viitoarele etape de dezvoltare

Raportul dintre terenul natural, sau cel parţial antropizat şi cel din zone urbanizate (drumuri, suprafeţe construite), schimbări ale acestui raport

Raportul dintre terenul natural şi terenul utilizat pentru clădiri, platforme şi drumuri este:

80.000 m2 / 38.995 m2 = 2,05

109

Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentării biotopului, valoarea estetică a peisajului

Peisajul zonei obiectivului, se incadreaza in categoria celor caracteristice campiei. Fragmentarea biotopului prezent se produce prin reducerea suprafeţei agricole prin construcţia Liniilor Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati.

Schimbarea destinaţiei terenului amplasamentului se face cu trecerea de la peisajul arabil la cel industrial. Sub aspect estetic, nu există incompatibilitate pentru modificarea folosinţei terenului arabil cu cel industrial.Deci, peisajul industrial ce se propune să fie extins devine mai unitar şi mai stabil în apropierea comunei, pe o suprafaţă mai extinsă.

Valoarea estetică a peisajului oferită de terenul arabil este destul de mică şi cu totul subiectivă, în plus, pare nefirească în marginea construcţiilor industriale şi drumurilor circulate de maşini de mare tonaj.

Relaţia dintre proiect şi zone protejate

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla într-o zona cu o indelungata activitate industriala. Prin urmare, din punct de vedere al florei, faunei şi habitatelor, spatiul se încadrează în domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă industriala.

Nu sunt consemnate în apropiere nici un fel de arii protejate, păduri sau alte zone cu statut de protecţie.

Relaţia dintre proiect şi zone naturale folosite în scop recreativ

Amplasamentul obiectivului studiat, se afla într-o zona cu o indelungata activitate industriala.Prin urmare, din punct de vedere al potentialului turistic, spatiul se încadrează în domeniul gruparilor antropizate, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă industriala.

Nu sunt consemnate în apropiere nici un fel de obiective cu potential turistic sau zone naturale folosite in scop recreativ.

Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite puncte de observare, numărul şi diversitatea punctelor de observare.

Obiectivul studiat este înconjurat de căi de un drum de acces, care va contribui la transformarea obiectivului într-un reper peisagistic al zonei industriale.

Fezabilitatea, dimensiunile şi măsurile de recultivare sau re-naturalizare a terenului degradat din interiorul şi din afara amplasamentului

La finalizarea lucrărilor de construcţie a halei industriale, terenul din amplasament urmează a fi nivelat, iar spaţiile neutilizate vor fi înierbate şi amenajate pentru obţinerea de spaţii verzi, necesare creerii unui ambient plăcut pentru salariaţi, vizitatori şi pentru observatorii din exterior.

Folosirea terenului din amplasamentul propus, în scop recreativ

Terenul din amplasament nu se va folosi în scop recreativ. Spaţiile verzi care se vor crea au un impact odihnitor pentru persoanele din incintă şi vizitatori.

4.6.2. Surse de poluare a peisajului - Perioada de constructie

110

In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru peisaj sunt reprezentate de :

Depozitarea materialelor de constructii Activitatea de santier

Toate aceste surse de disconfort vor avea un caracter temporar.

4.6.3. Surse de poluare a peisajului - Perioada de functionare

Nu este cazul

4.6.4. Impactul prognozat.

Cuantificarea poluarii peisajului se va face in functie de gradul de afectare a peisajului in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar.

Tab 4.6.2. Cuantificarea poluarii peisajului


1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu peisaj este minim

4.6.5. Măsuri de diminuare a impactului. Tab 4.6.3. Măsuri de diminuare a impactului

Nr.Crt.

Tip activitate / actiune Masuri de reducere a impactului propuse

1. Constructii Armonizarea constructiilor cu peisajul industrial.

111

4.7. Mediul social şi economic

4.7.1. Starea actuală a mediului social şi economic.

Mediul economic

Principalele activitati economice sunt agricultura, industria si comertul.Agricultura ocupa un loc important in activitatea economica a comunei, mai ales ca localitatea beneficiaza de o pozitie geografica favorabila fiind situata la 14 km de Municipiul Bucuresti.

Comuna este alcatuită din satele: Dragomireşti Deal, Dragomireşti Vale şi Zurbaua.

Obiectivul analizat face parte din Parcul industrial Portland. Intreprinzatorii existenti sunt :

- Marval Com ;- Cafe Fortuna ; - Gerola ;

Localitatea detine forta de munca specializata precum si spatii comerciale destinate activitatilor economice in diferite domenii.

Industria nefiind singura, dar avand cea mai mare importanta cunoaste o tendinta de revigorare si stabilizare in anumite ramuri.

La declinul locurilor de munca din industrie se contrapune cresterea numarului salariatilor in ramurile constructiilor si al prestarilor de servicii.

Mediul social

Date demografice:

Populatia comunei este de 4256 locuitori. Tab 4.7.1. Structura etnica a populatiei

Structura etnicaTotal 4256Români 4254Romi 6Altă etnie 1

Tab 4.7.2. Structura populatiei dupa religieStructura dupa religie

112

Ortodoxă 4202Romano-catolică 3Penticostala 4Baptista 4Adventista de ziua a saptea 5Musulmana 4Crestina dupa Evanghelie 14Evanghelică 14Evanghelică de confesiune augustana 1Alta religie 14

4.7.2. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de constructie

In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie Emisii de praf datorate lucrarilor si eroziunii eoliene produsa pe suprafetele decopertate temporar Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in realizarea

lucrarilor )


4.7.3. Influenta asupra mediului social si economic - Perioada de functionare

In perioada de functionare principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

Zgomotul produs de traficul auto Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile

Aceste surse de disconfort vor avea un caracter permanent.

4.7.4. Prognoza impactului.

Cuantificarea poluarii mediului economic si social se va face in functie de gradul de afectare a mediului economic si social in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.7.3. Cuantificarea poluarii peisajului


1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu, mediu economic si social este minim, acceptat


Tab 4.7.4. Măsuri de diminuare a impactului113


1 Utilaje de constructiiInterzicerea lucrului pe timp de noapte

Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

4.8. Nivel de zgomot

4.8.1. Generalitati

Receptori

Zgomotul are efecte negative asupra organismului uman.Are ca rezultat apariţia afecţiunilor cardio-vasculare şi dereglări hormonale.

Efectele patologice ale zgomotului sunt: surditatea traumatică şi perturbări ale sistemului nervos, cu evoluţie lentă sau agresivă.

Expunerea excesivă la zgomot intens şi pe perioade lungi determină surditatea.Zgomotele de peste 65 dB implică modificări psihice manifestate mai ales prin oboseală şi slăbirea atenţiei.

La peste 90 dB se adaugă şi creşterea tensiunii arteriale intracraniene, diminuarea reflexelor, apariţia tulburărilor sistemului cardio-vascular cu instalarea hipertensiunii cronice, tulburări ale aparatului digestiv şi ale glandelor endocrine, accelerarea pulsului şi a ritmului respiraţiei .

Limitele admisibile de zgomot sunt stabilite prin STAS 10009-88.Standardul se referă la limitele admisibile ale nivelului de zgomot în mediul urban,diferenţiate pe zone şi dotări funcţionale, pe categorii tehnice de străzi, stabilite conform reglementărilor tehnice specifice în vigoare privind sistematizarea şi protecţia mediului înconjurător.

Ordinul Ministerului Sănătăţii pentru aprobarea normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei nr.536/1997 precizează:

Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot şi vibraţii şi dimensionarea zonelor de protecţie sanitară se vor face în aşa fel, încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu, măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinţei la 1,5 m înălţime de sol să nu depăşească 50 dB(A).

In timpul nopţii (orele 22,00-6,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) faţă de valorile din timpul zilei.

Pentru şcoli (săli de clasă) nivelul acustic echivalent continuu, măsurat în interiorul clasei cu ferestre închise nu va depăşi 35 dB(A).Aceste valori sunt obligatorii şi pentru alte unităţi de învăţământ şi biblioteci.

Intervalul de perceptie a zgomotului pentru urechea umana este intre 20Hz si 20kHZ.Masurarea zgomotului se face prin evaluarea caracteristicilor fizice si fiziologice si anume :

114

caracteristica spectrala a zgomotului, prin masurarea nivelului de presiune acustica, in dB functie de frecventa, in Hz, masuratorile de fac in benzi de octava cu frecventele centrale de 31,5 – 8000 Hz ;

nivelul global de presiune acustica LIN, masurat in dB.

Limitele maxim admisibile conform STAS 10009/88 (pentru limita incintelor industriale ). Nivel de zgomot interior unitatii functionale din mediu urban 90 dB(A), respectiv curba Cz 85 ; Nivel de zgomot la limita unitatii functionale din mediu urban 65 dB(A), respectiv curba Cz 6 Nivel de zgomot exterior cladirilor aflate in vecinatatea unitatii functionale din mediu urban, la 2m

de fatada 50 dB(A), respectiv curba Cz 45 ; Nivel de zgomot exterior pe strazi si pasaje rutiere :

o strazi de categoria tehnica I magistrala 75-85 dB(A), respectiv curba Cz 70 ;o strada categoria a II de colectare 70 dB(A), respectiv curba Cz 65 ;o strada categoria a III de colectare 65 dB(A), respectiv curba Cz 60 ;o strazi de categoria tehnica IV de deservire locala 60 dB(A), respectiv curba Cz 55 ;

4.8.2. Nivelul de zgomot – Fond de poluare existent

Zgomotul exterior este datorat atât de sursele mobile cat şi de sursele fixe existente în zonele in care urmeaza sa fie construit obiectivul.

Din punct de vedere constructiv si al amplasamentului, instalatiile / utilajele generatoare de zgomot redus nu transmit vibratii la locuintele situate in imediata vecinatate.

4.8.3. Nivelul de zgomot - Perioada de constructie In perioada de constructie principalele surse de disconfort pentru populatie si pentru obiectivele din vecinatate sunt reprezentate de :

Zgomotul produs de traficul auto si lucrarile de constructie Emisii de praf datorate lucrarilor de constructii. Emisii de gaze de ardere generate de sursele mobile ( vehicule si utilaje implicate in realizarea

lucrarilor )


Tab 4.8.1. Nivelul de zgomot - Perioada de constructie

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Nr. surselorde

poluare( estimativ)

Lim

ita

max

imă

adm

isă

Pol

uar

e d

efo

nd


Măsuri de eliminare/reducere

Pe zona obiectivului

Pe zone de

protecţie

Pe zone rezidenţiale

Fără măsuri

Cu măsuri de protecţie

Zgo

mot Excavator 5

65dB

A

65d

BA

65dBA 50dBA Da DaBuldozer 5Basculanta 20

4.8.4. Nivelul de zgomot - Perioada de functionare

Principalele surse de zgomot sunt reprezentate de utilajele tehnologice din cadrul secţiilor productive (liniile de îmbuteliere, instalaţia de umflat preforme), precum şi de unele utilităţi ( centrala termică, staţia de compresoare, staţiile de frig).

Tab 4.8.2. Nivelul de zgomot - Perioada de functionare

115

Tip

ul p

olu

ării

Sursa de poluare

Nr. surselorde

poluare Lim

ita

max

imă

ad

mis

ă

Pol

uar

e d

efo

nd


Măsuri de eliminare/reducerePe zona

obiectivuluiPe zone de protecţie

Pe zone rezidenţialeFără

măsuriCu măsuri

de protecţie

Zgo

mot

Cazan apa calda

2

65dB

A

65d

BA

65dBA 50dBA Nu este cazul

Carcaseantifonate

pentru ventilatoare

Cazan abur 2Compresoare 4

Uscatoare 2Ventilatoare 5Instalaţii de

răcire2

Sirenă de semnalizare

1

Autovehicule10camioane/zi 10 maşini/zi


Datorita specificului de zona industriala pe toate strazile din zona circula vehicule grele apartanand diferitilor agenti economici care isi desfasoara activitatea in zona mai sus mentionata si care sunt surse de zgomot.

Deoarece :

Obiectivul va fi amplasat intr-un parc industrial;

Nivelul de zgomot in zona studiata este influentat de traficul rutier

Cuantificarea poluarii fonice se va face in functie de gradul de afectare a populatiei de catre nivelul de zgomot in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.8.3. Cuantificarea poluarii fonice


1 0 Nula Neafectare




Se poate aprecia ca Impactul produs asupra factorului de mediu zgomot este redus admisibil


Tab 4.8.4. Măsuri de diminuare a impactului


1Pereti exteriori hala

Petii halei trebuie sa fie executati din pereti de tip sandwich care sa asigure o buna izolare fonica

2 Utilaje de constructiiInterzicerea lucrului pe timp de noapte

Interzicerea repararii utilajelor in zonele de lucru

116

4.9. Condiţii etnice, culturale si de patrimoniu

4.9.1. Starea actuală a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu.

Constructia obiectivului se desfasoara intr-o zona în care nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

4.9.2. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de constructie

Nu este cazul

4.9.3. Influenta asupra conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu - Perioada de functionare

Nu este cazul

4.9.4. Prognoza impactului.

Cuantificarea poluarii se va face in functie de gradul de afectare a conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu in zona amplasamentului, printr-un coeficient subunitar

Tab 4.9.1. Cuantificarea poluarii conditiilor etnice, culturale si de patrimoniu


1 0 Nula Neafectare




Se poate considera ca Impactul produs asupra factorului de mediu conditii etnice, culturale si de patrimoniu este inexistent


Nu este cazul.

117

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. Alternative studiate şi justificarea alternativei ce s-a propus.

In cadrul Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului au fost studiate 2 variante:

A. VARIANTA ZERO – Alternativa ”Zero” sau ”nici o acţiune”

B. VARIANTA 1 – Alternativa in care proiectul s-ar realiza.

Corespunzator acestor variante, a fost analizat impactul asupra mediului natural in zona obiectivului. Tab 5.1. Analiza alternativelor

FACTOR DE MEDIU VARIANTA ZERO ESTIMARE VARIANTA 1 ESTIMARE

AER FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM < 1

APA FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM < 1

SOL FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM < 1

SUBSOL FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM < 1

ZGOMOT FARA IMPACT 0 IMPACT MINIM < 1

BIODIVERSITATE FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

PEISAJ FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC

FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

CONDITII CULTURALE SI ETNICE

FARA IMPACT 0 FARA IMPACT 0

Aspecte de mediu

VariantaComentarii

Nici o actiune Realizarea ProiectuluiApa Nu exista alimentare cu apa si

retea de canalizareImplica realizarea alimentarii cu apa si a canalizarii

Aer Amplasamentul face parte din Impact minim pe termen scurt Proiectul introduce 118

zona industriala iar nivelul de poluare a aerului este influentat de activitatile agentilor economici deja existenti din vecinatate si de traficul rutier.

asupra calitatii aerului provocat de activitatile de constructie (pulberi si emisii de gaze de ardere), si de activitati de reparatii (pulberi si emisii de gaze de ardere);

surse noi de poluare a aerului, dar vor fi controlate si mentinute in limite care sa asigure siguranta comunitatii adiacente

Sol Categoria actuala a terenului de folosinta – arabil curti conform PUG / RLUSe vor mentine pe termen lung conditiile actuale, adica utilizare agricola relativ neperturbata a solului

Schimbarea categoriei de folosinta a terenului nu va avea impact asupra solului prin ocuparea terenului cu constructii, activitatea ce se desfasura in obiectiv nu genereaza poluare potentiala pentru sol

Subsol In zona amplasamentului nu exista constructii subterane

Activitatea in obiectiv nu implica constructii subterane

Biodiversitate

Fara impact Amplasamentul este antropizat, cu un caracter specific ecosistemelor urbane, cu folosinţă industriala.

Nu sunt consemnate în apropiere nici un fel de arii protejate, sau alte zone cu statut de protecţie.

Peisaj Valoarea estetică a peisajului oferită de terenul arabil este destul de mică şi cu totul subiectivă, în marginea construcţiilor industriale şi drumurilor circulate de maşini de mare tonaj.

Schimbarea destinaţiei terenului amplasamentului se face cu trecerea de la peisajul agricol la cel industrial.

Sub aspect estetic, nu există incompatibilitate pentru modificarea folosinţei terenului agricol cu cel industrial.

Mediusocial -

economic

Impact semnificativ generat asupra locurilor de muna si investitiilor , ducand la accelerarea inrautatirii conditiilor socio- economice

Desfasurarea activitatilor industriale in zona studiata va crea noi locurile de munca

Desfasurarea activitatilor va avea un impact pozitiv prin contributia la bugetul local al Comunei Dragomiresti Vale.

Zgomot si vibratii

Amplasamentul este deja influentat de nivelul de zgomot produs de activitatile agentilor economici existenti din vecinatate si de traficul rutier

Conform masuratorilor de zgomot realizate in obiectiv, nivelul de zgomot este sub limitele admisibile, iar activitatile se vor desfasura in incinta inchisa

Proiectul introduce surse noi de zgomot si vibratii pe termen scurt, dar acestea vor fi controlate.

Patrimoniu cultural

Zona în cauza nu detine obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

Activitatea nu are impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,arheologic sau a monumentelor istorice.

5.2. Alternative de amplasament studiate

Proiectul analizat în cadrul prezentului SI nu a studiat si alte alternative de amplasament a liniilor de fabricatie fata de cea propusă. S-a procedat în acest fel, întrucât beneficiarul proiectului avea în proprietate încă de la început amplasamentul. In acest context nu avea nici un sens studierea altei alternative de amplasament.

5.3. Alternative tehnologice

119

Proprietarul viitoarei fabrici de bauturi racortoare, deţine tehnologia de fabricare a bauturilor racoritoare, fapt pentru care identificarea şi analizarea unei alte alternative tehnologice nu a mai avut obiect.

Tehnologia ce va fi implementată la Dragomiresti Vale este o tehnologie modernă, cu consumuri şi pierderi reduse, atât de materii prime, cât şi de energie, al cărei impact asupra mediului se situează în limitele celor mai bune tehnici aplicate la nivel mondial în profil.

5.4. Alternative de utilitati studiate

Proiectul analizat în cadrul prezentului SI nu a studiat si alte alternative de utilitati pentru construirea liniilor tehnologice, fata de cea propusă.

6. MONITORIZAREA

6.1. Aer 6.1.1 Emisii Tab 6.1. Monitorizare factor de mediu aer – emisii

Nr. Crt.

Indicatori Frecventa Metoda de analiza

1. Pulberi trimestrialSR EN 13284-1/2002

2. Oxizi de sulf (SO2) trimestrial

SR EN 14181:2004SR ISO 7935:2005

SR ISO 4221:2000/SR ISO6767:2000

3.Oxizi de azot (NOx) trimestrial

SR EN 14181:2004SR EN 14181:2004SR ISO 11564:2005

6.1.2 Imisii Tab 6.2. Monitorizare factor de mediu aer – imisiiNr. Crt.


1 Dioxid de sulf semestrialSR ISO 4221:2000SR ISO 6767:2000

2 Dioxid de azot semestrial STAS 10329/1975

3 Pulberi sedimentabile semestrial STAS 10195/1975

NOTA: Se vor determina emisiile difuze, ca imisii la limita amplasamentului, respectand standardele de calitate pentru aer ambiental.

120

6.2 Apa Tab 6.3. Monitorizare factor de mediu apaNr. Crt.


1 Temperatura trimestrial -

2 pH trimestrial SR ISO 10523/1997

3 Materii in suspensie trimestrial STAS 69531981

4 Consum chimic de oxigen (CCO-Cr) trimestrial SR ISO 60601996

5 Substante extractibile cu eter de petrol trimestrial STAS 75871996

6 Detergenti anion activi biodegradabili trimestrialSR ISO 7875/1996SR EN 903/2003

6.3 Deseuri

6.3.1 Titularul va aplica procedee de minimizare a cantitatilor de deseuri produse.6.3.2 Nu trebuie eliminate/recuperate alte deseuri nici pe amplasament, nici in afara amplasamentului fara acordul prealabil scris al Agentiei pentru Protectia Mediului Ilfov.6.3.3 Deseurile trimise in afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare vor fi transportate doar de o societate autorizata pentru astfel de activitati. 6.3.4 Un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus în orice moment la dispoziţia persoanelor autorizate ale Agenţiei pentru inspecţie, trebuie păstrat de către titularul autorizaţiei. 6.3.5 Acest registru trebuie să conţină minimum de detalii cu privire la:

Cantităţile de deşeuri gestionate pe amplasament, însoţite de codul din Codul European al Deşeurilor pentru deşeurile transportate.

Numele agentului şi transportatorului de deşeuri şi detaliile lor de autorizare (să includă adresa instalaţiei finale destinate eliminării/recuperării deşeurilor).

Confirmarea scrisă a transportatorului privind acceptarea şi eliminarea/recuperarea oricăror transporturi de deşeuri periculoase şi locul de depozitare/eliminare.

6.4 Zgomot

Masuratorile de zgomot se efectuează conform STAS 6161/3-1982 de catre laboratoare acreditate, o data pe an.

6.5 Apa freatica

Se va monitoriza calitatatea apelor freatice pritr-un foraj de monitorizare amplasat imediat in apropriere de rezervorul de combustibi.l

6.6 Alte obligatii privind monitorizarea

6.6.1. Probele trebuies prelevate in conditii de exploatare in care emisiile sunt maxime, cu identificarea sectiunii (izocinetica) adecvata pentru prelevare.6.6.2 Frecventa, metodele si scopul monitorizarii, prelevarii si analizelor, asa cum sunt prevazute pot fi modificate doar cu acordul scris al APM Ilfov dupa evaluarea rezultatelor testarilor .

121

6.6.3. Titularul autorizatiei trebuie sa asigure accesul sigur si permanent la punctele de prelevare si monitorizare. Amplasarea punctelor de masurare a emisiilor de poluanti atmosferici se face conform Ord Nr.462/1993 – Nota Metodologica privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.6.6.4 Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calitatii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

7. SITUAŢII DE RISC

7.1. Riscuri Potentiale

RISCUL DE SEISMICITATE

Amplasamentul se situeaza intr-o zona cu risc seismic ridicat - 81, pe scara MSK, conform STAS 11100/1-93 51 0 valoare de varf a acceleratiei terenulul ag = 0.24 g, pentru cutremnure cu intervalulmediu de recurenta IMR = 100 ani cu perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1.0 - 1.6 sec.

Din punct de vedere geotehnic in adancime s-au identificat strate cu nisipuri fine saturate care ar putea deveni lichefiabile in timpul seismelor.

De aceea toate construcţiile de pe amplasament s-au prevăzut a rezista la asemenea cutremure, rezistenţa la seism fiind prevăzută conform zonării seismice a teritoriului României.Gradul de seismicitate al zonei, conform P-100 este VIII.

RISCUL DE INSTABILITATE

A fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potentialului si probabilitatii de producere a alunecarilor de teren din Ghid pentru identificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor, refacere si protectie a mediulul, indicativ 0T006-97, caseta 17 si este practic 0

RISCUL DE INUNDABILITATE In perioadele cu precipitatii abundente apa din canalul principal deverseaza pe zona depresionara adiacenta.Canalele de irigatie sufera colmatari in timp si sunt invadate de vegetatie ierboasa sau de arbusti.

RISCUL GEOTEHNIC

122

Prezenta argilelor active, cu umflari si contractii mari pana la adancimea de 2.00 m (zona de influenta a variatiilor climatice), reprezinta un risc de tasare a terenului in perioadele secetoase si variatii de volum in perioadele umede, care induc tensiuni in structura de rezistenta a constructiilor si avarierea lor.

Depozitele proluviale argiloase - prafoase - nisipoase, au un indice de consistenta situat in intervalul 0.50 - 0.75 - plastic consistent si reprezinta pamanturi cu compresibilitate mare si tasari mari.

Stratificatia incrucisata, cu o variatle mare a litologiei si a carcateristicilor fizico - mecanice ale terenului pe orizontala si pe verticala, constituie un factor de risc, prin situarea constructiilor pe strate diferite.

RISCURI ANTROPICE

Lipsa unor amenajari minimale de protectie impotriva actiunii exeroltate de apele meteorice asupra drumurilor de exploatare existente;

Starea total neoorespunzatoare a drumurilor de exploatare existente; Prezenta in vecinatatea nord-vestica, a unei ferme de pasari, sursa potentiala de poluare aer, sol,

ape freatice; Zona studiata este strabatuta la nord de o linie electrica de inalta tensiune 110 KV, iar in

vecinatatea sudica de o conducta magistrala de transport gaze naturale, echipamente care prezinta riscuri tehnologice si impun zone de protectie.

7.2. Accidente potenţiale.

Incidentele nedorite se produc, în general, datorită defectării unor utilaje sau a nerespectării Normelor de Protecţia Muncii şi /sau a disciplinei de producţie.Accidentele în funcţie natura acestora pot fi de mai multe tipuri:

accidente de natură mecanică, accidente electrice, accidente chimice, pericole de incendiu,

Accidentele de natură mecanică afectează în principal personalul direct implicat în aceste accidente.Sursele principale ale acestor accidente mecanice sunt:

circulaţia autovehiculelor in zonele de lucru. utilajele în mişcare in zonele de lucru.

Accidente de circulaţie datorate circulaţiei autovehiculelor în incinta zonei de lucru se pot solda cu consecinţe grave asupra celor implicaţi.Limitarea vitezei poate reduce acest risc la un nivel minim.

Accidentele de natură electrică sunt de fapt electrocutările.Ca sursă de accidente de natură electrică sunt toate utilajele acţionate de energia electrică, şi bineînţeles sistemul de distribuţie a energiei electrice.

Riscurile unor electrocutări există în special în cazul personalului de întreţinere utilaje şi a personalului de întreţinere a instalaţiilor electrice.

Evitarea aproape în totalitate a unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bună calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la instalaţiile electrice.

Accidentele de natură electrică respectiv electrocutările, pot duce la arsuri foarte grave ale celor implicaţi sau la deces

Accidentele sau incidentele de natură chimică.Sursele potenţiale sunt substanţe chimice şi materiale

123

combustibile existente pe amplasament.

Pericole de incendiu. Sursele potenţiale de foc sunt substanţe şi materiale inflamabile existente pe amplasament.

7.3. Evaluarea riscului prezentat de substanţele periculoase prezente pe amplasament – SEVESO II

O evaluare globală a riscului reprezentat de substanţele chimice periculoase ( periculozitate dată de toxicitate, inflamabilitate şi de pericolul de explozie) se poate realiza conform metodologiei date de HG 804/2007, preluată după metodologia europeană Seveso II.

Hotărârea Guvernului României Nr. 804/2007 reglementează controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Acest act normativ reglementează strict activităţile care implică cantităţi de substanţe periculoase care depăşesc anumite cantităţi, aşa zisele cantităţi relevante.

Tab 7.1. Substanţele periculoase prezente pe amplasament

Substanta periculoasaCantitate depozitata

(tone)Cantitate relevanta

(tone)Mod de depozitare

Acid sulfuric 1,9 5

Depozit de substanţe chimice situat in

amplasament; depozitul este îngrădit cu plasă de sârmă şi închis cu

lacăt.

Soda caustica 0,78 5Saci cu fulgi de sodă caustică se face pe

paleţi din lemn

Hipoclorit de sodiu 0,31 50

Depozit de substanţe chimice situat in

amplasament; depozitul este îngrădit cu plasă de sârmă şi închis cu

lacăt.

Motorina 12 5000

Rezervor metalic amplasat subteran, în

cuvǎ din beton armat şi susţinut pe radiere din

beton armat.

Gaz metan 0,011 50Conducte de gaz metan şi în staţia de reducere

presiune.

GPL 5 50

Depozit situat in amplasament; depozitul

este îngrădit cu plasă de sârmă şi închis cu

lacăt.

124

Pentru a stabili dacă obiectivul analizat in prezentul raport se încadrează în domeniul de aplicare a prevederilor HG 804/2007, preluată după metodologia europeană Seveso II, se calculează suma:

q1/Q1 + q2/Q2 + … + qn/Qn

unde:

qi – cantitatea de substanţă periculoasă,Qi – cantitatea relevantă de substanţă periculoasă,

Obiectivul intră sub incidenţa acestui act normativ dacă suma este egală sau mai mare de 1.

La Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare această valoare se calculează prin însumarea factorilor celor sase substanţe periculoase:

q H2SO4 /Q H2SO4 + qmotorină/Qmotorină + qsoda caust/Qsoda caust + qNaOCl /QNaOCl + qmetan/Qmetan + qGPL/QGPL = 1,9/5 + 12/5000 + 0,78/5 + 0,31/50 + 0,011/50 +5/50 = 0,640Această valoare de 0,640 este mai mică decât 1.

Se poate afirma că Fabrica de imbuteliere bauturi racoritoare NU se va incadra sub incidenţa HG 804/2007.

7.4. Planuri pentru situaţii de risc. Măsuri de prevenire a accidentelor

Reducerea riscului producerii unor accidente care pot conduce la poluări ale mediului sau accidentarea personalului, va fi responsabilitatea antreprenorului, care va prevede măsuri şi reguli de siguranţă.

Principalele direcţii care sunt prevăzute la minimizarea riscului de accidente sunt următoarele:

Utilajele vor funcţiona cu parametri în limite acceptabile. Toate substanţele chimice vor fi depozitate conform normativelor în vigoare. Muncitorii fiecărui loc de muncă vor fi calificaţi si instruiti pentru a cunoaste toate regulile

referitoare la locul de muncă. Personalul va fi pregătit pentru a interveni în cazul unor incidente, fiecare angajat cunoscând

procedurile şi responsabilităţile pe care le are. Va fi prevăzut un plan de mentenanţă preventivă, care să reducă la minimum probabilitatea

opririlor neprogramate care pot duce la apariţia unor incidente. Se vor elabora proceduri de oprire în siguranţă pentru fiecare utilaj.

Vor fi prevăzute proceduri de urgenţă stabilite împreună cu instituţiile specializate: pompieri,poliţie, ambulanta, etc.

Având în vedere cele de mai sus, pentru asigurarea condiţiilor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, la realizarea aductiunii de apa antreprenorul va avea in vedere măsuri pentru prevenirea şi intervenţia, în cazul producerii unui incendiu ( echiparea zonelor de lucru cu stingătoare cu CO2 şi cu spumă chimica )

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul elaborării lucrării nu s-au înregistrat dificultăţi majore care să prejudicieze obiectivitatea şi concluziile analizei de impact asupra mediului.

La dispoziţia elaboratorului au fost puse datele şi informaţiile tehnice pe care titularul le-a deţinut până la acel moment, astfel încât evaluarea de impact să acopere toate domeniile de analiză.

125

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

9.1. Date generale

Titularul proiectului

Titularul obiectivului analizat este SC Quadrant Amroq Beverages SRL, cu sediul în Bucuresti, Şoseaua Viilor, Nr.55, sector 5, Telefon 021/337.32.69, Fax 021/336.32.06.

Autorul atestat al Studiului de Impact

Autorul atestat al Studiului de Impact asupra Mediu este :

SC Hexon Engineering SRL – Evaluator Principal, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile,Certificat de Atestare – Cod EIM – 04 – 476/10.12.2007, cu sediul in Campina, Bd.Carol I, Nr. 11, Bl. P4, Sc. A, Ap. 2, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

Marinache Aurel – Evaluator Asistent, atestat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Certificat de Atestare – Cod EIM – R – 02 – 069/27.02.2007, cu sediul in Campina, Bd. Carol I, Nr. 8, Bl. 1C, Sc. A, Ap.10, Jud. Prahova, Tel / Fax: 0244 / 372.560.

Denumirea proiectului

Denumirea obiectivului de investitii este - Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC Quadrant Amroq Beverages SRL – Comuna Dragomiresti Vale – Jud.Ilfov.

9.2. Descrierea proiectului

SC Quadrant Amroq Beverages SRL intentioneaza sa construiasca - Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati - SC Quadrant Amroq Beverages SRL - Comuna Dragomiresti Vale – Jud.Ilfov.

126


Conform PUZ aprobat terenul in cauza se afla in zona industriala si de depozitare cu Hmax = 15 m.

Suprafata construita = 38.995 m2



POT = 0,39 CUT = 0,543



Lateral si spate, constructiile se vor alinia la minim H/2.Se va respecta zona de protectie sanitara fata de apeductul NH Dragomiresti – Chitila.Toate reglementarile PUZ sunt respectate.A. Constructii


Suprafata construita = 1272 m2.Suprafata desfasurata = 5088 m2.Cladire in regim de inaltime P + 3, cu trama modulara 9 x 6.Structura: stalpi din beton armat monolit, grinzi de planseu metalice, sarpanta acoperis metalica.




Local tehnic




Copertine

127


Structura: stalpi din beton armat, sarpanta metalica, invelitoare din tabla cutata. Pe conturul exterior, protectie din tabla cutata.

Adapost ALA


Amenajari incinta

Terenul se va amenaja ca o platforma orizontala la o cota care sa permita atat racordul la drumurile din afara incintei, dar si sa faciliteze racordul pentru canalizarile incintei.Platformele betonate, drumurile si spatiile verzi se vor dimensiona astfel incat sa se incadreze in criteriile stabilite in reglementarile PUZ.






Imprejmuirea



B. Instalatii

Hala de productie, localul tehnic si cladirile social-administrative vor dispune de toate dotarile necesare unei bune functionari in conditiile igienico-sanitare si de securitate, conform reglementarilor romanesti.

Instalatii termice



128


Pentru tehnologie se prevede o centrala de preparare a apei supraincalzita.Anumite zone tehnologice si de depozitare dispun de agregate frigorifice de mare capacitate.Spatiile de birouri si unele zone tehnologice ( laborator ) vor fi climatizate.

Instalatii sanitare



Statia de pompare va asigura prin intermediul retelelor de distributie apa necesara la punctele de consum ale tuturor categoriilor de consumatori: tehnologie, igienico-sanitare, grupuri sanitare, vestiare, bucatarii, hidranti interiori, hidranti exteriori, sprinklere unde este impus de norme, udat spatii verzi.

Retele canalizare






In final toate apele rezultate ( potential curate ) din amplasamentul obiectivului studiat se vor evacua in raul Dambovita.

Statii de epurare





129




Retelele interioare si exterioare vor fi asigurate ca protectie, prin legarea la pamant; de asemenea, se va monta instalatie de paratrasnet pe cladire.Se vor prevedea circuite electrice pentru iluminat, alimentarea echipamentelor aferente cladirilor, circuite de forta pentru echipamentele tehnologice, circuite de priza de folosinta comuna, atat in zonele de productie, cat si in cele social-administrative.

9.3. Metodologia de evaluare a impactului asupra factorilor de mediu

Evaluarea impactului provocat de constructia obiectivului analizat s-a realizat utilizând legislaţia românească şi cea din Uniunea Europeană.Impactul asupra factorilor de mediu de bază s-a cuantificat prin calculul indicelui de impact care este raportul dintre concentraţia poluanţilor emişi în mediu ca urmare a activităţii desfăşurate în obiectiv şi concentraţia maxim admisibilă stabilită prin legislaţia din domeniu.

Valorile subunitare ale indicelui de impact evidenţiază un impact în limitele admise în timp ce valorile supraunitare evidenţiază un impact peste limitele admise.

9.4. Impactul prognozat asupra mediului

Prognoza impactului provocat de constructia aductiunii de apa si influenta asupra factorilor de mediu a condus la formularea următoarelor concluzii:

Tab 9.1. Impactul prognozat asupra mediului

FACTOR DE MEDIU INDICE DE IMPACT IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

APA 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT

AER 0 - 50 IMPACT MINIM ACCEPTAT

SOL 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT

SUBSOL 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT

BIODIVERSITATE 0 NU SE PRODUCE IMPACT

PEISAJ 0 NU SE PRODUCE IMPACT

MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC 0 NU SE PRODUCE IMPACT

ZGOMOT 0,1 – 0,4 IMPACT MINIM ACCEPTAT

CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU

0 NU SE PRODUCE IMPACT

130

Indicele Global de Impact

Evaluarea globala a mediului se bazeaza pe realizarea unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergetic, sub forma unei figuri geometrice, in functie de numarul factorilor de mediu analizati.Indicele starii de poluare globala a mediului ( IPG

) rezulta din raportul:

IPG = SI / SR

unde :

- SI – starea ideala- SR – starea realaPentru indicele global de poluare s-a intocmit urmatoarea scara de valori:

Tab 9.2. Indicele global de poluare

Tip de mediu Efecte asupra Mediului

I = 1 Mediu natural neafectat de activitatea umana

2 < I < 3 Mediu supus activitatii umane in limite admisibile

3 < I < 4Mediu afectat de activitatea umana, provocand

tulburari formelor de viata

I = 4 Mediu degradat, impropriu formelor de viata

Tab 9.3. Cuantificarea impactului

FACTOR DE MEDIU NOTA DE BONITATE

APA 2

AER 2

SOL 2

SUBSOL 2

BIODIVERSITATE 1

PEISAJ 1

MEDIU SOCIAL SI ECONOMIC 1

ZGOMOT 2

131

CONDITII ETNICE, CULTURALE SI DE PATRIMONIU

1

9.5. Măsuri de diminuare / eliminare a impactului negativ

S-au făcut recomandări de reducere a impactului asupra factorilor de mediu acolo unde a fost cazul.

9.6. Situaţii de risc şi planul de acţiune în situaţii de risc

Titularul activitatii are obligativitatea de a elabora un Plan de interventii pentru situatii de urgenta pentru activitatea de constructie si functionare a obiectivului, in conformitate cu prevederile legislative in vigoare.

9.7. Concluzii

Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului s-a făcut pe baza normelor şi reglementărilor naţionale şi europene folosind documentaţia pusă la dispoziţie de beneficiar, precum şi datele din literatura de specialitate, ghiduri, normative şi enciclopedii.

Obiectivul de investiţii al SC QUADRANT AMROQ BEVERAGES SRL – Linii Tehnologice Productie Bauturi Racoritoare, Birouri si Utilitati – Comuna Dragomiresti Vale Jud. Ilfov – NU REPREZINTĂ o sursă majoră de riscuri industriale sau ecologice, recomandarile facute in prezentul raport pentru diminuarea impacturilor, reducand nivelul riscului la un nivel minim acceptabil.

Se propune eliberarea Acordului de Mediu.

0.00

4.00AER

APA

SOL

SUBSOL

BIODIVERSITATEPEISAJ

MEDIU SOCIAL SIECONOMIC

ZGOMOT

CONDITII ETNICE,CULTURALE SI DE

PATRIMONIU

STARE IDEALA STARE REALA

132

raport

Documents