Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântQuin Sherrer şi Ruthanne Garlock

lifePUBLISHERS INTERNATIONAL

Originally published in English as A Woman's Guide to Spirit-FilledLiving by Quin Sherrer & Ruthanne GarlockCopyright © 1996 by Quin Sherrer 8c Ruthanne GarlockPublished by Servant PublicationsAnn Arbor, Michigan 48107, USA.SIS ZondervanPublishingHouseA Christian Conimunications CompAny

Dacă nu există alte precizări, citatele biblice sunt luate din SfântaScriptură, traducerea D. Cornilescu.Drepturile de autor pentru ediţia în limba română:© 2001, 2003 LIFE PUBLISHERS INTERNATIONALSpringfield, Missouri, SUAşi LIFE PUBLISHERS ROMÂNIAStr. Ady Endre nr. 33, 3700 Oradea, RomâniaTel. (0259) 136 264, fax (0259) 447 180E-mail: liferom@rdslink.roWeb site: www.liferomania.roToate drepturile rezervate.Traducerea: Fidelia StroieEditarea: Dorin ComariţăTehnoredactarea: Cornelia CostiCoperta: Ionel SocaciuDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiSHERRER, QUINGhidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt / QuinSherrer, Ruthanne Garlock, - Oradea: Life, 2001p. 268; 20,5 cm.ISBN 973-99871-8-4I. Garlock, Ruthanne28:3-055.2Romanian Edition.Printed in România by Tipografia LES srl3900 Satu Mare, str. Arenei nr. 16tel./fax: (0261) 768 352e-mail: gabriel_les@zappmobile.ro„încă o dată, două dintre cele mai respectate femei ale lui Dumnezeudin vremea noastră au scris o altă carte practică şi totuşi profundă,pentru femei. Acest ghid s-a născut din experienţa lor şi prezintăînţelegerea pe care au dobândit-o precum şi relatări alte diferitelorincidente din propria viaţă destinate să ofere încurajare, înţelegere,autenticitate şi claritate pentru fiecare femeie care doreşte să trăiascăo viaţă plină de Duhul Sfânt."ELIZABETH (BETH) ALVES

PREŞEDINTA ORGANIZAŢIEI INTERCESSORS INTERNATIONAL

„Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt este o carte care tre-buie citită de toate femeile ocupate. Quin şi Ruthanne au făcut legă-tura între frumuseţea unei femei şi puterea lui Dumnezeu carelucrează în ea. Există aici multe ilustraţii dătătoare de viaţă care suntnepreţuite pentru cititoare. M-am bucurat foarte mult de ele."BOBBYE BYERI.E

PREŞEDINTA NAŢIONALA PENTRU S.U.A., AGLOW INTERNATIONAL

„Această carte foarte informativă este echilibrată în abordarea sapractică referitoare la viaţa plină de Duhul. Este uşor de citit şi va fiîn mod sigur o unealtă utilă atât pentru femeile întoarse de curândla Hristos cât şi pentru credincioasele mature. Multe vor descoperică aceasta este o carte care nu poate lipsi din bibliotecile lor."PASTOR TED HAGGARD

NEW LIFE CHURCH, COLORADO SPRINGS, SUA„Inspiraţie, încurajare şi ajutor de fiecare zi pentru femei şi de lafemei care preţuiesc umblarea în Duhul."RUSSELL P. SWTTLER

REGTOR ŞI PROFESOR DE NOUL TESTAMENT

FULLER THEOLOGICAL SEMINARY, PASADENA, CA, SUA„Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt este un dar minunatpentru trupul lui Hristos! Aceasta dezvăluie adevărul profund şi leîmputerniceşte pe femeile de toate felurile pentru o slujire rodnicăprin utilizarea multor ilustraţii din vieţile femeilor pline de DuhulSfânt care îl slujesc pe Dumnezeu într-un mod remarcabil. Indife-rent dacă eşti femeie sau bărbat, Quin şi Ruthanne îţi vor atingeinima şi te vor determina să acţionezi într-un mod de neuitat."C. PETER WAGNER

FULLER TIIEOLOGICAL SEMINARY, PASADENA, CA, SUAîn amintirea mamei lui QuinJewett Lammon MooreŞi

în cinstea mamei lui RuthanneHazel McBee SandidgePrecum şi a multor altor femei, mentori şi învăţătoare care ne-au încurajat mereu şi ne-au învăţat lecţii importante despreviaţa plină de Duhul Sfânt.Eu (Quin) îi mulţumesc în mod special reverendului ForrestMobley şi reverendului Peter Lord pentru îmbogăţirea de-alungul multor ani a umblării mele în rugăciune. De asemeneaîi mulţumesc pastorului meu de acum, reverendului DutchSheets, pentru încurajarea sa şi sprijinului său în rugăciune.Eu (Ruthanne) îmi exprim aprecierea pentur hrana spiritvialăşi îndrumarea primită de la fostul reverend John Stubblefieldşi de la Lydia, soţia acestuia, care mi L-au prezentat pe DuhulSfânt şi m-au păstorit în anii creşterii mele spirituale.

CuprinsIntroducere.......................................111. în întâmpinarea Duhului Sfânt....................132. Darul extraordinar al lui Dumnezeu..............313. Reînnoirea din interior spre exterior..............494. De ce să vorbim în alte limbi?....................695. Cultivând roadă Duhului.....................89

6. Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire..........1157. Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt.....1438. Rugăciunea prin Duhul.........................1659. Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu......18510. Umblarea prin Duhul...........................20911. Evitarea capcanelor............................22912. Proclamarea Veştii Bune!........................251Bibliografie recomandată..........................265

Introducere' I xistenta acestei cărţi este rezultatul tangibil al lucrăriiC^Duhului Sfânt. El ne-a dovedit-o în mod personal (nouă,lui Quin şi Ruthanne) că poate să-1 reînnoiască pe flecarecredincios în parte, poate să-Şi împartă darurile Sale mădu-larelor trupului lui Hristos şi poate să aducă unitate întrecreştinii proveniţi din medii teologice foarte diferite.Am învăţat că viaţa plină de Duhul înseamnă mult inai multdecât să îmbrăţişezi un manual de teologie despre DuhulSfânt.Eu (Ruthanne) am crescut în tradiţia penticostală şi amabsolvit un colegiu biblic penticostal. Tot acest context al meum-a determinat să cred că denominaţiunea din care făceamparte avea o înţelegere superioară a adevărului spiritual.Aproape toate rudele din partea părinţilor mei făceau partedin denominaţiunea din care a plecat mama şi tata atuncicând au fost botezaţi cu Duhul Sfânt. întotdeauna am simţit căne privesc de sus datorită crezului nostru. Acelaşi lucru s-aîntâmplat şi în relaţiile mele cu colegii din şcoala publică,unde am avut foarte puţini prieteni apropiaţi. Bineînţeles, datfiind faptul că refuzau să accepte ceea ce credeam eu despreDuhul Sfânt, eu consideram că ei sunt inferiori. Cât de per-versă poate fi această mândrie spirituală!Eu (Quin), pe de altă parte, provin din marginea opusă aspectrului denominaţional. Privind în urmă la generaţii, toţiînaintaşii mei au slujit în cadrul unor biserici tradiţionale pre-dominante. Eu credeam că penticostalii nu numai că au odoctrină greşită, dar şi că este posibil să fie „nebuni" datorităfaptului că practică vorbirea în alte limbi.1112 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântIn mod normal, noi două nu am fi putut ajunge niciodată săfim prietene, cu atât mai puţin partenere în rugăciune şi coau-toare. Dar am ajuns să înţelegem că dacă ne recunoaştemgreşelile, lăsăm la o parte mândria şi ideile dogmatice şi nedeschidem pentru lucrarea interioară a Duhului Sfânt şi a re-velaţiei Sale prin Cuvântul lui Dumnezeu, putem să depăşimbariere formidabile. Am simţit împreună cum s-a schimbatmodul în care ne privim pe noi înşine, modul în care îi privimpe ceilalţi credincioşi şi modul în care II înţelegem pe DuhulSfânt.Am învăţat că, în dorinţa noastră după darurile spirituale,

trebuie să urmăm calea dragostei (vezi 1 Corinteni 14:1).Procedând astfel, putem împlini porunca lui Isus de-a ne iubiunii pe alţii, aşa încât lumea să cunoască că suntem uceniciiSăi (vezi Ioan 13:34-35).Vei întâlni pe paginile acestei cărţi o mulţime de femei alecăror vieţi au fost atinse şi transformate de puterea DuhuluiSfânt. Vei întâlni femei din Biblie, femei din istoria recentă şifemei asemenea celor de lângă tine. Vei descoperi că toatefemeile credincioase - indiferent de rasă, cultură, momentulistoric sau contextul religios - au o legătură comună în Per-soana lui Isus Hristos şi lucrarea Duhului Său Cel Sfânt.în esenţă, viaţa plină de Duhul înseamnă strădania de a trăiaşa cum a trăit Isus când umbla pe pământ.—Quin Sherrer şi Ruthanne GarlockDallas, TexasUNU

în întâmpinareaDuhului SfântAceştia [Petru şi Ioan] au venit la samariteni şi s-aurugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt. Căci nuSe pogorăse încă peste nici unul din ei, ci fuseserănumai botezaţi în Numele Domnului Isus.Fapte 8:15-16Cerându-I Duhului Sfânt să lucreze mai profund în vieţilenoastre, ale celor care tânjesc după mai mult din Dum-nezeu, vom putea descoperi un nou nivel al trăirii supra-naturale. Este vorba de ceea ce am experimentat eu (Quin)într-o seară la o bisericuţă din Destin, Florida. Plecasem laDestin ca să-i fac o vizită mamei mele şi acolo am învăţat căDuhul Sfânt doreşte să locuiască pe deplin în fiecarecredincios.Descoperirea noului adevărServiciul de închinare era ceva cu totul străin pentru mine.Bărbaţi şi femei îşi ridicau mâinile ca laudă înaintea luiDumnezeu. Adunarea începuse să cânte din Biblie. Totul mise părea copleşitor. M-am încruntat şi i-am aruncat mamei oprivire întrebătoare în timp ce toată lumea cânta. „Suntmelodii cântate pe versete biblice", mi-a şoptit ea cu zâmbetulpe buze, apoi a început să cânte împreună cu ceilalţi.După multe şovăieli am fost de acord în cele din urmă săvizitez împreună cu mama Biserica Episcopală Sfântul Andrei,doar pentru că ea insista să mă convingă că este un mod bun1314 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântşi plăcut de a-ţi petrece o seară de joi. In plus, cu această oca-zie dorea să mă întâlnesc cu câţiva dintre noii ei prieteni.Ea ne crescuse într-o biserică liturgică - deşi nu era episco-pală. Nu îmi amintesc să fi existat vreun timp în care să nu-Lfi iubit pe Isus sau să nu mă fi rugat Tatălui. Insă Duhul Sfânt

era doar menţionat.Eram obişnuită cu o formă rigidă de închinare, în care laînceput întreaga adunare cânta următoarea doxologie:Lăudaţi pe Dumnezeu, căci de la El vin toate binecuvântările;Lăudaţi-L toate făpturile de jos de pe pământ;Lăudaţi-L în locurile cele înalte, toate oştirile cereşti;Lăudaţi pe Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt!Preotul începea întotdeauna slujba cu o rugăciune, urmândca apoi noi să cântăm trei imnuri vechi, mult îndrăgite, săaşezăm cu un gest venerabil darurile noastre în farfuriile deargint, să ascultăm o predică de douăzeci de minute şi să ple-căm îndată ce era rostită binecuvântarea de sfârşit. Stăteam ooră duminică dimineaţa şi apoi eram deja pregătiţi pentrumasa de prânz.Aveam puţin peste treizeci de ani şi trei copii pe care,împreună cu soţul meu, îi creşteam în aceeaşi tradiţie. Daraici, în această biserică mică şi neîncăpătoare, cu oameni carestăteau înghesuiţi pe intervale, am intrat pentru prima dată înprezenţa Duhului Sfânt.Priveam uimită la un bătrânel care avea mâinile ridicate şi aînceput deodată, cu o voce caldă, să-L laude pe Domnul, întimp ce lacrimile îi curgeau şiroi pe obraji. „Isuse, Te iubesc!Isuse, Te laud! Isuse, îţi mulţumesc că mi-ai pregătit o calespre cer", şoptea el. Mă captiva tot ceea ce vedeam şi auzeam.• Deşi serviciul a durat mai mult de două ore, mi s-a părut că aufost doar câteva clipe. Ştiam în inima mea că aceşti oameni îlcunosc pe Isus într-o profunzime pe care eu nu am atins-oniciodată şi îmi doream mult să am ceea ce aveau ei.în întâmpinarea Duhului Sfânt / 15Plecând de la întâlnire, am încercat să calc peste mândriamea încăpăţânată. „Ce îi face pe aceşti oameni atât de diferiţide mine şi de alţi creştini pe care îi cunosc?", l-am întrebat pepastorul Forrest Mobley. „Cea mai mare parte din viaţa meaam predat la şcoala duminicală şi Isus este Mântuitorul meu.Dar eu nu mă închin aşa cum se închină aceşti oameni. Cumaş putea să o fac?"„Majoritatea celor ce vin să se închine joi seara au primitbotezul în Duhul Sfânt - darul pe care 1-a promis Isus uceni-cilor Săi înainte de-a Se înălţa la cer", mi-a spus pastorulMobley.„Vreţi să spuneţi că îl pot primi şi eu?", l-am întrebat.„Desigur că poţi", mi-a răspuns el. „După întâlnirile noastrede joi, cei care sunt interesaţi să afle mai multe detalii pot venila mine la birou. Mai întâi îi învăţ cu privire la această lucrare,apoi mă rog pentru ei ca să fie umpluţi cu putere - sau aşacum spunea Isus, să fie botezaţi cu Duhul Sfânt."„Va trebui să mă mai gândesc la asta", i-am replicat eu întin-zându-i mâna. însă în mintea mea mă întrebam: Oare acestDuh Sfânt este acelaşi cu Spiritul Sfânt despre care cântăm noi îndoxologie?„Dacă eşti sinceră şi hotărâtă", mi-a întrerupt pastorul şirul

gândurilor, „reciteşte primele patru capitole din Faptele Apos-tolilor, apoi vino şi pune-mi mai multe întrebări. Dar te rog săle citeşti fără prejudecăţi, cerându-I lui Dumnezeu să-ţi desco-pere adevărul", m-a sfătuit el. Am promis că voi face acestlucru în timpul celor zece zile cât mai stăteam în vizită lamama mea.Rugăciunea vindecătoareîn seara următoare am participat la o întâlnire de rugăciu-ne la cineva acasă, unde se adunase un grup de credincioşi dinBiserica Sfântul Andrei. Aşa cum ne rugam, unii stând pescaun, alţii pe genunchi, a sunat telefonul. Betty, gazda noas-tră, s-a grăbit să răspundă la telefonul din hol, în timp ce toţi16 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântceilalţi continuau să stea în rugăciune. Toţi ceilalţi, adică cuexcepţia mea. Nefiind obişnuită să mă rog cu voce tare, stă-team acolo şi pur şi simplu ascultam.Unii se rugau încet în limbi pe care nu le auzisem niciodatăînainte. Alţii Ii mulţumeau lui Dumnezeu pentru vindecareaunui om cu numele Bill. Toţi aceşti oameni îi vorbeau luiDumnezeu de parcă îl cunoşteau îndeaproape! I-am invidiat,însă atmosfera aceea m-a uluit de tot. Betty a intrat din nou încameră şi a anunţat cu o voce calmă: „Am primit un mesaj cuprivire la Bill Lance. Medicii de la Spitalul Forţelor Aerienedin Mississippi spun că este pe moarte. Haideţi să ne rugămchiar acum pentru ca Dumnezeu să-i cruţe viaţa."Atunci Betty a început să se roage cu voce tare, iar ceilalţiascultau: „Doamne, noi deja ne-am rugat pentru Bill la servi-ciul special de vindecare din biserica noastră. Acum credem căTu îi dai sănătate, indiferent de ceea ce spun medicii. Deaceea venim cu toţi împreună şi îţi mulţumim dinainte pentruvindecarea sa."Cineva din cameră a strigat: „Satan, află de la noi că tu şiforţele tale demonice nu-1 puteţi obţine nicidecum pe BillLance. El este proprietatea lui Dumnezeu şi noi stăm în spăr-tură pentru vindecarea lui deplină. Duhuri de neputinţă,depărtaţi-vă de la el, în Numele lui Isus!"Betty s-a aplecat spre mine şi mi-a explicat cu calm că BillLance era un creştin întors de curând, un căpitan al ForţelorAeriene în vârstă de treizeci şi unu de ani, stabilit la o bazămilitară din apropiere. „El şi soţia lui, Sharon, au doi copiimici", mi-a spus ea. „Medicii spun că va muri de leucemieacută. în această seară trece printr-o stare critică, de aceea s-afăcut apel la rugăciune pentru el în cadrul tuturor grupurilorrăspândite în tot oraşul. Noi am primit încredinţarea căDumnezeu îl va vindeca pe Bill. Şi el are această încredinţareşi, prin urmare, continuăm să ne rugăm."Am plecat capul şi am început să mă rog în inima mea:Doamne, ascultă rugăciunile lui Betty - rugăciunile tuturor celor deîn întâmpinarea Duhului Sfânt / 17aici — însă pe a mea nu o ţine în socoteală. Doamne, nu ştiu dacă maivindeci şi astăzi, însă sunt gata să învăţ. Arată-mi adevărul.

Eram de-a dreptul nedumerită. Oare Dumnezeu mai eraîncă preocupat de vindecare? în biserica mea învăţasem căvindecarea a dispărut o dată cu apostolii şi cu perioada dinNoul Testament care se referă la vorbirea în limbi. Şi totuşi, înseara aceea am simţit ceva dinamic în modul în care se rugauaceşti oameni.Cei din încăpere continuau să se roage pentru alţii cu oîndrăzneală pe care nu am mai întâlnit-o niciodată. înainte determinarea întâlnirii am fost sigură şi convinsă că doresc să-Lcunosc pe Isus într-un mod la fel de personal cum îl cunoş-teau ei. Şi îmi doream să mă rog şi să-L laud pe Dumnezeu înpropriul meu limbaj devoţional.Este Isus cu adevărat Domnul meu?Ştiam că Isus este Mântuitorul meu, dar acum îmi puneamîntrebarea dacă L-am lăsat să fie Domnul meu. Categoric cănu, am tras eu concluzia. Indiferent că era sau nu corect dinpunct de vedere teologic, aşa priveam eu lucrurile din viaţamea. în următoarea seară de joi m-am dus din nou la BisericaSfântul Andrei, iar după întâlnire am luat parte împreună cualţi câţiva oameni la studiul pastorului pentru a afla mai multeamănunte.„Deschideţi la primul capitol din Fapte", ne-a îndrumat pas-torul Mobley. Apoi a citit versetele care în Biblia mea erautipărite cu roşu - pentru a distinge cuvintele spuse de Isusînsuşi ucenicilor Săi:Să nu vă depărtaţi de Ierusalim, ci să aşteptaţi acolo făgă-duinţa Tatălui, pe care aţi auzit-o de la Mine. Căci Ioan abotezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţicu Duhul Sfânt... Ci voi veţi primi o putere când Se va po-gon Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim,în toată ludea, în Samaria şi până la marginile pământului(Fapte 1:4b, 5, 8).18 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt„Duhul Sfânt era un dar pe care Isus 1-a promis ucenicilorSăi", a adăugat pastorul Mobley. „Astăzi şi noi suntem uceniciiSăi. Acum să citim ce s-a întâmplat după înălţarea Sa, cândurmaşii lui Isus - 120 de toţi - aşteptau în camera de sus săcoboare peste ei puterea pe care le-o făgăduise Domnul."După ce a citit câteva versete din Fapte 2, a început să înşireevenimentele înregistrate:1. Cei adunaţi laolaltă erau toţi într-un asentiment.2. Au auzit un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic ce veneadin cer.3. Au văzut nişte limbi ca de foc aşezându-se pe fiecare dincei prezenţi.4. Toţi s-au umplut de Duhul Sfânt.5. Au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădeaDuhul.„Cu toate că cei mai apropiaţi unsprezece ucenici fuseserăaproape întotdeauna alături de Isus timp de trei ani, El totuşi

le-a spus atât lor, cât şi celorlalţi ucenici: «...rămâneţi în cetatepână veţi fi îmbrăcaţi cu putere de sus»" (Luca 24:49), a spuspastorul. De ce? Pentru că ei urmau să aibă nevoie de putereaDuhului Sfânt din momentul în care Isus Se înălţa la cer.„In seara aceasta ne vom ruga împreună, ne vom mărturisipăcatele şi îi vom cere Duhului Sfânt să preia controlul vieţiinoastre. Atunci veţi primi un nou limbaj devoţional. Rugă-ciunea în limbi ocoleşte mintea noastră, dând posibilitateaduhului din noi să vorbească direct cu Dumnezeu prin DuhulSfânt."O seară de neuitatCeea ce a urmat după lecţia biblică ţinută în acea seară depastorul Mobley în biroul său, în urmă cu 25 de ani, mi-aschimbat în întregime viaţa. El ne-a cerut să rostim cu cuvin-tele noastre o rugăciune cam de felul următor:In întâmpinarea Duhului Sfânt / 19Doamne huse, mărturisesc, că eşti Domnul şi Mântuitorul meu. Terog să-mi ierţi păcatele: lucrurile pe care nu le-am făcut bine şilucrurile pe care nu le-am făcut deloc; lucrurile de care îmi amintescşi cele de care nu-mi mai amintesc. Doresc să-i iert pe toţi cei carem-au rănit sau m-au jignit; vreau să îi eliberez din orice fel de robieîn care i-am ţinut prin neiertarea mea. Dacă am glumit vreodatăpe seama cuiva care vorbea în limbi, Te rog să mă ierţi. Doamne,primesc iertarea Ta pentru păcatele mele.Renunţ acum la orice implicare a mea în practici oculte (horos-coape, citirea gândurilor, ghicirea viitorului etc.), şi Te rog să măierţi. Renunţ la diavolul şi la toate lucrările lui.Doamne, îţi cer acum din toată inima botezul în Duhul Sfânt şivorbirea într-o limbă nouă. In Numele lui Isus Hristos, II primescprin credinţă. Amin.Pastorul Mobley şi-a pus mâinile peste fiecare dintre noi şis-a rugat ca darurile spirituale din 1 Corinteni 12:8-10 să ne fieîmpărţite şi nouă în timp ce el le enumera: cuvântul de înţe-lepciune, cuvântul de cunoaştere, credinţa, vindecarea, face-rea minunilor, prorocia, deosebirea duhurilor, felurite limbi,tălmăcirea limbilor. Apoi s-a rugat ca Dumnezeu să ne dearoadă Duhului, aşa cum este menţionată în Galateni 5.Am rostit cu timiditate doar trei silabe scurte şi necunos-cute. Mi s-a părut că sunau atât de primitiv. Era asta într-ade-văr o rugăciune în limbi sau o compusesem eu? M-a bucuratmult avertismentul pe care pastorul Mobley ni 1-a dat la sfâr-şitul întâlnirii.„Să nu-i permiteţi diavolului să vă spună că n-aţi vorbit înlimbi în seara aceasta", ne-a prevenit el. „Dumnezeu v-a datdarul Duhului Sfânt. Şi întocmai cum un copil învaţă să vor-bească, folosind la început doar câteva sunete, tot aşa limbajulvostru devoţional începe cu câteva silabe, ca apoi să se extindă,să se îmbogăţească şi adesea să se schimbe."A fost o seară pe care nu o voi uita niciodată. Clopotele nuau încetat să bată şi nici mâinile nu mi-au transpirat. In schimb,a început să mă pătrundă o dragoste copleşitoare pentru20 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDumnezeu şi pentru oameni - în special dragoste şi iertare

faţă de tatăl meu, care îşi abandonase întreaga familie pe cândeu aveam doar doisprezece ani.Reînnoirea ajunge şi acasăCând am plecat de la mama mea şi m-am întors acasă dupăcâteva zile, eram complet schimbată. Râdeam mai mult. Stu-diam Biblia cu o foame nemaiîntâlnită. Am început chiar sămă rog pentru câţiva prieteni apropiaţi ca Dumnezeu să-i vin-dece. Şi, surprinzător, unii din ei au fost vindecaţi pe loc!Duhul Sfânt era atât de real pentru mine, iar cuvintele im-nurilor bisericeşti atât de familiare căpătau acum un nou înţe-les. Cântam Gloria Patri - datând din perioada bisericii celuide-al doilea secol - cu bucurie şi entuziasm:Gloria să fie a TatăluiŞi a Fiului şi a Duhului Sfânt!Cum a fost la început,Fie acum, şi pentru totdeauna,In vecii vecilor, Amin. Amin!De asemenea, am abordat într-un mod cu totul nou primaîntrebare din Catehismul de la Westminster: „I: Care este sco-pul suprem al omului?" „R: Scopul suprem al omului este să-Lglorifice pe Dumnezeu şi să se bucure de El o veşnicie în-treagă." Memorasem această afirmaţie pe vremea când eramcopil, dar de-abia acum învăţam ce înseamnă să-L glorifici peDumnezeu şi să mă bucur de prezenţa Lui în viaţa mea.Soţul meu, LeRoy, pe atunci prezbiter în biserica noastră,m-a urmărit timp de şase luni. Dar în cele din urmă, într-o zi,pe când eram în bucătărie, s-a apropiat de mine pe la spate şim-a cuprins în braţe: „Draga mea, ceea ce s-a întâmplat cu tinevara trecută când ai fost în vizită la mama ta, vreau să se întâm-ple şi cu mine", mi-a spus el. „Te-ai schimbat atât de mult, şivreau să am şi eu aceeaşi experienţă."în întâmpinarea Duhului Sfânt / 21„Acea experienţă se numeşte botezul Duhujlui Sfânt" i-amspus eu zâmbind. „Dar, sinceră să fiu, nu ştiu crurn sa te a;ut ca

să-1 primeşti - eu personal nu sunt prea exp^rimentata Hajsă-1 chemăm pe un pastor din Orlando despre care am auzit şjsă-i cerem să se roage împreună cu tine."în urma unei rugăciuni deosebite, LeRoy ai primit botezulDuhului Sfânt şi a vorbit în alte limbi. ApoJ a început să-iiubească şi să-i încurajeze pe alţii aşa cum nu o făcuse nicio-dată înainte. De atunci, ori de câte ori dor^am sa merg săascult un vorbitor creştin - chiar la o sută dle kilometri de-părtare - el mă ducea cu maşina. Dar nu mergeam singuri.Umpleam maşina cu copiii şi prietenii noştri; care experi-mentau cu toţii o mare foame spirituală. Cur^n(j am începutsă ţinem la noi acasă două studii biblice în fiecare săptămână.Istoria unei minuniIn vara următoare, când m-am întors la Destin pentru a ovizita pe mama mea, chiar în prima după-ami^za am trecut pela biserică să-1 revăd pe pastorul Mobley.

„Quin, vino să-1 întâlneşti pe Bill Lance; creţ^ că ar trebui săscrii mărturia lui, deoarece este prima minune de vindecaredin biserica noastră", a exclamat el când m-a vj|Zut. (Eu scriamde mulţi ani de zile povestiri din viaţa oamenilor.) „îţi aduciaminte de vara trecută când ne-am rugat cu toţii pentru Bill caDumnezeu să-1 vindece de leucemie?"L-am urmat în biblioteca bisericii, aşteptându-mă să întâl-nesc un om slăbit şi cu părul rar. în schimb, oţniil îmbrăcat înblugi şi cu o cămaşă sport care a venit să dea mâna cu mine eraplin de vigoare şi exuberanţă. Faţa sa rotundă strălucea de să-nătate şi fericire, iar pe cap avea o chică deas^ de păr.După ce ne-am aşezat toţi trei pe o canapea, Bill mi-a împăr-tăşit povestea minunii sale. La scurt timp după, aceea am aşter-nut pe hârtie mărturia sa despre vindecare şi această istorioarăa câştigat prestigiosul concurs al scriitorilor din revistaGuideposts, dându-mi astfel posibilitatea să învăţ o mulţime de22 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântlucruri de la cei mai buni scriitori creştini de la Guideposts dinNew York. De atunci încoace cariera mea s-a schimbat: amrenunţat să mai scriu articole pentru ziarul local şi am începutsă scriu pentru reviste creştine şi, până la urmă, am ajuns săscriu cărţi. Mă amuzam spunându-le oamenilor că „noul meuşef este un tâmplar evreu!"Sunt fericită să vă pot spune că astăzi, după atâţia ani, BillLance este încă în viaţă şi se simte foarte bine. Şi-a lansat pro-pria afacere şi acum locuieşte în Colorado, nu departe de noi.Iar pastorul Mobley se mai roagă şi acum ca oamenii să pri-mească botezul Duhului Sfânt.Eu nu mai ezit să le spun oamenilor pe care îi întâlnescdespre Isus, şi mă rog pentru vindecarea lor. Limbajul meudevoţional a devenit bineînţeles mult mai fluent decât atunci,când rosteam cu greu primele silabe. De fapt, m-am rugat pen-tru o mulţime de oameni ca să primească şi ei acest dar.Neînţeleasă sau prigonităTotuşi, trebuie să te previn că vei fi neînţeleasă şi vei întâm-pina opoziţie atunci când vei începe să trăieşti o viaţă plină deDuhul. Apostolul Pavel a scris: „Toţi cei ce voiesc să trăiască cuevlavie în Hristos Isus vor fi prigoniţi" (2 Timotei 3:12).Unele prigoane vor veni fără îndoială din partea proprieifamilii sau a prietenilor din biserică, care nu vor înţelege nouata râvnă şi înflăcărare pentru Dumnezeu. S-ar putea să fii ridi-culizată sau chiar acuzată că eşti o fanatică religioasă.Aceasta a fost experienţa prin care am trecut şi eu pe la în-ceputul anilor '70, după ce am primit Duhul Sfânt. Unii prie-teni din biserică nu puteau pricepe ce s-a întâmplat cu mine.Eram la o masă festivă când un prezbiter din biserică m-a criti-cat, spunându-mi că limbile au fost relevante doar pentru bise-rica din Noul Testament, nu şi pentru vremurile de astăzi.„Cum mai poţi să crezi că diavolul este activ şi astăzi?", m-aîntrebat el, refuzând să creadă. Altcineva m-a întrebat de ce

îmi duc şi acum Biblia cu mine la biserică, dovedind prin astaîn întâmpinarea Duhului Sfânt / 23că vreau să verific dacă predicatorul citează corect din Biblie.Chiar pastorul m-a chemat la el în birou şi m-a prevenit sănu-mi mai ridic mâinile în timpul închinării pentru că îi de-ranjez pe cei din cor. Auzise şi el despre modul de închinareal carismaticilor.Privind în urmă, îmi dau seama că nu întotdeauna am alescu înţelepciune momentul şi modul în care le-am vorbit altoradespre întâlnirea mea cu Duhul Sfânt. Eram atât de entuzias-mată încât doream ca toţi prietenii mei apropiaţi să ştie că potprimi şi ei acest dar.După un şir nesfârşit de persecuţii, l-am sunat pe pastorulMobley din Destin să-i cer sfatul şi să se roage pentru mine.„Quin", mi-a spus el, „Dumnezeu nu ne-a promis o grădină detrandafiri şi, chiar dacă ar fi făcut-o, există o grămadă de spiniîn ea. De ce nu citeşti câteva versete din Noul Testament des-pre persecuţie şi necazuri? Şi ai grijă să nu porţi pică nimănui.Mă voi ruga pentru tine."îndemnul pe care el mi 1-a dat nu m-a liniştit în mod deose-bit, dar am încercat să fac ce mi-a spus.Doi ani mai târziu, când pastorul Mobley a venit la Titusvilleca să ne viziteze pe mine şi pe LeRoy şi să se roage împreunăcu noi, toţi trei am simţit că Dumnezeu ne îndrumă paşii spreo nouă etapă în umblarea noastră cu Domnul. Puteam acumsă ne mutăm la o altă biserică. Pastorul Peter Lord de la BisericaBaptistă din Park Avenue a fost de acord să ne ofere sprijin şiînţelegere şi astfel ne-am alăturat bisericii sale. învăţăturile luim-au inspirat să scriu câteva din cărţile mele. Deşi biserica sanu era cunoscută drept carismatică, el ne-a acceptat pe mineşi pe LeRoy aşa cum eram. Ba chiar a apreciat învăţătura noas-tră despre manifestarea darurilor spirituale pe care o pro-movam la studiile biblice din casa noastră. De aceea îi voi fiîntotdeauna recunoscătoare.Putere pentru mărturisireIsus a afirmat că, după ce vor primi Duhul Sfânt, uceniciiSăi vor avea puterea să-I fie martori (vezi Fapte 1:8).24 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântEu personal mi-am dat seama că acum am această în-drăzneală de a-L împărtăşi pe Domnul şi de-a mă ruga cu alţioameni - lucru pe care nu l-am avut niciodată înainte. Am statde vorbă cu profesori de la şcoală, cu directorul, cu poştaşulnostru, cu măcelarul de unde cumpăr carne şi chiar cu oa-menii din magazin. Ba mai mult, i-am cerut editorului meu dela ziarul pentru care lucrasem ani de zile, să-mi dea voie săscriu în fiecare vineri câte o pagină intitulată „Cetatea credin-ţei", în care să includ mărturii creştine ale liderilor din comu-nitate şi articole atractive despre păstorii locali şi bisericile lor.Astfel am avut posibilitatea să mă întâlnesc pe rând cu aproa-pe toţi păstorii din oraş şi nu doream să vorbesc cu ei altceva

decât despre Isus - şi despre noua mea dragoste pe care amdescoperit-o faţă de El.Lib, prietena mea cea mai bună, care ne însoţise împreunăcu soţul ei la câteva întâlniri de evanghelizare, m-a urmărit cumult interes vreme de câteva luni. în cele din urmă a recunos-cut că tânjeşte şi ea după botezul Duhului Sfânt. „Dar, Quin,încă nu mă simt îndeajuns de bună pentru aşa ceva, - încă nupot să-I cer lui Isus acest dar", îmi tot spunea. Nu am reuşit săo conving că darul îi era oferit şi ei.într-o zi mi-a spus-o din nou, plângând în hohote. Am pri-vit-o în ochi şi i-am zis: „Desigur, Lib, nu eşti îndeajuns debună. Nici eu nu sunt. De altfel, nimeni nu este. Dar dacăTatăl promite că va da daruri bune copiilor Săi, înseamnă că şitu, în calitate de copil al Său, ai dreptul să primeşti un darbun. Duhul Sfânt vrea să fie Ajutorul tău, învăţătorul tău,Mângâietorul tău şi doreşte să Se roage prin tine. Cere-I pur şisimplu acest lucru odată când eşti singură."„Bine, o voi face", a spus ea. La scurt timp după aceea, într-omiercuri seara, Lib şi soţul ei, Gene, erau la biserică şi ascultaumesajul pastorului. Deodată Duhul Sfânt, în suveranitatea Sa,S-a coborât peste amândoi în acelaşi timp şi ei au început săplângă. Au cedat prezenţei Duhului Sfânt şi îndată fiecare dinei a primit propriul limbaj devoţional.în întâmpinarea Duhului Sfânt / 25După această experienţă, Lib şi cu mine am început să nerugăm împreună la telefon în fiecare dimineaţă din zilelelucrătoare la ora 8:00, timp de cinci minute. Ne rugam pentrucopiii noştri. Eram foarte încântată că atât soţul meu, cât şiprietena mea cea mai bună, se bucurau acum de plinătateaDuhului.în anii care au urmat eu şi cu Lib am devenit partenere derugăciune.Odihnă şi eliberareLa scurt timp după ce am primit botezul Duhului Sfânt, amdat peste o carte scrisă de John Sherrill, They Speak With OtherTongues [Ei vorbesc în alte limbi], şi am „devorat-o" imediat. învremea aceea existau puţine cărţi care să explice modul încare Duhul Sfânt schimbă viaţa creştinilor contemporani.Deoarece autorul aparţinea unei denominaţiuni predomi-nante, am ţinut cont de tot ceea ce a spus el. Şi chiar an>împărţit altora o mulţime de exemplare.Am citit în cartea lui Sherrill mărturii ale celor pe care el i-aintervievat şi le-a adresat următoarea întrebare: „La ce foloseştevorbirea în limbi?" O casnică a răspuns: „La ce foloseşte o pa-săre albastră? La ce foloseşte un apus de soare? Doar pentruzborul cutezător spre înălţimi, doar pentru bucuria de negrăitcare aduce cu sine sănătate şi pace şi odihnă şi eliberare depoveri şi tensiune."1

Un slujitor al bisericii i-a mărturisit cum reuşea el să se odih-nească atunci când călătorea: „...în momentul în care închid

ochii, încep să mă rog în Duhul. Mă rog aşa toată noaptea, fiecă mă trezesc, fie că adorm din nou, dar mă rog tot timpul. Nureuşesc să dorm prea mult, însă mă odihnesc suficient. Di-mineaţa următoare sunt proaspăt şi viguros, pregătit pentru ozi încărcată de lucru."2

ijohn Sherrill, They Speak With Other Tongues [Ei vorbesc în alte limbi], (GrandRapids, Mich.: Chosen Books/Fleming H. Revell, 1964, 1985), 90.2Sherrill, 90.26 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDupă aceea, ori de câte ori mă trezeam noaptea mă rugamîn limbi, aşa cum făcea acel slujitor, şi mi-am dat seama cădimineaţa mă trezeam şi eu foarte împrospătată. Am învăţatcă, atunci când mă rugam în acest fel, se întâmplau douălucruri: în primul rând, mă zideam pe mine însămi în DuhulSfânt (vezi Iuda 1:20) şi, în al doilea rând, un anumit timpmijloceam în Duhul pentru alţii (vezi Romani 8:27).Cartea lui Sherrill m-a încurajat şi dintr-un alt motiv: el aabordat subiectul în calitate de reporter, iar în final a primit elînsuşi botezul Duhului Sfânt. In urma tuturor interviurilor pecare le-a luat celor care au trăit această experienţă, autorul atras concluzia următoare:în varietatea de experienţe cu Duhul Sfânt, există un lucrucare rămâne valabil în toate cazurile. Indiferent dacă botezuleste primit în tăcere sau cu bubuituri, în mod neaşteptat saudupă o lungă căutare, rezultatul final este acela că îl duce peindivid mai aproape de Hristos. Isus nu mai este un personajde pe paginile unei cărţi de istorie. Nici măcar o amintiredin vreo experienţă personală de pe vârf de munte. DuhulSău este mereu prezent pe cale împreună cu credinciosulbotezat, în orice moment, descoperindu-i la fiecare cotiturănatura şi personalitatea lui Hristos.3

Pentru mine, orele de şcoală duminicală în care predam lafetele şi băieţii de clasa a cincea au devenit timpul cel mai exu-berant, întrucât le împărtăşeam ceva nou şi proaspăt. Nu numaipaginile din Biblie au prins viaţă, ci chiar şi istoria bisericii.La patru luni după primirea botezului cu Duhul Sfânt amplecat în Israel ca să păşesc prin locurile pe unde a umblat Isusşi Petru şi Pavel. Apoi, la un an după ce am câştigat concursulscriitorilor de la revista Guideposts, m-am trezit stând la aceeaşimasă cu profesorii John şi Elizabeth Sherrill, de la care amînvăţat câteva din tainele scrisului. Cuvintele lui John m-au3Sherrill, 130.In întâmpinarea Duhului Sfânt / 27inspirat ca, începând de atunci, ori de câte ori mă apucam descris, să mă rog mai întâi în Duhul. Am încercat să fiu cât maiconsecventă în această practică, dându-I astfel posibilitateaDuhului Sfânt să mă pătrundă cu creativitatea Sa.Suflarea lui Dumnezeuînvăţătorul biblic Gerald Rowlands ne aminteşte că îngreacă pentru duh se foloseşte acelaşi cuvânt ca şi pentrusuflare. Echivalentul ebraic este vânt. Iată cum îi sfătuieşte pas-

torul Rowlands pe toţi cei ce doresc să fie botezaţi în DuhulSfânt:Aşa cum îţi deschizi gura ca să bei apă, tot astfel poţi să-ţideschizi gura şi să bei din Duhul Sfânt. Deschide-ţi gura şirespiră adânc, iar când faci acest lucru să crezi că Duhul Sfântpătrunde în viaţa ta într-un mod inedit. Fă asta prin credinţă....S-ar putea să ai sau să nu ai o experienţă emoţionalăconcomitent cu acest eveniment. Dacă simţi ceva deosebit,destinde-te şi bucură-te de aceasta. Dacă nu simţi nimic,atunci nu-ţi face griji. Emoţiile sunt foarte schimbătoare şinestatornice. Cel mai important lucru nu este ceea ce simţi,ci ceea ce crezi. Crede că ai primit Duhul Sfânt....Vorbirea în limbi este o minune. Este o abilitate supra-naturală dată de Duhul Sfânt. Asta nu înseamnă că estegreu de realizat. înseamnă pur şi simplu că trebuie să coo-perezi cu Dumnezeu....Noi ne folosim limba şi buzele la fel ca atunci când vor-bim în graiul nostru matern. Minunea nu constă în actulfizic al vorbirii. Minunea constă în limbajul care ne este datsă-1 folosim. Cu alte cuvinte, nu modul în care vorbeşti, ci cevorbeşti este o minune... Când vorbeşti în limbi, partea fizicăa acestui proces este la fel de naturală ca şi atunci când îţiexersezi în mod obişnuit capacităţile de vorbire.4

4Gerald Rowlands, „How to Receive the Holy Spirit [Cum să primeşti DuhulSfânt]", Turning Point II, (Lynnwood, Wash.: Women's Aglow Fellowship,1986)', 12-13.28/ Ghidul femeii pentru o viată plină de Duhul SfântCheamă-L să te umple şi pe tine

5SSexperimentezi în mod obişnuit ac astâ dulc^ " V" *partaşie cu El. duJce §! plăcutăDuhul Sfânt doreşte să locuiască pe declin în ficios, dar El este blând, nu agresiv^uhul S âf"" ^ "invitaţie. Dacă doreşti să-L cunoşti mai mu t ^sfătuim să rosteşti rugăciunea pe care a facm o o7 faceea la studiul ţinut de pastor, şi apoi să-dde^tru a primi tot ceea ce doreşte li să-ti dea ™™Iata câţiva paşi esenţiali pe care trebuie să-i faci:1. Mărturiseşte şi pocăieşte-te de orice păcat din •lartă-i pe cei ce te-au rănit vreodată te aTde7 ?* **te-au acuzat pe nedrept Cere T n i mag" Sau

aminte de oie resenu^ en^ ^* ^ adufînăuntrul tău şi eliberează-te de el prin rut^aSCUnda

teste Marcu 11:22-26 şi Efeseni 4:25-32) "' (d"2. Roagă-L pe Domnul să-ţi descopere orice iertare; lucrările sale din viaţii ta dat

g pe Dumnezeu să te ierte pentru că m.Duhului Sfânt cinstea cuvenită.4- Roagă-L pe Duhul Sfânt să te umple şi să-ţi dea canari, ,de-a te ruga în Iimbi. Apoi deschide-ţi gura Hrosteşti silabele pe care ţi fe dă Duhul lVUnul din cele mai bune moduri de a

în întâmpinarea Duhului Sfânt / 29limbi este prin cântare. Mulţi au primit propriul lor lim-baj devoţional atunci când au început să cânte un simpluvers: „Aleluia, Aleluia, Aleluia...", ca apoi să continue săcânte pe aceeaşi melodie silabele pe care li le da DuhulSfânt.5. Foloseşte-ţi noul limbaj devoţional în fiecare zi. Acestlucru te ajută să ţii permanent legătura cu Domnul şi, deasemenea, te zideşte în duhul tău. Pe măsură ce vei folosiacest dar vei fi din ce în ce tot mai puţin timidă şi stân-gace, iar limbajul tău devoţional va deveni tot mai fluent.VOI

Darul extraordinaral lui DumnezeuŞi [Isus] le-a zis:... „Iată că voi trimite peste voi făgă-duinţa Tatălui Meu; dar rămâneţi în cetate până veţi fiîmbrăcaţi cu putere de sus.Luca 24:46, 49Doreşti din tot sufletul să ai o relaţie vie, intimă şi dina-mică cu Dumnezeu?Vrei să ai parte fără îndoială de mângâierea, dragosteanecondiţionată, ocrotirea, călăuzirea, reînnoirea şi îm-puternicirea lui Dumnezeu?Simţi că nu eşti în stare să apelezi la ajutorul luiDumnezeu în vremuri de necaz? acă răspunsul tău este „Da!", atunci înseamnă că eşti o femeie care doreşte să experimenteze viaţa plină deDuhul Sfânt. Tu candidezi nu numai pentru a primi darulDuhului Sfânt, ci şi pentru a experimenta puterea Duhului cape o realitate cotidiană.Duşmanul ne fură binecuvântărileIn cărţile anterioare pe care le-am scris, am afirmat căSatan, duşmanul lui Dumnezeu şi al nostru, ponegreşte carac-terul lui Dumnezeu şi încearcă să provoace în noi mai degrabăteamă decât încredere în Dumnezeu. în acelaşi timp, Satancreează neînţelegere şi confuzie în ce priveşte persoana şiputerea Duhului Sfânt, lipsindu-i astfel pe numeroşi creştini3132 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântde binecuvântările care se ascund în spatele acestui dar a luiDumnezeu.Multe femei ne spun că sunt derutate de mulţimea părerilor

ce se bat cap în cap cu privire la rolul Duhului Sfânt în viaţacredinciosului, astfel că nu prea ştiu cum să facă deosebireîntre lucrările Duhului Sfânt şi lucrările unui duh străin. Şitotuşi, ele au o sete nestăvilită după mai multă putere şi pre-zenţă a lui Dumnezeu în viaţa lor.Domnul însuşi are un răspuns pentru cei care au o astfel dedorinţă arzătoare:...Isus a stat în picioare şi a strigat: „Dacă însetează cineva, săvină la Mine şi să bea. Cine crede în Mine, din inima lui vorcurge râuri de apă vie, cum zice Scriptura." Spunea cuvin-tele acestea despre Duhul, pe care aveau să-L primească ceice vor crede în El. Căci Duhul Sfânt încă nu fusese dat,fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit. (Ioan 7:37-39)însetată după mai multPoate că te poţi identifica cu prietena noastră Katy, care adevenit creştină încă din adolescenţă. Proaspătă absolventă acolegiului, tocmai primise funcţia de ofiţer în armată în cali-tate de asistentă medicală. în vara aceea, pe când stătea devorbă cu femeia aşezată chiar în faţa ei la picnicul organizat debiserică, aceasta i-a spus: „în ultimul timp Domnul mi-a des-coperit multe lucruri despre Duhul Sfânt."„Ce este Duhul Sfânt?", a întrebat-o Katy, simţindu-se dintr-odată atinsă de scânteia curiozităţii.Femeia a continuat să-i mărturisească cum a fost botezată cuDuhul Sfânt, cum a vorbit în limbi şi cum experimenta acumdarurile şi puterea Duhului Sfânt.„Ştiu că «Spiritul Sfânt» este inclus în Crezul apostolic pecare îl recităm în fiecare duminică şi care este menţionat laoficierea botezurilor şi în rugăciunile de binecuvântare", arecunoscut Katy. „Dar niciodată nu am auzit o lecţie biblicăsau o predică despre Duhul Sfânt. Relaţia mea cu Hristos esteDarul extraordinar al lui Dumnezeu / 33autentică, dar sunt însetată după mai mult - în mod deosebitîn această perioadă crucială din viaţa mea."Timp de cinci săptămâni Katy a căutat în toate modalităţileposibile să afle şi să înveţe mai multe despre Duhul Sfânt,într-o seară, la una din întâlnirile de părtăşie a ofiţerilor creş-tini, avea pe suflet o mulţime de întrebări.„Ai vrea să primeşti Duhul Sfânt?", a întrebat-o învăţătoareabiblică, după ce a răspuns la câteva interpelări.„Da!", a răspuns Katy nerăbdătoare, şi s-a îndreptat împre-ună cu învăţătoarea şi cu soţul ei spre o încăpere alăturatăpentru rugăciune.Ei şi-au pus mâinile peste ea şi s-au rugat, iar apoi au con-dus-o pe Katy într-o rugăciune prin care cereau ca Duhul Sfântsă o umple până la revărsare. Ea nu a vorbit în limbi, dar deo-dată a simţit că o copleşeşte dragostea şi pacea lui Dumnezeu.Experienţa aceasta i-a schimbat atât de mult comportamentulîncât a doua zi colegele ei au observat diferenţa.Un şuvoi de putere

„Eram atât de încântată de pacea imensă din interiorulmeu, încât mi-am zis că nu este neapărat nevoie să vorbesc înlimbi", a spus Katy. „Dar cei doi, care se rugaseră pentru minesă primesc Duhul Sfânt, m-au încurajat să rămân deschisă vor-birii în limbi, fără a forţa însă lucrurile. Am învăţat multedespre darurile Duhului Sfânt şi despre feluritele moduri încare Acesta lucrează în viaţa noastră. Mi-au arătat prin exem-plul personal ce înseamnă atât roadă cât şi puterea DuhuluiSfânt."Şase luni mai târziu, la o serbare a Crăciunului organizatăpentru ofiţeri, o altă prietenă s-a rugat pentru Katy ca săprimească limbajul devoţional şi, după o seamă de poticneli, arostit câteva cuvinte în alte limbi. „Nu am dobândit imediatacea fluenţă a vorbirii în limbi, deoarece am opus rezistenţă",a recunoscut ea. „însă mai târziu, când am început să mă lovescde probleme din căsnicie, m-am rugat în limbi în singurătatea34 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântmea. Treptat, limbajul meu a început să devină tot mai uşor.Nu am avut experienţa unui «jet», aşa cum se întâmplase încazul unor prieteni de-ai mei, ci mai degrabă mi s-a părut căDuhul Sfânt mă alimenta zilnic, «picătură cu picătură»,dintr-un şuvoi neîntrerupt de putere şi curaj."Katy a înţeles că primirea acestui dar nu a fost doar un sim-plu eveniment - cu toate că prima ei întâlnire cu Duhul Sfânta constituit o adevărată piatră de hotar în viaţa ei, de care îşiva aduce mereu aminte. De fapt, ea a învăţat că Duhul Sfântcare trăieşte înăuntrul ei face să se reverse peste ea tăria, în-ţelepciunea şi puterea Sa, atunci când se confruntă cu pro-vocările vieţii. Astăzi, după mulţi ani, Katy se roagă în limbi înorice situaţie, însă totuşi preferă să folosească acest dar cândse roagă singură, mai degrabă decât într-un grup.Renăscută prin Duhul SfântDacă eşti într-adevăr născută din nou, să ştii că Duhul Sfânta fost Cel care te-a convins de păcat, ţi-a descoperit adevărulEvangheliei şi te-a adus într-o relaţie cu Hristos. Următoareleversete evidenţiază acest adevăr:Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ciaţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Avat',adică: „Tată!" însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhulnostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. (Romani 8:15-16)... Nimeni, dacă vorbeşte prin Duhul lui Dumnezeu, nuzice: „Isus să fie anatema!" Şi nimeni nu poate zice: „Isuseste Domnul!", decât prin Duhul Sfânt. (1 Corinteni 12:3)Duhul Sfânt Se află cu siguranţă în tine din momentul încare te-ai convertit, dar botezul Duhului Sfânt despre carevorbim, şi pe care 1-a primit Katy, este ulterior experienţeimântuirii, aşa cum explică pastorul Jack Hayford:Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 35Puterea Duhului Sfânt trebuie „primită"; ea nu este o expe-rienţă care are loc de la sine. După cum avem siguranţa că

Duhul Sfânt locuieşte în fiecare credincios (Romani 8:9),tot astfel avem aceeaşi siguranţă că El îi va umple şi Se varevărsa peste toţi cei care primesc Duhul Sfânt printr-o cre-dinţă copilărească (Ioan 7:37-39). Când Duhul Sfânt te vaumple, tu vei şti aceasta. Isus a spus acest lucru şi ucenicii augăsit că este adevărat (Fapte 1:4; 2:1-4).1

Cum răspundem la acest dar?Duhul Sfânt poate fi descris în multe feluri, însă deseori seface referire la El ca la un dar. Oricine îl acceptă pe IsusHristos ca Mântuitor şi îi cere darul Duhului Sfânt poate să-Lprimească.Modalităţile în care răspundem la primirea acestui dar alDuhului Sfânt sunt tot atât de felurite ca şi modurile în carelucrează Duhul Sfânt în vieţile noastre. Katy a înţeles că DuhulSfânt o întăreşte prin puterea Sa. Alte câteva prietene ne-auîmpărtăşit ceea ce au simţit ele şi modul în care au reacţionatatunci când au primit Duhul Sfânt:• „Eram atât de învăluită de dragostea lui Isus, încât îmidoream să rămân în îmbrăţişarea braţelor Sale pentru tot-deauna", ne-a spus Dorothy. „Era ca şi în ziua în care m-amcăsătorit, ca şi atunci când îmi strângeam primul copil înbraţe sau mă bucuram de cel mai minunat Crăciun pe carel-am avut vreodată - toate acestea îngemănate la un loc.Doream să alerg pe stradă încolo şi încoace ca să spuntuturor despre Isus, Domnul vieţii mele."• Ceci a primit Duhul Sfânt la vârsta de paisprezece ani şiacest fapt i-a schimbat complet viaţa. „Aveam o foamegrozavă după Scripturi - nu puteam să mă satur", ne-a măr-turisit ea. „I-am condus pe mulţi colegi de clasă la DomnulJack Hayford, „Kingdom Dynamics [Dinamica împărăţiei]" The Spirit-FilledLifeBibleed. Jack Hayford (Nashville: Thomas Nelson, 1991), 1622.36 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântşi, în anii ce au urmat, m-am maturizat în cunoaştereaBibliei. Mama mea nu prea ştia ce să creadă despre mine,astfel că m-a urmărit cu atenţie. I-a plăcut roadă pe care ovedea în viaţa mea, deoarece niciodată nu am fost o tânărărăzvrătită ca ceilalţi adolescenţi."• Răspunsul lui Lynn a fost unul muzical. „Acum, când măaşez la pian, cânt melodii pe care le primesc prin DuhulSfânt şi astfel îl laud pe Dumnezeu în limbajul meu de-voţional", povesteşte ea. „Am avut această nouă experienţădupă ce am primit botezul în Duhul Sfânt."• Kay a suferit un abuz în copilărie şi realmente nu a ştiutniciodată ce înseamnă a fi iubită. îl acceptase pe Hristos caMântuitor personal, dar se lupta mereu să scape de depen-denţa de droguri şi alcool, precum şi de neiertarea, mânia şifuria care o chinuiau. Ajunsese la concluzia că e prea greu sătrăiască o viaţă creştină şi astfel a renunţat. La un momentdat în lupta ei a venit în contact cu un slujitor al bisericii,care şi-a pus mâinile peste ea şi s-a rugat ca să primeascăDuhul Sfânt. După patru ani de la acea rugăciune, prezenţa

Sa divină a „invadat" literalmente maşina în care se afla şi aînceput să vorbească în limbi în timp ce conducea.Trăgând maşina pe dreapta, Kay s-a rugat în limbi maibine de două ore şi a simţit cum Duhul Sfânt o elibereazăde toate poverile şi legăturile care o împiedicaseră în um-blarea ei cu Dumnezeu. După ce s-a întors acasă s-a rugatnecontenit în limbi aproape trei zile.„Atunci am înţeles că într-adevăr puteam să renunţ lastrădania de a lupta şi de a birui cu propriile mele puteri",a recunoscut ea. „Acum, când mă supun Duhului Sfânt şi îllas să lucreze în inima mea, mă pot destinde şi mă potbucura de prietenia şi prezenţa Lui. Având această expe-rienţă a intimităţii şi prieteniei cu Duhul Sfânt în viaţa mea,am ajuns să simt că Tatăl meu Cel ceresc mă iubeşte şi măacceptă aşa cum sunt."Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 37• După ce a fost provocată să citească cartea FaptelorApostolilor, Diane şi-a dat seama că ceea ce îi lipsea eraputerea. „Acum văd că Duhul Sfânt este putere", a zis ea.„Prin rugăciunea în limbi am primit îndrăzneala să mărtu-risesc altora despre Dumnezeu şi împuternicirea să-i ajutpe cei asupriţi de duhuri necurate să se elibereze. Nu ştiamcă este posibil ca un creştin obişnuit ca mine să-i ajute pealţi oameni să se elibereze de duhuri rele, chinuitoare."• Gloria a fost crescută ca evreică ortodoxă, dar s-a întors laHristos după o perioadă lungă de rebeliune împotriva luiDumnezeu. La trei săptămâni după ce s-a convertit, în timpce citea o carte care o îndemna să ceară botezul cu DuhulSfânt, deodată a început să rostească câteva cuvinte în altelimbi. Prietena ei, şi „mamă în Domnul", i-a arătat că acestlucru s-a întâmplat în Noul Testament în perioada prazni-cului evreiesc de la Cincizecime şi că experienţa pe care aavut-o este biblică. A continuat să folosească acel limbajdevoţional limitat, însă după câteva zile s-a întâmplat cevauimitor.„Dintr-o dată mi-am dat frâu liber şi am cântat în limbi,în cea mai sublimă ebraică pe care am auzit-o vreodată cur-gând de pe buzele mele", a mărturisit Gloria. Nu ştia să vor-bească în ebraică, dar a recunoscut-o fiindcă frecventasesinagoga ani în şir. „M-am simţit de parcă stăteam în sina-gogă. Experienţa vorbirii în limbi a validat întâlnirea meacu Isus, deoarece toată viaţa am crezut că dacă cineva dinpoporul meu îl acceptă pe Isus, nu mai este evreu. Daratunci, pentru prima dată de când devenisem creştină, amştiut cu siguranţă că sunt încă evreică! După această expe-rienţă Cuvântul lui Dumnezeu a fost plin de viaţă pentrumine."Experienţele acestor femei sunt diferite, însă toate au câtevalucruri în comun:38 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt

1. Fiecare L-a acceptat pe Isus Hristos ca Mântuitor înaintede-a avea propria experienţă cu Duhul Sfânt (la fel ca înFapte 8:15-17).2. Fiecare a simţit nevoia unei relaţii mai profunde cu Dom-nul.3. Fiecare a avut o întâlnire cu Duhul Sfânt care i-a influenţatviaţa în funcţie de nevoile individuale şi a trăsăturilor depersonalitate.Un dar pentru toţi copiii lui DumnezeuDupă înviere, chiar înainte de-a Se înălţa la cer, Isus S-a ară-tat ucenicilor şi le-a promis că Tatăl le va trimite Duhul Sfânt.Ei trebuiau să aştepte în Ierusalim până avea să se întâmpleacest lucru, fiindcă atunci când Se va coborî Duhul Sfânt pesteei, vor fi „îmbrăcaţi cu putere". Cuvântul putere- având aceeaşirădăcină ca şi cuvintele dinam sau dinamită - mai înseamnătărie, abilitate sau abundenţă.2 Cu alte cuvinte, Duhul Sfântavea să-i împuternicească şi să-i echipeze pentru a-şi îndeplinisarcina de-a duce mesajul Evangheliei până la marginilepământului (vezi Matei 28:19-20; Fapte 1:8).In ziua Cincizecimii, printre cei 120 de credincioşi care auexperimentat revărsarea Duhului Sfânt în odaia de sus s-auaflat şi femei, inclusiv Măria, mama lui Isus (vezi Fapte 1:14).Este evident că Isus a promis acest dar tuturor credincioşilor, nudoar celor doisprezece apostoli. Toţi cei prezenţi au auzit vâ-jâitul unui vânt puternic, au văzut foc pogorându-se din cer şiau început să vorbească în limbi pe care nu le învăţaseră nicio-dată (vezi Fapte 2:1-4).Apostolul Petru a explicat mulţimii cuprinse de uimire fe-nomenul care a avut loc, iar apoi le-a zis: „Făgăduinţa aceastaeste pentru voi, pentru copiii voştri şi pentru toţi cei ce sunttStrong's Exhaustive Concordance ofthe Bible [Concordanţa bibică exhaustivă a luiStrong] (Nashville: Broadman and Holman, 1978), Referinţele greceşti nr.Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 39departe acum, în oricât de mare număr îi va chema Domnul,Dumnezeul nostru" (Fapte 2:39).Liderii creştini sunt în general de acord asupra faptului căacest eveniment marchează naşterea Bisericii - începutulepocii Bisericii. însă există mulţi şi dintre aceia care susţinprin învăţătura lor că semnele miraculoase, precum vorbireaîn limbi sau vindecările, au fost doar pentru Biserica primară- că astfel de semne nu mai sunt necesare devreme ce acumavem Cuvântul scris al lui Dumnezeu.Datorită acestei învăţături unii credincioşi tind să-L pună peDuhul Sfânt într-o cutie confortabilă teologic, bine aranjată,care să-I impună restricţii în lucrare. Alţii au crescut în bisericiunde Duhul Sfânt a fost foarte rar menţionat sau unde terme-nul de „Sfântul Spirit" i-a dezorientat.Totuşi, istoria înregistrează exemple fără număr ale unorcredincioşi înfometaţi care au cerut darul făgăduit de Isus. Eiau primit Duhul Sfânt, însoţit de cele mai multe ori de semnulexterior al vorbirii în limbi. Toţi aceştia au crezut că fac parte

din grupul „celor ce sunt departe", menţionat în predica luiPetru (vezi Fapte 2:39).Cooperând cu Duhul SfântPromisiunea făcută de Isus ucenicilor a fost aceasta: „Eu voiruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămânăcu voi în veac; şi anume, Duhul adevărului" (Ioan 14:16-17a).Numele de Mângâietor (greceşte: paraclet, apărător, ajutor)dat Duhului Sfânt înseamnă „cineva chemat de partea altcuivapentru a-1 ajuta sau a-1 îndruma."3 Aceasta presupune ideeacuiva care dă un sfat legitim.Dar aşa cum Dumnezeu nu-i forţează pe copiii Săi să pri-mească acest dar, tot astfel Duhul Sfânt nu-şi exercită contro-lul deplin asupra tuturor deciziilor noastre. El ne vorbeşteatunci când ne facem timp să-L ascultăm şi rămâne credinciosThe F. W. Bullinger Companion Bible, (Grand Rapids, Mich.: Zondervan,1964), referinţa numărul 1556.40 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântsă ne călăuzească în multe feluri, însă niciodată nu trece pestevoinţa noastră liberă. Adeseori noi chiar neglijăm să ceremajutorul Duhului Sfânt, iar când El încearcă să ne ajutepreferăm uneori să-I ignorăm îndemnurile.Cu câţiva ani în urmă, eu (Ruthanne) predam într-o mier-curi seara un curs despre războiul spiritual la o biserică ce seafla la cinci mile depărtare de casă. După întâlnire am discu-tat cu câţiva oameni şi ne-am rugat împreună, iar când am ple-cat de la biserică se făcuse deja târziu.Am stat câteva momente şi-am luat în considerare cele douăvariante posibile de a mă întoarce acasă, alegând-o în final pecea mai lungă - un drum pe care l-am parcurs de multe ori cumaşina - deoarece avea mai puţine semafoare şi ajungeammai repede. Cam pe la jumătatea drumului, când intram în-tr-o intersecţie, am lovit bordura de pe banda specială de cotitla stânga şi mi-a explodat cauciucul de la roata stângă din faţă.„Doamne, ajută-mă!", am strigat, în timp ce manevram ma-şina în virajul la stânga şi m-am oprit pe partea dreaptă a dru-mului. Stăteam aşa în întuneric, cu motorul încă pornit, cânddeodată mi-am dat seama că mă aflu pe o porţiunea pustie dedrum, într-una din cele mai renumite zone pentru crimă dinDallas. îndată ce mi s-a conturat realitatea dilemei în care măgăseam, m-am rugat Domnului: „Doamne, nu am acum decâtdouă opţiuni - fie să mă pornesc pe jos prin întuneric în cău-tarea unui telefon, fie să stau aici în maşină până va trece cine-va care să-mi dea o mână de ajutor. Te rog arată-mi ce să fac."Am simţit îndemnul să cobor din maşină şi să merg până laurmătoarea intersecţie, la o distanţă de câteva clădiri. Mi-ampus bara de siguranţă pe volan, am încuiat maşina, am trecutde cealaltă parte a drumului ca să merg cu faţa spre trafic şimă rugam la fiecare pas ca Dumnezeu să-mi scoată în cale vreomaşină a poliţiei.La scurt timp a trecut pe acolo un microbuz alb, îndreptân-du-se în aceeaşi direcţie în care mergeam şi eu. La o distanţă

oarecare am observat că a întors într-o parcare a unui com-plex de apartamente, iar apoi după câteva minute am văzut că-Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 41şi îndreaptă lumina farurilor spre mine. Inima începuse să-mibată când am văzut că vehiculul încetineşte şi frânează,trăgând pe dreapta.„Doamne, nu am decât să mă încred în Tine că această per-soană este de bună credinţă", m-am rugat eu.Geamul fumuriu s-a întredeschis şi am auzit o voce femininăîntrebându-mă: „Cum aş putea să te ajut?" I-am explicat îngrabă care era problema mea. Apoi uşa maşinii s-a deschis.„Urcă sus - e periculos pe-aici!", a spus femeia. M-a cuprinso mare uşurare când am zărit o Biblie pe podeaua microbuzu-lui în timp ce mă aşezam pe unul din scaunele pentru pasagerişi îi explicam izbăvitoarei mele direcţia spre casă.„Te-am văzut pe tine şi maşina ta în pană pe marginea dru-mului şi m-am rugat pentru tine când am trecut pe aici înurmă cu un minut", mi-a spus ea. „Şi eu sunt în drum spre casăde la biserică. De obicei nu merg pe acest drum, dar în searaasta am decis s-o iau totuşi pe aici şi Domnul mi-a spus săopresc şi să te ajut. Am tras în parcarea acelui complex deapartamente ca să mă rog şi să mă asigur că am auzit bine."„Mă bucur foarte mult nu doar pentru că ai auzit bine, ci şică ai ascultat de Domnul!", am exclamat eu.Deoarece era târziu, şi nici eu, nici soţul meu nu dispuneamde încă o maşină, am aşteptat până dimineaţa pentru a încer-ca să recuperăm microbuzul - doar ca să descoperim că hoţiiîncercaseră să-1 fure. Mulţumesc lui Dumnezeu că nu m-augăsit acolo stând neajutorată! Bara de siguranţă de pe volan i-aîmpiedicat să mute maşina din loc, însă au spart-o şi au furattot ce era înăuntru. Poliţia a remorcat-o şi a dus-o într-un parcde maşini din oraş, unde în final am dat de ea.Asigurarea a acoperit toate cheltuielile de reparaţie, însăprintre lucrurile furate era şi Biblia mea de studiu bine uzată,câteva exemplare ale cărţilor mele şi banii din vânzările decarte din acea seară. Mi-am pierdut Biblia mea de neînlocuit,plină de notiţe şi referinţe, pentru a plăti preţul unei lecţiidespre imboldurile fine pe care mi le dădea Duhul Sfânt şi pecare eu trebuia să le iau în seamă.42 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântPrivind în urmă la întregul episod, îmi doresc să mă fi opritşi să mă fi rugat pentru direcţie în momentul în care am simţito uşoară ezitare în alegerea drumului pe care să-1 urmez. Darîn ciuda neatenţiei mele, Duhul Sfânt a fost credincios şi a călă-uzit-o pe femeia aceea cu microbuzul ca să mă ajute. Probabilcă prin ascultarea ei m-a ferit de a fi inclusă în cifrele statisticeale crimelor înregistrate în Dallas.Primind belşugul din partea lui DumnezeuCâtă ironie există în faptul că adesea credincioşii neglijează- prin ignoranţă, nepăsare, mândrie sau încăpăţânare - să

folosească ajutorul dat de Duhul Sfânt. Poate că au suficientăhrană spirituala ca să supravieţuiască, dar le lipseşte belşugulde dragoste, bucurie, pace, purtare de grijă şi putere din viaţă.Alţii poate ca au avut o întâlnire personală cu Duhul Sfânt,însă din nenumărate motive nu au reuşit să persevereze înaprofundarea revelaţiei pe care au experimentat-o.Prietena noastră, Kerry, a crescut într-o familie de creştini şia fost educat la diferite colegii biblice creştine. Odată, pe cândera studentă, i-a îngăduit unui evanghelist să se roage pentruea ca să primească Duhul Sfânt - mai mult din curiozitate de-cât dintr-o foame spirituală. Atunci nu i s-a întâmplat nimicspectaculos, însă după două zile, în timp ce se ruga, deodatăşi-a dat seama câ nu se mai roagă în engleză, ci în alte limbi.„M-am rugat astfel timp de trei ore şi niciodată în viaţa meanu m-am simţit mai bine", a spus Kerry. „Dar nu m-a învăţatnimeni despre Duhul Sfânt şi, de fapt, n-am înţeles ce mi seîntâmplase atunci. Nu am ştiut că pot vorbi în limbi dupăplacul inimii, şi de aceea în următorii optsprezece ani numi-am mai folosit acest limbaj devoţional."Atitudinea lui Kerry a fost asemănătoare cu cea a multorcreştini care spun: „Dacă Dumnezeu vrea să vorbesc în limbi,El este Cel care trebuie s-o facă pentru mine sau prin mine -eu nu am de gând să iniţiez acest lucru."Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 43Câţiva ani mai târziu, într-o tabără a bisericii, un consilier aîntrebat-o: „Vorbeşti în limbi?" Kerry i-a povestit experienţa pecare a avut-o în timpul colegiului. „Dar atunci când vorbeşti înlimbi, tu eşti cea care deţii controlul", i-a explicat consilierul.„Aşa că te poţi ruga în limbi ori de câte ori doreşti." S-au rugatîmpreună şi Kerry a început să vorbească în limbi în câtevadialecte diferite, iar consilierul a încurajat-o să se roage înacest fel de câteva ori pe zi.„După ce am început să fac ceea ce m-a provocat consilierul,am observat că discernământul meu a sporit în mod conside-rabil ", povesteşte Kerry. „Duhul Sfânt îmi descopere acum lu-cruri privitoare la cei pe care îi consiliez sau pentru care mărog. Rugăciunea în limbi îmi dă posibilitatea să mijlocesc pen-tru alţii atunci când, în mod natural, nu am nici cea mai micăcunoştinţă despre ceea ce se întâmplă în viaţa lor. Bineînţeles,ştiu că Duhul Sfânt era cu mine încă de când L-am primit peHristos, însă această experienţă mai profundă a fost un dardeosebit în viaţa mea."Pastorul Gerald Rowlands afirmă că nu este deloc greu săprimeşti vorbirea în limbi, aşa cum sunt unii înclinaţi să creadă.El spune:Când începi să vorbeşti în limbi, tu eşti cel care iniţiazăacest lucru. Tu rosteşti cuvintele, însă Duhul Sfânt ţi le dă.Duhul Sfânt este Cel care te aprovizionează la nivelul minţiicu sunete, cuvinte şi propoziţii....Pe măsură ce le rosteşti cu îndrăzneală prin credinţă,

Duhul Sfânt îţi dezvoltă vocabularul. Fluxul de cuvinte vacreşte, până când vor începe să curgă râuri din străfundulfiinţei tale. Propune-ţi ca atunci când te afli sub cercetareaDuhului Sfânt să rosteşti cuvinte de laudă la adresa luiDumnezeu. Propune-ţi să faci acest lucru cu vocea ta, darnu în limba maternă. Aşteaptă-te ca Duhul Sfânt să-ţi deachiar în momentul acela o limbă nouă, şi apoi începe să vor-beşti prin credinţă acea limbă nouă. Rosteşte cu putere totce pune Duhul Sfânt în mintea ta. S-ar putea să simţi că44 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântbuzele încep să-ţi tremure şi că gura scoate sunete ciudate.Rosteşte-le cu curaj....O dată ce ai început să vorbeşti, continuă. Lasă să curgă,pentru că cu cât curge mai mult, cu atât te vei simţi mailiberă... O dată ce vorbeşti în limbi, după cum îţi dă Duhulsă vorbeşti, ulterior vei putea exersa acest dar ori de câte oridoreşti. Pavel spune: „Mă yozruga cu duhul, dar mă voi rugăşi cu mintea" (1 Corinteni 14:15, sublinierea ne aparţine).4

Duhul Sfânt vindecă depresiaCindyjacobs era o tânără studentă la un colegiu denomi-naţional când a citit o carte despre puterea laudei. Aceastafăcea referire la botezul Duhului Sfânt şi la folosirea limbaju-lui devoţional în rugăciune pentru a-I aduce laudă Domnului.„Nu cunoşteam pe nimeni care să vorbească în limbi, însăîmi doream toate darurile pe care le avea Dumnezeu pentrumine", a spus Cindy. „Aşa că m-am rugat: Doamne, dacă acestaeste un dar adevărat din partea Ta, atunci îl doresc. Toatepredicile pe care le-am auzit în sensul acesta spun că darulacesta este de la diavolul. Nu ştiu dacă trebuie să fiu ceea ceoamenii numesc „tăvălugul sfânt" sau nu - sunt de-a dreptulsperiată. Dar, Doamne, dacă mai ales este adevărat şi bun,dă-mi botezul Duhului Sfânt însoţit de vorbirea în limbi."Cindy şi-a ridicat apoi mâinile ca laudă înaintea luiDumnezeu - ceea ce nu văzuse niciodată la nimeni.„M-am simţit scăldată în pace - prezenţa Lui era atât de pu-ternică", ne-a mărturisit ea. „Eram plină de bucurie şi amînceput să cânt melodii cunoscute, ca să realizez apoi că defapt nu cântam în engleză. Nu-mi pierdusem controlul, ciDuhul Sfânt curgea pur şi simplu prin mine. M-am întrebat:„Oare ce spun?" Deodată mintea mi-a fost inundată de înţelesulGerald Rowlands, "How to Receive the Holy Spirit" [„Cum să primeştiDuhul Sfânt"], Turning Point II, (Edmonds, Wash.: Women's AglowFellowship, 1986), 14.Darul extraordinar al lui Dumnezeu / 45vorbelor pe care le rosteam. Cântam laude lui Dumnezeu. Eraceva ceresc şi plin de pace. Nu cântasem niciodată înainte atâtde frumos - şi am cântat în cel puţin cinci limbi diferite." înziua următoare câţiva studenţi au oprit-o pe Cindy în campusşi i-au zis: „Tu ai plinătatea Duhului Sfânt - tu eşti diferită!"Cindy nu vorbise cu nimeni despre experienţa sa şi ezita săpovestească ceva de teama de a nu fi înţeleasă greşit. „Dar cine

v-a spus?", i-a întrebat Cindy nedumerită. Era evident că şiaceşti studenţi fuseseră atinşi de Duhul Sfânt.Unul din lucrurile care o făcea diferită era şi acela că a fostvindecată de depresie. Era plină de bucurie şi lumină, că nui-ar fi rezistat nici un nor de disperare.„De acum puteam să-I spun lui Isus totul despre rănile şi de-zamăgirile mele şi să mă descarc de ele vorbind în limbi", ne-aîmpărtăşit Cindy. „Chiar şi atunci când nu puteam să identificcauza depresiei mele, mă rugam în limbi mult timp şi apoidepresia dispărea. La scurtă vreme a avut loc o schimbare dra-matică în viaţa mea. îmi amintesc că mă uitam la mâinile meleşi spuneam: «Vindecarea este în mâinile mele.» Era cevaînfricoşător, ceva copleşitor."Tatăl lui Cindy era pastor într-o biserică denominaţională,dar nu a ştiut niciodată că Cindy a vorbit în limbi deoarece amurit la scurt timp după ce ea a avut această experienţă.„Odată, când eram mică, el mi-a spus că are încredinţarea căla sfârşitul vremurilor oamenii vor vorbi din nou în limbi", şi-aadus ea aminte.Acum, după douăzeci şi patru de ani, într-o cameră închiri-ată de lângă campusul studenţesc, Domnul se foloseşte deCindy pentru a aduce vindecare naţiunilor şi împăcare în Tru-pul lui Hristos cu ajutorul organizaţiei misionare Generals ofIntercession (Generalii mijlocirii). De asemenea, a văzut omulţime de oameni care au fost vindecaţi n>ic atunci când şi-apus mâinile peste ei şi s-a rugat ca Dumnezeu să Se atingă detrupurile lor.46 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântFoame după Duhul SfântDacă te identifici într-un anume fel cu experienţa lui Cindysau a lui Kerry, sau dacă trăieşti o foame spirituală cum a trăitKaty, atunci această carte este pentru tine. Şi următoarele cu-vinte ale lui Isus din Scriptură sunt pentru tine:De aceea şi Eu vă spun: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţigăsi; bateţi şi vi se va deschide. Fiindcă oricine cere, capătă;cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide. Cine estetatăl acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i deao piatră? Ori, dacă cere un peşte, să-i dea un şarpe în loc depeşte? Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie? Deci, dacăvoi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri,cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da DuhulSfânt celor ce I-L cer! (Luca 11:9-13)Poate că citeşti această carte din mai multe motive: să creştiîn înţelegere spirituală, să te lămureşti în ceea ce priveşteDuhul Sfânt, să primeşti o împuternicire mai mare, sau să gă-seşti o modalitate prin care să-L laşi pe Duhul Sfânt să Se ma-nifeste în viaţa ta.Nădăjduim că vom reuşi să-ţi arătăm clar ce ne învaţăScriptura despre lucrarea felurită a Celei de-a treia Persoane aTrinităţii. Dorim, de asemenea, să cultivăm în tine o foame

pentru a învăţa cum poate Duhul Sfânt să adâncească relaţiata cu Dumnezeu şi să-ţi dea putere să trăieşti o viaţă mult maiîmbelşugată.In timp ce citeşti această carte, noi ne rugăm să experimen-tezi prezenţa şi puterea Duhului Sfânt într-un mod nou, cople-şitor şi care să-ţi schimbe întreaga viaţă.RUGĂCIUNEDoamne, Iţi mulţumesc pentru darul incredibil al Duhului Sfânt,lartă-mă că nu am dat atenţie, aşa cum ar fi trebuit, acestui dar ofe-rit de Tine. Doresc să experimentez prezenţa Ta, să Te cunosc maiDarul extraordinar al lui Dumnezeu / 47îndeaproape şi să simt dragostea Ta necondiţionată. îţi mulţumesc căai să mi Te descoperi astfel prin Duhul Sfânt. Amin.Aplicaţie1. Cum îl înţelegi tu pe Duhul Sfânt?2. Cum experimentezi lucrarea Duhului Sfânt în fiecare zi dinviaţa ta?3. Fă o listă cu întrebările pe care le ai referitoare la DuhulSfânt.4. Foloseşte următoarele versete pentru o discuţie în grup:Marcu 1:8Marcu 13:11Luca 24:49Fapte 1:8Fapte 2:4Fapte 2:38TKEI

Reînnoireadin interior spre exteriorCăci Domnul este Duhul, şi unde este Duhul Domnului,acolo este slobozenia. Noi toţi privim cu faţa descoperită,ca într-o oglindă, slava Domnului şi suntem schimbaţiîn acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin DuhulDomnului. 2 Corinteni 3:17-18Tendinţa noastră naturală ca şi femei este să dorim să neschimbăm situaţia, să-i schimbăm pe soţii şi copiii noştri,decorul casei şi din când în când coafura. Dar cine vrea să seschimbe în interior? Sau să-şi schimbe modul de gândire? Numulte dintre noi s-ar oferi voluntar pentru o metamorfozăadevărată.A fi reînnoit - sau „schimbat", aşa cum spune Scriptura - în-seamnă a fi transformat prin lucrarea Duhului Sfânt. Nu într-oformă cosmetică, care are de-a face doar cu suprafaţa, ci într-unmod profund şi de durată, care să schimbe chiar natura noas-tră, într-un mod care să ne determine să privim viaţa din jurulnostru diferit - aşa cum am exemplificat prin mărturia lui Quin.La început Dumnezeu ne-a creat după chipul Său, dar fărăun caracter ca al Său. Deoarece ne-a creat cu voinţă liberă, noitrebuie să alegem în fiecare zi să ne formăm un caracter ca alSău. în pasajul biblic de mai sus, apostolul Pavel afirmă că,datorită experienţei sale cu Duhul Sfânt, el este în perma-

nenţă transformat în chipul lui Dumnezeu şi poate trăi astfelîncât să reflecte caracterul lui Dumnezeu.1

Gordon D. Fee, God'sEmpoweringPresence [Prezenţa luiDumnezeu care împuter-niceşte] (Peabody, Mass.: Hendrickson, 1994), 319-320.4950 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântMesajul acestei cărţi este că acest lucru este posibil pentru fiecaredintre noi. Dar pentru a fi asemenea chipului lui Hristos,trebuie să cooperăm cu lucrarea pe care Duhul Sfânt doreştes-o facă în noi.în cartea sa The Helper [Ajutorul], renumita autoareCatherine Marshall relatează modul în care a fost schimbatătreptat din interior spre exterior ca urmare a experienţei salecu Duhul Sfânt. La scurt timp după ce I-a cerut lui Dumnezeuacest dar, a început să recunoască vocea blândă şi caldă aDuhului Sfânt care vorbea în inima ei. Când era ispitită săvorbească cuvinte dure sau urâte faţă de cineva - sau chiar săvorbească prea mult - simţea o stavilă tăioasă în interiorul ei.Duhul Sfânt a început s-o ajute să ia decizii în fiecare zi şi să-Lmărturisească altora pe Isus. Ea scrie:Curând mi-am dat seama că botezul Duhului Sfânt nu era oexperienţă de moment, ci mai degrabă un proces care sederulează pe parcursul întregii mele vieţi. Este adevărat căla început a existat acea umplere iniţială. Dar ştiu foartebine că prin aceasta nu am fost înălţată în mod instantaneula o stare de sfinţenie. Prin ceea ce este omenesc în mine,eul mă trăgea mereu înapoi, de aceea aveam nevoie deumpleri repetate dacă doream să ajung la maturitatea pecare Dumnezeu o aştepta de la mine.2

Disperată după ajutorBeverly este o prietenă care a descoperit puterea regenera-toare a Duhului Sfânt în mijlocul disperării ei. Deşi în anii co-pilăriei şi ai adolescenţei trăise cu credincioşie faţă deDomnul, activităţile sale de la colegiu L-au îndepărtat din viaţaei, mai ales după ce 1-a întâlnit pe Tom. După doi ani s-au căsă-torit în biserică, dar niciodată nu I-au făcut loc lui Dumnezeuîn relaţia lor.2Catherine Marshall, The Helper [Mângâietorul] (Grand Rapids, Mich.: Baker,1988), 66-67.Reînnoirea din interior spre exterior / 51„In toţi acei ani eu încă credeam în Dumnezeu", spuneaBeverly, „dar mă depărtasem de El. Curând după aceea lucru-rile nu au mai mers aşa de bine în căsnicia noastră perfectă -deşi în exterior arătam drăguţi, tineri şi plini de succes. Amaflat că soţul meu îl abandonase pe Dumnezeu din cauza trau-melor pe care le-a avut în copilărie, iar acum era plin de mânieînăbuşită. Reacţia mea a fost să mă retrag şi să tac."„Când s-a născut primul nostru băiat ne-am alăturat uneibiserici, dar a fost doar o simplă iniţiativă. Eu aveam o slujbăbună şi colegii de muncă mă respectau, dar mă simţeam mize-rabil. Patru ani mai târziu ni s-a născut al doilea băiat, însă dedata asta mă aflam într-o stare de depresie cronică, beam din

răsputeri şi sufeream de migrenă. Trăgeam draperiile şiieşeam afară numai dacă eram nevoită şi nu răspundeamaproape deloc la telefon sau la uşă. în ciuda faptului că aveamdoi copii ideali, nu puteam să scap de depresie."între timp Tom a început să aibă câteva accese de mânie,după care nu vorbea cu Beverly zile întregi. Aruncând asupraei vina pentru toate problemele pe care le aveau, depresia eis-a accentuat, iar el a ajuns chiar în pragul sinuciderii. în totacest timp ei erau membri la biserica în care Tom ocupa şi opoziţie de conducere, dar se părea că slujba sa în biserică nule schimba cu nimic situaţia.Reînnoire şi restaurareIn biserică era însă un mic grup de oameni care primiserăbotezul Duhului Sfânt. Aceştia au început să se intereseze deBeverly şi Tom deoarece şi-au dat seama, în urma rugăciunilor,că acest cuplu de tineri avea probleme serioase. O femeie dingrup a telefonat într-o zi acasă la Beverly chiar când aceastaavea o migrenă şi a fost de acord s-o viziteze ca să se roage pen-tru ea. După rugăciune Beverly a simţit dintr-o dată pacea luiDumnezeu, iar durerea de cap i-a dispărut.Femeia i-a împărtăşit apoi despre botezul Duhului Sfânt şimodul inedit în care acesta îi dă posibilitatea să stea de vorbă52 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântcu Dumnezeu prin rugăciunea în alte limbi - folosind pentruexplicaţie următorul verset din Biblie:Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nuştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceştepentru noi cu suspine negrăite.(Romani 8:26)„E uimitor faptul că acesta era singurul verset pe care l-amsubliniat în Biblia mea când eram copil", a povestit Beverly.„întotdeauna mă zbăteam singură în problemele mele şi deaceea mă încânta ideea de a fi în stare să vorbesc direct cuDumnezeu în acest mod - şi atunci ştiam că am nevoie să măapropii din nou de El. în seara aceea am îngenuncheat singu-ră lângă patul meu şi i-am spus lui Dumnezeu în şoaptă că,dacă mai are ceva pentru mine, sunt gata să primesc. Cândmi-am deschis gura să vorbesc, au început să-mi vină cuvinteîntr-o limbă deosebită, necunoscută. Ştiam că vorbesc cuDumnezeu. Parcă mă învăluia prezenţa Sa, iar durerea de capşi depresia au dispărut pe loc."Acesta a fost începutul reînnoirii lui Beverly din interiorspre exterior. Un păstor dintr-o biserică locală a consiliat-o şi aînceput să o înveţe adevărurile privitoare la Duhul Sfânt.După două săptămâni a avut curajul să-i spună lui Tom ceea ces-a întâmplat, doar ca să afle că experimentase şi el acelaşilucru, dar îi era teamă să-i spună. Astăzi ei au o căsnicie restau-rată şi fericită, slujind împreună între oamenii fără adăpostdin comunitatea lor, prin intermediul unui centru de distri-buţie pe care l-au obţinut cu ajutorul lui Dumnezeu.

„Studiul intensiv al Cuvântului lui Dumnezeu a fost ca odoză imensă de radiaţii care ne-au tămăduit şi ne-au restaurat.Acum dorim să dăm o mână de ajutor pentru a aduce speranţăşi restaurare şi în viaţa altor oameni", povesteşte Beverly.„Bineînţeles că duşmanul a încercat să mă aducă din nou îndepresie şi boală - el întotdeauna testează o victorie. Dar amînţeles că numai stând necurmat în Cuvânt şi rugându-mă înDuhul primesc puteri ca să rezist acestor atacuri. De asemenea,Reînnoirea din interior spre exterior / 53prin Cuvânt şi în timpul meu de rugăciune, Duhul Sfânt îmidescoperă fiecare domeniu din viaţa mea care nu este peplacul Domnului."Trup, suflet şi duhAtunci când urmărim o schimbare noi obişnuim să ne con-centrăm atenţia asupra lucrurilor vizibile, exterioare. Ştim, de-sigur, că viaţa înseamnă mult mai mult decât lucrurile pe carele vedem cu ochii noştri fizici, dar de obicei lucrurile intangi-bile se găsesc tocmai la capătul listei noastre de priorităţi.Scriptura ne învaţă că suntem formaţi din trei părţi: duh,suflet şi trup. însă doar una dintre ele este vizibilă. Cu toateacestea, următorul verset dovedeşte în mod clar că toate treisunt importante pentru Dumnezeu:Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin; şiduhul vostru, sufletul vostru şi trupul vostru să fie păziteîntregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru IsusHristos. (1 Tesaloniceni 5:23)Duhul Sfânt vrea să lucreze în viaţa noastră la fiecare dinaceste trei niveluri - duh, suflet şi trup - dar trebuie să înceapăcu domeniul sufletului - mintea, emoţiile şi voinţa noastră. Iarvoinţa trebuie s-o ia înaintea celorlalte. Atunci când decidem săsupunem voinţa noastră voii lui Dumnezeu, gândurile şi emo-ţiile noastre o vor urma. Acest lucru îi va permite DuhuluiSfânt să ne descopere - prin intermediul spiritului din fiinţanoastră - domeniile în care atitudinile şi comportamentulnostru au nevoie de schimbare.Unii credincioşi fac greşeala de a-şi scuza slăbiciunile şipăcatele făcute în trup sub pretextul că mântuirea are de-aface doar cu sufletul, nu şi cu trupul. Alţii cad în extrema cea-laltă, încercând prin propriile lor puteri şi strădanii să ajungăla nivelul unui comportament desăvârşit, având impresia căastfel îşi pot câştiga mântuirea. Ambele abordări sunt greşite.Cuvântul lui Dumnezeu ne dă o învăţătură clară în acest sens:54 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDacă trăiţi după îndemnurile firii pământeşti, veţi muri; dardacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu suntfii [şi fiice] ai [ale] lui Dumnezeu. (Romani 8:13-14)Intrarea într-o viaţă cu adevărat plină de Duhul Sfânt presu-pune o întoarcere din păcat şi-o pocăinţă autentică. Evanghe-listul Charles Finney scria:

Cel care s-a pocăit cu adevărat priveşte păcatul într-un modcu totul diferit faţă de vremea de dinaintea pocăinţei. în locsă fie ceva fascinant şi de dorit, păcatul apare acum la polulopus: cel mai odios şi detestabil lucru. Un păcătos care s-apocăit cu adevărat se va cutremura la gândul că a pututvreodată să-şi găsească plăcerea în păcat.... Dacă pocăinţa ta este autentică, în mintea ta va avea loco schimbare conştientă a perspectivelor şi a sentimentelorlegate de păcat. Vei fi la fel de conştient de acest lucru aşacum eşti de schimbarea perspectivei tale asupra oricărui altsubiect.... Când pocăinţa este autentică, dispare dispoziţia de apăcătui din nou. Dacă te-ai pocăit cu adevărat, nu maiiubeşti păcatul. De-acum încolo nu te mai abţii de la păcatde frica pedepsei, ci pur şi simplu pentru că îl urăşti.3

Dorinţa de schimbareA permite Duhului Sfânt să mă călăuzească şi a coopera cuEl în lucrarea Sa de schimbare a fiinţei mele din interior spreexterior presupune două lucruri: în primul rând, trebuiesă-mi recunosc propria neputinţă de a fi îndeajuns de bunăpentru a câştiga aprobarea din partea lui Dumnezeu; în aldoilea rând, în loc să-mi găsesc scuze, trebuie să renunţ la•'Charles Finney, Principles of Salvation [Principiile mântuirii] (Minneapolis,Minn.: Bethany House, 1989), predici publicate iniţial în 1839-1891, 44,46.Reînnoirea din interior spre exterior / 55toate domeniile în care slăbiciunile şi păcatul mă împiedică săfac progrese înspre o viaţă plină de Duhul.Noi nu putem prin propriile noastre puteri să dăm o loviturăde moarte tuturor atitudinilor greşite şi fărădelegilor noastre.Avem în noi o înclinaţie egoistă înnăscută de a ceda în faţapoftelor trupeşti şi aceasta se află într-un război permanent cutrăirea unei vieţi pline de Duhul. însă din momentul în careluăm hotărârea că vrem într-adevăr să scăpăm de aceste nea-junsuri, Duhul Sfânt ne întăreşte şi ne dă putere să începemprocesul de schimbare din interior spre exterior. Doar prinputerea Sa avem şansa să trăim experienţa transformării.0 căutare dureroasăCăutând plinătatea şi reînnoirea Duhului Sfânt, Sarah a trecutprin experienţe dureroase, dar în procesul acesta a reuşit să-şidezvolte o relaţie profundă cu Dumnezeu. La vârsta de două-zeci şi şase de ani ea a auzit pentru prima dată Evanghelia şi arăspuns numaidecât, predându-şi viaţa lui Hristos.„Crescusem departe de orice influenţă creştină, iar acumam început să frecventez biserica şi să cercetez în amănunţimetoate învăţăturile pe care le găseam în Biblie", a spus ea. „Eraca o apă vie ce mă vindeca sufleteşte. După ce am învăţat să mărog, am început să-I cer mereu lui Dumnezeu ca să mă umplecu Duhul Său, fără să înţeleg neapărat ce înseamnă acest lucru,însă am continuat să umblu prin puterile mele."Simţindu-se atrasă spre o intimitate mai adâncă cu Dum-

nezeu, a început să frecventeze o biserică carismatică şi astfela pătruns într-o atmosferă de închinare zguduitoare, care îlavea în centru pe Dumnezeu. Sarah a continuat să se roagepentru darurile Duhului Sfânt şi s-a trezit deodată cu o nouărevelaţie din partea lui Dumnezeu. Deşi ştia cum să fie drăguţăşi politicoasă, Domnul i-a arătat că roadă dragostei nu se mani-festa deloc în viaţa ei.56 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântZidind o temelie a dragostei„Nu ştiam cum, şi nici nu eram sigură că doream într-adevărsă iubesc pe cineva - mai ales pe cei din biserică, care m-au în-ţeles greşit şi apoi m-au respins atât pe mine cât şi pe membriifamiliei mele şi care-mi provocaseră atâtea răni de-a lungulanilor. Dar de trei ani mă tot rugam lui Dumnezeu să producăaceastă roadă în caracterul meu.într-o zi, soţul meu, Ted, s-a întors de la serviciu obosit şi agi-tat. Eram supărată pe el din cauza unei dispute pe care amavut-o mai devreme şi doream să pun capăt la toată treabaasta, dar el a refuzat şi s-a dus la culcare. Atunci am strigatcătre Domnul, rugându-L să mă facă să simt dragostea şi mân-gâierea Sa."Dar în loc să fie mângâiată în timp ce citea din Biblie, Saraha simţit că Domnul o mustră pentru atitudinea ei faţă de Ted.Versetele următoare i-au vorbit în mod deosebit:De aceea, vă rog să vă arătaţi iarăşi afecţiunea faţă de el şisă-1 asiguraţi de dragostea voastră pentru el; căci v-am scris... cu gândul ca să vă pun la încercare şi să văd dacă treceţicu succes, dacă sunteţi ascultători şi de acord în totul [să-miurmaţi poruncile]. ... ca să nu lăsăm pe Satana să aibă uncâştig de la noi, căci nu suntem în neştiinţă despre amăgiri-le ^i planurile lui. (2 Corinteni 2:8-9,11 - The Amplified Bible[Biblia Amplificată])„Mi-au trebuit câteva ore în seara aceea ca să mă frângînaintea Domnului şi să mă supun cu adevărat domniei Sale",povestea Sarah. „Dar am făcut-o în cele din urmă, pentru cădoream mai mult să ascult de El decât să fiu mângâiată. îndimineaţa următoare m-am purtat cu dragoste faţă de Ted şinu l-am tratat cu tăcere şi indiferenţă, aşa cum o făceam deobicei. El a trecut cu vederea acest lucru, dar totul a fost înregulă deoarece ştiam că sunt pe placul Domnului."Sarah şi-a propus apoi să urmeze exemplul femeii pe care agăsit-o în Proverbe 31: „Ea îl mângâie, îl încurajează şi îi faceReînnoirea din interior spre exterior / 57[soţului ei] numai bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale" (v.12 -The Amplified Bible [Biblia Amplificată]).„Am studiat definiţia acestor trei cuvinte - mângâiere, încu-rajare şi bunătate - şi m-am hotărât să fiu o împlinitoare aCuvântului", ne-a povestit ea. „Cu cât puneam mai mult înpractică acest lucru, cu atât era mai uşor. După o perioadă detimp, Dumnezeu mi-a dat puterea să iert şi să mă eliberez de

obiceiul de a-i judeca pe toţi oamenii împotriva cărora aveamceva, împlinind astfel versetele din Luca 6:27-38. în sfârşit,m-am simţit liberă, după mai bine de douăzeci de ani deneiertare, amărăciune şi o inimă zdrobită, plină de durere!Acum puteam să-i iubesc pe aceşti oameni cu iubirea Sa."După ce a învăţat să se supună mai degrabă Duhului Sfântdecât să se lase cuprinsă de frică şi nesiguranţă, Sarah a înce-put să primească cuvinte de cunoaştere şi cuvinte de înţelep-ciune pentru femeile care veneau la ea să se roage. îndrăznealaei a sporit tot mai mult. Odată a rostit cuvinte de profeţie.După câţiva ani a primit darul limbilor. însă întotdeauna seruga ca darurile să se manifeste prin ea împreună cu dragos-tea lui Dumnezeu.„Nu aş putea identifica cu exactitate momentul când amfost botezată cu Duhul Sfânt", spunea Sarah. „Cu cât îl lăsammai mult pe Dumnezeu să mă frângă şi să sădească dragoste înviaţa mea, cu atât se revărsau mai mult peste mine darurile Du-hului Său. Luca 3:16 spune că Isus „vă va boteza cu DuhulSfânt şi cu foc." Cred că botezul meu cu Duhul Sfânt a avut loco dată cu purificarea mea prin focul Său. Lucrul cel mai im-portant a fost să mă supun voii Sale în domeniul iertării şi aldragostei, aşa încât să pot fi reînnoită începând din interior."Identifică piedicileIdentificarea piedicilor face parte din procesul de reînnoiredin interior spre exterior, aşa cum s-a întâmplat în cazul luiSarah, care I-a îngăduit Domnului să facă acest lucru în viaţaei. Adeseori noi vrem să schimbăm circumstanţele sau să-i58 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântschimbăm pe cei apropiaţi - dar acest lucru ne împiedică săprivim la domeniile din viaţa noastră în care trebuie să ne su-punem Duhului Sfânt pentru a produce schimbare. Ai lăsat camânia, amărăciunea, invidia sau înstrăinarea să te îndepărtezede scopul lui Dumnezeu? Eşti dezamăgită de tine? Decepţio-nată de Dumnezeu?Dacă suferi din cauza respingerii, abandonării sau trădării,aminteşte-ţi că Domnul Isus a ştiut ce înseamnă să fii trădat decei apropiaţi. El Se poate identifica cu durerile şi rănile tale.Când stătea atârnat pe cruce, sângerând şi agonizând din cau-za rănilor pe care nu le merita, S-a rugat ca Dumnezeu să-i ier-te pe toţi cei care îşi băteau joc de El. Şi noi putem să ceremdin partea Duhului Sfânt putere ca să-i iertăm pe toţi cei carene-au abuzat, ne-au respins sau ne-au trădat. El este numitAjutorul- însă noi trebuie să-I cerem acest ajutor.Când nu reuşim să iertăm, noi ne legăm de fapt de persoa-na sau de situaţia respectivă, şi de durerea necontenită provo-cată de faptul că persistăm în indignarea noastră. Acest lucruse vede pe feţele noastre, pe umerii noştri căzuţi şi,chiar înconversaţia noastră. Pavel a scris:Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare,orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul

vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-văunul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.(Efeseni 4:31-32).Acest fel de iertare presupune să acorzi o favoare necondiţiona-tă, fără a pretinde nimic în schimb.^ Dar cuvântul pe care 1-a fo-losit Isus când a spus: „Iertaţi, şi vi se va ierta" (Luca 6:37b), în-seamnă a elibera, a pune în libertate, ca şi atunci când ai descătuşape cinevaP Când alegi să ierţi, tu înceredinţezi acea persoanăîn mâna lui Dumnezeu, ca să Se ocupe El aşa cum alege deocările pe care ea ţi le-a adus. Iar tu personal te descătuşezi dinlanţurile celui ce te-a ofensat şi din lanţurile durerii.Numărul 5483 în Dicţionarul grec-englei al lui Strong.5Numărul 630 în Dicţionarul grec-engkz al lui Strong.Reînnoirea din interior spre exterior / 59Iertarea este o decizieDe fapt, iertarea este o decizie a noastră - un act al voinţei,un act al ascultării de Hristos. Partea noastră este să iertăm.Partea lui Dumnezeu este să vindece. Unele dintre noi trebuiesă ne iertăm pe noi înşine - de păcate care ne ţintuiesc în tre-cut. Dacă eşti într-o astfel de situaţie, acceptă dragostea şiiertarea lui Isus chiar acum. Apoi iartă-te pe tine şi nu lăsa caziua de ieri să-ţi jefuiască ziua de astăzi.Atunci când identificăm domeniile în care am fost răniţi şidezamăgiţi şi le punem apoi în braţul lui Dumnezeu, noi Iiîngăduim prin aceasta ca El să înceapă schimbarea noastră.Când Duhul Sfânt te umileşte şi face o lucrare nouă în inimata, se poate ca plânsul să te ajute să te eliberezi de frustrărilepe care le înăbuşi în interiorul tău. Să nu fii surprinsă dacă Elte va umple de lacrimi, revărsând astfel peste tine un potop depace şi vindecare. Când capitulezi înaintea Duhului Sfânt,dragostea Sa începe să te inunde.Evanghelista olandeză Corrie ten Boom prezintă în scrierilesale o imagine clară a importanţei extraordinare pe care o aresupunerea înaintea Duhului Sfânt:Atunci când suntem plini de Duhul Sfânt, poate va fi nevoiesă mai facem încă un pas. Poate că trebuie să îndepărtăm oparte din mobila din inima noastră: televizorul sau anumitecărţi, prietenii, pasiuni personale - tot ce ne poate împiedi-ca să-L urmăm pe Isus Hristos. Putem îndepărta chiar maimulte pentru Isus, astfel încât să-I putem oferi DuhuluiSfânt un loc mai larg. Mănuşa mea nu poate face nimic deuna singură, dar dacă mâna mea este în mănuşă, ea poateface o treabă nemaipomenită. Poate găti, poate scrie şi poa-te face o mulţime de lucruri! Eu ştiu că nu mănuşa e ceacare le face pe toate astea, ci mâna din mănuşă. Dacă intro-duc doar un deget în mănuşă, ea nu poate face nimic! Totastfel este şi cu noi. Noi suntem mănuşile, iar Duhul Sfânteste mâna care poate face totul, cu condiţia ca noi să-I fa-cem loc în orice colţişor al vieţilor noastre. Doar atunci ne60 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântputem aştepta ca El să facă lucrări nespus de mari în şi prin

noi.6

Fiind supusă Duhului SfântUneori, fără să ne dăm seama, ne identificăm prin ceea cefacem - ca soţie, mamă, slujitoare în biserică sau femeie anga-jată, mai degrabă decât prin ceea ce suntem ca şi copii ai luiDumnezeu. Elizabeth, care a fost manechin de profesie de lavârsta de optsprezece până la treizeci de ani, a descoperitîntr-adevăr că acesta este un drum anevoios. Ea a primitumplerea cu Duhul Sfânt în perioada de trezire din anii 1960,însă după câţiva ani a experimentat o „operaţie spiritualămajoră", cum îi place ei să o numească.într-o zi, în timp ce făcea compot de mere împreună cu oprietenă de-a ei mai în vârstă, Marlene, au început să vorbeascădespre umblarea ei cu Domnul. Deodată conversaţia a luat unalt curs. „Vorbeşte-mi despre cariera ta de fotomodel", i-a spusMarlene. Elizabeth a povestit vrute şi nevrute despre profesiaei de manechin şi spectacolele ei de televiziune, până cândMarlene a oprit-o.„Asta era!", a exclamat Marlene. „Simţeam eu că te ţine cevaîn loc în umblarea ta creştină, şi asta era - mândria de a fi fostfotomodel."Elizabeth a pus jos cuţitul cu care curăţa şi a privit-o peMarlene, făcând ochii mari de uimire.„Elizabeth, mândria este un păcat în ochii lui Dumnezeu",i-a spus Marlene. „Identitatea ta stă în ceea ce ai fost ca şi foto-model şi în frumuseţea ta fizică, când de fapt ar trebui să fieîn Hristos Isus. El este singurul care îţi dă adevărata identitate.Dar pentru că ţi-ai supraestimat cariera de fotomodel, ai per-mis astfel duhului de mândrie să pătrundă înăuntrul tău. Dacăvrei, hai să ne ocupăm chiar acum de această mândrie - şi deorice alt lucru stricat din viaţa ta pe care ţi-1 arată Domnul."Corrie ten Boom, Marching Orders for the End Battle [Ordine de marş pentrubătălia finală] (Fort Washington, Pa.: Christian Literature Crusade, 1969),32-33.Reînnoirea din interior spre exterior / 61Stând acolo la masa din bucătărie, Elizabeth s-a pocăit şi I-acerut Domnului iertare pentru mândria ei adânc înrădăcinată.„Când ai plâns ultima dată?", a întrebat-o pe urmă Marlene.„O, demult, nici nu-mi aduc aminte când", a răspunsElizabeth dând din cap.„Tu ai nevoie să plângi şi să-L laşi pe Duhul Sfânt să tezdrobească", a insistat Marlene. „Cât mai curând!"Au continuat să se roage şi după patruzeci şi cinci de mi-nute Elizabeth a început să plângă în hohote. „Am plâns şi iaram plâns, simţindu-mă tot mai zdrobită", îşi aminteşte ea.„Cred că Domnul îmi înlocuia inima de piatră cu o inimă decarne, aşa încât să pot simţi compasiune pentru cei care ve-neau la mine să-mi împărtăşească rănile lor sufleteşti. In timpce plângeam, am început să mă văd acceptată de Hristos aşacum sunt - fără a avea nimic de-a face cu realizările mele. Cemoment de cotitură spirituală pentru mine!"

O înnoire spiritualăElizabeth era o soţie rugativă, plină de Duhul, care frecventabiserica în mod regulat şi încerca să-şi crească copiii în fricăsfântă şi respect faţă de Dumnezeu. Totuşi ea a avut nevoie deeliberare într-un domeniu în care îi oferise duşmanului unpunct de sprijin. Mândria datorată înfăţişării ei exterioare, aperformanţei şi succesului ei de fotomodel - toate acestea aufost nişte obstacole păcătoase care au împiedicat-o să vadă căadevărata ei identitate este doar în Hristos.Dennis şi Rita Bennett, lideri vechi în ceea ce priveşte lucra-rea de reînnoire a Duhului Sfânt, au făcut următoarea obser-vaţie:Când o persoană primeşte botezul cu Duhul Sfânt, asta nuînseamnă că ea este „îndeajuns" de spirituală... Să nu cedeziniciodată în faţa ispitei duşmanului care vrea să te facă să aiun sentiment de superioritate, ci roagă-te pentru roadăumilinţei; aceasta este un bun antidot. Botezul cu Duhul62 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântSfânt este doar începutul unei noi dimensiuni în viaţa ta decreştin, şi depinde de tine dacă vei creşte sau vei da înapoi.^Din momentul în care Elizabeth L-a lăsat pe Duhul Sfânt săfacă o „renovare spirituală" în viaţa ei, frumuseţea Domnuluiradiază prin ea în aşa măsură că întrece frumuseţea fizică cucare se mândrea cândva. De atunci ea se roagă împreună cumulte alte tinere femei creştine care trec prin aceleaşi încurcă-turi şi se lovesc în viaţă de aceleaşi piedici ca şi ea.Autorul şi psihiatrul John White face referire la acest su-biect în cartea sa Changing on the Inside [Schimbarea lăuntrică]:El [Isus] vrea să ne arate cât de neputincioşi suntem, nudoar prin cuvinte, ci şi prin experienţele noastre. Dumne-zeu poate s-o facă într-un ritm mai lent, prin intermediul si-tuaţiilor obişnuite din viaţă, sau într-un ritm mai rapid, priniluminarea Duhului Sfânt. Sau poate să ne dezvăluie acestlucru printr-o combinaţie a celor două...Dacă Ii cerem s-o facă, în oricare dintre cele două mo-duri, Dumnezeu o va face. O va face cu siguranţă. De aceeanoi trebuie să îi spunem, indiferent dacă înţelegem sau nuîn profunzime ceea ce spunem, că ne recunoaştemneputinţa. Trebuie să-L rugăm să lucreze în noi la timpulSău şi în modul Său, dar să ia în serios cuvintele pe care lerostim. Când vom proceda astfel, Dumnezeu va începe săproducă schimbări serioase în noi, indiferent dacă ne vomda seama sau nu. Mai devreme sau mai târziu, natura noas-tră va începe să fie infiltrată de însăşi natura Sa.Curios, dar atunci când se întâmplă acest lucru, nu deviimai puţin tu însăţi, ci mai mult tu însăţi. Acea tărie şi fru-museţe care îţi aparţin în mod unic, plănuite pentru tineîncă dinainte de creaţie, încep să strălucească acum multmai clar. Tu ai trăsăturile comune familiei lui Dumnezeu, pentru că El este sursa originală a fiinţei tale. De vreme ce

Reînnoirea din interior spre exterior / 63între voi nu mai există separaţie, El poate restaura tot ceeace ai pierdut.8

Descoperindu-ţi menireaDe atâtea ori noi uităm cine suntem şi cui îi aparţinem.Dacă ne măsurăm după standardul lumii, s-ar putea că nesimţim falimentare. Eu (Quin), după ce am dat naştere la treicopii în mai puţin de patru ani, am fost cuprinsă de o frustrareenormă în ce priveşte rolul meu de mamă, deşi îmi dorisem cudisperare să am copii. Câteodată, legănându-mi noapteacopilul agitat, mă năpădea sentimentul că nu voi mai aveaniciodată timp să scriu din nou. La fel ca şi femeile descura-jate cu care mă rog acum, m-am întrebat: „Oare de acumîncolo voi fi doar o simplă mămică a unor copii plângăcioşi şimucoşi?"Dar după ce am primit botezul cu Duhul Sfânt, am înţelescă prin ajutorul lui Dumnezeu pot să mă bucur de rolul meu camamă şi pot să mă bucur de preţioşii mei copii. Eram conştien-tă că va veni şi vremea când voi avea din nou libertatea să scriu.Decât să diminuăm rolul nostru de mame, ar trebui mai de-grabă să acceptăm cu bucurie această perioadă din viaţa noas-tră şi să recunoaştem ce chemare înaltă este să îţi creşti copiiiastfel încât să ajungă să slujească lui Dumnezeu.Pastorul meu, Dutch Sheets, spune: „Dumnezeu are o ţintăpentru viaţa noastră - un scop, o intenţie, un final bine stabi-lit. Dumnezeu a rânduit un scop pentru fiecare dintre noi. Elne echipează cu tot ce avem nevoie ca să împlinim scopul Său,şi nu ne cere să facem nimic altceva decât lucrul pentru carene-a echipat."Povestea Esterei din Biblie este un exemplu clar al unei femeipe care Dumnezeu a echipat-o ca să-şi ducă planul la înde-plinire. Autoarea Eileen Wallis face următoarea comparaţie:8John White, Changing on the Inside [Schimbarea din interior] (Ann Arbor,Mich.: Servant, 1991), 156.64 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAşa cum Estera şi-a dus la îndeplinire planul lui Dumnezeuîn generaţia ei, la fel eşti chemată şi tu să fii o femeie cuautoritate şi să-ţi împlineşti destinul pentru împărăţie.Poate că nu înţelegi ce înseamnă acest lucru pentru tine.Nici Estera nu a înţeles întru totul atunci când a făcut primulpas prin credinţă şi a ascultat de chemarea lui Dumnezeu.Dar misiunea ei a fost dezvăluită pe măsură ce a umblat însupunere faţă de Dumnezeu, şi atunci a înţeles că frumu-seţea duhului său binevoitor şi ascultător era comoara ei ceamai de preţ.9

Dacă te simţi frustrată de perioada vieţii pe care tocmai otraversezi, roagă-te Domnului: „Doamne, care este scopul Tău cuprivire la viaţa mea în momentele acestea?"Duhul Sfânt vrea să teajute să identifici care este ţinta şi scopul tău. în loc să avemaşteptări nerealiste de la viaţă, mai bine să consimţim cu ceeace spune Cuvântul lui Dumnezeu despre noi. Meditând asu-

pra următoarelor versete (uneori personalizate sau parafraza-te) vei fi ajutată să te menţii pe poziţie:Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în mine şi îmi dă,după plăcerea Lui, şi voinţa şi înfăptuirea. (Filipeni 2:13)Domnul va sfârşi ce a început pentru mine... (Psalmul138:8a)Tu mi-ai întocmit rărunchii, Tu m-ai ţesut în pântecele ma-mei mele. Te laud că sunt o făptură aşa de minunată! Minu-nate sunt lucrările Tale, şi ce bine vede sufletul meu lucrulacesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine când am fost fă-cut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimilepământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochiiTăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mierau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.(Psalmul 139:13-16) **•— •»' - P.Reînnoirea din interior spre exterior / 65Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate săfacă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui săfie slava în Biserică şi în Hristos Isus, din neam în neam...(Efeseni 3:20-21)în versiunea amplificată a Bibliei în limba engleză acest ul-tim verset adevereşte faptul că Dumnezeu nu doar că îşi va îm-plini scopul Său în noi, ci totodată va face „nespus mai mult şimai presus decât orice cutezăm noi să cerem sau să gândim -infinit mai mult decât cele mai îndrăzneţe dorinţe, rugăciuni,gânduri, speranţe sau vise ale noastre."Se vede schimbarea în afară?Când căutăm scopul lui Dumnezeu pentru viaţa noastră,noi trebuie să căutăm în acelaşi timp şi prezenţa Sa. Prezenţa Sane schimbă pe dinăuntru. Şi pentru că trupurile noastre sunttemple ale Duhului Sfânt, puterea Sa ne schimbă pe dinafară.Iar prin noi El îi poate schimba şi pe alţii.Atunci când Moise a coborât de pe Muntele Sinai cu celedouă table ale mărturiei în mâini, el nu era conştient de fap-tul că pielea de pe faţa lui avea o strălucire neobişnuită, răs-pândind în jur raze de lumină. Acest lucru s-a întâmplatdeoarece el fusese în prezenţa lui Dumnezeu.Dacă petrecem timp în prezenţa Sa şi îl lăsăm pe DuhulSfânt să ne schimbe pe dinăuntru, atunci comportamentul şiînfăţişarea noastră exterioară vor reflecta pe deplin acest lu-cru. Prin conduita şi ţinuta noastră putem afişa acel sentimentde pace şi de seninătate care dovedeşte lucrarea Duhului Sfântdin noi. Pentru că suntem fiice ale împăratului, noi de fapt IIreprezentăm pe Domnul Isus oriunde mergem. De aceea tre-buie să căutăm să ne îmbrăcăm decent şi corespunzător în oricesituaţie, pentru a reflecta astfel frumuseţea Celui ce ne-a creat.JoAnne Wallace, autoarea unei cărţi pentru femeile creştineintitulată Dress With Style [îmbracă-te cu gust], ne explică de ce:66 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt

Femeile sunt create după chipul lui Dumnezeu şi sunt lucra-rea mâinilor Lui. Cel puţin din acest motiv, dacă nu pentrualtul, trebuie să te înfăţişezi în cel mai plăcut mod posibil şisă păstrezi acest dar - trupul tău - cât mai agreabil. Nu credcă ceea ce a creat Dumnezeu ar trebui să fie lipsit de vlagă,mohorât sau jerpelit. Nu cred nici că ar trebui să arateieftin, fără gust sau indecent. Din contră! Dumnezeu a creatfrumuseţea apusului de soare, a narciselor galbene, splen-doarea frunzelor de toamnă ce cad în culori strălucitoare -şi te-a creat şi pe tine, cea mai minunată dintre toate crea-turile Sale.10

Când suntem nepieptănate şi neîngrijite, noi afişăm o atitu-dine de „nu-mi pasă" care reprezintă o piedică în mărturianoastră pentru Dumnezeu. Noi trebuie să dăm toată atenţiaigienei şi curăţeniei personale, şi totuşi să evităm extrema opu-să, aceea de a fi mândre în mod necuvenit de înfăţişarea noas-tră. Dar, în acelaşi timp, să nu neglijăm problema frumuseţiiinterioare, după cum ne reaminteşte Eileen Wallis:Scriptura... scoate în evidenţa faptul că cel mai important înochii lui Dumnezeu este modul în care arătăm pe dinăun-tru. Nici hainele scumpe şi nici lucrurile de gata nu ne vorschimba.Dar o dată ce ai fost schimbată pe dinăuntru, în mod obli-gatoriu aceasta va avea o influenţă asupra hainelor pe carealegi să le îmbraci şi asupra modului în care te îngrijeşti deînfăţişarea ta. Toate hainele tale vor purta o nouă etichetă:„Pentru gloria Sa!" Desigur, asta presupune să-ţi dai toatăosteneala să fii curată, aranjată şi atrăgătoare şi să arăţi că tebucuri că eşti femeie. Totuşi, puritatea şi modestia vor tre-bui să te preocupe mai mult decât ultima modă.11

10JoAnne Wallace, Dress With Style [îmbracă-te cu gust] (Old Tappan, N.J.:Fleming Revell, 1983), 13.11 Eileen Wallis, 63.Reînnoirea din interior spre exterior / 67Vrei să descoperi cine eşti cu adevărat? Vrei să experimen-tezi reînnoirea din interior spre exterior? Duhul Sfânt este celmai bun artist renovator pe care ţi-1 poţi imagina. Dar pentruca El să-şi facă lucrarea cu grijă, noi trebuie să ne punem la dis-poziţia mâinilor Sale. Dacă ne supunem Duhului, vom desco-peri că unele dintre obiceiurile păcătoase cel mai adânc înră-dăcinate în noi au să dispară pentru totdeauna şi astfel vomputea să ne conformăm tot mai mult caracterului lui Hristos.Peste un an de zile, sau chiar după mulţi ani de acumîncolo, vei putea privi în urmă şi vei vedea că ai experimentatcu adevărat o metamorfoză minunată.RUGĂCIUNEDoamne, ajută-mă să aleg în fiecare zi să mă modelez după caracterulTău. Vreau să fiu mereu transformată după asemănarea Ta tot maiglorioasă. Sădeşte în mine un interes mult mai mare pentru a fi peplacul Tău, decât pentru a dori să schimb situaţia în care mă aflusau să-i schimb pe oamenii din jurul meu. Ajută-mă să-mi găsescidentitatea în Tine şi nu în ceea ce fac sau în locul în care trăiesc.

Duhule Sfinte, Iţi dau voie să mă schimbi din interior spre exterior. Iţimulţumesc că o vei face în dragostea Ta plină de gingăşie şi lamomentul ales de Tine. In Numele lui Isus, Amin.APLICAŢIEîntreabă-te:1. Care sunt obstacolele din viaţa mea care II împiedică peDuhul Sfânt să lucreze în vederea schimbării? (Identificăobstacolele, apoi recunoaşte domeniile în care acum coope-rezi cu Duhul Sfânt.)2. Pot să identific care este scopul lui Dumnezeu pentru mineîn această perioadă din viaţa mea? Cum pot coopera maibine în împlinirea scopului Său?3. Fă o analiză a înfăţişării tale cu ajutorul următoarei liste deîntrebări:68 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântCe anume din înfăţişarea mea exterioară i-ar atrage pe oa-meni la Isus? Ce i-ar opri? Sunt destul de atentă ca hainelepe care le port să nu stârnească poftă sau dezgust? Reflectăînfăţişarea mea maturitate spirituală? îl onorează ea peDumnezeu? Mesajul de pe tricoul meu este semnificativpentru ceea ce sunt? Nu cumva aduce omagii unui dum-nezeu străin? Sunt o bună administratoare a hainelor pecare le am? Sunt preocupată de o igienă personală corectă?J/C

De ce să vorbimîn alte limbi?Mulţumesc lui Dumnezeu că eu [Pavel] vorbesc în altelimbi mai mult decât voi toţi... râvniţi după prorocire,fără să împiedicaţi vorbirea în alte limbi.1 Corinteni 14:18, 39X Iu vom putea niciodată să-L înţelegem pe Duhul SfântI V doar prin raţionament omenesc, nici să-I dictăm cum şicând să îşi facă lucrarea. Dar nu ne putem permite să tratămcu uşurinţă tot ce spune Biblia despre Cea de-a treia şi cel maipuţin înţeleasă Persoană din Trinitate - darul special al luiDumnezeu, Duhul Sfânt.Poate că te întrebi: „Cum poate Duhul Sfânt să mă ajute pemine, o femeie obişnuită'? Nu este suficient că-L am pe Isus?"însuşi Isus Hristos a promis că atunci când Se va întoarce înceruri îl va ruga pe Tatăl să trimită „un alt Mângâietor". Apoile-a spus ucenicilor să aştepte în Ierusalim până ce va veniDuhul. Desigur că El prevăzuse dinainte cât de multă nevoievor avea ei de ajutorul Duhului Sfânt.După cum am menţionat într-unui din capitolele anterioare,au existat şi femei printre cei ce L-au urmat pe Isus (vezi Luca8:1-3), iar din grupul celor care s-au adunat în camera de sus înaşteptarea promisiunii făceau parte şi femei: „Toţi aceştiastăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu fe-meile, şi cu Măria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui" (Fapte 1:14).Scriptura ne dezvăluie faptul că rolul Duhului Sfânt în viaţa

credincioşilor care s-au predat este multiplu şi variat, dupăcum ilustrează lista următoare.69

I70 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDuhul Sfânt...• Confirmă mântuirea noastră: Romani 8:16; 1 Ioan 3:24, 4:13• Dă viaţă: Romani 8:5-11• Dă bucurie: Fapte 13:52; Romani 14:17• Dă speranţă: Romani 15:13; 1 Tesaloniceni 1:6• Aduce libertate: Romani 8:1-2• Dă putere pentru a învinge păcatul: Romani 8:9-11;Galateni 5:16• Pecetluieşte moştenirea noastră în Hristos: 1 Corinteni1:22; Efeseni 1:13-14• Vorbeşte prin noi: Matei 10:19-20• învaţă: Luca 12:12; Ioan 14:26; 1 Corinteni 2:13• Mângâie: Ioan 14:16• II mărturiseşte pe Isus: Ioan 15:26; 1 Ioan 5:6• Convinge de păcat: Ioan 16:7-8• Vorbeşte şi călăuzeşte: Ioan 16:13; Fapte 10:19, 16:6;Romani 8:14• Dă putere în mărturie: Luca 4:14; Fapte 1:8; 1 Petru 1:12• Face posibilă vorbirea în limbi: Fapte 2:4, 19:6• întăreşte şi încurajează: Fapte 9:31• Iubeşte prin noi: Romani 5:5• Produce roadă neprihănirii: Galateni 5:22-23• Ne ajută să ne rugăm: Romani 8:26-27; 1 Corinteni 14:15• Ne ajută să ne închinăm: Efeseni 5:18-19; Filipeni 3:3• Descoperă lucrurile lui Dumnezeu: 1 Corinteni 2:9-10• Dă daruri spirituale: 1 Corinteni 12:7-11• Zideşte duhurile noastre: 1 Corinteni 14:2, 4; Efeseni 3:16;Iuda 1:18-20• îi uneşte pe credincioşi: Filipeni 2:1-2; Efeseni 4:3-4.Ce dar extraordinar le-a oferit Tatăl copiilor Săi atunci cândL-a trimis pe Duhul Sfânt ca să fie ajutorul nostru! Să ne maimirăm că Satan încearcă să minimalizeze semnificaţia acestuiDe ce să vorbim în alte limbi? / 71dar măreţ, divizând şi creând confuzie în trupul lui Hristos cuprivire la El?Vremea cea mai bună aleasă de DumnezeuDacă înţelegem vremea în care a avut loc revărsarea DuhuluiSfânt, acest fapt ne va ajuta să înţelegem care a fost scopul ur-mărit de Dumnezeu prin trimiterea acestui dar. Pentru aceasta

haideţi să aruncăm o scurtă privire asupra ultimelor zile petre-cute de Isus în lucrarea Sa pământească.Răstignirea lui Hristos a avut loc în timpul praznicului evre-iesc al Pastelor. Această sărbătoare importantă era o comemo-rare a eliberării poporului Israel din Egipt - când Dumnezeua promis prin Moise că fiecare familie care sacrifica un miel şiungea cu sângele lui stâlpii şi pragul de sus al uşii, va fi păzităde urgia morţii trimisă peste egipteni (vezi Exod 12).Peste secole, Hristos avea să fie „Mielul lui Dumnezeu, careridică păcatul lumii" (Ioan 1:29). Ca urmare, planul lui Dum-nezeu a fost ca această jertfă pentru păcat —moartea luiHristos - să fie oferită chiar de Paşte.Exact la cincizeci de zile după Paşte, conform tradiţiei evre-ieşti, se prăznuia sărbătoarea Săptămânilor (şapte săptămâniplus ziua de după Paşte) - numită şi Cincizecime, care înseamnă„cincizeci". Cu ocazia acestei sărbători oamenii îi aduceauDomnului primele roade din recolta de grâu - recunoscândastfel faptul că Dumnezeu stăpâneşte peste pământul şi lu-crările lor. De asemenea, ziua Cincizecimii comemora mo-mentul în care a fost dată Legea pe Muntele Sinai, la cincizecide zile după ce poporul Israel ieşise din Egipt. Un comentatorface următoarea observaţie:Era tocmai în ziua Cincizecimii când Duhul Sfânt S-a revăr-sat pentru prima dată peste apostoli şi peste biserica creş-tină (Fapte 2:1-5). Cu această ocazie, la fel ca şi cu cea prile-juită de Paşte cu şapte săptămâni înainte, iudaismul a fostonorat şi în acelaşi timp înlocuit în mod glorios cu creştinis-72 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântmul. Mielul pascal i-a cedat locul lui „Hristos, Pastele noas-tre", iar sărbătoarea evreilor în amintirea legii date pe Sinaii-a făcut loc darului Duhului Sfânt, oferit „tuturor neamu-rilor care sunt sub cer" (v. 5).1

După înviere, Hristos a mai rămas pe pământ timp de patru-zeci de zile. La plecarea Sa le-a poruncit ucenicilor să aştepteîn Ierusalim pogorârea Duhului Sfânt, ştiind că mai erau încăzece zile până la Cincizecime. Mai mult ca sigur că uceniciin-au înţeles importanţa acestei aşteptări până în ziua Cincize-cimii, la fel cum n-au înţeles decât mult mai târziu semnificaţiamorţii lui Hristos care a avut loc la Paşte. Cu toate acestea, auaşteptat în supunere.Teologul Stanley M. Horton comentează: „Cincizecimea cusimbolismul său de seceriş a fost importantă deoarece scopulbotezului în Duhul a fost putere pentru slujire, în special înholdele lumii, gata de seceriş... pentru Biserică aceasta a mar-cat începutul secerişului spiritual aşteptat de multă vreme."2

Putere de mărturisire, rugăciune şi laudăEste evident faptul că Isus a dorit ca Evanghelia să fie pro-povăduită tuturor oamenilor de pretutindeni - nu doarevreilor:El le-a răspuns: „...Ci voi veţi primi o putere când Se va

pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori înIerusalim, în toată ludea, în Samaria şi până la marginilepământului" (Fapte 1:7-8).C. Peter Wagner, specialist în creşterea bisericii, afirmă:Internaţional Bibk Dictionary [Dicţionarul biblic internaţional] (Plainfield, N.J.:Logos, 1977), 335.^Stanley M. Horton, What the Bible Says About the Holy Spirit [Ce spune Bibliadespre Duhul Sfânt] (Life Publishers International, Oradea, 2001) 156, 157.De ce să vorbim în alte limbi"? / 73Sarcina misiologică era clară şi a fost îndeplinită într-unmod admirabil în cartea Faptelor. însă ea n-a putut fi înde-plinită numai prin putere omenească. După trei ani în carei-a învăţat şi i-a instruit în mod personal, Isus le-a spus uceni-cilor: „...rămâneţi în cetate până veţi fi îmbrăcaţi cu puterede sus" (Luca 24:49). în cei trei ani petrecuţi alături de Isus,ucenicii nu fuseseră echipaţi decât parţial pentru ceea ce lestătea înainte. Ei aveau nevoie de ceva mult mai mult ca săse angajeze în războiul spiritual necesar pentru a pune mânape împărăţie (vezi Matei 11:12).3

Linda, una dintre partenerele noastre de rugăciune, ne-aîmpărtăşit modul în care s-a întâlnit ea cu Duhul Sfânt. Eracreştină de mai bine de douăzeci de ani când a început să ci-tească cu un nou interes cele întâmplate în cartea Faptelor.Atunci s-a rugat Domnului să o umple cu Duhul Său Cel Sfânt,chiar dacă învăţătura din biserica ei era ostilă la aşa ceva.„Prima mea reacţie, după ce am primit Duhul Sfânt, a fost săsimt o dragoste copleşitoare pentru Isus Hristos şi o bucurie pecare n-am mai avut-o niciodată", a povestit Linda. „Recunoş-team în mine o putere pe care n-am mai întâlnit-o niciodatăînainte - în special puterea de-a mă ruga. Am primit vorbirea înlimbi când m-am rugat pentru acest dar, iar de atunci viaţa meade rugăciune s-a schimbat radical. Nu numai că mă rog maimult, atunci când mă rog «cu mintea», dar mă rog şi în limbi,aproape tot timpul când mă ocup de treburile casei."Linda este una dintre multele persoane care, asemenea luiQuin, a fost atât de flămândă după mai mult din Dumnezeuîncât s-a rugat să fie botezată cu Duhul Sfânt, în ciuda faptuluică ştia foarte puţine lucruri despre asta. Experienţa aceasta nua fost în detrimentul lor, ci dimpotrivă, le-a motivat la o dra-goste mai profundă pentru Isus şi le-a dat puterea să păşeascăîntr-un nivel superior de laudă şi închinare pe care nu-1 maiatinseseră vreodată.LI

C. Peter Wagner, Spreading the Fire [Răspândind focul] (Ventura, Calif.:Regal, 1994), 25.74 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântJ. Rodman Williams spune:In relatarea despre Cincizecime [Fapte 2:7-11 şi 10:44-47]este evident că limbile nu reprezintă un limbaj obişnuit, ciun mod de închinare înaintea lui Dumnezeu într-un limbajdiferit de cel nativ. Prin urmare, vorbirea în alte limbi poatefi numită o laudă transcendentă: lauda care trece dincolo decapacitatea şi experienţa obişnuită.

...Limbajul obişnuit, chiar şi muzica, pot fi insuficientepentru a exprima minunăţia darului lui Dumnezeu ... s-arputea să existe o vorbire sau un limbaj mult mai potrivitatunci când se experimentează bogăţia darului spiritual allui Dumnezeu. Omeneşte vorbind, acest lucru este imposi-bil, dar Dumnezeu, prin Duhul Său, poate trece dincolo deceea ce s-a rostit sau s-a cântat înainte şi poate crea unlimbaj nou!4

Revărsare o singură dată?Probabil că cea mai gravă concepţie greşită despre DuhulSfânt este credinţa că botezul (sau umplerea) cu Duhul Sfântşi manifestările darurilor Sale nu mai sunt valabile pentru cre-dincioşii de astăzi. Conform acestei abordări, evenimentul dela Cincizecime a însemnat o revărsare care a avut loc o singurădată, cu scopul de a aduce în existenţă Biserica - şi de atunciîncoace noi ne-am îndepărtat de această sursă.Dr. Horton respinge o asemenea idee:Biserica nu este un rezervor care a primit o singură donaţie aDuhului odată pentru totdeauna... Botezul în Duhul estecufundarea într-o relaţie cu o Persoană divină, nu într-unfluid sau într-o influenţă. Aceasta este o relaţie care poatecontinua să se dezvolte sau să se extindă. Astfel, botezul estedoar un început, însă acesta se aseamănă unui botez în4J. Rodman Williams, The Gift of the Holy Spirit Today [Darul Duhului Sfântastăzi] (Plainfield, N.J.: Logos, 1980), 29.De ce să vorbim în alte limbi"? / 75aceea că implică un act distinct de ascultare şi credinţă dinpartea noastră....însă Biblia mai spune că acesta a fost şi o umplere(Fapte 2:4)... Trebuie să recunoaştem că botezul este cevace se întâmplă indivizilor. Deşi în Ziua Cincizecimii toţi aufost umpluţi în acelaşi moment, umplerea însăşi a fost oexperienţă individuală. Prin urmare, având în vedere pro-rocia lui Ioan Botezătorul, trebuie să ne aşteptăm ca Isus săcontinue să boteze în Duhul Sfânt atâta vreme cât cre-dincioşii vor continua să vină la El pentru a primi acestbotez.5

Dulcea apropiere a lui DumnezeuEvidenţele istorice dovedesc faptul că focul Duhului Sfântnu s-a stins niciodată de-a lungul istoriei Bisericii, deşi uneoria avut perioade de declin.6

O dată cu momentele de redeşteptare din timpul Marii Tre-ziri din secolul al XVIII-lea, au avut loc o serie de manifestărideosebite pe care le-au experimentat cei ce au fost atinşi deDuhul Sfânt. Sarah, soţia lui Jonathan Edwards, a scris despreo perioadă de şaptesprezece zile când S-a revărsat Duhul Sfântîn anii 1740 şi 1741, perioadă în care a experimentat dragos-tea, puterea şi, ceea ce numea ea, „dulcea apropiere a lui Dum-nezeu". Prezentăm în continuare câteva fragmente din carteaPersonal Narrative [Povestire personală] a soţului ei, în care elcitează din experienţele lui Sarah, aşa cum le-a relatat ea însăşi.

Pe 28 ianuarie ea a scris:Seara aceea a fost cea mai plăcută seară pe care am avut-ovreodată în viaţa mea. Nu am petrecut niciodată un timp aşa5Horton, 154-155.6Donald Lee Barnett & Jeffrey P. McGregor, Speaking in Other Tongues: AScholarly Defense [Vorbirea în alte limbi: o apărare erudită] (Seattle, Wash.:Community Chapel, 1986), Capitolul 5, Partea a V-a, 228-254.76 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântde lung în care să mă bucur atât de mult de lumina, odihnaşi farmecul cerului în sufletul meu... să simt în mod con-tinuu, constant şi clar, dragostea extraordinară şi imensă a luiHristos, apropierea Lui faţă de mine şi afecţiunea mea faţă de El,însoţită de liniştea sufletească profundă şi inexprimabilă aunei odihne depline în El... (sublinierea ne aparţine)....Cuvintele „MÂNGÂIETORUL VINE", pe care le-amauzit într-o seară, mi-au pătruns sufletul cu o siguranţă atâtde conştientă şi cu o bucurie atât de intensă, încât m-aulăsat de îndată puterile şi eram gata să cad la podea; atuncicâţiva dintre cei ce se aflau în apropierea mea m-au prins şim-au sprijinit.^„Marea Trezire" din secolul al XVIII-lea nu numai că le-afăcut cunoştinţă multor credincioşi, asemenea lui Sarah, curealitatea Duhului Sfânt, dar a făcut în acelaşi timp ca mii denecredincioşi să-L primească pe Hristos. Pentru biserică aceastaa fost într-adevăr o vreme a secerişului.în secolul următor, cea de-a „Doua Mare Trezire" s-a deru-lat în trei etape. La început s-a pus un accent puternic pe rugă-ciune şi convingere de păcat, care au fost urmate de o revăr-sare a Duhului Sfânt. Evanghelizarea a constituit apoi cea de-adoua etapă, caracterizată de predicile lui Charles G. Finney,Walter şi Phoebe Palmer, Dwight L. Moody şi alţii. în cea de-atreia etapă, tinerii au fost mobilizaţi la cele mai mari eforturipe câmpul misionar pe care le-a cunoscut Biserica până laacea dată.8

Un nou val al Duhului SfântTrecerea în acest secol a fost marcată de revărsarea DuhuluiSfânt la şcoala biblică a lui Charles F. Parham din Topeka,'Citat din cartea lui Guy Chevreau, Catch the Fire [Prinde focul!] (Toronto,Canada: Harper Collins, 1995), 78, 79, 82-83.J. Edwin Orr, The Fervent Prayer [Rugăciunea fierbinte] (Chicago, 111.: Moody,1974), 200.De ce să vorbim în alte limbi"? / 77Kansas, atunci când Agnes Ozman, o tânără ce frecventa întâl-nirile de rugăciune ale studenţilor, a fost prima care a primitDuhul Sfânt. Ceea ce urmează este un fragment din relatareaei personală pe marginea acestei experienţe:Ca şi mulţi alţii, eu credeam că am primit botezul cu DuhulSfânt în momentul în care mi-am dedicat viaţa lui Hristos,dar când am aflat că Duhul Sfânt poate încă să Se reverse cuo plinătate mai mare, s-a născut în inima mea o adevăratăfoame. Uneori tânjeam mai mult pentru ca Duhul Sfânt săSe coboare peste mine decât pentru hrana cea de toatezilele. Am fost îndemnaţi să aducem onoare sângelui lui

Isus Hristos şi să-1 lăsăm să-şi facă lucrarea în inimile noas-tre, fapt care ne-a adus multă pace şi izbândă.în noaptea de Anul Nou am avut un serviciu binecuvân-tat ;n care ne-am rugat ca binecuvântarea lui Dumnezeu sărămână peste noi şi în noul an. în prima zi a anului 1901prezenţa Domnului s-a făcut simţită în mijlocul nostruîntr-un mod deosebit, aşteptând în tăcere ca El să facălucruri mari. în seara aceea un duh de rugăciune ne-acuprins pe toţi. Era către ora unsprezece în acea primă zidin ianuarie, când am simţit deodată în inima mea îndem-nul să cer să fie puse mâinile peste mine ca să pot primidarul Sfântului Duh. Când s-au pus mâinile pe capul meu,Duhul Sfânt a coborât peste mine şi am început să vorbescîn alte limbi, glorificându-L pe Dumnezeu. Am vorbit încâteva limbi. Era ca şi cum râuri de apă vie ţâşneau din stră-fundurile fiinţei mele.9

Pauline Parham, nora lui Charles Parham, locuieşte aproa-pe de mine (Ruthanne), în acelaşi complex de apartamente.Ea povesteşte că imediat după ce Agnes Ozman a primitDuhul Sfânt, la întâlnirea de rugăciune din acea seară au maifost şi alţii care au avut aceeaşi experienţă, iar noutatea eveni-9Stanley Howard Frodsham, With Signs Folbwing [Iată semnele care-i vorînsoţi...] (Springfield, Mo.: Gospel Publishing House, prima ediţie 1926;citat din ediţia revizuită, 1946), 20.78 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântmentelor a început imediat să atragă tot felul de jurnalişti dinzonă. Insă reporterii n-au căpătat nici un răspuns satisfăcătorde la domnişoara Ozman, deoarece timp de trei zile ea n-a ştiutsă vorbească şi să scrie decât în limba chineză. Doamna Parhamspune că a aflat despre alţii că, după ce au primit Duhul Sfântla acea întâlnire de rugăciune, au început să vorbească în lim-bile zulu, chineză şi hindusă. Mai târziu, când Charles Parhama avut el însuşi această experienţă, se spune că a vorbit o ger-mană fluentă, limbă pe care nu o învăţase niciodată.Curând după aceea a avut loc mişcarea de trezire de pe stra-da Azusa din Los Angeles, condusă de William Seymour, iar deacolo s-a răspândit în întreaga lume mişcarea penticostală.Printre liderii mişcării s-au aflat şi numeroase femei, între careşi Aimee Semple McPherson. In autobiografia sa, ea relateazăexperienţa personală a umplerii cu Duhul Sfânt din anul1908, pe vremea când era încă o adolescentă şi frecventa obiserică misionară din oraşul său:Isus era mai real şi mai aproape de mine decât toate lucru-rile pământeşti care mă înconjurau. în sufletul meu a izbuc-nit dorinţa de a veni cu laudă, închinare şi adorare înainteaLui. Isus era atât de minunat, atât de glorios, iar biata mealimbă total neputincioasă să găsească cuvinte de laudă laadresa Lui.Plămânii au început să mi se umple şi să se zbată sub pu-terea Mângâietorului care Se apropia... Sunete nedesluşiteca de pe nişte buze bâlbâitoare şi dintr-o limbă străină, des-

pre care se vorbeşte în Isaia 28:11, au început să curgă de pebuzele mele... Apoi, din străfundurile fiinţei mele au ţâşnitdeodată râuri de laudă în alte limbi, după cum îmi dădeaDuhul să vorbesc (Fapte 2:4). Am ştiut atunci că Duhul IIlaudă pe Isus într-o limbă glorioasă, îmbrăcându-L cu slavăşi onoare, lucru pe care eu l-am simţit, dar nu l-am pututexprima niciodată în cuvinte.10

'^Airnee Semple McPherson, This is That [Aceasta este ceea ce...] (Los Angeles,Calif.: Echo Park Evangelistic Association, 1923), 45.De ce să vorbim în alte limbi? / 79îndoială şi împotrivireMama lui Aimee, care studiase şi predase Biblia timp demulţi ani, a obiectat împotriva experienţei fiicei sale şi i-ainterzis să mai meargă la întâlnirile bisericii misionare. Aimees-a învoit cu mama ei că nu va mai merge niciodată acolo dacăîi va putea dovedi prin Scripturi că această experienţă nu estebiblică sau că a fost valabilă numai pentru perioada apostolicăa Bisericii. Aimee a plecat la şcoală, iar mama ei a petrecutziua întreagă studiind Biblia şi neglijând astfel toate treburilegospodăreşti. Seara, când s-a întors acasă, a găsit-o stând încăla masa pregătită pentru micul dejun şi a întrebat-o ce a găsit.Mama ei i-a răspuns:„Draga mea, trebuie să recunosc că este adevărat, şi că ceeace-ai experimentat tu a fost vestit prin prorocul loel că tre-buie să se întâmple în zilele din urmă!"Citise... că prorocul loel (2:28-29) a profeţit desluşit că înzilele de pe urmă va fi o revărsare minunată a DuhuluiSfânt, asemuită cu o ploaie târzie, când fiii şi fiicele... se vorbucura deopotrivă de torentul acesta glorios.11

Majoritatea credincioşilor care au îmbrăţişat darul DuhuluiSfânt în acele zile de început au fost excluşi din bisericile de-nominaţionale, iar numeroşi lideri au înfiinţat o serie de adu-nări penticostale. Unele aşa-zise „biserici tradiţionale" au con-siderat că penticostalii se află la periferia creştinismului, iaralte grupări i-au acuzat că practicile şi învăţăturile lor sunt dela diavolul. Dar nimic nu a putut împiedica această mişcare săînainteze şi să propăşească.O familie schimbatăLucrarea de slujire a Măriei Woodworth-Etter, o binecunos-cută femeie-evanghelist din perioada timpurie a anilor 1900, a1 McPherson, 50-51.80 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântavut un impact deosebit asupra familiei Garlock. John (soţulRuthannei) a avut un bunic care a fost un alcoolic şi un de-pendent de droguri incurabil. Temperamentul violent al luiEdmund Garlock a produs multă suferinţă familiei sale - înspecial fiului său mai mare, Henry, tatăl lui John. De îndată cea auzit că doamna Woodworth-Etter conducea o întrunire detrezire spirituală într-un cort amplasat în apropiere, Jessie,soţia lui Edmund, a trecut la fapte. Se ruga de mult pentrumântuirea soţului ei, iar acum s-a ivit ocazia ca rugăciunile ei

să prindă viaţă.Jessie a cumpărat un bilet de tren până la Long Hill,Connecticut, i 1-a înmânat lui Edmund şi i-a spus să meargă laîntâlnirile acelea şi să nu se întoarcă acasă până nu se schim-bă.12 După câteva zile, Henry era afară şi lucra, când 1-a auzitpe tatăl său venind pe drum şi cântând cu voce tare. Primulsău gând a fost: „Desigur, tata s-a îmbătat iarăşi - mai bine m-aşascunde din calea lui dacă vreau să scap de bătaie."Atunci Henry şi-a dat seama că tatăl său cânta de fapt ocântare. Edmund i-a adunat pe Jessie şi pe copii la fermaveche şi le-a povestit cum a fost mântuit, vindecat, eliberat şiumplut de Duhul Sfânt. Era atât de schimbat şi de diferit, încâtlui Henry şi celorlalţi oameni le-a fost greu să-1 recunoască. Darîn lunile ce au urmat, convertirea lui Edmund s-a dovedit a fireală şi, nu după mult timp, toţi membrii familiei au fostumpluţi de Duhul Sfânt.Duhul Sfânt vorbeşteCâţiva ani mai târziu Henry s-a înscris la o şcoală biblică, caapoi, în 1920, să meargă ca misionar pionier în teritoriile nee-vanghelizate din Liberia, în Africa de Vest. Lucrarea sa de12Un raport al acestei întâlniri apare în cartea A Diary ofSigns and Wonders[Un jurnal al semnelor şi minunilor] de Măria Woodworth-Etter, (Tulsa,Okla.: Harrison House, 1981), 258-272.De ce să vorbim în alte limbi? / 81acolo a fost însoţită de multe semne miraculoase, dar un inci-dent cu totul remarcabil a culminat cu vorbirea în alte limbi.Angajase câţiva hamali ca să facă o călătorie lungă până pecoastă, în vederea aprovizionării cu alimente şi mâncare pen-tru centrul misionar. Dar pe drum unul dintre hamali a fostprins şi bătut zdravăn de un trib duşman, aşa că era gata sămoară. Ceilalţi membri din grup au scăpat şi au venit să-i deade ştire lui Henry. Când s-a dus să-1 elibereze pe acel om, şefiide trib s-au înfuriat că se amestecă în treburile lor şi l-au cap-turat şi pe el. Desigur că intenţia lor era să-i omoare şi să-i mă-nânce pe amândoi - acesta fiind modul lor de a-şi arăta dis-preţul total faţă de un duşman. Totuşi, înainte de a-1 ucide peHenry, vraciul şi-a pus sceptrul la picioarele captivului, casemn că acum avea dreptul să se apere. Iată cu povesteşte elaceastă întâmplare:Deodată am început să tremur. M-a deranjat acest fapt, pen-tru că nu doream ca oamenii aceia să ştie cu adevărat cât desperiat eram. Atunci mi-am dat seama că Duhul Sfânt Sepogorâse peste mine şi mi-au venit în minte cuvintele luiIsus din Marcu 13:11: „...să nu vă îngrijoraţi mai dinainte cuprivire la cele ce veţi vorbi, ci să vorbiţi orice vi se va da săvorbiţi în ceasul acela; căci nu voi veţi vorbi, ci Duhul Sfânt."în acel moment, având ungerea Duhului Sfânt peste mine,m-am ridicat în picioare. M-am aplecat şi am luat de jossceptrul vraciului pe care-1 pusese la picioarele mele. Mi-amdeschis gura şi am început să spun: „Ny lay...", care înseamnă

„Ascultă-mă." Şi pe urmă s-a întâmplat minunea. DuhulSfânt a preluat controlul deplin al limbii şi al corzilor melevocale şi de pe buzele mele a început să se reverse un torentde cuvinte pe care nu le-am învăţat niciodată. Nu ştiu ce-amspun, şi nici cât de mult am vorbit. Dar ştiu că după ce amterminat, s-a aşternut liniştea.13

13'H. B. Garlock, Before We Kill andEat You [înainte de-a vă omorî şi mânca], edi-tată de Ruthanne Garlock, (Dallas, Tex.: Christ For the Nations, 1974),100.82 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântNu numai că viaţa lui Henry a fost cruţată, dar şefii de tribau ajuns să-i spună: „Vedem că Dumnezeul tău are putere şi Seluptă pentru tine. Ce putem face ca să ne ispăşim felul urât încare ne-am purtat cu tine?" Au pregătit de-ale gurii pentru totgrupul şi le-au dat câţiva hamali ca să-1 transporte pe omul ră-nit până în satul de unde veniseră. De atunci încoace, mulţidintre fraţii şi descendenţii lui Henry, între care şi fiul său,John, s-au implicat atât în lucrarea de misiune cât şi în altedomenii ale slujirii creştine.Râvnă mai mare, credinţă mai adâncăTatăl meu (al Ruthannei), un creştin devotat care se întorse-se de curând la Dumnezeu şi era membru al unei bisericidenominaţionale, şi-a schimbat radical viaţa la începutulanilor 1940 când a participat la o adunare penticostală detrezire spirituală împreună cu câţiva colegi de muncă. Acolo aprimit Duhul Sfânt şi a vorbit în alte limbi. Dar când i-apovestit mamei mele despre experienţa lui, ea i-a replicat: „Nuvreau să ştiu nimic despre asta şi nu am de gând să merg cutine la nici una din aceste întâlniri. Te rog să mă laşi în pacecu lucrurile astea."El i-a respectat dorinţa, deşi a continuat să meargă atât laadunările de trezire spirituală, cât şi la întrunirile de rugă-ciune de peste zi. Nu după mult timp ea a devenit tot mai cu-rioasă să afle ce se întâmplă acolo de îi stârnea tatei un interesaşa de mare pentru problemele spirituale. Ca urmare, la scurtăvreme au vizitat împreună o biserică penticostală din apro-piere, iar mama s-a hotărât că vrea să primească şi ea DuhulSfânt. Nu doar că a fost umplută de Duhul, dar a experimen-tat nişte valuri de bucurie şi de râs încât a doua zi a durut-ocoşul pieptului.Duhul Sfânt a avut un impact major de lungă durată în viaţalor, sporindu-le credinţa până la acel nivel în care să-şi punăîncrederea în Dumnezeu chiar şi pentru vindecare fizică. înperioada în care fratele meu mai mare a fost trântit la pat deDe ce să vorbim în alte limbi? / 83o meningită a coloanei vertebrale, tata a îngenuncheat la mar-ginea patului şi s-a rugat toată noaptea ca puterea de vinde-care a lui Dumnezeu să se atingă de el. Dimineaţa fratele meuse simţea deja bine. Când aveam aproape zece ani, am luatcâteva injecţii timp de o săptămână pentru o eczemă severă şi

tot nu mă făceam mai bine. într-o duminică seara părinţii meil-au chemat pe păstor ca să-mi facă ungerea cu untdelemn şisă se roage pentru vindecarea mea. într-o săptămână eczemami-a dispărut pentru totdeauna.La vârsta de treisprezece ani am primit Duhul Sfânt. S-a în-tâmplat într-o duminică seara, în camera de rugăciune a bise-ricii, după un an de căutări stăruitoare - în acele zile aveam demulte ori „întâlniri de stăruinţă" după serviciile de seara. Inurma acestei experienţe am avut întotdeauna o mare dorinţăsă-L slujesc pe Dumnezeu prin implicarea mea în diferite lucrări.Uneori îl însoţeam pe tatăl meu când mergea să predice laadunările de trezire spirituală conduse de vreunul din colegiisăi de slujbă, sau când ţinea vreun studiu biblic la închisoareadin districtul nostru. Educaţia mea în spiritul penticostal aatras după sine multă respingere din partea rudelor şi a cole-gilor. Uneori mă luptam cu anumite învăţături referitoare lamachiaj şi îmbrăcăminte, care mi se păreau prea stricte, însăeram sigură că experienţa mea cu Duhul Sfânt a fost reală şinu mă gândeam nici o clipă să dau înapoi.De ce a ales Dumnezeu limbile?Pe la sfârşitul anilor 1960 Duhul Sfânt „a sărit gardul", ca săspun aşa, atunci când un număr imens de credincioşi din bise-ricile denominaţionale, atât protestante cât şi catolice, au în-ceput să primească Duhul Sfânt şi să vorbească în alte limbi.Ceea ce avea să se numească ulterior „mişcarea carismatică" acunoscut un crescendo în anii '70, timp în care şi Quin a avutîntâlnirea ei cu Duhul Sfânt descrisă în capitolul întâi.Mişcarea a scăzut ceva în intensitate prin anii '80, dar înprezent ei i se datorează în mare măsură creşterea rapidă anumărului de credincioşi din multe ţări.84 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântCuvântul „carismatic" are la bază cuvântul grecesc charisma,care înseamnă „un dar al harului", deoarece se pune accentpe exersarea tuturor darurilor Duhului. Indiferent cât de dis-creditată sau greşit înţeleasă poate fi această mişcare, lucrulcert este că reînnoirea făcută de Duhul Sfânt în secolul două-zeci a transformat radical faţa creştinătăţii din toată lumea.Fenomenul vorbirii în alte limbi reprezintă principala pia-tră de poticnire pentru mulţi credincioşi care spun: „Vreau săprimesc Duhul Sfânt, dar nu doresc să vorbesc în limbi. De cea ales totuşi Dumnezeu limbile?"După cum am observat înainte, mintea noastră omeneascănu poate înţelege pe deplin tot planul lui Dumnezeu pentrucă El este suveran. Dar Scriptura ne spune din ce cauză a în-curcat Dumnezeu limbile în primul loc de pe faţa pământului.Oamenii răi - imaginându-şi un imperiu în care ei ar deţinecontrolul total - au început să construiască turnul Babei. Răs-punsul lui Dumnezeu a fost următorul:Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi auaceeaşi limbă; şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar

împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând. Haidem să Ne po-gorâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţelea-gă vorba unii altora." Şi Domnul i-a împrăştiat de acolo petoată faţa pământului; aşa că au încetat să zidească cetatea.De aceea cetatea a fost numită Babei, căci acolo a încurcatDomnul limba întregului pământ, şi de acolo i-a împrăştiatDomnul pe toată faţa pământului. (Genesa 11:6-9)Un renumit învăţător biblic din secolul al nouăsprezeceleascrie că, în Genesa 11, Dumnezeu a încurcat limbile ca expre-sie a judecăţii Sale, în timp ce în Fapte 2 El a dat felurite limbica expresie a harului Său. Dar în Apocalipsa 7 „vedem toateaceste limbi adunate în jurul Mielului în glorie."^C. K. Mackintosh, Genesis to Deuteronomy: Notes on the Pentateuch [De laGenesa la Deuteronom: note asupra Pentateuhului] (Neptune, NJ.: LoizeauxBrothers, 1972), 58.De ce să vorbim în alte limbi? / 85învăţătorul biblic Roberta Hromas, nepoata lui Charles F.Parham, oferă următoarea explicaţie: „Atunci când Dumne-zeu Şi-a întins degetul de foc şi 1-a aşezat pe fiecare dintre ceiaflaţi în camera de sus, El a scris în inima lor o nouă lege adragostei şi le-a dat o limbă nouă care a înlocuit limbile ce ledăduse la Turnul Babei. Acele limbi au generat confuzie şicompetiţie. însă o dată ce primim această nouă limbă a legiidragostei ce se manifestă în noi, nu mai trebuie să umblăm înspiritul de confuzie şi de competiţie de la Babei."De ce focul?Cel mai obişnuit motiv pe care se sprijină ideea „revărsării osingură dată" este faptul că limbile de foc s-au arătat doar încamera de sus, şi în nici o altă împrejurare ulterioară în careoamenii au fost umpluţi cu Duhul Sfânt. Insă Dr. Hortonexplică acest fenomen al focului din cer făcând legătură cusimbolistica Vechiului Testament:Vechiul Testament consemnează o dezvoltare progresivă înceea ce priveşte închinarea. Mai întâi, aceasta a avut loc sim-plu, lângă un altar, aşa cum a procedat Avraam. Apoi,Dumnezeu a poruncit poporului Său să facă un sanctuar înpustie, Cortul întâlnirii. Acolo s-a pogorât peste o jertfă unfoc din cer pentru a arăta că Dumnezeu a acceptat acestnou sanctuar. însă, acest lucru s-a întâmplat o singură dată.Următoarea schimbare a avut loc atunci când Solomon azidit templul. Din nou, un foc s-a pogorât şi a ars jertfa,indicând acceptarea sanctuarului de către Dumnezeu. Şiaceasta s-a întâmplat doar o singură dată....Acum, vechiul templu era pe punctul de a fi distrus.(Dumnezeu a permis o suprapunere de 40 de ani, până înanul 70 d.Hr..) ...Credincioşii uniţi împreună formează tem-plul (sanctuarul) în care locuieşte Dumnezeu prin DuhulSău (Efeseni 2:21,22; 1 Corinteni 3:16). în plus, trupurilecredincioşilor individuali sunt fiecare în parte templu sausanctuar al Duhului Sfânt (1 Corinteni 6:19). Apariţia focului86 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt

care s-a pogorât peste întregul grup a indicat acceptarea decătre Dumnezeu a întregului Trup ca şi templu. Apoi foculs-a împărţit în limbi de foc, care s-au aşezat câte una pecapul fiecăruia pentru a arăta că Dumnezeu a acceptattrupului fiecărui credincios ca templu al Duhului Sfânt.Aceste semne n-au făcut parte din botezul penticostal şinici nu au fost daruri ale Duhului. Ele nu s-au repetat, dupăcum şi focul a venit doar o dată peste fiecare nou sanctuarîn vremurile Vechiului Testament.15

Cum stăm cu sentimentalismul?Unii contestă manifestările contemporane ale DuhuluiSfânt, afirmând că prea adesea se întâmplă ca oamenii să fiecuprinşi de excese emoţionale. Evident că se abuzează dincând în când. Oamenii care primesc Duhul Sfânt nu devindintr-o dată perfecţi. Ei sunt vulnerabili să facă greşeala de apune prea mare accent pe un anumit dar specific, sau să fieinduşi în eroare.Dar abuzurile ocazionale nu certifică discreditarea lucrăriiDuhului Sfânt în viaţa credincioşilor de astăzi. Psihiatrul creştinJohn White a spus un lucru înţelept:Sentimentele te pot înspăimânta atât de mult încât să-ţidiminueze capacitatea de a discerne adevărul. Scripturarăsună de strigătele din inima oamenilor, de năzuinţele,temerile, bucuriile şi ovaţiile lor. Din clipa în care refuzămsă simţim, începem să murim. Ceea ce trebuie să ne înspăi-mânte cu adevărat este orice sursă carnală sau dăunătoare pen-tru sentimentele noastre, sau orice tendinţă de a ne baza credinţape sentimentele noastre şi nu pe Cuvântul lui Dumnezeu(literele italice ne aparţin).Antiteza din Scriptură nu se face între sentimente şi cre-dinţă, ci între vedere (având de-a face cu realitatea exteri-oară vizibilă) şi credinţă. Noi spunem că a vedea înseamnă15Horton, 158.De ce să vorbim în alte limbi? / 87a crede, pe când Scriptura ne învaţă că noi trăim prin cre-dinţă, nu prin vedere (vezi 2 Corinteni 5:7).16

Ai primit Duhul Sfânt?încheiem acest capitol cu întrebarea din Fapte 19:2: „Aţiprimit voi Duhul Sfânt când aţi crezut?" Pavel a adresat aceastăîntrebare unor credincioşii din Efes şi a aflat că ei erau înnecunoştinţă în ce priveşte Duhul Sfânt. Dar „când şi-a pusPavel mâinile peste ei, Duhul Sfânt S-a pogorât peste ei, şi vor-beau în alte limbi şi proroceau" (Fapte 19:6).Mulţi credincioşi se lipsesc de plinătatea Duhului deoarececred că această chestiune este prea controversată sau pur şisimplu pentru că le este teamă de vorbirea în limbi. Dar dacăIsus vorbeşte despre Duhul Sfânt ca despre un „dar bun"(Luca 11:13), de ce să te lipseşti de această binecuvântare?Poate că ai experimentat cândva realitatea Duhului Sfânt,dar apoi te-ai mulţumit cu o stare căldicea şi de suficienţă înumblarea ta cu Duhul. Te provocăm - aşa cum 1-a provocat

Pavel pe Timotei — „să înflăcărezi darul lui Dumnezeu careeste în tine..." (2 Timotei 1:6) şi să rosteşti rugăciuneaurmătoare.RUGĂCIUNETată din ceruri, îţi mulţumesc pentru darul minunat al DuhuluiSfânt. Recunosc că am nevoie să primesc într-o măsură mai mare acestdar şi să păşesc pe deplin într-o viaţă plină de Duhul. Doamne, aju-tă-mă să las deoparte toate prejudecăţile şi ideile mele preconceputedespre lucrarea Duhului Sfânt, şi să-mi deschid inima ca Tu să facidin mine tot ce doreşti. îmi predau pe deplin întreaga voinţă în mânaTa ca să fiu beneficiarul lucrării harului Tău în viaţa mea, înNumele lui Isus, Amin.16'John White, When tiu Spirit Comes with Power [Când Duhul Sfânt vine cu pute-re] (Ann Arbor, Mich., Servant, 1988), 53.88 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAPLICAŢIE1. Citeşte referinţele biblice de la începutul acestui capitol casă vezi tu însuţi ce spune Biblia despre Duhul Sfânt.2. Fă o listă cu caracteristicile Duhului Sfânt, împărţindu-le îndouă categorii: mai întâi caracteristicile pe care le-ai văzutmanifestându-se în viaţa ta personală, iar apoi caracteristi-cile pe care nu le-ai experimentat, dar ai dori să le experi-mentezi.3. Citeşte al doilea capitol din Faptele Apostolilor, în specialpredica lui Petru în care aceasta citează Ioel 2:28-32. Carecrezi că este semnificaţia afirmaţiei: „După aceea voi turnaDuhul Meu peste orice făptură...?"ClhJCI

Cultivând roadă DuhuluiRoadă Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria,pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine,credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor. împotrivaacestor lucruri nu este lege.Galateni 5:22-23ine aţi venit la Casa Domnului!", stă scris pe uşa din)%m^ faţă a casei pastorului Peter Lord şi a soţiei sale,Johnnie, din Florida. Pe această siglă atrăgătoare sunt pictatecu mâna şi diferite fructe, fiecare dintre ele având o etichetăcu numele unei roade a Duhului, aşa cum sunt ele menţionateîn versetele de mai sus.Johnnie Lord, pe care soţul o numeşte „un paradis defemeie", îşi manifestă roadă Duhului Sfânt în viaţa ei deaproape patruzeci de ani. La scurt timp după ce eu (Quin) amfost reînnoită de Duhul Sfânt, Dumnezeu a adus-o pe Johnnieîn viaţa mea. Timp de şase ani, ea şi cu soţul ei au condus unstudiu biblic cu opt cupluri de căsătoriţi, adunându-se la noiacasă în fiecare duminică seara după biserică.Nu atât de mult lucrurile pe care le spunea Johnnie, cât maiales modul în care îşi trăia viaţa m-a influenţat enorm. Nu amvăzut-o niciodată să fie frustrată, să-şi piardă firea sau să vor-bească ironic în toţi aceşti ani de când am cunoscut-o. Infiecare dimineaţă se scula mult mai devreme decât ceilalţi dinfamilie ca să se roage şi să intre în prezenţa Domnului.

însă Johnnie nu a fost întotdeauna aşa. înaintea celei de-apatra aniversări a căsniciei lor, Johnnie a suferit o depresienervoasă. Hotărârea ei de a fi cu orice preţ o femeie, o mamăşi o soţie „desăvârşită" înaintea lui Dumnezeu, aproape că a8990 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântcostat-o sănătatea. Nu că n-ar fi cunoscut Cuvântul luiDumnezeu - ea şi cu Peter se întâlniseră în şcoala biblică.Cunoştea Scriptura. Dar încercase să trăiască o viaţă plină deevlavie prin propriile puteri, în loc să se bazeze pe Duhul Sfânt.Toată plinătatea Lui în mineDupă ce a urmat un tratament prin şoc şi a luat o mulţimede medicamente, ea şi-a revenit treptat din depresia nervoasă,într-o zi, pe când îşi vizita rudele din Jamaica, 1-a auzit pe unpredicator făcând o afirmaţie care avea să-i schimbe radicalviaţa: „Atunci când Hristos vine să locuiască în tine, toată plină-tatea Lui vine să locuiască în tine."„Dacă este adevărat acest lucru, de ce sunt eu în această situ-aţie?", s-a întrebat Johnnie.Apoi s-a rugat: „Doamne, dacă ceea ce-a spus omul acestaeste adevărat - dacă toată plinătatea lui Isus a venit să locu-iască în mine din momentul în care m-am convertit - fă-mă săînvăţ să trăiesc în felul acesta. Arată-mi cum să las puterea în-vierii Sale să locuiască în mine şi să se manifeste prin mine."S-a întors acasă şi a început să predea la şcoala duminicalăşi să facă aceleaşi lucruri fără de sfârşit care se aşteaptă de la osoţie de păstor. într-o duminică se grăbea să le dea de mâncareşi să-i îmbrace pe cei doi copii pentru a ajunge la timp la bise-rică, dar toate păreau că merg pe dos.„Era într-una din dimineţile acelea haotice - nasturele de lasingura cămaşă bună a lui Richard tocmai căzuse, iar Susan îşipierduse un pantof, povestea Johnnie. „Eu am început să măenervez şi am ajuns chiar să ţip la ei - şi niciodată nu am ţipatca atunci. M-am oprit în mijlocul vorbelor, m-am rezemat detejgheaua din bucătărie şi am început să stau de vorbă cuDumnezeu. Doamne, am să mă dau la o parte şi am să Te laspe Tine să faci rânduială. Fă-mă să reacţionez în momenteleastea de încordare aşa cum ai reacţiona Tu. Deodată pacea s-acoborât peste mine şi peste copii, iar în locul frustrării amsimţit liniştea şi dragostea Sa."Cultivând roadă Duhului / 91De curând am întrebat-o pe Johnnie despre ziua în care s-auschimbat lucrurile. „Duhul Sfânt al lui Dumnezeu este formaprin care Isus Hristos trăieşte în noi", mi-a zis ea. „El vine sălocuiască în noi. Mi-am dat seama în dimineaţa aceea că dacătoată plinătatea lui Isus a venit să locuiască în mine, înseamnăcă El nu Şi-a lăsat pe dinafară nici o trăsătură. Acest lucru tre-buia să mi-1 însuşesc pe deplin în viaţa mea. Insă a trebuit sărenunţ la modul meu de a rezolva lucrurile, şi să spun:Doamne, mă predau Ţie şi Te las să reacţionezi Tu în loculmeu. Nu mai vreau să rezolv lucrurile în felul meu."

La început Johnnie a încercat să se deprindă cu aceastănouă abordare a lucrurilor. Când se simţea frustrată, încercasă-şi aducă aminte că trebuie să se oprească şi să se roage:„Doamne, Tu eşti Cel care trebuie să lucrezi în această situaţie- prin modul în care răspund, prin ceea ce spun şi prin ceeace fac." în cele din urmă n-a mai fost însă vorba de o încer-care, ci a devenit un mod de viaţă.A redescoperit capitolul 6 din Romani. Aproape fiecare ver-set îi vorbea în mod personal, dar în special următoarele:Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre,ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă luiDumnezeu ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeumădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii. Căcipăcatul nu va mai stăpâni asupra voastră, pentru că nu sun-teţi sub Lege, ci sub har (Romani 6:13-14).Sub har! Ce minunată umbrelă ne-a pregătit DumnezeuTatăl! Chiar şi atunci când greşim, harul Său este prezent ca săne ridice, pentru ca astfel Duhul Sfânt să ne poată învăţa căileSale.Cum lucrează Duhul Sfânt în noi?Multe femei creştine ar putea probabil să spună pe de rostlista roadei Duhului Sfânt menţionată în Scriptură: dragostea,bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credin-92 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântcioşia, blândeţea şi înfrănarea poftelor. Aceste trăsături, atuncicând sunt prezente în viaţa unei femei, reflectă o relaţie pro-fundă şi îndestulătoare cu Dumnezeu - o încredere deplină înajutorul şi în purtarea Sa de grijă, care face viaţa paşnică şisenină. Şi totuşi multe femei nu reuşesc să înţeleagă acest felde a-şi trăi viaţa, deoarece îşi evaluează propriile imperfecţiuniprin prisma roadelor pe care le văd în viaţa altcuiva.Cum am putea să cooperăm cu Duhul Sfânt în lucrarea Sade a cultiva roade în viaţa noastră, debarasându-ne de toategunoaiele care ne fac rău?In primul rând, să recunoaştem că numai Duhul Sfânt, carelucrează în noi şi prin noi, poate produce roadă. Dacă am filăsaţi de capul nostru, nu am produce decât buruieni, spini şimărăcini.In al doilea rând, să recunoaştem că cultivarea roadeiDuhului nu este un eveniment, ci un proces. Să te naşti înîmpărăţia lui Dumnezeu este un eveniment; el are loc spontan,în momentul în care crezi în Hristos şi primeşti iertarea Sa depăcat. Dar pentru a deveni un creştin matur şi roditor e nevoiede timp, şi aceasta se întâmplă pe măsură ce ne împotrivim totmai mult eului nostru şi cedăm în favoarea Duhului Sfânt.Isus le-a dat ucenicilor Săi următoarea învăţătură, de caretrebuie să ţinem seamă şi noi:Rămâneţi în Mine, şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlă-diţa nu poate aduce roadă de la sine, dacă nu rămâne în viţă,tot aşa nici voi nu puteţi aduce roadă, dacă nu rămâneţi în

Mine. Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne înMine, şi în cine rămân Eu, aduce multă roadă; căci despăr-ţiţi de Mine nu puteţi face nimic (Ioan 15:4-5).Comentatorul biblic Herbert Lockyer ne reaminteşte:Duhul Sfânt conferă întotdeauna un standard de lucru maiînalt decât firea. Şi un astfel de rezultat nu poate fi obţinutprin putere omenească, ci printr-o Prezenţă sfântă care pe-netrează toate aspectele vieţii. Roadă Duhului înseamnăCultivând roadă Duhului / 93mai degrabă caracter decât conduită - a fi, mai degrabădecât a face....Un alt aspect al roadei este faptul că ea nu există pen-tru sine şi nici chiar pentru pom, ci pentru a oferi sprijin,tărie şi înviorare celor care se îngrijesc să culeagă roadă.Hristos, Viţa, nu trăieşte pentru Sine. El nu S-a mântuit peSine. Dacă trăim pentru noi înşine, trăim degeaba.1

Viaţa prin Duhulîn contrast puternic cu roadă Duhului menţionată în Gala-teni se află o listă cu „faptele firii pământeşti" (Galateni5:19-21), numite „faptele cărnii" în traducerea englezeascăKing James. Dr. Gordon Fee spune că aceste cincisprezecefapte pot fi împărţite în patru categorii:1. relaţii sexuale interzise (trei)2. închinare interzisă (două)3. rupere a relaţiilor (opt)4. excese (două).Nici una din listele prezentate în Scriptură nu este completă(chiar dacă este demn de remarcat faptul că cele mai multedin „faptele cărnii" menţionate au de-a face cu relaţiile dintreoameni). în schimb, se pare că această idee evidenţiază con-trastul dintre comportamentul unui necredincios şi compor-tamentul unui credincios care se supune întru totul DuhuluiSfânt. Dr. Fee observă că „«faptele» pun accent pe strădaniileomeneşti, iar «roadă» pe împuternicirea divină."^Să comparăm cele două liste pentru a vedea modul în caredezvoltarea roadei Duhului în viaţa noastră ne poate ajuta lacâştigarea victoriei asupra reacţiilor firii pământeşti:1 Herbert Lockyer, AU About the Holy Spirit [Totul despre Duhul Sfânt] (Peabody,Mass.: Hendrickson, 1995), 106, 107. Această lucrare a fost publicată subtitlul The Breath ofGod [Suflarea lui Dumnezeu] de Union Gospel Press, 1949.2Fee, 441.94 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântRoadele Duhului Faptele trupuluiDragostea biruie Vrăjbile, invidiileBucuria biruie NeînţelegerilePacea biruie Dezbinările, zavistiileîndelunga răbdare biruie MâniileBunătatea şifacerea de bine biruie Ambiţiile egoisteCredincioşia biruie Idolatria, vrăjitoriaBlândeţea biruie Certurile

înfrânareapoftelor biruie Imoralitatea sexuală,necurăţia, beţiileDe fapt, calităţile menţionate ca roadă a Duhului sunt trăsă-turi de caracter pe care viaţa trăită de Isus Hristos le-a exem-plificat într-un mod desăvârşit. Reacţiile şi răspunsurile Sale arputea fi descrise ca o „trăire într-un alt fel de duh".O asemenea roadă nu creşte în seră. Ea se dezvoltă şi pros-peră în situaţiile de fiecare zi, pe măsură ce îi îngăduim Du-hului Sfânt să modeleze atitudinile şi comportamentul nostrufaţă de alţii după exemplul lui Isus. Pavel menţionează acestecalităţi şi într-un alt pasaj biblic, unde accentuează importanţaiertării în relaţiile noastre sociale:Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi,îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cusmerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare. îngăduiţi-văunii pe alţii şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul,iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-văşi voi. Dar mai pe sus de toate acestea îmbrăcaţi-vă cu dra-gostea, care este legătura desăvârşirii. (Coloseni 3:12-14)Alegând să iubeşti şi să ierţiO întâmplare din viaţa lui Noreen este un exemplu elocventa ceea ce înseamnă să trăieşti, mânată de un alt fel de duh, înfaţa necazului şi a durerii. Când Gardner, fiul ei în vârstă de 21Cultivând roadă Duhului / 95de ani, a fost împuşcat şi omorât, aparent fără nici un motiv,iar ucigaşul a scăpat fără a fi identificat, ea a trebuit să ia o de-cizie importantă. Să ierte!în urma acestei tragedii, Noreen s-a rugat lui Dumnezeu,cerându-I mângâiere şi putere ca să fie în stare să se împotri-vească mâniei şi amărăciunii. Apoi s-a adresat duşmanului cuvoce tare: „Satan, revendic din mâna ta sufletul ucigaşului luiGardner, pentru împărăţia lui Dumnezeu. Nu vreau să tebucuri deloc şi să ai parte de vreo glorie pe seama morţii fiu-lui meu."La serviciul de înmormântare i-a cerut pastorului să facă ur-mătorul anunţ: „Familia 1-a iertat pe ucigaşul acestui tânăr,oricine ar fi el. Chiar dacă se află astăzi în locul acesta, mamalui Gardner doreşte să-1 asigure de iertarea pe care i-o oferă."După o perioadă de timp poliţia a venit să-i spună luiNoreen că l-au arestat pe cel mai bun prieten din copilărie alfiului ei. Vestea a fost chiar mai dureroasă, deoarece Noreenşi mama acestui tânăr fuseseră prietene apropiate. Oricât arpărea de ciudat, la înmormântare acest tânăr a fost unul din-tre cei care au dus sicriul şi a auzit când a fost rostită iertareaucigaşului.Noreen a fost prezentă la audierea preliminară din timpulanchetei pentru a-i spune ucigaşului fiului ei că 1-a iertat. Pânăîn prezent el încă nu i-a permis să-1 viziteze la închisoare, darea şi-a propus să nu contenească să se roage pentru el până

când nu-1 va vedea că îl acceptă pe Isus ca Domn în viaţa lui şiva fi vindecat prin iertarea lui Dumnezeu.Noreen a reuşit să întoarcă spatele amărăciunii şi dorinţeide răzbunare numai prin împuternicirea dată de Duhul Sfânt,aşa cum afirmă Scriptura:Zic dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul, şi nu împliniţi poftelefirii pământeşti. Căci firea pământească pofteşte împotrivaDuhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruripotrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.(Galateni 5:16-18)96 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântSă aducem roadăSă privim mai îndeaproape la roadă Duhului.DragosteaCum putem să-i iubim chiar şi pe cei ce ne sunt antipatici?Noi nu putem, dar Duhul Sfânt din noi poate. Scriptura spune:„...dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastreprin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat" (Romani 5:5b). Eu(Quin) îmi aduc aminte că atunci când vreo prietenă sauvreun membru al familiei mă rănea sau mă dezamăgea într-unfel sau altul, eu strigam: „Doamne, fă ca versetul din Romani5:5 să fie real în viaţa mea. Acum am nevoie de ajutor!" în mo-mentele acelea nu aveam nici un sentiment de dragoste „natu-rală" pentru acea persoană, deoarece mă simţeam rănită. Darîn astfel de situaţii îl putem chema pe Duhul Sfânt ca să neajute să-i iubim pe alţii cu dragostea lui Dumnezeu pe care Elo toarnă în noi.Dragostea creştină este roadă Duhului Său care lucrează înnoi şi care ne determină la fapte pline de iubire faţă de alţii.Dragostea caută tot ce este mai bun pentru alţii, indiferent decomportamentul lor. Dragostea se dă pe sine, fără să cearănimic în schimb. Este aceeaşi dragoste necondiţionată pe carea arătat-o Dumnezeu faţă de lume atunci când L-a trimis peFiul Său ca să plătească preţul pentru păcatele noastre.3

Când suntem ofensaţi, ni se pare ceva firesc să ne rugăm caDomnul să o schimbe pe persoana care ne-a greşit. Dar s-arputea ca Duhul Sfânt să aibă o altă prioritate, după cum neputem da seama din următoarea relatare a lui Carolyn.„După ce am fost umplută de Duhul Sfânt am devenit atâtde nemulţumită de stilul de viaţă lumesc al soţului meu, încâtam început să mă rog: «Doamne, Dumnezeule, schimbă-1!»,zicea ea. „Dar într-o zi m-am trezit că Duhul Sfânt îmi spune:Comentariu la Romani 5:5, Biblia de studiu pentru o viaţă deplină (LifePublishers International, Oradea, 2000), 1605.Cultivând roadă Duhului / 97«Carolyn, roagă-L pe Dumnezeu să te schimbe pe tine.»"„Deşi la început mi-a fost greu, m-am hotărât totuşi să mărog Domnului ca să facă o schimbare în inima mea. Ştiam căam nevoie de roadă dragostei în viaţa mea. Nu după mult timpmi-am dat seama că atitudinea mea într-adevăr se schimba. Era

uimitor, dar începeam să-i răspund lui Mark cu mai multă dra-goste. Şi cu cât mă purtam mai drăguţ faţă de el, cu atât el eramai puţin aspru faţă de mine."Faptul că Carolyn îl iubea pe Mark într-un mod cu totul dife-rit, nu însemna că acum îi permitea s-o trateze ca pe un preşde şters picioarele. Odată, când el a început să o ocărască şi săarunce asupra ei vina pentru un lucru de care nu era întru totulvinovată, ea s-a rugat pentru înţelepciune. Duhul Sfânt aîndemnat-o să-i explice cu multă diplomaţie care era adevărulîn legătură cu chestiunea respectivă şi să-i spună lui Mark cănu o trata corect.„După vreo oră el şi-a cerut iertare - ceea ce a fost o adevă-rată minune", povestea Carolyn. „El încă nu s-a convertit, daracum se poartă cu mai multă delicateţe faţă de lucrurile luiDumnezeu şi îmi dă voie să cânt în corul bisericii şi să participla activităţile din biserică. Doar după ce Duhul Sfânt mi-a arătatcă am nevoie de mai multă roadă a Duhului şi L-am rugat sămă ajute, relaţia noastră de căsnicie s-a îmbunătăţit."BucuriaUna dintre lucrările Duhului Sfânt este să aducă bucurie.Chiar şi în mijlocul greutăţilor, „...bucuria Domnului va fi tăriavoastră" (Neemia 8:10b). Cum am putea găsi o astfel de bu-curie? Din nou, Isus rămâne exemplul nostru:...să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoarăaşa de lesne, şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care nestă înainte. Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşireacredinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I erapusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi sade ladreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu (Evrei12:1-2, sublinierea cu litere italice ne aparţine).98 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântIsus a putut să îndure o suferinţă atât de mare deoarece ştiacă împlinirea scopului Său pe pământ va aduce multăbucurie. Puterea acestei viziuni a fost cea care L-a susţinut.Dragostea şi bucuria sunt „semne ale puterii spirituale",scrie autorul Richard J. Foster. Tot el ne mai aminteşte că:„Bucuria lăuntrică deplină a puterii spirituale cunoaşte sufe-rinţa şi este familiarizată cu durerea. Bucuria şi suferinţa seaflă deseori într-o relaţie reciproc avantajoasă."4

Noi putem să ne rugăm Duhului Sfânt ca El să ne ajute săne concentrăm mereu asupra scopului nostru în viaţă şi, cuaceastă viziune în minte, să ne păstrăm bucuria chiar şi înmijlocul necazurilor. O asemenea bucurie poate determina o„renovare" autentică - atât a fiinţei noastre lăuntrice, cât şi acomportamentului nostru exterior.PaceaAcest cuvânt descrie relaţiile armonioase între oameni şiîntre naţiuni; prietenia; eliberarea de supărare şi apăsare;relaţiile armonioase între Dumnezeu şi om.5 Pentru creştinipacea înseamnă un calm lăuntric, o linişte sufletească, oimperturbabilă tihnă şi dependenţă de Duhul Sfânt. Cuvintele

pe care le-a spus Isus ucenicilor Săi înainte de a muri răsunăîncă şi astăzi pentru noi: „Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nuv-o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nuse înspăimânte" (Ioan 14:27).Când totul în jurul tău pare că se agită, Domnul poate să-ţidea pacea Sa în mijlocul furtunii. De fapt, pacea capătă o sem-nificaţie mult mai mare atunci când ea există în contrast cuhaosul înconjurător.îndelunga răbdareCuvântul grecesc care uneori este tradus răbdare, iar alteoriîndelungă răbdare, „este folosit întotdeauna în contexte referi-4RichardJ. Foster, The Challenge ofthe Disciplined Life [Provocarea unei vieţi dis-ciplinate] (San Francisco, Calif.: Harper & Row, 1985), 204.W. E. Vine, Vine's Expository Dictionary of Old and New Testament Words[Dicţionarul expozitiv Vine al cuvintelor Vechiului şi Noului Testament] (OldTappan, N.J.: Fleming H. Revell, 1981), 169-170.Cultivând roadă Duhului / 99toare la îngăduinţa cuiva faţă de ceilalţi", scrie Dr. Fee. El maiadaugă:Nicăieri altundeva Pavel nu atribuie această îngăduinţă lu-crării directe a Duhului; dar faptul că Pavel o aminteşte aicidovedeşte că Duhul ne împuterniceşte nu doar pentru a aveabucurie şi a experimenta minuni, ci şi pentru a dobândiaceastă calitate atât de necesară de „a-i suporta" pe cei careau nevoie de dragostea îndelung răbdătoare şi de blândeţe(vezi Coloseni 1:11). Ea este antidotul „mâniilor" (Galateni5:20) sau al „întărâtării unora împotriva altora" (Gal. 5:26) .6

In cartea sa Queen Take Your Throne [Regină, ocupă-ţi tronul],Eileen Wallis îşi împărtăşeşte propria ei experienţă în a-şi dez-volta această calitate a îngăduinţei sau răbdării lui Hristos:A trebuit să învăţ acest lucru în anii de grea încercare cândam avut grijă de soacra mea, care era destul de vârstnică şiîşi pierduse mintea. Simţeam că sunt prizoniera unor cir-cumstanţe pe care nu le mai puteam controla şi căutam cudisperare să scap din acele constrângeri stăruitoare. Ajunse-sem la capătul răbdării.Cel mai greu mi-a fost să renunţ la drepturile mele... Induhul meu s-a dezlănţuit o luptă teribilă de când tânjeamdupă libertate... Căutam să-mi câştig libertatea prin evadareadin situaţie, însă Dumnezeu dorea să-mi găsesc libertatea însituaţia în care mă aflam. Această eliberare am simţit-o dinmomentul în care am acceptat faptul că Tatăl meu ceresc,atotînţelept şi atotiubitor, ţinea situaţia sub control. El folo-sea toate aceste circumstanţe ca şi parte a unei terapii deînfrumuseţare de care eu nici măcar nu eram conştientă căam nevoie. în cele din urmă am reuşit să spun: „Bine,Doamne. Renunţ la drepturile mele şi vreau să mă desfâtezfăcând voia Ta."Situaţia nu s-a schimbat. însă eu m-am schimbat. Prin actulsupunerii am acceptat jugul lui Hristos şi am reuşit să fac3Fee, 449-50.100 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt

faţă încercărilor, având o pace cum nu mai avusesem înain-te... învăţătorul nostru ceresc ne întăreşte paşii în realizărilenoastre şi ne aminteşte mereu de harul care ne stă la dispo-ziţie pentru vremuri de nevoie.7

în Scriptură avem această promisiune: „Să nu obosim în fa-cerea binelui; căci la vremea potrivită vom secera, dacă nuvom cădea de oboseală" (Galateni 6:9). Cuvântul răbdare pre-supune şi îndurare. Când vrei să te răzbuni, Duhul Sfânt tepoate ajuta să te stăpâneşti şi să fii destul de îndurătoare pentrua oferi iertare.BunătateaBunătate în fapte, caracter blajin, blândeţe faţă de alţii, bu-năvoinţă. „Cuvântul descrie capacitatea de a acţiona pentrubunăstarea celor care îţi încearcă răbdarea. Duhul Sfânt înde-părtează asperităţile trăsăturilor de caracter ale celui care seaflă sub controlul Său."8

Se pare că uneori roadă bunătăţii este mai greu de exprimatfaţă de membrii propriei familii decât faţă de oricine altcine-va. Margaret ne-a împărtăşit faptul că, înainte de a primiDuhul Sfânt, nu se aştepta din partea soţului ei, Eric, decât lalucruri negative. După aceea, i-a vizitat şi a stat pentru o vremela ei un prieten, care îl lăuda pe Eric pentru orice lucrumărunt pe care îl făcea.„Duhul Sfânt a început să mă condamne cu privire la aştep-tările mele negative", spunea Margaret, „şi mi-a sugerat sănotez pe o foaie de hârtie toate lucrurile bune pe care le făceasoţul meu. Pe măsură ce mă concentram asupra acestorlucruri, aşteptările mele negative se împuţinau tot mai mult.Acum pot foarte uşor să-mi arăt bunătatea faţă de Eric, să-1apreciez şi să-1 binecuvântez. Această schimbare a atras dupăsine o măsură mult mai mare de pace şi dragoste în casanoastră."'Wallis, 61-62.Q

Nota de la Galateni 5:22, Biblia de studiu pentru o viaţă deplină, 1704.Cultivând roadă Duhului / 101Facerea de bineExpresia face referire la excelenţa în caracter şi moralitate;calitatea de a fi bun sau de a da dovadă de un comportamentbun - înrudită îndeaproape cu bunătatea. Dr. Fee spune:„Dacă îndelunga răbdare înseamnă „să nu me mâncăm uniipe alţii" (Galateni 5:15), facerea de bine înseamnă să găseştimijloacele prin care să-ţi arăţi în mod activ îndurarea faţă dealţii, să iei un ştergar şi un lighean în mână şi să le spelipicioarele... Bineînţeles că facerea de bine nu poate existaseparată de expresia ei activă şi concretă."9

CredincioşiaCuvântul vorbeşte despre credinciosul care este demn deîncredere în îndeplinirea datoriei; care se ţine de promisiuni;care este loial. Se referă la acea calitate care îi dă putere cre-dinciosului „să se încreadă în Dumnezeu în orice vreme."10

Mărturia neştirbită a credincioşiei lui Dumnezeu faţă de noi

ar trebui să ne inspire întotdeauna la o viaţă plină de credin-cioşie faţă de El. Psalmistul proclama: „Dar Tu, Doamne, Tueşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şibogat în bunătate şi în credincioşie" (Psalmul 86:15). IarJsus,exemplul nostru, a fost credincios chiar până la moarte.Blândeţea (umilinţa)Dintre cele nouă, această roadă este cel mai greu de tradusîntr-un singur cuvânt. Conceptul care stă la baza cuvântului în-seamnă a fi supus voii lui Dumnezeu; a fi umil, docil - nu preamândru pentru a învăţa; a fi atent şi delicat cu alţii. WilliamBarclay spune că: „Ceea ce conferă cea mai mare lumină asu-pra înţelesului acestui cuvânt este faptul că forma lui adjecti-vală se foloseşte în legătură cu un animal care a fost îmblânzit şiadus sub stăpânire; în acest sens cuvântul vorbeşte despre aceastăpânire de sine pe care o poate da numai Hristos."11

9Fee, 450-51.10Fee, 451.102 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântînfrănarea poftelor (cumpătarea)Dacă celelalte virtuţi enumerate ca roade ale Duhului aude-a face cu comunitatea şi relaţiile sociale, această ultimă vir-tute are de-a face cu viaţa lăuntrică a fiecărui credincios înparte. Rădăcina cuvântului înseamnă „stăpânire, putere,tărie", şi în esenţă are înţelesul de a avea toate capacităţile,resursele sau energiile sub controlul voinţei.12Această roadă este antidotul atât pentru păcatele sexualemenţionate mai devreme, cât şi pentru păcatele datorate abu-zului, cum ar fi beţiile, îmbuibările etc. Abstinenţa totală sauascetismul nu este o soluţie în aceste situaţii, pentru că o ase-menea abordare ar duce mult prea uşor la legalism.Uneori criticii le-au adresat reproşuri credincioşilor caris-matici pentru învăţătura lor care susţine că eliberarea de du-hurile demonice rezolvă foarte simplu şi rapid problemele le-gate de îmbuibare, beţie şi alte patimi. In unele cazuri poatefi nevoie de eliberare, dar pentru a-ţi dezvolta roadă înfrânăriitrebuie neapărat să accepţi să faci loc puterii Duhului Sfânt,care să preia controlul asupra tendinţelor păcătoase. Urmă-toarea istorioară ilustrează tocmai acest adevăr.Rodirea duhovniceascăDupă ce a primit botezul Duhului Sfânt, Betty Anne a stattrei zile întinsă pe canapea şi a citit din Biblie. „Nu ştiam nimicdespre Biblie, dar pentru că eram flămândă după adevăr amdevorat pur şi simplu Noul Testament, într-o versiune uşor deînţeles", a spus ea. „In a treia zi am ajuns la concluzia că afuma două pachete de ţigări pe zi nu era tocmai voia lui Dum-nezeu pentru mine, de vreme ce pretindeam că sunt într-adevărWilliam Barclay, The Letters to the Galatians and Ephesians [Epistolele cătreGalateni şiEfeseni] (Philadelphia: The Westminster Press, 1976), 51, 52.^Strong's Exhaustive Concordance of the Bible [Concordanţa completă Strâng aBibliei], referinţa greacă nr. 2904, and The Reader's Digest Illustrated Dictionaryand Concordance of the Bible [Concordanţa biblică şi Dicţionarul ilustrat Reader'sDigest], (Reader's Digest Association, 1992), 1219.

Cultivând roadă Duhului / 103templul Duhului Sfânt. I-am cerut unei prietene să se roageîmpreună cu mine ca să mă opresc din fumat, iar după cene-am rugat n-am mai fumat niciodată."Deşi încercase de multe ori să renunţe la fumat prin pro-priile-i puteri, întotdeauna şi-a găsit scuze pentru a o lua de lacapăt. Dar în urma acelei rugăciuni Betty Anne a fost eliberatăcu adevărat, iar libertatea ei durează de douăzeci şi patru deani. „A fost greu?", te-ai putea întreba.„Da, a fost greu la început", ne-a mărturisit ea. „Aveam ochiiplini de poftă şi tot felul de simptome care îmi strigau: «Fumea-ză numai, şi vom dispărea!» Dar nu am făcut-o, ci am spus:«Doamne, eu îmi fac partea mea să nu mai fumez; fă-Ţi, Te rog,partea Ta şi eliberează-mă de aceste simptome îngrozitoare.»El a fost credincios, iar eu am ştiut că numai puterea DuhuluiSfânt care era peste mine mă ţinea în continuare liberă."Nu numai roadă înfrânării s-a manifestat în viaţa lui BettyAnne, ci pe măsură ce ea coopera tot mai mult cu lucrareaDuhului Sfânt, au început să se dezvolte şi roadă blândeţii şi aumilinţei.„Soţul meu mi-a spus că tot timpul zâmbeam şi de aceeaobişnuia să-mi aducă trandafiri pentru a-şi exprima satisfacţia",a povestit ea. „Felul în care mă comportam acum era totaldiferit faţă de zilele în care mă tot plângeam şi-1 cicăleam căm-a mutat dintr-o casă confortabilă într-un campus universitar,unde locuiam în chirie şi aveam un venit destul de redus. Dardupă botezul cu Duhul Sfânt nu ra-am mai plâns deloc. Ba maimult, schimbările pe care le-a văzut în viaţa mea au produs şiîn el o foame spirituală. După ce a primit şi soţul meu DuhulSfânt, am început să ne rugăm împreună şi sa slujim celor careveneau să ne ceară ajutorul."în mod natural, toate aceste caracteristici ale roadei duhov-niceşti par să fie de neatins. într-o zi poţi să ai răbdare, ca înziua următoare să explodezi. într-o zi poţi să ai pace, iar înziua următoarea nelinişte. într-o săptămână poţi să simţi obucurie de neexprimat, iar în săptămâna următoare nici mă-car nu-ţi aminteşti ce înseamnă bucuria. De ce?104 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântRoadă se dezvoltă în supunerePoate fi vorba de o lipsă de cooperare cu Duhul Sfânt în cepriveşte schimbarea obiceiurilor şi a căilor noastre egoiste?Sau de o dependenţă totală de El în ce priveşte maturizarearoadei Sale în noi? Mai degrabă, noi ne bizuim pe propriilesentimente sau pe circumstanţele vieţii la un moment dat. Deaceea trebuie să-L rugăm în fiecare zi pe Duhul Sfânt sălucreze în inimile noastre, pentru ca astfel să fim roditori şi săreflectăm caracterul lui Isus.Adesea problema o constituie supunerea noastră faţă de El.Când eu (Quin) l-am auzit pe Dr. Peter Wagner spunând laclasa lui de şcoală duminicală că „roadă se află în rădăcină",

ceva s-a mişcat în mine în dimineaţa aceea.Mi-am zis în sinea mea: „Dacă Domnul este viţa şi dacă eu,mlădiţa, sunt legată de această viţă, atunci voi produce roadedin Dumnezeu. Fără îndoială însă că o parte din roadele melenu s-au dezvoltat încă." Cuvintele lui Isus ne dau câteva lecţiipreţioase despre roadă care se vede în noi:îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguridin spini sau smochine din mărăcini? Tot aşa, orice pombun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. Pomulbun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate faceroade bune... Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte.(Matei 7:16-18, 20)De atunci am început să-mi dau seama de faptul că roadăDuhului Sfânt are nevoie de timp şi răbdare ca să crească înviaţa mea. La scurt timp după ce i-am vizitat clasa, am dat decartea Dr.-lui Wagner intitulată Your Spiritual Gifts Can HelpYour Church Grow [Darurile tale spirituale pot să ajute la creştereabisericii tale], în care el explică:Roadă Duhului este rezultatul normal, aşteptat al creşterii,maturizării, sfinţirii, asemănării cu Hristos şi plinătăţii Du-hului Sfânt în viaţa unui creştin. Deoarece toţi creştinii auCultivând roadă Duhului / 105responsabilitatea de a creşte în credinţă, toţi au şi responsa-bilitatea de a-şi dezvolta roadă Duhului. Roadă nu se descoperă,ca şi în cazul darurilor, ci ea se dezvoltă prin umblarea cre-dinciosului cu Dumnezeu şi prin supunerea lui faţă deDuhul Sfânt. Dacă darurile spirituale definesc ceea ce face uncreştin, roadă Duhului defineşte ceea ce este. un creştin.13

îndrumări referitoare la evlavieScriind unui tânăr predicator pe nume Tit, apostolul Pavelsubliniază nevoia ca atât bărbaţii, cât şi femeile, să aibă o con-duită evlavioasă. El oferă o serie de îndrumări în ce priveştesfinţenia în rândul femeilor, oferind printre altele şi urmă-toarea povaţă:Spune că femeile în vârstă trebuie să aibă o purtare cuviin-cioasă, să nu fie nici clevetitoare, nici dedate la vin, ci să în-veţe pe alţii ce este bine, ca să înveţe pe femeile mai tineresă-şi iubească bărbaţii şi copiii; să fie cumpătate, cu viaţa cu-rată, să-şi vadă de treburile casei, să fie bune, supuse băr-baţilor lor, pentru ca să nu se vorbească de rău Cuvântul luiDumnezeu. (Tit 2:3-5)Prin urmare, femeile mai în vârstă trebuie să fie un exem-plu potrivit pentru femeile mai tinere - dându-le sfaturi bune,învăţându-le ce este bine, ajutându-le cu chibzuinţă să dobân-dească un caracter creştin şi deprinderi gospodăreşti. Acestprincipiu noi îl numim astăzi slujba de mentor, adică transmi-terea cunoştinţelor şi a educaţiei de la o persoană mai expe-rimentată la o persoană mai puţin experimentată.O femeie cu mai multă experienţă într-un anumit domeniupoate să o înveţe sau să o instruiască pe alta cu mai puţină

experienţă, indiferent de vârsta celor două. Scopul este sădezvolte la maxim potenţialul celei care este învăţată. Dacă13C. Peter Wagner, Your Spiritual Gifts Can Help Your Church Grow [Daruriletale spirituale pot ajuta biserica ta să crească] (Ventura, Calif.: Regal, 1979,1994), 83-84.106 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântfemeile mai în vârstă sunt îndemnate să dea sfaturi şi învăţă-tură, de multe ori este necesar ca femeile tinere să le ceară aju-torul. Acest lucru poate fi umilitor.Totuşi, s-ar putea ca uneori să beneficiem de învăţătura şisfaturile cuiva fără să fim conştiente de acest lucru. Eu (Quin)voi fi veşnic recunoscătoare acelor femei creştine mature caremi-au influenţat viaţa şi trăirea prin poveţele lor în diferitedomenii şi în diferite etape ale creşterii mele - mai alesurmătoarelor femei:Mary Jo Looney, care m-a învăţat că o casă poate fi un ade-vărat adăpost pentru familia mea, chiar şi cu un buget foarteredus; Lib Parker, care m-a învăţat cum să practic ospitalitatea;JoAnne Bailey, care m-a învăţat prin exemplu personal cum sămă adaptez mai uşor la cazare şi să mă simt bine în diferite ţăridin întreaga lume; Fran Ewing, care mi-a fost un model în cepriveşte modul în care să fiu concretă şi ordonată în viaţa meade rugăciune; Margaret Broward, care m-a învăţat cum se facepâinea de casă; Laura Watson, care m-a încurajat să nu mai fiuatât de serioasă cu mine însămi; Dee Eastman, care m-a inspi-rat să ara încredere în promisiunile lui Dumnezeu pentrufamilia mea chiar şi în momente de criză.Dacă meditezi la viaţa ta, fără îndoială că-ţi vei aduce amintede anumite femei care te-au învăţat principii de viaţă practiceşi spirituale. Pe de altă parte, ai avut ocazia să instruieşti - sausă îndrumi - vreo femeie mai tânără?Mentorul din zilele de astăziJane Hansen este o femeie foarte ocupată, care slujeşte capreşedinte al lui Aglow International, misiune implicată în lu-crarea cu femeile în 126 de ţări. Ea a fost atât de preocupatăde nevoia tinerelor femei de a fi ucenicizate de femeilecreştine mai în vârstă, încât a trecut imediat la fapte. S-a decissă coordoneze un grup de tinere femei care să se întâlneascăla ea acasă câte o seară pe lună. Chiar dacă ea călătoreşte prinCultivând roadă Duhului / 107întreaga lume, totuşi îşi mai găseşte timp pentru această „searăde slujire acasă."Jane, o blondă impresionantă, este o femeie frumoasă atâtpe dinăuntru cât şi pe dinafară. Decorează şi găteşte cu multtalent şi se pricepe de minune în a te face să te simţi bine înmomentul în care păşeşti în casa ei, situată într-o suburbie dinSeattle. Prin seninătatea ei reuşeşte să atragă pe mulţi oamenila Isus.Jane a întocmit o listă cu tinerele femei între vârsta de 19 şi35 de ani pe care le cunoştea, inclusiv fiica ei. Unele erau căsă-torite, altele erau singure; unele dintre cele căsătorite aveau

copii, la fel ca şi unele dintre cele care nu aveau soţ. Uneleerau creştine, altele nu; unele erau botezate cu Duhul Sfânt,altele nu.„Deşi încercam să creez un mediu în care tinerele femei săaibă libertatea şi siguranţa ca să-şi deschidă inima, doream săfie realmente ceva cu totul special pentru ele", povestea ea.„Doream ca fiecare dintre ele să simtă că este iubită şi că cinevaîi poartă de grijă."Jane a planificat totul dinainte şi a pregătit meniul, aranja-mentele, atmosfera călduroasă şi timpul de părtăşie în care fie-care tânără femeie să se simtă binevenită şi acceptată. Trebuiasă fie o seară agreabilă, festivă şi destinsă, în care să nu se gân-dească deloc la gătit.După prima întâlnire Jane şi-a dat seama că unele femei nus-au simţit bine atunci când li s-a cerut să se roage sau să urmă-rească versetele în Biblie. Pentru a evita această stânjeneală, eaa propus câteva studii biblice simple şi le-a lăsat pe ele să-1aleagă pe cel care le-ar fi plăcut cel mai mult. întrebările dincadrul manualului de studiu au reprezentat o adevărată tram-bulină pentru împărtăşirea nevoilor şi preocupărilor lorpersonale.„Am avut momente de-a dreptul înălţătoare când tinerelefemei şi-au vărsat tot focul inimii, împărtăşindu-şi necazurile,temerile şi frustrările lor", spune Jane. „Dar au găsit acceptare,sprijin şi acea dragoste necondiţionată atât de necesară în

108 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântprocesul de vindecare. Ne-am confruntat cu probleme foartereale legate de căsnicii neîmplinite, sarcini nedorite, relaţiinefuncţionale, şi durerea cauzată de toate aceste situaţii."De asemenea, grupul organizează seri speciale în care seconcentrează pe sfaturi practice, cum ar fi deprinderile gospo-dăreşti, sugestii pentru aranjament şi decoraţiuni interioareetc. Indiferent de domeniul de interes al tinerelor femei, Janeîncearcă să fie întotdeauna folositoare ca şi îndrumător.14

Şi alte femei au început să urmeze exemplul lui Jane, dupăce ea le-a povestit despre grupul ei de părtăşie pe care îl coor-donează deja de trei ani. La rândul lor, acestea îşi găsesc timpsă primească femei tinere în casele lor, cerând călăuzire dinpartea Duhului Sfânt pentru o structură care să funcţionezecel mai bine în cazul grupului lor. Şi eu (Quin) mă ocup deucenicizarea unui grup de tinere femei singure din bisericamea. (Vezi, la sfârşitul acestui capitol, metodele practice pecare le folosesc.)Slujba biblică de mentorIn vremurile biblice fetele se căsătoreau adeseori la o vârstăfragedă, iar mama soacră urma să continue educaţia pe careacestea o primiseră până atunci de la mama lor. De obiceiîntre nurori şi soacre se dezvolta o legătură profundă şitrainică.

Ţi-ai imaginat vreodată cum a decurs relaţia dintre mentorşi ucenic - de la femeie la femeie - în relatările biblice? Naomia numit-o pe nora sa, Rut, în repetate rânduri „fiica mea" şiştim că a învăţat-o multe lucruri spirituale. Rut a rămas alăturide Naomi atunci când ea, fiind văduvă, s-a decis să se întoarcăîn Israel la poporul său. „Poporul tău va fi poporul meu, şiDumnezeul tău va fi Dumnezeul meu", i-a spus Rut (Rut1:16b). Naomi a instruit-o şi a format-o pe Rut în perioada în14Jane Hansen, "Let's Talk" [„Să discutăm"], Connection Newsletter, Winter1995, (Women's Aglow Fellowship, Lynnwood, Wash.), 2.Cultivând roadă Duhului / 109care ele s-au întors în Israel. Mai târziu, prin căsătoria cu Boaz,Rut a devenit parte a genealogiei lui Isus Hristos.Gândeşte-te la Elisabeta, o femeie mai în vârstă care era în-sărcinată cu Ioan Botezătorul, cum o îndruma pe verişoara ei,tânăra fecioară Măria ce aştepta să dea naştere lui Mesia, pecare îl purta în pântece. în timpul cât au stat împreună, aces-te două femei rude s-au bucurat şi L-au lăudat pe Dumnezeupentru bunătatea Sa faţă de ele (vezi Luca 1:35-56).Lois a fost o femeie care a insuflat adevărurile spirituale înfiica sa Eunice, care avea un fiu pe nume Timotei. Aceste douăfemei, bunica împreună cu mama, au avut un mare impactasupra acestui tânăr evanghelist pe care Pavel 1-a preţuit nespusde mult, ca unul care mai târziu urma să ducă mai departelucrarea sa (vezi 2 Timotei 1:5).Dorea, o croitoreasă bine cunoscută, care murise prematur,a fost înviată în urma rugăciunilor lui Petru, deoarece era atâtanevoie de slujba ei (vezi Fapte 9). Te-ai gândit vreodată latoate femeile pe care poate le-a povăţuit - sau le-a învăţat săcoasă?Duhul Sfânt este Cel care te poate învăţa prin Scriptură şi tepoate încuraja în mijlocul stresului cotidian să-ţi manifeşti roa-dă Duhului. Dar atunci când îţi trimite un mentor care să aibătot timpul un cuvânt de spus în viaţa ta, procesul este mult maisimplu. Iar lucrul acesta te va obliga să dai socoteală la cinevamult mai matur în Domnul.Noi te încurajăm să cooperezi cu Duhul Sfânt atunci când:1. te convinge că ai nevoie de creştere şi maturitate în ce pri-veşte vreo roadă;2. îţi descoperă prin rugăciune modalităţile practice prin caresă-ţi dezvolţi aceste roade;3. te cheamă să dai socoteală cuiva, de preferinţă unei femeicreştine mature, care să te poată ajuta în încercarea ta de atrăi o viaţă mai evlavioasă.110 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântRUGĂCIUNE(Poţi să rosteşti tu însuţi această rugăciune, bazată pe verseteledin Coloseni 1:9-12 şi Romani 15:13. Poţi s-o rosteşti de aseme-nea pentru altă persoană, adăugând numele respectiv şischimbând pronumele.)Doamne, Te rog umple-mă de cunoştinţa voii Tale şi de orice fel de

înţelepciune şi pricepere duhovnicească. Ajută-mă să mă port într-unchip vrednic de Tine, Doamne, ca să-Ţi fiu plăcută în orice lucru:aducând roade în tot felul de fapte bune, şi crescând în cunoaşterealui Dumnezeu. Intăreşte-mă cu toată puterea, potrivit cu tăria slaveiTale, ca astfel să pot avea răbdare şi îndelungă răbdare, mulţumin-du-Ti cu bucurie, Tată, pentru că m-ai învrednicit să am parte demoştenirea sfinţilor în împărăţia luminii. Doamne, mă rog ca Tu,Dumnezeul nădejdii, să mă umpli de toată bucuria şi pacea pe care odă credinţa în Tine, pentru ca să fiu tare în nădejde, prin putereaDuhului Sfânt, Amin.APLICAŢIE1. Roagă-L pe Domnul să-ţi arate care din roadele Duhului ainevoie să le cultivi în viaţa ta.2. Roagă-L pe Duhul Sfânt să te călăuzească spre una sau maimulte femei mai în vârstă şi înzestrate, care ar fi dispuse săte îndrume în domeniile în care te simţi cea mai slabă.3. Fii gata să le dai socoteală - întâlnindu-te cu ele o dată pe lu-nă în mod regulat sau comunicând prin telefon ori scrisori.4. Acceptă să fii corectată fără să te simţi condamnată.5. Ia în serios dorinţa de schimbare spirituală din viaţa ta şiroagă-te cu regularitate pentru femeile care au sau vor aveaun rol important în viaţa ta.

îndemnuri pentru slujba de mentorAtunci când eu (Quin) am înfiinţat şi am luat sub îndruma-rea mea un grup de tinere femei singure din biserica mea, amîntocmit mai întâi o listă de instrucţiuni privind modul nostruCultivând roadă Duhului / 111de lucru, de care ne-am folosit câteva luni de zile. Aceasta le-aajutat să fie disciplinate şi să dea socoteală. Manualul nostrueste A Christian Woman's Guide to Hospitality [Ghidul femeii creş-tine pentru ospitalitate], pe care l-am scris împreună cu LauraWatson (Servant Publications).Deoarece „femeile în vârstă trebuie... să le înveţe pe femeilemai tinere" (Tit 2:3-5), a trebuit să-mi stabilesc de la începutpropriile obiective ca mentor:• Să le ajut pe tinerele femei să descopere care este scopul lorîn viaţă (vezi Luca 1:38; Efeseni 2:10).• Să le încurajez şi să le echipez pentru a trăi spre slava luiDumnezeu.• Să mă rog pentru ele în mod individual, potrivit cu nevoileşi obiectivele fiecăreia.• Să nu uit de deprinderile gospodăreşti şi sfaturile pentruospitalitate.• Să cer ajutor din partea altor femei atunci când grupul esteinteresat să înveţe ceva la care eu nu mă pricep.• Să răspund la întrebările care mi se pun. Dacă nu cunoscrăspunsul, să găsesc pe cineva care îl ştie.• Să le dau ocazia să planifice fiecare pe rând câte o masă laele acasă, unde să ne putem aduna şi bucura împreună.

Lista de instrucţiuni pentru tinerele femeiaflate sub îndrumarea mea1. Notează care este versetul biblic al vieţii tale.2. Notează care este scopul vieţii tale. Fii specifică, nu „religi-3. Notează care crezi că este vremea prin care treci acum în

viaţa ta. (Poate să fie o vreme a aşteptării sau o vreme aînvăţării etc.)4. Notează care sunt dezamăgirile sau devierile de care ai avutparte în împlinirea scopului tău în viaţă. Cum ai reacţionatfaţă de ele?112 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt5. Ce faci acum cu privire la obiectivele pe care ţi le-ai propus?6. Cum te descurci cu relaţiile? Cu alte femei? Cu bărbaţii? Eştitimidă? îndrăzneaţă? Posesivă? Suferi şi întrerupi relaţiilede prietenie dacă apar mici neînţelegeri?7. Ai prieteni sau prietene apropiate şi de vârsta ta, cu care aiputea să te rogi în mod regulat?8. Ai probleme legate de îngrijorare sau de teamă? Sau degreutate? Indiferent de domeniul în care te simţi slabă,caută cel puţin trei versete biblice care se adresează în modspecific situaţiei respective şi memorează-le. (Exemplu:Dacă este vorba de îngrijorare, vei găsi câteva locuri înBiblie în care Isus a spus: „Nu vă îngrijoraţi!" îngrijorareaeste o nebunie, şi nicidecum încrederea că Dumnezeu îţi vaîmplini nevoile.)9. Cum te privesc alţi oameni? Ce imagine le oferi? Ai o imagi-ne bună despre tine, sau eşti o persoană neglijentă căreianu-i pasă de imaginea ei?10. Ai nevoie de ajutor în ce priveşte anumite deprinderi pecare nu ţi le-ai format încă şi dacă da, te-ai decis care din-tre femeile mai în vârstă din biserica noastră te-ar puteaînvăţa aceste lucruri? (De exemplu: cum să faci pâine saucum să faci ca dormitorul să fie mai atrăgător şi mai puţindezordonat etc.)11. Eşti disciplinată în viaţa de rugăciune şi în citirea Bibliei?Fixează-ţi nişte obiective realiste pentru timpul de părtăşiecu Dumnezeu.12. Care sunt câteva din priorităţile tale actuale?13. Fă-ţi un carnet separat pe care numai tu şi Dumnezeu să-1citiţi şi vino cu sinceritate înaintea Tatălui ceresc cu acestedomenii din viaţa ta:a. slăbiciuni;b. puncte tari;Cultivând roadă Duhului / 113c. folosirea înţeleaptă a darurilor şi talentelor tale;d. moduri în care nu ai folosit cu chibzuinţă darurile şi ta-lentele tale;e. oameni cărora le porţi pică pentru că te-au rănit şite-au dezamăgit. Alege să-i ierţi, pentru ca astfel Dum-nezeu să te poată elibera de sub povara robiei şi să-ţiasculte rugăciunile (vezi Marcu 11:22-26).ŞASE

Femeia înzestratăcu daruri pentru slujireCa nişte buni ispravnici ai harului felurit al luiDumnezeu, fiecare din voi să slujească altora, dupădarul pe care l-a primit.1 Petru 4:10

Dumnezeu îl echipează pe fiecare credincios ca să joaceun rol semnificativ în trupul lui Hristos, într-o varietateşi diversitate de necrezut. Darurile pe care El le-a dat sunt oparte vitală a scopului şi misiunii tale ca şi fiică a luiDumnezeu, însă de multe ori se întâmplă ca aceste daruri săfie înăbuşite de nesiguranţă, teamă, îndoială sau decepţie.Sau poate ai lăsat ca alţii, prin respingerea şi descurajareavenită din partea lor, să-ţi suprime expresia darurilor tale,deformându-ţi astfel imaginea despre propria persoană.Duhul Sfânt doreşte să te elibereze de povara oricărei stărinepotrivite şi concepţii greşite despre tine, aşa încât să poţiprimi din partea Lui descoperirea domeniilor specifice în careeşti înzestrată cu daruri. Insă este nevoie de timp petrecut înrugăciune şi aşteptare înaintea Domnului pentru ca El să-ţivorbească şi să-ţi descopere modul în care poţi fi un bunispravnic al darurilor tale.Pe măsură ce vom explora acest subiect al darurilor spiri-tuale, nădăjduim că vei descoperi care sunt darurile tale şicum poţi să le dezvolţi pe deplin în viaţa ta, împreună curoadă Duhului.115■

116 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântExperienţa noastră personalăAtât Quin, cât şi eu (Ruthanne), credem că avem daruri îndomeniile învăţării şi îndemnării - altminteri nu am fi pututscrie cărţi de acest fel. Dar pentru a descoperi aceste daruri afost nevoie de timp; ele au început să se manifeste în noi pemăsură ce am învăţat, prin încercări şi greşeli, să depindem deDuhul Sfânt, având încrederea că numai El ne poate ajuta săcreştem în aceste domenii şi să depăşim sentimentele de infe-rioritate.Este mult prea uşor să privim la altcineva cum foloseşte unanumit dar, ca apoi să ne uităm la noi înşine şi să avem senti-mentul că nu suntem calificate pentru folosirea acelui dar.Uneori mi s-a întâmplat şi mie acest lucru, deoarece câtevadintre prietenele mele au daruri profetice deosebite şi demulte ori au cuvinte de cunoştinţă chiar la întâlnirile publice— ceea ce eu experimentez foarte rar.însă dacă stau să mă gândesc bine, îmi aduc aminte că odatăm-am rugat pentru o femeie la o întâlnire din biserică şiDuhul Sfânt mi-a dat un cuvânt de cunoştinţă despre faptul căea suferise un abuz serios în copilărie. Am îngenuncheat lângăea şi i-am şoptit acest lucru la ureche, după care mi-am pusmâinile peste ea şi am început să mă rog în alte limbi. Maitârziu mi-a mărturisit: „Nu ştiu ce spuneai când te rugai înfelul acela, dar am simţit că primesc vindecare în adânculsufletului meu." încă învăţ şi astăzi să-L las pe Duhul Sfânt sălucreze prin mine aşa cum doreşte El - fără să mă îngrijorezcă nu sunt la înălţimea aşteptărilor preconcepute, fie ale mele,fie ale altora.

în cartea sa Spirit-Filled: The Overflowing Power of the Holy Spirit[Plin de Duhul: Puterea revărsată a Duhului Sfânt], Jack Hayfordsubliniază faptul că toate darurile se află la dispoziţia celor cesunt deschişi faţă de Duhul Sfânt:Nu există nici o deosebire între daruri. însă pentru că aces-tea sunt înşiruite unul după altul, unii oameni susţin căanumite daruri sunt mai importante decât altele. RoadeleFemeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 117Duhului sunt şi ele enumerate într-o ordine, dar nimeni nueste atât de naiv să afirme că o anumită trăsătură este maimult sau mai puţin valoroasă, ori semnificativă decât alta.Este posibil să mai auzi câteodată pe cineva spunând că unanumit dar este mai de dorit decât altul (de exemplu:înţelepciunea), sau că „limbile" ar fi „cel mai neînsemnatdintre daruri".Bineînţeles că acest lucru nu este biblic. De fapt, citatul„cel mai neînsemnat dintre daruri" nici nu se află în Biblie,ci este o invenţie omenească.Duhul Sfânt face ca întreg spectrul de daruri să se afle ladispoziţia credinciosului care îşi deschide inima înîntregime. Ca urmare, modul în care poţi primi darurileDuhului Sfânt este să trăieşti permanent cu aceastădeschidere şi să-ţi exersezi darurile în spiritul dragosteiSale.1

Cine dă darurile spirituale?In Scriptură găsim trei pasaje importante în care sunt enu-merate darurile spirituale. Contextul fiecărei enumerări aratăcă darurile din prima grupă sunt date de Dumnezeu Tatăl,cele din a doua grupă sunt date de Duhul Sfânt, iar cele din atreia grupă sunt date Bisericii de către Hristos. Referinţelebiblice sunt următoarele:1. Romani 12:3-8 - Darurile Tatălui (şapte). Daruri date fie-cărui individ în parte ca motivaţie şi scop fundamental înviaţă.2. 1 Corinteni 12:8-10, 28 - Darurile Duhului Sfânt (nouă).Daruri date pentru folosul şi zidirea trupului Bisericii. Hayford, Spirit-Filled: The Overflowing Power of the Holy Spirit [Plini deDuhul: Puterea Duhului Sfânt care se revarsă] (Wheaton 111.: Tyndale, 1984), 91.o

^Paul Walker, "Holy Spirit Gifts and Power" [„Puterea şi darurile DuhuluiSfânt"], The Spirit-Filled Life Bible [Biblia pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt],2022-4.118 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt3. Efeseni 4:11 - Darurile Fiului (cinci). Daruri date pentrususţinerea şi echiparea trupului Bisericii.2

în primul pasaj autorul foloseşte ca analogie trupul fizicpentru a ilustra varietatea darurilor pe care Dumnezeu le dăfiecărui credincios în parte - atât bărbaţilor, cât şi femeilor -ca să poată funcţiona împreună ca şi trup al lui Hristos:Căci, după cura într-un trup avem mai multe mădulare, şimădularele n-au toate aceeaşi slujbă, tot aşa şi noi, care sun-tem mulţi, alcătuim un singur trup în Hristos; dar fiecare în

parte suntem mădulare unii altora.Deoarece avem felurite daruri, după harul care ne-a fostdat: cine are darul prorociei, să-1 întrebuinţeze după măsuracredinţei lui. Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujbalui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. Cine îmbăr-bătează pe alţii, să se ţină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cuinimă largă. Cine cârmuieşte, să cârmuiască cu râvnă. Cineface milostenie, s-o facă cu bucurie. (Romani 12:4-8)Darurile motivaţionaleDarurile menţionate în pasajul de mai sus sunt numite ade-sea „daruri motivaţionale", sugerând faptul că aceste daruri sunttendinţe inerente cu care se naşte o persoană, datorită măies-triei unice cu care Dumnezeu ne-a creat pe fiecare în parte.3

Am definit aceste daruri în felul următor:1. Prorocia- împuternicirea din partea Duhului Sfânt de a rostiadevăruri morale cu îndrăzneală şi discernământ, deter-minându-i pe alţii să înţeleagă şi să îmbrăţişeze adevărul.2. Slujirea - Oferirea de servicii pline de dragoste care săîmplinească nevoile altora.3. învăţarea - Abilitatea de a explica şi lămuri adevăruri primitede la Dumnezeu.3Walker, 2022-4.

Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 1194. îndemnarea - Capacitatea de-a încuraja pe cineva să urmezeîn viitor o anumită conduită.5. Dărnicia - împărtăşirea cu generozitate a resurselor cu alţii.6. Conducerea - Abilitatea de-a face o muncă administrativă încadrul trupului şi de a exercita autoritate cu sârguinţă.7. Milostenia- Raportarea la ceilalţi, simţind cu ei şi ajutându-iîn problemele lor, manifestând respect, onestitate, blândeţeşi bună dispoziţie.4

Dacă nu-ţi este clar care sunt darurile tale, îţi sugerăm săfaci un inventar cu activităţile în care îţi găseşti cea mai mareîmplinire personală. în mare parte vei descoperi că daruriletale sunt în domeniile respective. Dr. Wagner aduce lămuriri:Părerea mea este următoarea: acelaşi Dumnezeu care dă da-rurile spirituale controlează şi modul în care fiecare din noisuntem alcătuiţi ca şi fiinţe complete. Dumnezeu cunoaştefiecare detaliu al condiţiei noastre psihologice, ne cunoaşteglandele şi hormonii, metabolismul şi întreaga noastră per-sonalitate. El înţelege perfect sentimentele noastre. Ştie că,dacă ne place să facem un anumit lucru, vom avea rezultatemult mai bune decât atunci când l-am face fără să ne placă.Aşadar, o parte din planul lui Dumnezeu cu privire la noi,după cum înţeleg eu, este să potrivească darul spiritual pecare ni-1 dă cu temperamentul nostru, în aşa fel încât dacăavem într-adevăr un dar să-1 folosim cu bucurie şi plăcere...Dumnezeu îşi rezervă pentru Sine această distribuire adarurilor spirituale. Toate computerele de la IBM nu ar aveadotarea tehnică necesară pentru a atribui daruri la sute de

milioane de creştini din întreaga lume, însă acest lucru nuconstituie o problemă pentru Dumnezeul Cel Atotputernic.5

Walker, 2022-4. Aceste definiţii sunt o variantă concisă a definiţiilor maicomplete ale darurilor motivaţionale date de Dr. Walker.5Wagner, Your Spiritual Gifts Can Help Your Church Grow [Darurile tale spiritualepot ajuta biserica ta să crească], 116.120 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântExistă multe studii şi teste din diferite surse care să te ajutesă-ţi identifici în mod specific darurile, dacă simţi că ai nevoiede o asemenea îndrumare.6 Totuşi, la fel ca şi în cazul roade-lor Duhului Sfânt menţionate în capitolul cinci, noi credem căunul dintre cele mai bune moduri de a-ţi dezvolta încredereaîn folosirea darurilor tale spirituale este să înveţi din exemplulcelor mai maturi în Duhul.Autoarea Annie Chapman ne sugerează:In loc să fim preocupate de descoperirea darului pe care îlavem, lucru ce poate părea cam egoist la un moment dat, aşpropune mai degrabă să ne punem următoarele întrebări:„Care sunt nevoile din jurul meu? Care sunt ideile sau abili-tăţile sau lucrurile pe care le am şi care ar putea fi de folosîn împlinirea acestor nevoi?"Având această preocupare, ne vom face mai puţine grijiîn privinţa capacităţilor noastre şi mai multe în privinţa mo-dului în care să iubim şi să slujim. Pe măsură ce vom dărui,va ieşi la iveală „darul" pe care îl avem... pe măsură ce vomsluji altora, vom vedea locul în care Dumnezeu nebinecuvântează şi modul în care El ne foloseşte cel maibine, iar darurile noastre vor fi evidente pentru toţi.7

Subscriem la părerea lui Annie Chapman că noi suntem ceimai fericiţi atunci când ne folosim darurile pentru a împlininevoile celor din jur. Mie una (Quin) îmi face mai mare plă-cere să le învăţ şi să le îndrum pe tinerele femei din bisericanoastră, decât să pregătesc mâncare pentru o familie nevoiaşă.Cu toate acestea, în anii tinereţii mele am pregătit şi am dusmultă, multă mâncare la cei bolnavi. Acum mă simt cea maifericită când scriu cărţi, când vorbesc unor grupe de femei sauCartea Dr. Wagner menţionată anterior poate fi folosită pentru testare. Deasemenea, recomandăm cartea Discover Your God-Given Gifts [Descoperădarurile pe care ţi le-a dat Dumnezeu] de Don şi Katie Fortune, (Grand Rapids,Mich.: Fleming H. Revell/Baker, 1987).'Annie Chapman, Smart Women Keep It Simple [Femeile înţelepte nu complicălucrurile] (Minneapolis, Minn.: Bethany, 1992), 188.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 121mijlocesc pentru cei pentru care Dumnezeu m-a chemat să mărog. Una din dorinţele inimii mele este să văd cât mai multefemei libere să fie tot ceea ce Dumnezeu le-a chemat să fie.Pe de altă parte, LeRoy îşi foloseşte în această vreme da-rurile sale de conducere (numite daruri de ajutorare \n traduce-rea King James a Bibliei) pentru a coordona proiectul coşuluicu merinde de Crăciun, pentru a vizita bolnavii şi a-i invita pediferiţi păstori la închisoarea locală din districtul nostru. Da-rurile cu care Dumnezeu ne-a înzestrat sunt foarte diferite,însă ne acordăm unul altuia libertatea de a lucra în domeniile

în care suntem cei mai productivi în lucrarea Domnului.Darurile date de Duhul SfântIn următorul pasaj sunt enumerate cele „nouă daruri aleDuhului", aşa cum sunt ele numite de obicei - daruri date deDuhul Sfânt membrilor trupului lui Hristos spre folosulîntregii Biserici:Sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh; sunt felurite slujbe,dar este acelaşi Domn; sunt felurite lucrări, dar este acelaşiDumnezeu, care lucrează totul în toţi. Şi fiecăruia i se dăarătarea Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi estedat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune; altuia, săvorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh; altuiacredinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prinacelaşi Duh; altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia;altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; şi altuia,tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul şiacelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte cum voieşte. Căci, du-pă cum trupul este unul şi are multe mădulare, şi după cumtoate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, suntun singur trup - tot aşa este şi Hristos. (1 Corinteni 12:4-12)Conform opiniei justificate a lui Dr. Fee, această listă nu estecompletă, ci a fost întocmită de Pavel pentru credincioşii dinCorint cu scopul de-a le prezenta diversitatea manifestărilor122 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDuhului şi de a-i împiedica astfel să pună prea mare accentsau să abuzeze de darul vorbirii în alte limbi.8

Cu siguranţă că n-ar trebui să folosim această listă pentru aeticheta sau a cataloga pe cineva - nici măcar pe noi înşine. înschimb, Scriptura ne îndeamnă „să umblăm după darurile du-hovniceşti" (vezi 1 Corinteni 12:31 şi 14:1), ceea ce înseamnăcă trebuie să fim deschişi şi să lăsăm ca oricare dintre darurileDuhului Sfânt să lucreze în viaţa noastră după cum vrea El.Darul spiritual este o capacitate supranaturală acordată uneipersoane de către Duhul Sfânt; el nu este doar un talent sau ocapacitate naturală supradezvoltată.Noi suntem de acord cu observaţia pe care o face Dr. Wagner:Mulţi creştini sunt înzestraţi cu mai multe daruri... Probabilcă majoritatea, sau poate chiar toţi creştinii, au ceea ce amputea numi un „amestec de daruri", în loc de un singur dar....Pavel spune că „fiecăruia i se dă arătarea Duhului sprefolosul altora" (1 Cor. 12:7). Cei mai mulţi sunt de acord că„fiecăruia" înseamnă atât femeilor, cât şi bărbaţilor.Femeile, la fel ca şi bărbaţii, sunt membre ale trupului şi potprimi daruri spirituale.9

Să studiem acum care este semnificaţia diferitelor darurimenţionate în 1 Corinteni 12 şi să urmărim câteva exemplereferitoare la modul cum operează aceste daruri. Definiţiilenoastre sunt preluate din Spirit-Filled Life Bible [Biblia pentru oviaţă plină de Duhul]'}®Cuvântul de înţelepciune

O rostire spirituală la un moment dat, inspirată prin Duhul şi care8Fee, 160.9Wagner, Your Spiritual Gifts Can Help Your Church Grow [Darurile tale spiritualepot ajuta biserica ta să crească], 31-32.10Defîniţiile celor nouă daruri ale Duhului Sfânt sunt preluate din TheSpirit-Filled Life Bible, 1736-37; notele sunt scrise de Donald Pickerill, LifeBible College, San Demas, Calif.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 123dezvăluie în mod supranatural gândul, scopul şi calea luiDumnezeu cu privire la o situaţie specifică.Atunci când ne lipseşte înţelepciunea, Scriptura ne încura-jează să o cerem: „Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţe-lepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mânălargă şi fără mustrare, şi ea îi va fi dată" (Iacov 1:5). Dar pen-tru a opera cu darul înţelepciunii, noi trebuie să punem de oparte înţelepciunea omenească. Manifestarea acestui dar parea fi mai puţin spectaculoasă decât în cazul celorlalte darurimenţionate, însă ea este extrem de preţioasă.Gordon Lindsay numeşte cuvântul de înţelepciune „unfragment din înţelepciunea divină, dăruit prin mijloace supra-naturale." El continuă şi spune:Cuvântul de înţelepciune nu este un progres al înţelepciuniiumane sau naturale... Una dintre cele mai răspândite erorieste ipoteza că acest cuvânt de înţelepciune reprezintăcapacitatea dumnezeiască a înţelepciunii umane. Asta nueste cu nimic mai neadevărat decât a presupune că profesiade medic reprezintă darurile de vindecare....O metodă prin care Dumnezeu împarte cuvântul de în-ţelepciune este vocea care se poate auzi [ca în 1 Samuel 3]...Fără îndoială că există persoane care primesc un cuvânt deînţelepciune prin intuiţie directă. Un anumit curs al eveni-mentelor pare destul de logic şi poate fi intuit prin inter-mediul simţurilor naturale. Dar, dintr-o dată, persoanarespectivă poate să se oprească din drum. Fără să i se spunănimic, ea ştie cu certitudine că Dumnezeu i-a vorbit. Eveni-mentele ulterioare dovedesc că această schimbare a pla-nului a fost cel mai înţelept lucru care s-a putut întâmpla. ^Cuvântul de cunoaştereO revelaţie supranaturală de informaţii legate de o persoană sau1 Cordon Lindsay, Gifts of the Spirit [Darurile Duhului Sfânt] (Dallas, Tex.:Christ for the Nations, 1989), Volumul 1, 74-75, 80..124 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântun eveniment, dată cu un scop specific şi având de-a face de obiceicu o nevoie imediată.Poate că ţi s-a întâmplat vreodată să te întâlneşti cu vreunstrăin şi să „cunoşti" pur şi simplu ceva despre persoana luifără să fi avut vreo discuţie prealabilă cu el. Dumnezeu ţi-a datun cuvânt de cunoaştere - o revelaţie supranaturală în legă-tură cu persoana respectivă, cu un scop bine determinat. Acestlucru poate că a însemnat să te rogi pur şi simplu pentru aceapersoană într-un mod mai specific, sau poate să-i spui câtevacuvinte de încurajare.

In seara în care eu (Quin) i-am cerut pastorului Mobley săse roage pentru mine ca să fiu umplută cu Duhul Sfânt, el aprimit un cuvânt de cunoaştere referitor la persoana mea.„înainte de a mă ruga pentru tine ca să primeşti Duhul Sfânt,simt că trebuie să-ţi pun o întrebare", mi-a zis el. „Pe cine tre-buie să ierţi?"întrebarea m-a surprins, dar am ştiut îndată despre cine eravorba. „Pe tatăl meu", i-am răspuns. Pastorul nu avea cunoş-tinţă de faptul că tatăl meu ne părăsise - pe mama şi cei patrucopii - pentru secretara lui, când eu aveam doisprezece ani.Deşi pe vremea aceea nu am prea înţeles ce înseamnă acest lu-cru, aveam totuşi nişte resentimente ascunse faţă de el datorităgreutăţilor pe care ni le provocase tuturor prin alegerea sa.Pastorul Mobley mi-a arătat în Marcu 11:25-26 că iertareaeste o condiţie ca rugăciunile mele să fie ascultate şi, la rândulmeu, să primesc iertarea din partea lui Dumnezeu. Deşi nuvoiam să-1 iert pe tata şi nici nu aveam chef s-o fac, totuşi nuaveam de ales dacă doream ca Dumnezeu să-mi asculte rugă-ciunile. Voinţa şi sentimentele mele trebuiau să capituleze înfaţa Duhului Sfânt.Prin urmare, m-am rugat: „Doamne Dumnezeule, aleg să-1iert pe tata că m-a abandonat. Te rog iartă-mă pentru toată ura,mânia, amărăciunea şi ranchiuna pe care le-am păstrat în inimamea în toţi aceşti ani. Doamne, primesc acum iertarea Ta."De-abia atunci am fost cu adevărat pregătită ca să mă rogpentru botezul Duhului Sfânt. Domnul nu doar că mi-a răspunsFemeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 125rugăciunii, botezându-mă cu Duhul Său, dar mi-a dăruit şi unbotez al dragostei pentru tatăl meu. După toţi acei ani detăcere am început să-i scriu, cu gândul de a restabili relaţianoastră.Până în seara aceea când mi-a explicat pastorul, nu am ştiutniciodată că există un dar al Duhului - cuvântul de cunoaştere- pus la dispoziţia tuturor credincioşilor. De atunci încoaceam avut şi continui să am această experienţă de a primicuvinte de cunoaştere din partea Duhului Sfânt când mă rogpentru diferite persoane. Ori de câte ori se întâmplă acestlucru, el vine ca o confirmare că Dumnezeu le cunoaşte inimaşi se îngrijeşte de nevoile lor.Darul credinţeiO formă unică de credinţă, care trece dincolo de credinţa naturală şicredinţa mântuitoare. Această credinţă are o încredere şi o siguranţăsupranaturală în ceea ce priveşte chestiunile specifice implicate.La începutul anilor 1920, Ruth E. Garlock (soacra luiRuthanne) s-a confruntat cu o situaţie disperată pe când aveadouăzeci şi şase de ani şi era misionară în Liberia, Africa deVest, împreună cu soţul ei, Henry. Nemaiavând aproape nimiccu ce să se hrănească decât cu orez fiert, Ruth ajunsese într-ostare critică de malnutriţie pentru că sistemul ei digestiv numai putea digera orezul.Deoarece nu mai aveau bani decât pentru un singur bilet,

Henry a decis să o trimită doar pe Ruth cu un vapor de marfăîn Insulele Canare, unde un medic i-a spus că singura ei spe-ranţă de supravieţuire era o intervenţie chirurgicală la stomac,însă Ruth a ales mai degrabă să-şi pună încrederea în Dumne-zeu că o va vindeca, decât să rişte o operaţie în condiţii nesigu-re şi într-o ţară cu o limbă pe care nu o putea vorbi. Slujnicade origine spaniolă a unui misionar american a făcut tot ce i-astat în putinţă ca să aibă grijă de ea, dar Ruth slăbea tot maitare, ajunsese pe jumătate oarbă şi în scurt timp a căzut la pat.Cu toate acestea, ea continua să creadă că Dumnezeu va inter-veni. Iată cum povesteşte ea însăşi acea experienţă:126 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântNu mai eram în stare să citesc de câteva săptămâni, dar îmiţineam Biblia sub pernă. Câteodată îi răsfoiam paginile, oţineam la piept şi mă rugam. într-o zi am simţit un îndemndeosebit să privesc în Biblie, aşa că am tras-o de sub pernă,dar am scăpat-o jos şi ea a căzut deschisă. Vedeam scrisuldublu, sau neclar, sau pur şi simplu şters, mai puţin ultimelepatru cuvinte de pe o pagină: „Aveţi credinţă în Dumnezeu!"(Marcu 11:22). Aceste cuvinte ieşeau în evidenţă prin carac-terele mari, clare, reliefate şi negre cu care erau scrise. întimp ce mă gândeam la aceste cuvinte şi mă minunam demiracolul că pot să le citesc, am zărit şi altceva. în dreaptamea, chiar deasupra câmpului meu vizual, am văzut la o oa-recare distanţă ceva ce semăna cu o cărămidă neagră.Strălucea în toate culorile curcubeului; în structura ei sevedeau dungi de aur şi marmură, şi aceasta venea cu vitezăspre mine. în momentul în care s-a atins de pieptul meu aşi dispărut, dar am ştiut că era darul credinţei pe care mi 1-adat Dumnezeu. Experienţa m-a umplut imediat de încre-dinţarea fermă că am fost vindecată.Stăteam în pat şi am început să-L laud pe Dumnezeu pen-tru vindecare. Apoi m-am datjos şi am îngenuncheat la mar-ginea patului, rugându-mă, plângând şi lăudându-L peDumnezeu şi vorbind în alte limbi. Dumnezeu Se atinsesede mine, iar eu eram perfect conştientă de acest lucru. însădupă puţină vreme, când m-am ridicat să mă aşez din nouîn pat, am simţit că iarăşi sunt bolnavă, ba chiar foarte bol-navă. Ştiam că acesta era momentul de criză. Dacă nureuşeam să mă menţin în stare de vindecare, eram pierdutăpentru totdeauna. Aşa că m-am adresat direct diavolului şii-am spus: „Diavol bătrân, este pentru ultima oară când poţisă mă faci bolnavă. Eu sunt vindecată. Cuvântul spune că■ sunt vindecată, Dumnezeu spune că sunt vindecată, Duhulmărturiseşte că sunt vindecată şi eu sunt vindecată!"^12H. B. Garlock, 109-110.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 127într-adevăr ea a fost vindecată. Henry a venit imediat şi aluat-o, iar apoi au călătorit cu vaporul spre Anglia şi, mai de-parte, spre Statele Unite, unde după câteva luni de zile li s-anăscut un fiu (soţul lui Ruthanne). „Medicul care a vrut să mă

opereze a crezut că sunt nebună când i-am spus că sunt însăr-cinată", a spus mama Garlock, gândindu-se la acea întâmplare.„Dar eu ştiam că urma să am un fiu şi că el avea să fie predi-cator. I-am dat numele de John încă înainte de a se naşte."Acum, când scriu aceste rânduri, mama Garlock are nouă-zeci şi opt de ani şi locuieşte într-o casă de bătrâni. Iar fiul ei,John, predică de peste cincizeci de ani.Darul vindecărilorAcele vindecări pe care Dumnezeu le săvârşeşte în mod supranatu-ral prin Duhul Sfânt. Pluralul sugerează ideea că, după cum existăo mulţime de boli şi maladii, tot astfel şi darul este asociat cu vin-decarea diferitelor tulburări.Noi credem că Dumnezeu poate lucra prin medici pentru atămădui bolile, dar, în acelaşi timp, credem în vindecareasupranaturală practicată de Isus şi de ucenicii Săi în perioadaNoului Testament. Carol Cartwright, ea însăşi vindecată înmod miraculos de o boală mintală, ne-a povestit recent despreo tânără femeie pe nume Sherry, care a venit la una din întâl-nirile ei de rugăciune. Tocmai aflase că tumoarea canceroasă,care credea că a fost tratată şi vindecată, i-a apărut din nou laplămâni. Printre lacrimi, fără să dea însă detalii, i-a spus luiCarol: „Medicii spun că tumoarea pe care am avut-o cu trei aniîn urmă a apărut din nou, şi simt că încă am prea multe defăcut pentru Domnul ca să plec acasă chiar acum."La început Carol s-a rugat pentru femeie o rugăciune dinacelea pe care ea le numeşte „rugăciuni de înmuiere", adu-când pacea lui Dumnezeu peste duhul ei tulburat. Dar cândşi-a pus mâna pe pieptul ei, Sherry i-a zis: „Ai atins chiar loculîn care e tumoarea." Atunci Carol s-a simţit îndemnată deDuhul să preia autoritatea asupra duhurilor demonice. „Dia-vole, ea a fost răscumpărată de sub blestemul tumorilor şi a128 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântbubelor [vezi Deuteronom 28:15, 27] prin puterea lui IsusHristos", a declarat ea. „Duhule scârbos de cancer, dezleagătrupul acestei femei, în Numele lui Isus."Sherry s-a dus din nou la medic în săptămâna aceea şi i-aufăcut alte analize. „Nu înţelegem ce se întâmplă", i-a explicatdoctorul, „dar nu mai există nici o urmă de tumoare cance-roasă."Aceasta este o împlinire a cuvintelor lui Isus:Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în NumeleMeu vor scoate draci... îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şibolnavii se vor însănătoşi. (Marcu 16:17a, 18b)Facerea minunilorO manifestare a puterii dincolo de cursul obişnuit al legilor natu-rale. Este o împuternicire divină de a săvârşi ceva ce nu se poatesăvârşi în mod natural.Scriptura menţionează că „... Dumnezeu a uns cu DuhulSfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc înloc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul,căci Dumnezeu era cu El" (Fapte 10:38).

Smith Wigglesworth, un evanghelist britanic care a slujit înperioada anilor 1930 şi 1940, îi învăţa pe oameni că Dumne-zeu vrea ca fiecare credincios de astăzi să aibă aceeaşi ungereşi putere. La întâlnirile sale aveau loc deseori minuni senza-ţionale. El a spus printre altele:Trebuie să ne aşteptăm ca Dumnezeu să Se manifeste cu pu-tere prin noi pentru eliberarea altora... în vechime profeţiiau primit Duhul Sfânt doar într-o anumită măsură; înschimb Domnului Isus Hristos I-a fost dat Duhul Sfânt fărămăsură. Nu tot la fel a dat El Duhul Sfânt şi în ziua de Ru-salii? Aceasta este intenţia Lui pentru tine şi pentru mine....Credinţa în Dumnezeu va determina acţiunea Duhului,iar noi vom beneficia de puterea divină care să umple vasulFemeia înzestrată cu daruri pentru slujire /129nostru omenesc şi să se reverse ca o binecuvântare sprealţii.13

într-o zi, după ce eu (Quin) am vorbit la o întâlnire cu fe-meile, una dintre femei, care nu scosese nici un cuvânt de maibine de un an de zile, a venit în faţă pentru rugăciune. Vecinacare a adus-o mi-a explicat care este situaţia. Sinceră să fiu, nueram sigură ce să fac, deoarece nu mai întâlnisem niciodatăun astfel de caz. L-am rugat în tăcere pe Duhul Sfânt să măcălăuzească.Mai întâi mi-am pus mâinile pe creştetul ei şi m-am adresatduşmanului: „Duh scârbos de neputinţă, vin împotriva ta înNumele lui Isus Hristos din Nazaret. Elibereaz-o de sub stăpâ-nirea ta. Duhule nemernic, pleacă de la ea, în Numele luiIsus!"Apoi, uitându-mă ţintă la ea, i-am cerut să rostească: „Isus,Isus."La început s-a bâlbâit: „îs... îs... îs..." în cele din urmă a re-petat cuvântul „Isus" foarte rar, iar apoi 1-a spus tot mai clar.Am întrebat-o dacă îl cunoaşte pe Isus ca Mântuitor şiDomn personal. Nu, ea nu era credincioasă. Dar pe măsură ceşi-a recăpătat vorbirea şi a rostit Numele lui Isus, a ajuns să-Lrecunoască. Noi i-am împărtăşit apoi Evanghelia şi ea L-a pri-mit pe Hristos ca Mântuitor şi Domn în viaţa ei.ProrociaO descoperire divină din partea Duhului Sfânt, o revelaţie ziditoarepentru moment din partea Duhului (vezi 1 Corinteni 14:3), ointervenţie neaşteptată a Duhului, aducătoare de mângâiere şiîmbărbătare (14:31).In discuţiile obişnuite, pentru cei mai mulţi oameni „proro-cia" înseamnă o anticipare a evenimentelor viitoare. Dar înpaginile Scripturii acest cuvânt are o semnificaţie mult maidSmith Wigglesworth: Ungerea duhului său, ed. Wayne Warner (LifePublishers International, Oradea, 2001) Volumul 1, 107.130 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântlargă şi mai bogată. Prorocia constă în a rosti din partea luiDumnezeu către oameni mesajul pe care El vrea să-1 comunice.Acest mesaj se adresează în mod specific uneia sau mai multor

persoane, cu un scop specific şi, de obicei, la un moment spe-cific. Aşa cum au afirmat unii învăţători biblici, „prorocia nuînseamnă numai a spune dinainte, ci şi a proclama ceea ceDumnezeu vrea ca oamenii să audă." Cel care transmite unastfel de mesaj îndeplineşte rolul de proroc, deşi el sau ea s-arputea să nu deţină sau nici măcar să nu aibă nevoie de vreorecunoaştere oficială ca atare.Darul prorociei are un caracter unic, deoarece el este men-ţionat în toate cele trei enumerări ale darurilor din Scriptură,în completarea explicaţiilor de mai sus, trebuie amintit şi faptulcă prorocia este considerată de către unii ca fiind propovă-duirea sistematică a Cuvântului. Cei care nu recunosc că toatecele nouă daruri sunt încă operaţionale în biserica de astăzi,cred de fapt că propovăduirea Cuvântului este echivalentă cuprorocia (pe baza versetelor din 1 Corinteni 13:9-10). Dar noisuntem de părere că această interpretare limitată înăbuşă acţi-unea prorociei inspirate de Duhul Sfânt în biserică.Cu toate că n-ar trebui să oferim aceeaşi greutate cuvintelorprofetice rostite astăzi în trupul lui Hristos ca şi Cuvântuluiscris al lui Dumnezeu, noi credem în mod categoric că DuhulSfânt încă vorbeşte prin glas profetic. Un astfel de cuvânt pro-fetic poate fi pentru o singură persoană, pentru un grup sau olucrare specifică, pentru o biserică, un oraş sau chiar pentru onaţiune.Punerea unui cuvânt „pe raft". Imediat după moartea mameimele, eu (Quin) am plecat în Germania ca s-o vizitez pe par-tenera ei de rugăciune, al cărei soţ se stabilise acolo. Ea m-adus la o conferinţă organizată de Aglow International undeBeth Alves, binecunoscută pentru lucrarea ei profetică, a fostvorbitoarea principală. Nu o văzusem pe Beth de câţiva ani şi,cu excepţia faptului că mi-a murit mama, ea nu ştia aproapenimic despre ce s-a mai întâmplat în viaţa mea.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 131La întâlnirea din prima seară - înainte de-a fi avut ocazia s-ovizitez şi să stăm de vorbă - Beth m-a chemat în faţă şi mi-aspus un cuvânt profetic. Eram epuizată atât emoţional, cât şispiritual, după atâta timp în care avusesem grijă de mama meaşi venisem la această conferinţă pentru o reînnoire spirituală- dar bineînţeles că nu m-am aşteptat la un cuvânt profetic.„Domnul vrea să te înştiinţeze că în tot acest timp cât ai avutgrijă de mama ta El a lucrat în tine milă şi răbdare", mi-a zisBeth. „Timpul nu a fost irosit. Vei scrie din nou - cărţi care vorfi o binecuvântare pentru mulţi oameni şi vor fi traduse în altelimbi. Domnul vrea să te încurajeze în seara aceasta."Reacţia din partea mea a fost să plâng şi să spun: „Doamne,cum se poate întâmpla aşa ceva?" Pentru mine această proro-cie a ei nu era o confirmare - părea de-a dreptul imposibilă.Aşa că am lăsat-o „pe raft" şi m-am rugat lui Dumnezeu să oducă la îndeplinire la vremea hotărâtă de El.La câteva săptămâni după ce m-am întors din Germania,

m-a sunat un editor şi m-a rugat să scriu o carte despre cum săte rogi pentru copii. Până în prezent, această carte a apărutdeja în cinci sau şase limbi. De atunci am mai scris alte şaptecărţi, iar câteva dintre ele au fost traduse şi în alte limbi.Timpul a dovedit că acel cuvânt profetic a fost adevărat, dar s-aîmplinit la ceasul hotărât de Dumnezeu, nu de mine.Spaţiul acestei cărţi nu ne permite o discuţie detaliată înlegătură cu prorocia, dar susţinem întru totul cuvintele apos-tolului Pavel adresate corintenilor: „Astfel, deci, fraţilor [şisurorilor], râvniţi după prorocire, fără să împiedicaţi vorbireaîn alte limbi. Dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rân-duială" (1 Corinteni 14:39-40).Cum pot fi sigură? S-ar putea să simţi vreodată cercetareaDuhului Sfânt şi să crezi că primeşti un cuvânt profetic într-oanumită situaţie. Ce faci atunci? Cum poţi fi sigură că auzi clarvocea Duhului? Cum începi? în cartea sa The Voice ofGod [Vocealui Dumnezeu], prietena noastră Cindy Jacobs spune:132 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt...Unul din modurile cele mai frecvente în care eu primescun cuvânt profetic este să-mi deschid pur şi simplu gura, săîncep să vorbesc şi să mă încred în Dumnezeu că îmi va dacuvintele Sale... Alteori primesc doar câteva cuvinte sau opropoziţie întreagă. Dacă încep să împărtăşesc fidel mesajulscurt pe care l-am primit, restul prorociei îmi va fi dat prininspiraţia Duhului Sfânt o dată ce încep să vorbesc.Câteodată primesc tema cuvântului profetic şi încep cu asta....întotdeauna îi încurajez pe oameni să se roageDomnului ca să le îngăduie să prorocească. Chiar dacă nuau darul acesta, uneori Domnul poate să-i folosească....Deci cum poţi şti dacă şi când să proroceşti? Poţi să teîncrezi în Duhul Sfânt care te va face să simţi adânc prezenţaşi pacea Sa. întrebarea pe care trebuie să ţi-o pui este urmă-toarea: „Este acesta un cuvânt profetic prin care Dumnezeuîmi vorbeşte mie personal, sau trebuie să-1 împărtăşesccelorlalţi?" Uneori poate fi pentru ambele părţi... Un altmod prin care poţi afla dacă trebuie să proroceşti sau nueste să-1 întrebi pe un prezbiter ce părere are despre asta.De obicei, conducătorii maturi pot să spună peste cine secoboară prezenţa lui Dumnezeu şi ştiu dacă o anumităpersoană poate transmite un cuvânt profetic sau nu.14

Gordon Lindsay afirmă cu înţelepciune:Oamenii care aud o prorocie ce li se pare că nu se încadrea-ză în limitele unei prorocii nu sunt chemaţi neapărat să ojudece în mod public şi nici să-şi exprime în mod particularopinia. în unele situaţii este mai înţelept să nu-ţi exprimigândurile. Totuşi, asta nu înseamnă că trebuie să accepţiorbeşte tot ceea ce auzi. Deşi nu trebuie să dispreţuim pro-rociile, avem dreptul să le comparăm cu Scriptura, „săcercetăm toate lucrurile" şi „să păstrăm ce este bun" (vezi 1Tesaloniceni 5:21).15

14

Cindyjacobs, The VoiceofGod [Vocea lui Dumnezeu] (Ventura, Calif.: Regal,1992), 191, 193.15Lindsay, Volumul 3, 135.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 133Deosebirea duhurilorAbilitatea de a face deosebire în lumea duhurilor şi, în special, de aidentifica adevărata sursă pentru diferitele circumstanţe sau moti-vaţii ale oamenilor.Termenul a deosebi îşi are rădăcina într-un cuvânt grecesccare înseamnă a distinge, a deosebi, a separa.16 A deosebi ade-vărul înseamnă a separa ceea ce este adevărat de ceea ce estefals. învăţătorul biblic Dr. Fuchsia Pickett ne oferă următoareaexplicaţie mai detaliată:Deosebirea duhurilor nu este o putere de pătrundere inte-lectuală şi subtilă, şi nici descoperirea caracterului sau gân-durilor oamenilor printr-un fel de telepatie mintală. Ea nueste o înţelegere psihologică profundă, şi nici capacitateapericuloasă de a descoperi greşelile altora. Nu este nici măcaro putere supranaturală manipulată de voinţa omului,pentru că toate darurile spirituale oferite de Dumnezeuoperează numai prin voinţa Duhului Sfânt. Există puterisupranaturale care operează prin voinţa omului. Asemeneaforţe precum clarviziunea, hipnoza, magia, vrăjitoria, ocul-tismul, farmecele şi spiritismul, deşi forţe supranaturalereale, sunt de origine satanică şi operează prin voinţapervertită a omului.Scriptura arată în mod foarte clar că darul deosebiriiduhurilor reprezintă acea abilitate dată de Dumnezeu de adeosebi sursa diferitelor manifestări spirituale, adică de adecide dacă această sursă este Duhul Sfânt, un duh străin,sau pur şi simplu duhul omului.17

Discernământul contracarează blestemul. O prietenă de-anoastră, Caria, se afla într-o biserică din Canada unde fuseseinvitată să vorbească, când trei femei au intrat mai târziu şi s-au16Vine, 314-315.17Dr. Fuchsia Pickett, Presenting the Holy Spirit [Prezentăndu-L pe Duhul Sfânt](Shippensburg, Pa.: Destiny Image, 1994), Volumul 2, 75.134 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântaşezat undeva în spatele adunării. „Imediat am simţit că nu auvenit cu intenţii bune şi am început să mă rog în duhul meuîn timp ce adunarea era în plină desfăşurare", a spus ea.„Când Duhul Sfânt mi-a arătat că ele erau implicate în practicioculte şi că se aflau acolo pentru a încerca să arunce blestemeasupra mea şi asupra bisericii, am început să leg duhuriledemonice şi să proclam protecţia sângelui lui Isus Hristos."Aşa s-a potrivit că în seara aceea mesajul ei a fost despredarurile Duhului Sfânt, astfel că în predica ei Clara a vorbitdespre puterea lui Dumnezeu care este mai presus de toateimitaţiile lui Satan şi a subliniat faptul că biserica are nevoie săumble din nou în puterea Duhului Sfânt.„Când a sosit momentul să-i invit pe oameni în faţă, I-amcerut Domnului să mă călăuzească. Am simţit că El măîndeamnă să-i spun pianistului să cânte cântarea „E puterea

ce minuni face, sângele Mielului." Atunci m-am rugat şi amfăcut invitaţia. Două dintre femei au plecat, dar a treia a ră-mas nemişcată pe bancă, cu o mină plină de hotărâre pe faţaei. Câţiva oameni au venit în faţă pentru rugăciune, apois-au întors la locurile lor. Domnul mi-a vorbit şi a zis: „Rămâipe poziţie - vreau s-o mântuiesc." Am cerut întregii adunăriisă se roage şi le-am spus că Dumnezeu mi-a arătat că vrea sământuiască o persoană din mijlocul lor - deşi nu le-am dez-văluit că eu ştiam despre ce persoană este vorba. Pianistul acontinuat să cânte „Sângele Mielului", iar noi am început săne rugăm împreună şi să aşteptăm.„După douăzeci şi cinci de minute femeia a alergat în faţăşi s-a prăbuşit înaintea altarului. «Eu sunt o satanistă», mi-aspus ea. «Am venit aici ca să încerc să arunc un blestem asu-pra ta, dar nu am reuşit. Vreau să-L primesc pe Isus Hristosca Domn în viaţa mea şi să renunţ la Satana.» Când mi-ampus mâinile peste capul ei ca să mă rog, a început dintr-odată să vorbească în alte limbi. în momentul în care ea L-amărturisit pe Hristos şi a renunţat la Satana, Duhul Sfânt aşi botezat-o într-un mod suveran."Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 135Caria ne-a povestit cum un om mai în vârstă s-a ridicatatunci în picioare şi s-a adresat întregii adunări: „înainte eraceva obişnuit ca Dumnezeu să lucreze în acest fel în bisericanoastră, dar au trecut patruzeci de ani de când nu am maivăzut o asemenea manifestare a puterii lui Dumnezeu în mij-locul nostru. Trebuie să ne întoarcem la Dumnezeu."Prin darul deosebirii duhurilor, Caria a ştiut care era planulduşmanului cu privire la acea întâlnire, iar Duhul Sfânt i-a ară-tat cura să se roage şi cum să slujească. Ea nu le-a expus peacele femei în mod public - Duhul Sfânt a făcut acest lucru.Rezultatul final: o satanistă a fost convertită, biserica a fostînviorată şi Isus a fost glorificat.Duhul Sfânt ne va mări discernământul pe măsură ce vomcăuta tot mai mult călăuzirea Lui şi vom rămâne receptivi laîndemnurile Lui. Un mijlocitor a împărtăşit odată următorulaspect: „Domnul mi-a zis: Tu nesocoteşti vocea Mea atuncicând încerci să te convingi tu însuţi de ceea ce ţi-am arătat Eu.De cele mai multe ori, dacă îl ascultăm pe Dumnezeu şi um-blăm cu adevărat prin Duhul, trebuie să luăm în considerareprima impresie pe care ne-o dă despre o anumită situaţie."Aceeaşi prietenă ne-a spus că a dobândit o nouă înţelegeredespre ceea ce înseamnă discernământul, atunci când un pro-roc bătrân i-a spus următoarele cuvinte: „O persoană care areun plan de bătaie nu poate să discearnă."Iată un exemplu tipic: O tânără necăsătorită s-a rugat luiDumnezeu să-i dea un soţ. Un bărbat necăsătorit, nou venit înadunare, începe să stea de vorbă cu ea, o scoate la plimbareşi-i face aluzie la căsătorie. Ea este atât de fericită de idee, încâtignoră senzaţiile vagi de îndoială. Partenera ei de rugăciune o

avertizează să fie precaută. Dar tânăra femeie lasă ca propriulei plan de bătaie - dorinţa disperată după un soţ - să-i neu-tralizeze capacitatea de a discerne. Nu vrem prin aceasta săinsinuăm că este greşit ca o femeie necăsătorită să ceară dinpartea Domnului un soţ evlavios, ci vrem doar să te avertizămcă planul tău personal poate foarte uşor să-ţi denaturezediscernământul.136 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântVorbirea în alte limbiDarul de a vorbi în mod supranatural într-o limbă necunoscută depersoana respectivă. Pluralul ia în considerare diferitele forme,armonizând într-un fel limbile cunoscute despre care se vorbeşte înFapte 2:4-6 şi exprimările transraţionale necunoscute [adică vor-birea din duhul în locul vorbirii cu mintea] din Corinteni, rezer-vate îndeosebi pentru rugăciunea şi cântarea prin Duhul Sfânt,mai cu seamă în închinarea personală (vezi 1 Corinteni 14:14-19),Gordon Lindsay obişnuieşte să dea următoarea explicaţiepentru a-i ajuta pe credincioşii dornici să înţeleagă fenomenulvorbirii în alte limbi:O persoană nu poate să mai vorbească în limba sa naturalăşi în acelaşi timp să vorbească în alte limbi, decât dacă pre-tinde că poate vorbi două limbi pământeşti deodată. Nimeninu ar fi atât de necugetat să încerce să vorbească în englezăşi franceză în acelaşi timp. Mai întâi şi-ar lua gândul de launa dintre ele, ca apoi să înceapă să vorbească în cealaltălimbă. De ce nu s-ar putea aplica aceeaşi judecată simplă şiîn ceea ce priveşte vorbirea în alte limbi?18

Tălmăcirea limbilorDarul de a interpreta mesajul transraţional (dar nu iraţional) alDuhului, plin de semnificaţie pentru alţii atunci când se foloseşteîn public. El nu reprezintă traducerea unei limbi străine.Ruth Friesen, una dintre prietenele noastre de mijlocire înrugăciune, a primit botezul Duhului Sfânt în anii 1930 şi a vor-bit în cel puţin şapte limbi dintre cele cunoscute. Odată, latimpul de închinare, Ruth a cântat în limbi cu vocea ei puter-nică de contralto (cea mai joasă voce feminină, între sopran şitenor; n.tr.), iar apoi a cântat în engleză ceea ce credea ea căeste tălmăcirea a ce cântase înainte.în adunare se afla un bărbat care călătorise din Las Vegaspână în Pordand pentru a participa la această întrunire de18Lindsay, Volumul 4, 77.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 137propovăduire a Evangheliei. Imediat după întâlnire, vizita-torul a spus că doreşte să stea de vorbă cu doamna evreică carecântase în limba ebraică. Când au făcut cunoştinţă unul cucelălalt, Ruth 1-a asigurat de faptul că nu era evreică şi nucunoştea limba ebraică, aşa cum insista el. El i-a spus că fusesecantor într-o sinagogă evreiască timp de şapte ani, şi cunoşteacântarea pe care o cântase ea mai devreme - în traducereexactă, cu toate jumătăţile de notă. Venise la întâlnire ca să selămurească cu privire la validitatea vorbirii în alte limbi. „Akia fost cu adevărat prezenţa lui Dumnezeu", a spus el, uimit şi

convins de lucrul acesta.„El însuşi a primit Duhul Sfânt şi, pentru că schimbarea dinviaţa lui era atât de vizibilă, alţi douăzeci de oameni au primitşi ei Duhul Sfânt la scurt timp", ne-a spus Ruth. „Am învăţat cătrebuie doar să-mi supun vocea Duhului Sfânt şi să-L las s-ofolosească aşa cum doreşte El."într-o altă zi, o femeie şi-a părăsit patul în care zăcea bolnavăca să participe la o întâlnire organizată la cineva acasă, undeera prezentă şi Ruth. Femeia a crezut că se va vindeca atuncicând se vor face rugăciuni pentru ea. Liderii care slujeau înseara aceea (inclusiv Ruth) s-au rugat pentru ea, dar se păreacă nu se întâmplă nimic. Atunci ea a decis să aştepte până sevor ruga pentru toţi ceilalţi, ca apoi să se poată ruga încă odată pentru ea.înainte de a se ruga a doua oară pentru femeie, Ruth împre-ună cu ceilalţi lideri şi-au dat mâinile şi au început să se roageîn linişte prin Duhul. Ruth, care stătea chiar lângă femeia bol-navă, a început să vorbească într-o limbă ce părea a fi orientală.„Draga mea, draga mea - Dumnezeu tocmai mi-a vorbitprin tine", a exclamat femeia bolnavă, adresându-se lui Ruth.„Vorbeşti în dialectul mandarin! Am petrecut mulţi ani înChina împreună cu părinţii mei misionari. Domnul mi-a spusprin tine: De ce te temi? Nu am altceva decât daruri de iubirepentru tine. Primeşte darul Meu de vindecare."In timp ce ea continua să explice mesajul pe care îl auziseîn limba chineză, a şovăit puţin, apoi a exclamat: „Chiar acum138 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântam simţit în tot trupul cum Domnul S-a atins de mine cuputerea Lui de vindecare!"într-adevăr s-a vindecat, iar Ruth a păstrat legătura cu aceastăfemeie încă mulţi ani de zile, până când a murit de bătrâneţe.„Duhul Sfânt nu are limite", susţine Ruth. „S-a întâmplat cala diferite întâlniri oamenii să vină în faţă pentru rugăciune şieu de multe ori să cânt în alte limbi, iar apoi să cânt şi tălmă-cirea în engleză. Odată, o tânără, după ce m-a auzitrugându-mă cu voce tare în alte limbi, mi-a mărturisit căDomnul îi vorbise într-o spaniolă curată următoarele cuvinte:«Fiica Mea, primeşte dragostea ce o am pentru tine; Tatăl tăucare este în ceruri te iubeşte.» Altădată, o femeie din Greciami-a înţeles rugăciunea rostită în limba ei."Când a fost botezată cu Duhul Sfânt la vârsta de cincispre-zece ani, Ruth a avut o vedenie cu o mare mulţime de oamenicare se tânguiau, plângeau şi se învârteau în cerc.„M-am văzut stând pe o platformă dărăpănată de lemn şiţinând în mână o lanternă învechită care era aprinsă şi pe careo legănam înainte şi înapoi, iar eu vorbeam într-o limbă necu-noscută. Oamenii erau atraşi de lumină şi făceau linişte, dân-du-mi impresia că mă ascultă. Expresia îndurerată de pe faţalor se transforma dintr-o dată în bucurie. Apoi întreagamulţime de oameni, asemenea unuia singur, îşi ridicau

mâinile în semn de închinare înaintea lui Dumnezeu în timpce feţele lor radiau.Scena s-a schimbat de şapte ori. Vedeam un grup de oamenicare se tânguiau, iar apoi, când mă vedeau cum legănam lan-terna, începeau să zâmbească plini de bucurie. De fiecare datăcând se schimba limba în care vorbeam, vedeam alte rase deoameni - orientali, africani, caucazieni, spanioli, indieni."De-a lungul anilor, Ruth a vizitat majoritatea acestor po-poare pe care le-a recunoscut în vedenia sa. Ea a adus luminalui Isus în viaţa multor oameni, pentru că I-a îngăduit DuhuluiSfânt să se folosească de vocea ei minunată ca să cânte într-unlimbaj devoţional.Femeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 139Darurile date de HristosŞi El [însuşi] a dat pe unii apostoli; pe alţii, proroci; pe alţii,evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru desăvârşireasfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea tru-pului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unirea credinţei şia cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, laînălţimea staturii plinătăţii lui Hristos. (Efeseni 4:11-13)Din expresia „El [însuşi] a dat..." a pasajului de mai sus estelimpede că Cel care dă darurile menţionate în această listăeste Hristos. Cuvintele „unii" sau „alţii" dovedesc în mod clarcă darurile - oferite bisericii - reprezintă persoane pe care El leîmputerniceşte să facă lucrarea de slujire la care au fost rân-duite. Iar scopul avut în vedere este „desăvârşirea sfinţilor".Nici una dintre aceste funcţii nu este mai însufleţită de DuhulSfânt decât celelalte. Duhul Sfânt reprezintă maniera, forma,puterea şi esenţa fiecărei slujbe.în enumerările din Romani 12 şi 1 Corinteni 12 darurilesunt oferite persoanelor individuale. în schimb, în enumera-rea din Efeseni 4:11, persoanele individuale sunt date cadaruri bisericii, şi aceasta cu scopul declarat de a-i zidi pesfinţii din biserică şi de a-i aduce în unitate. Dr. Fee face urmă-toarea observaţie:Pavel enumera natura câtorva „daruri" în sine şi funcţiaacestora în zidirea trupului lui Hristos care are astfel posi-bilitatea să se maturizeze în unitate... el enumera câteva dinpersoanele înzestrate cu daruri şi care, la rândul lor, sunt însine nişte daruri pentru biserică... El explică rolul acestorslujbe şi anume, zidirea trupului lui Hristos până ce acestava ajunge la maturitate, fermitate şi unitate, primindu-şiseva de viaţă de la Cel ce este Capul, adică Hristos Isus.19

19Fee, 706.140 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântEste foarte uşor să pierdem din vedere adevărata funcţie pecare o au aceste daruri de slujire - numite adeseori cele cincislujbe. Persoanele care slujesc nu sunt chemate să îndeplineas-că ele însele „lucrarea de slujire" menţionată. Ci mai degrabă,aceste persoane trebuie să-i echipeze pe toţi credincioşii

(sfinţii), care ar trebui să ducă fiecare pe rând lucrarea laîndeplinire.Cu alte cuvinte, putem percepe aceste cinci categorii de slu-jitori ca fiind nişte „oficii" de alimentare spirituală a bisericii.Dar nici unul dintre noi nu este calificat să identifice sau sănumească în mod oficial pe fiecare conducător din adunareca fiind apostol, proroc, evanghelist, păstor sau învăţător.Identitatea se recunoaşte atunci când funcţia devine evidentă.Lasă-L pe Duhul Sfânt să te foloseascăViaţa este ca o tapiserie - stagiile şi etapele din viaţă seschimbă, îndeosebi la femei. Descoperirea propriului nostru„dar motivaţional" ne va da libertatea să fim noi înşine şi să numai încercăm să ne potrivim unui tipar greşit. Pe de altă parte,haideţi să fim dispuse ca să-L lăsăm pe Duhul Sfânt să ne folo-sească aşa cum alege El.RUGĂCIUNEDoamne, Cuvântul Tău ne spune că David nu a murit până cândnu a slujit generaţiei sale după planul Tău (vezi Fapte 13:36). Mărog să-mi dai puterea să identific şi să recunosc darurile spirituale cucare m-ai înzestrat şi să mă echipezi pentru a duce la îndeplinire sco-purile Tale. Depărtează de la mine orice piedică sau reţinere care arîmpiedica împlinirea planurilor Tale în viaţa mea. Iţi mulţumesc,Tată, pentru aceste daruri măreţe prin care am harul să slujesc altorcredincioşi din trupul lui Hristos. Amin.APLICAŢIE1. Reciteşte cele trei pasaje biblice fundamentale referitoare ladarurile spirituale, pasaje menţionate la începutul acestuiFemeia înzestrată cu daruri pentru slujire / 141capitol. Notează-ţi întrebările care se nasc în mintea tacitind aceste referinţe.2. Fă o „analiză" scrisă a propriilor tale tendinţe, puncte tari şipreferinţe legate de darurile motivaţionale. Apoi noteazăoportunităţile de slujire pe care le ai la dispoziţie, unde ţi-aiputea exersa şi dezvolta aceste daruri personale.3. Citeşte trimiterile de la versetele din 1 Corinteni 12:8-10referitoare la darurile Duhului Sfânt. Notează modalităţileîn care ai observat că operează în viaţa ta oricare din acestedaruri spirituale.4. Stai de vorbă cu o prietenă sau cu cei din grupul tău derugăciune pe marginea întrebărilor pe care ţi le-ai notat lapunctul 1 şi a observaţiilor de la punctele 2 şi 3.ŞAPTE

Luptătoarca neînfricatăşi plină de Duhul Sfântîmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui Dumnezeu, ca săputeţi ţine piept împotriva uneltirilor diavolului. Căcinoi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ciîmpotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotrivastăpânitorilor întunericului acestui veac, împotrivaduhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti... Faceţi în

toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şicereri. Efeseni 6:11-12, 18aDuhul Sfânt ne echipează ca să stăm neclintite în mijloculbătăliilor care se dezlănţuie în jurul nostru. Tot El neînvaţă cum să ne rugăm. Duşmanul nostru se numeşte Satan.De fapt, el este duşmanul lui Dumnezeu, dar o dată ce noi sun-tem copiii lui Dumnezeu, el este şi duşmanul nostru. In ver-setele de mai sus apostolul Pavel ne pune în gardă cu privirela acest duşman şi la uneltirile sau „şiretlicurile" pe care el lefoloseşte.Diavolul împreună cu forţele sale demonice invizibile născo-cesc tot felul de planuri şi uneltiri pe care să le folosească îm-potriva noastră - mai ales dacă li se pare că suntem o amenin-ţare pentru împărăţia întunericului. In notele din CompanionBible [Biblia ca însoţitoare] se subliniază faptul că folosireacuvântului „şiretlicuri" (methodeia, în greacă) în legătură cuSatan „dovedeşte că metoda uneltirii sau complotului este pro-prie diavolului însuşi, şi că ea nu reprezintă o simplă greşeală."1

1 The KW. Bullinger Companion Bible, notele de la Efeseni 4:14 şi 6:11, 1766.143144 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântînsă Dumnezeu ne-a echipat cu armele Sale: Numele Său,autoritatea Sa, sângele lui Isus, Cuvântul scris al lui Dumne-zeu, lauda, rugăciunea şi călăuzirea Duhului Sfânt.în anumite momente se poate ca diavolul să-şi declanşezecele mai nemiloase strategii împotriva noastră, lovindu-neexact atunci când suntem şi unde suntem cei mai vulnerabile.Asta se poate întâmpla imediat după ce am câştigat o bătăliespirituală şi ne aşteptăm cel mai puţin la aşa ceva, sau cândsuntem atât de slăbite de boală, îngrijorare sau descurajareîncât am lăsat pur şi simplu garda jos. Luptătorul spiritual ex-perimentat le numeşte „lovituri de bici" sau „contraatacuri".O zonă a războiului spiritualJulie, o tânără femeie care pregăteşte mijlocitori în rugăciu-ne, a trecut printr-o experienţă inedită ce a avut loc chiar dupăsărbătorile de Crăciun. Pe când se afla în vizită la sora ei peCoasta de Vest, Julie a stat în spărtură şi a mijlocit înaintea luiDumnezeu pentru sora şi cumnatul ei, pentru copiii lor, şipentru părinţii şi ceilalţi membri din familia lui.„Mi-am dat seama că motivul principal pentru care mă gă-seam la ei în săptămâna aceea era să mă rog şi să mă angajezîntr-o luptă spirituală pentru salvarea acestor oameni care pă-reau total izolaţi de orice influenţă spirituală pozitivă", ne-aîmpărtăşit Julie. „O parte din rudele apropiate ale familiei -dintre care unii sunt emigranţi din Europa Centrală - suntadepţi ai diferitelor secte şi ai mişcării new age. Eram singuracreştină într-o adevărată zonă a războiului spiritual."Schimbarea s-a declanşat atunci când tatăl cumnatului ei,care a găzduit masa tradiţională de Crăciun a familiei, a ales-ope Julie dintre toţi cei adunaţi ca să se roage pentru masă. „Inmod evident, el dorea să recunoască prin acest gest că eravorba despre o sărbătoare creştină, chiar dacă acolo se găseau

şi persoane cu alte convingeri religioase", a spus Julie. „Elpretinde că este ateu, dar are nume din Biblie, şi de aceea i-amcumpărat o Biblie în care am însemnat versetele cele mai sem-nificative ce conţin numele său. Ca urmare a acestei atenţiiLuptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 145Dumnezeu mi-a făcut parte de aprecieri atât din partea lui, câtşi a soţiei sale."însă la întoarcerea acasă Julie a fost lovită de o depresiecumplită, care a ţintuit-o neputincioasă la pat timp de douăzile. Deşi viaţa ei era departe de a fi scutită de probleme, totuşidepresia şi teama nu erau chestiuni cu care se confrunta înmod obişnuit.„La început am crezut că poate fi din cauza oboselii acumu-late în urma călătoriei. Apoi Domnul mi-a arătat că era vorbade o lovitură din partea duşmanului, nemulţumit de eficienţarugăciunilor de mijlocire pentru familia surorii mele. Amîncercat să mă rog împotriva depresiei şi a fricii, dar erau multprea adânc înrădăcinate ca să ies singură biruitoare."Cu toate că Julie are experienţă de luptătoare în rugăciune,acest atac a luat-o la început prin surprindere. Dar Dumnezeu,în credincioşia Lui, a mobilizat un alt mijlocitor ca să se roagepentru ea şi s-o încurajeze.„Era pe la ora şase şi jumătate într-o vineri dimineaţa, dupăo noapte în care nu dormisem aproape deloc din cauza plân-sului şi a depresiei, când a sunat telefonul", povestea Julie.„Era o prietenă implicată în rugăciunea de mijlocire şi pe carenu o întâlnisem de multă vreme. Se ruga pentru mine şiDuhul Sfânt o înştiinţase că eu nu dormeam şi că trebuie sămă sune. Ea mi-a zis: ,Julie, Domnul vrea să ştii că te iubeşte,şi că este mulţumit de tine. Tu te porţi prea aspru cu tine!"Apoi s-a rugat pentru mine, rostind printre altele şi o parte dinpsalmul următor:Ajutorul îmi vine de la Domnul, care a făcut cerurile şi pă-mântul. Da, El nu va îngădui să ţi se clatine piciorul; Cel cete păzeşte nu va dormita. Iată că nu dormitează, nici nudoarme Cel ce păzeşte pe Israel. Domnul este păzitorul tău,Domnul este umbra ta pe mâna ta cea dreaptă..." (Psalmul121:2-5)A fost ca un telefon din cer! Fiind copleşită de un sentimental prezenţei şi dragostei lui Dumnezeu, Julie s-a datjos din pat146 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântşi a început să-L laude pe Domnul şi să se închine înainteaLui. Depresia a început să o părăsească, şi în câteva ore a dis-părut complet.„După ce mi-am dat seama că intensitatea acestui atac sata-nic împotriva mea a dovedit cât de dur este războiul împotrivaîmpărăţiei întunericului, m-am hotărât să mijlocesc încontinuare pentru mântuirea acestei familii", i-a spus Julie luiRuthanne. „în acelaşi timp, mi-am adus aminte de un princi-piu pe care l-am trecut cu vederea în mijlocul experienţei:

lauda adresată lui Dumnezeu este cea mai eficientă armăîmpotriva atacului depresiei şi fricii."Fii trează şi veghează în rugăciuneUn lucru esenţial pentru a preîntâmpina asemenea atacurieste să rămâi vigilentă în rugăciune şi să-I ceri Duhului Sfântsă te facă sensibilă la avertizările Sale. De asemenea, ar fi binesă apelezi la ajutorul unei partenere de rugăciune care sămijlocească pentru tine ori de câte ori ştii că vei intra într-ozonă de război spiritual. Pentru cele mai multe dintre noi nueste atât de uşor să veghem în rugăciune. Dar Biblia ne spune:• Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul,dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită,împotriviţi-vă lui... (1 Petru 5:8-9a)• Vegheaţi dar în tot timpul şi rugaţi-vă... (Luca 21:36a)• ...Vegheaţi la aceasta cu toată stăruinţa şi rugăciune...(Efeseni 6:18b)• Stăruiţi în rugăciune, vegheaţi în ea cu mulţumiri.(Coloseni 4:2)• ...Vegheaţi!... Vegheaţi şi rugaţi-vă... (Marcu 14:34, 38)într-un război convenţional, vigilenţa este esenţială pentrusuccesul ofensivei împotriva duşmanului; acelaşi lucru este va-labil şi în cazul războiului spiritual. Arthur Mathews aducelămuriri legate de această idee:Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 147In vreme de război există patru atitudini posibile - ofensivadefensiva, tatonarea şi dezertarea. Adversarul nostru seteme de prima dintre aceste atitudini, deoarece „Satanatremură când îl vede pe neprihănitul cel mai slab plecat pegenunchi."... Generaţia din vremea lui Iosua s-a angajat prin porun-ca lui Dumnezeu într-un război ofensiv. Dar după Iosua s-aridicat o altă generaţie care şi-a slăbit arcurile şi s-a complă-cut cu o existenţă civilă de compromis. Ca mulţi alţii, aceştiaau căutat probabil să demonstreze că războiul este imoral şiau refuzat să înţeleagă că de fapt ei diminuau diferenţa din-tre cauza lor dreaptă având în vedere că se aflau sub con-ducerea lui Dumnezeu şi răul pe care Dumnezeu voia să-1elimine cu ajutorul lor....Şi datorită arcurilor lor slăbite Satan a ajuns atunci înculmea gloriei....Pavel foloseşte un limbaj de luptă şi spune că noi „avemde luptat..." El nu spune că am avut sau că vom avea de lup-tat, ci că această mobilizare la luptă trebuie să fie un prezentcontinuu în viaţa noastră creştină. Şi din această luptă nicinu poate fi vorba de eliberare sau lăsare la vatră, cel puţinîn viaţa de acum.2

Dumnezeu poate găsi o caleîn anul 1993, eu (Ruthanne) şi soţul meu am zburat cuavionul la Beijing, China, de unde urma să obţinem vizele deintrare pentru Mongolia. Fusesem invitaţi să predăm la prima

şcoală biblică înfiinţată acolo, şi ni s-a spus că putem să ne ridi-căm vizele aprobate de la ambasada Mongoliei. Am crezut cunaivitate că demersul avea să fie o simplă formalitate.In prima dimineaţă după ce am ajuns la Beijing m-am trezitcu o durere de cap, dar şi cu o cântare care răsuna în duhulmeu - „Dumnezeu va găsi o cale, acolo unde se pare că nu2Arthur Mathews, Born For Battle [Născut pentru luptă] (Robesonia, Pa.: OMFBooks, 1978), 51-53.148 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântexistă rezolvare." Abia mai târziu aveam să-mi dau seama câtde semnificativă a fost cântarea aceea pentru ziua respectivă.Şoferul de taxi a găsit în cele din urmă adresa pe care i-amdat-o, dar ne-am îngrozit când am văzut mulţimea imensă deoameni care aştepta la porţile ambasadei. Gardienii lăsau săintre pe poartă doar anumiţi oameni, iar când noi am încer-cat să răzbatem am fost trimişi să stăm la coada aceea lungă şidezordonată. Explicaţiile noastre n-au avut nici un rost,deoarece gardienii nu vorbeau nici o boabă de engleză.Biroul care elibera vizele era deschis doar până la ora 11:30- şi erau mai puţin de două are până atunci. Practic nu existanici o şansă ca toţi acei oameni să poată primi răspuns lacererile lor într-un timp atât de scurt.M-a cuprins un sentiment de deznădejde, iar capul a înce-put să-mi vâjâie din nou. „Doamne, asta-i o situaţie imposibilădacă nu intervii Tu cu ajutorul Tău", m-am rugat eu. „Iartă-măcă nu am fost suficient de vigilentă în rugăciune - trebuia sămă fi pregătit mai bine pentru această luptă. Te rog trezeşte-ipe cei de acasă şi găseşte pe cineva care să mijlocească în rugă-ciune pentru noi."Apoi deodată mi-am adus aminte de cântarea cu care mătrezisem dimineaţa şi am început s-o fredonez. John, trebuiesă credem că Dumnezeu va găsi o cale de rezolvare pentrunoi", i-am spus soţului meu. Am început să purtăm un războispiritual, legând duhurile obstrucţioniste şi potrivnice luiDumnezeu care încercau să ne blocheze. Următoarele nouă-zeci de minute le-am petrecut stând în picioare şi aşteptând laporţile acelei ambasade, rugându-ne prin Duhul sau cântând:„Dumnezeu va găsi o cale..."Am reuşit să trecem dincolo de poartă chiar înainte de oraînchiderii, dar când să ajungem la biroul consular ne-au în-chis uşa în faţă. „Mâine o să intraţi primii la rând", ne-a spusoficialul mongolez în timp ce încuia uşa. Acum se ivise o altăproblemă. Cum vom putea reuşi mâine să venim în oraş, să ne luămvizele şi să ajungem la timp la aeroportul aflat destul de departe ca săLuptâtoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 149prindem zborul de 9:00 dimineaţa spre Mongolia?, ne-am întrebat.Părea imposibil, dar eu continuam să-mi cânt cântarea.înainte ca să plecăm de la hotel în dimineaţa aceea, am lăsatbiletele de avion la un funcţionar ca să obţină confirmareapentru zborul din ziua următoare. Când ne-am întors să le ri-dicăm ni s-a spus că am primit confirmarea, însă zborul se

amânase pentru după-amiază. Câtă purtare de grijă!Am continuat să ne rugăm lui Dumnezeu ca să dea la oparte orice altă piedică care ar fi putut să apară în misiuneanoastră din dimineaţa următoare. Am apucat să obţinem vize-le înainte de amiază, având timp suficient ca să ne ridicăm ba-gajele de la hotel şi să ajungem la aeroport pe un trafic îngro-zitor, în tot acest timp am continuat să cântăm: „Dumnezeu vagăsi o cale, acolo unde se pare că nu există rezolvare!" Şi El afăcut întocmai.De atunci încerc să nu mai iau nimic drept sigur, ci să-L rogpe Duhul Sfânt să mă călăuzească dacă este nevoie de războispiritual şi să mă ajute să fiu mereu precaută. De asemenea,am învăţat să dau mult mai mare atenţie cântărilor pe careDuhul Sfânt le pune în mintea mea dimineaţa când mă scolsau în momentele de răgaz de peste zi. De foarte multe oriaceste cântări îmi arată anumite lucruri esenţiale pentru caretrebuie să mă rog sau îmi dezvăluie modul în care Duhul Sfântmă va călăuzi în timpul evenimentelor zilei.încercare, ispită sau atac?învăţătorul biblic Dean Sherman, prin intermediul cărţii saleSpiritual Warfare for Every Christian [Războiul spiritual pentrufiecare creştin] şi a conferinţelor pe care le-a ţinut, m-a învăţat(pe mine, Quin) multe lucruri în legătură cu diferenţa dintreîncercări, ispite şi atacurile diavolului. Astfel am învăţat ca învremuri de criză să-mi pun următoarele întrebări:Este aceasta o încercare din partea lui Dumnezeu ?Este o ispită?150 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântEste un atac al diavolului ?încercarea dezvoltă caracterul, răbdarea, îngăduinţa. Ispitadezvoltă ura faţă de rău. Dar atacul lui Satan mă învaţă să măîncred în Domnul şi să mă împotrivesc atacului cu Scriptura:„Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. împotriviţi-vă diavolului şi elva fugi de la voi" (Iacov 4:7) .3

Este aceasta o încercare de la Dumnezeu? Dumnezeu neîncearcă, la fel cum i-a încercat şi pe copiii lui Israel. însăurmătoarele versete ne dezvăluie faptul că încercarea Sa areîntotdeauna un scop:Adu-ţi aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit DomnulDumnezeul tău în timpul acestor patruzeci de ani în pustie,ca să te smerească şi să te încerce, pentru ca să-ţi cunoască por-nirile inimii... (Deuteronom 8:2a, italicele ne aparţin)Iată neamurile pe care le-a lăsat Domnul ca să încerce peIsrael prin ele, pe toţi cei ce nu cunoscuseră toate războa-iele Canaanului. El voia numai ca vârstele de oameni alecopiilor lui Israel" să cunoască şi să înveţe războiul, şi anumecei ce nu-1 cunoscuseră mai înainte... Neamurile acestea auslujit ca să pună pe Israel la încercare, pentru ca DOMNULsă vadă dacă vor asculta de poruncile pe care le dăduse părin-ţilor lor... (Judecători 3:1-2, 4, italicele ne aparţin)Este o ispită? Ţine minte, ispita reprezintă oportunitatea de

a păcătui, dar ea nu este un păcat! Atunci când doamnaPotifar a încercat să-1 ademenească pe tânărul Iosif ca să seculce cu ea, răspunsul lui a fost categoric: „Cum aş putea să faceu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva luiDumnezeu?" (Genesa 39:9b). El a refuzat-o. Dumnezeu neface următoarea promisiune:Nu v-a ajuns nici o ispită care să nu fi fost potrivită cu putereaomenească. Şi Dumnezeu, care este credincios, nu va îngăduio

Aceste idei sunt preluate din notele de lectură şi din cartea Spiritual Warfarefor Every Christian [Războiul spiritual pentru fiecare creştin] de Dean Sherman(Seattle, Wash.: Frontline Communications, 1990).Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 151să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, apregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda. (1Corinteni 10:13)Este un atac?Dacă îmi dau seama că sunt atacată de diavolul,am învăţat să folosesc în războiul spiritual versete biblice caresă-i abată acţiunea violentă îndreptată împotriva mea sau afamiliei mele.în pustie, când Isus a fost ispitit de Satan (vezi Luca 4:1-14),ni se spune că El era plin de Duhul Sfânt şi a folosit Cuvântullui Dumnezeu ca să-i respingă atacurile (vezi Luca 4:1, 4, 8,12). De asemenea, fiind dus de Duhul Sfânt, Isus postea.Arthur Mathews ne îndeamnă să învăţăm din exemplul luiIsus:Isus a luat sabia Duhului, care I-a fost arma de nădejde şi celmai bun prieten în această situaţie extremă. Sabia aceasta,atât de migălos „lucrată şi ascuţită de însuşi Duhul Sfânt",este Cuvântul rostit al lui Dumnezeu, care are menirea spe-cială de a se împotrivi şi de a-1 încurca pe Satan şi toatăoştirea lui de duhuri rele....De aceea Duhul Sfânt îşi asumă responsabilitatea săaducă în mintea celui care se află într-o asemenea confrun-tare, la care El însuşi 1-a dus, cuvântul potrivit pe care 1-aprelucrat în ascuţişul săbiei....Nu există nimic din ce a folosit Isus pentru a-1 înfrângepe Satan care să nu fie şi la dispoziţia noastră. Ca urmare şinoi putem obţine victoria aşa cum a obţinut-o El. El era plinde Duhul, iar nouă ni s-a poruncit în mod explicit „să fimplini de Duh". Totuşi, nimeni să nu creadă că doar o singurăexperienţă a umplerii îl absolvă de cerinţa ascultării de aceas-tă poruncă... Condiţia de a fi plini de Duhul Sfânt presupuneo atenţie constantă şi permanentă din partea noastră.4

^Pentru sugestii privitoare la folosirea Cuvântului lui Dumnezeu în războiulspiritual, vezi cartea noastră The Spiritual Warrior's Prayer Guide [Ghidul derugăciune al luptătorului spiritual] (Ann Arbor, Mich.: Servant, 1992).152 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAnita se luptă pentru viaţăCând medicii i-au dat puţine speranţe de supravieţuire,Anita s-a folosit de Cuvântul lui Dumnezeu în lupta ei pentruviaţă. Primul indiciu legat de o problemă sanguină a apărut în

urma unui test medical ce adeverea faptul că este însărcinată.Câteva luni mai târziu ea şi-a pierdut copilul din cauza unuicheag de sânge în placentă.Problemele au urmat una după alta, până când în final me-dicii i-au descoperit cheaguri de sânge pe creier. Conformdiagnosticului dat de medici, Anita suferea de o boală de sângeincurabilă. După intervenţia chirurgicală de urgenţă efectuatăpe creier părea că se reface destul de bine, până în momentulîn care a suferit un accident cerebral vascular în urma căruianu a mai fost în stare să rostească o propoziţie întreagă. A statdouă săptămâni şi jumătate la terapie intensivă.„Vorbeam atât de confuz", a povestit ea. „Dacă încercam săspun Da, din gura mea ieşea cuvântul Nu. Soţul meu era singu-rul care reuşea să înţeleagă ce vreau să spun şi le comunicamai departe doctorilor."înainte ca să fie dusă de urgenţă la spital, Anita învăţase pede rost un pasaj din Epistola către Evrei. Soţul ei a scris ver-setele respective pe un carton mare, ca să poată fi citite cuuşurinţă, şi 1-a aşezat lângă patul ei în rezerva spitalului.Versetele acestea au devenit arma ei de luptă:Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră neclintită, pe care oaşteaptă o mare şi glorioasă răsplătire! Căci aveţi nevoie derăbdare ^'îndurare, ca, după ce aţi săvârşit jz împlinit pe de-plin voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta şi duce [şi bucuradin plin de] ceea ce v-a fost făgăduit. încă puţină, foarte pu-ţină vreme, şi Cel ce vine va veni şi nu va zăbovi. Şi cel nepri-hănit va trăi prin credinţă [adică slujitorul Meu cel drept vatrăi prin convingerile sale cu privire la relaţia omului cuDumnezeu şi lucrurile dumnezeieşti, şi prin râvna sfântănăscută din credinţă şi strâns legată de ea]; dar dacă dă îna-poi şi se retrage cu teamă, sufletul Meu nu găseşte plăcereLuptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 153şi desfătare în el. (Evrei 10:35-38, The Amplified Bible [BibliaAmplificată])„Când un doctor m-a întrebat ce fac atunci când încerc săcitesc acele versetele de pe perete cu voce tare, eu i-am răspuns:«Exersez.» El a râs şi mi-a zis: «Nu vei reuşi să-ţi recapeţi vor-birea exersând.» Dar, spre surprinderea celor mai mulţi, înpatru zile mi-am recăpătat vorbirea în proporţie de 98 la sută."Medicii i-au administrat Anitei un anticoagulant - aceeaşimedicaţie care îi provocase mai devreme sânge pe creier - şii-au spus soţului ei ca deocamdată să nu mai vorbească. Dincauza atâtor perfuzii intravenoase i s-a crăpat un vas de sângede la mâna dreaptă, astfel că mâna începu să o doară şi să seumfle. A fost chemat un medic chirurg care a spus că nu credecă mâna ei va mai putea fi salvată.„Pastorul meu m-a vizitat şi a început să se roage şi să-micitească cu voce tare din Cuvântul lui Dumnezeu", a continuatAnita. „Mi-a citit din Isaia şi versetul următor (41:10) mi-a adusatâta mângâiere: Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita

cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău. Eu te întăresc, totEu îţi vin în ajutor; Eu te sprijinesc cu dreapta Meabiruitoare."„Ştiam că nu voi ajunge să-mi pierd mâna - Dumnezeu măţinea de mâna dreaptă cu mâna Sa neprihănită. Patru zile larând mi-au tot făcut operaţie la mână. Apoi medicii mi-auadresat alte cuvinte descurajatoare - spunându-mi că va trebuisă trec numaidecât printr-o perioadă de reabilitare dacă vreausă-mi mai folosesc mâna. Acest lucru a fost o mare îngrijorarepentru mine, deoarece ştiam să cânt la pian. Dar nu a mai tre-buit să suport nici o terapie de reabilitare, şi acum pot să cântla pian fără nici o problemă."După ce a fost externată din spital i s-a făcut o electroence-falogramă şi, în tot acest timp cât a fost supusă testului, Anitas-a rugat prin Duhul.„Nu au găsit nimic anormal la nivelul creierului meu, cuexcepţia cheagului de sânge de dinainte", povestea ea. „Dupădouă luni de zile testele au dovedit că cheagul de sânge a154 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântdispărut complet. Acum am adoptat o fetiţă, şi astăzi umbludin nou pe picioarele mele şi alerg câte o oră în fiecare zi. întimpul acestei crize am învăţat să am o teamă plină de reve-renţă faţă de Domnul, iar El Şi-a dovedit măreţia şi putereafaţă de mine într-un mod incredibil. Biserica noastră a ţinutdouă zile speciale de post şi rugăciune pentru mine atuncicând a fost mai mare nevoie. Rugăciunile credincioşilor m-auajutat să trec biruitoare prin această încercare."Tema lui DixieDixie, o mamă ce primise plinătatea Duhului de mai binede opt ani, se ruga pentru fiul ei, Adam, care suferea de SIDA.Când Duhul Sfânt a conştientizat-o recent de atitudinea einegativă faţă de Adam, ea şi-a dat seama că a căzut într-o cursăsubtilă de-a duşmanului.„Iartă-mă, fiule", i-a spus ea. „Am cârtit şi am fost ne-mulţumită de tine încă de când ai venit pe lume. în timp ceam avut grijă de tine şi m-am rugat pentru tine, înăuntrul meuam murmurat tot timpul."Dixie 1-a condus la Dumnezeu pe partenerul sexual al fiuluiei, înainte ca acesta să moară, şi crede că şi Adam va acceptaîntr-o bună zi darul mântuirii din partea Domnului. Ea şi-afăcut partea ei de a-1 ierta, a se ruga pentru el şi a-i oferi un locsigur de adăpost.„Dumnezeu lucrează în mine o dragoste necondiţionatăpentru fiul meu şi totodată pentru celelalte victime ale SIDEIde care mă ocup ca voluntară", i-a spus ea lui Quin. „Eu credcă şi Isus Hristos ar arăta aceeaşi dragoste necondiţionată faţăde aceşti oameni."Dixie, împreună cu soţul ei, se folosesc de Cuvântul luiDumnezeu în războiul spiritual, rostind cu voce tare împotrivavrăjmaşului versetele pe care le primesc din partea Domnului.

Rugându-se împreună, ei se împotrivesc întăriturilor pe carele-a ridicat diavolul la nivelul minţii, voinţei şi sentimentelorlui Adam.Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 155Străjerii de pe zidîn vremurile biblice străjerii păzeau viile şi câmpurile, darstăteau şi ca santinele pe zidurile cetăţii pentru a urmări apro-pierea solilor sau a duşmanilor. Această ilustraţie ne oferă oimagine a mijlocitorilor plini de Duhul Sfânt, care continuă săvegheze şi să se roage pentru domeniul care le-a fostîncredinţat:Pe zidurile tale, Ierusalime, am pus nişte străjeri, care nuvor tăcea niciodată, nici zi, nici noapte! Voi, care aduceţiaminte Domnului de el, nu vă odihniţi deloc! Şi nu-I daţirăgaz, până nu va aşeza din nou Ierusalimul şi-1 va face olaudă pe pământ. (Isaia 62:6-7)Cuvântul strajă din Vechiul Testament provine dintr-o rădă-cină verbală care are înţelesul de „a împrejmui cu gard viu (cuspini); a păzi, a proteja, sau a se ocupa de; a fi circumspect, alua seama la, sau a privi îndeaproape."5

Termenul a străjui sau a veghea din Noul Testament înseamnă„a izgoni somnul". W. E. Vine spune: „Cuvântul exprimă nuatât starea de veghe, cât vigilenţa sau atenţia celor care se con-centrează asupra unui anumit lucru."6

Observaţi modul în care putem să-L lăsăm pe Duhul Sfântsă ne pună în alertă, atât noaptea cât şi ziua, cu privire la onevoie specifică pentru care să ne rugăm? Sau cu privire lanevoia de a face ceva care să elibereze drumul rugăciunilornoastre spre cer, pentru ca ele să fie ascultate?Multiplele aspecte ale lucrării de mijlocireCând noi (Quin şi Ruthanne) mijlocim pentru cineva ne ve-dem stând între Dumnezeu şi persoana respectivă, implorân-du-L pe Dumnezeu în numele acesteia. Totodată ne vedem^Strong's [Dicţionarul lui Strong], referinţa ebraică nr. 8104.^ine, Volumul 4, 201.156 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântstând între persoana respectivă şi Satan, ducând o luptă spiri-tuală. Prin urmare, se pare că este corect când spunem că mij-locirea înseamnă intervenţie.Cum reuşim noi, femei ocupate, să găsim timp pentru rugă-ciune? Credem că fiecare dintre noi putem să ne rezervăm câ-teva minute în care să fim singure şi să vorbim cu Dumnezeu- să-I dedicăm ziua, să-I cerem să ne rânduiască paşii noştri şiconversaţiile noastre, şi în general „să completăm un cec"pentru ziua respectivă. Acest timp special - indiferent că suntcâteva minute sau o perioadă mai lungă - ar trebui să includăînchinare, rugăciune şi citirea/studierea Bibliei. Dar gândeş-te-te şi la alte momente posibile în care să te rogi.Te poţi ruga pentru cei din familia ta făcând paturile, spălândhaine, aspirând prin casă, pregătind masa, călcând cămăşilesau conducând maşina pe autostradă. Femeile angajate, care

sunt foarte ocupate, se pot ruga în drum spre serviciu, în lift,aşteptând să intre la întâlnirile programate, sau stând la rândla casă în magazinul alimentar.Odată eu (Ruthanne) am auzit-o pe o profesoară spunândcă în timp ce suntem la volan ar trebui să practicăm „mijlo-cirea la intersecţie." în loc să ne batem capul cu şoferii nea-tenţi sau indolenţi pe care îi întâlnim în cale, putem mai de-grabă să ne rugăm pentru ei - la fel ca şi pentru ceilalţi pe careîi vedem în timp ce aşteptăm schimbarea culorii semaforului.După ce am auzit această sugestie, am început să iau seamala şoferii maşinilor din apropierea mea în timp ce conduc,într-o dimineaţă, aşteptând la un semafor, am zărit un soţ şi osoţie implicaţi într-o ceartă aprinsă care a făcut-o pe ea să izbuc-nească în lacrimi. Am început să mă rog ca Duhul Sfânt să adu-că pacea Sa în acea situaţie şi să-i ajute să-şi rezolve problemele.Altădată m-am oprit la locul unui accident, unde poliţiştiiîncercau să-1 scoată afară pe şoferul unei maşini care fuseselovită din lateral. I-am cerut Domnului ca să le dea poliţiştilorînţelepciune să ştie cum să-1 scoată pe acel om din maşină şim-am rugat ca trauma acelei experienţe să-1 determine perănit să-L caute pe Dumnezeu.Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 157La noi în oraş se pot vedea destul de des oameni fără adă-post ce stau pe la intersecţii cu tot felul de semne şi pancarteprin care cer ajutor. După cum mă călăuzeşte Duhul Sfânt,câteodată le dau bani sau mâncare, însă de cele mai multe oriîncerc să mă rog pentru aceşti oameni ai străzii care îmi aparîn cale atunci când conduc prin oraş.Odăiţa inimii talePrietena mea Joan Morton, preşedinta organizaţiei AglowInternational pentru Australia, mi-a prezentat (lui Quin) con-ceptul de „odăiţa secretă a inimii" ca loc de rugăciune. Lucrulcel mai fascinant legat de această idee este să-L lase pe DuhulSfânt să se roage prin ea. Joan spune:Duhul Sfânt este Cel care promovează în mod creator voiaşi planul lui Dumnezeu. El este totodată şi Cel care locuieşteîn noi, Cel care dă glas strigătului din inimile noastre şi îlpune în rezonanţă cu inima lui Dumnezeu, ajungândîntr-un anume fel din duhul nostru până la locurile cereştiunde locuieşte Dumnezeu. Atunci tot ce este în noi - plan-şete, gemete sau strigăte - se transformă într-o rugăciune pecare o adresăm Tatălui din odăiţa inimii noastre. ^Când a citit capitolul 28 din Exod despre îmbrăcăminteasfântă pe care Dumnezeu i-a învăţat pe israeliţi s-o facă pentrupreoţi, Joan şi-a dat seama că acest mesaj este plin de semnifi-caţie şi pentru ea. Marele preot trebuia să poarte un pieptarcu douăsprezece pietre preţioase, fiecare piatră reprezentândcâte unul din cele douăsprezece triburi ale lui Israel şi avândnumele lui inscripţionat pe ea. Când marele preot intra înprezenţa Domnului, el purta în dreptul inimii sale numele şi

cererile celor douăsprezece seminţii sau familii şi, în esenţă, leaducea înaintea Domnului:7Joan Morton, Women of Prayer [Femeile rugăciunii] (Lynnwood, Wash.:Womens Aglow Fellowship, 1993), 76.158 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântCând va intra Aron în sfântul locaş, va purta pe inima lui nu-mele fiilor lui Israel, săpate pe pieptarul judecăţii, ca să păs-treze totdeauna aducerea aminte de ei înaintea Domnului.(Exod 28:29)In alte traduceri apare expresia „aducerea aminte necurmatăînaintea Domnului."Joan şi-a amintit că în Noul Testament Pavel îi numeşte pecredincioşi „preoţi". Aşadar, în această calitate de preot, eapoate să aducă necurmat înaintea Domnului numele pe carele poartă în inima ei. Joan continuă:După ce Duhul Sfânt mi-a descoperit acest adevăr, amobservat că din momentul în care I-am făcut de cunoscut luiDumnezeu faptul că duhul meu este receptiv la ceea ce Elvrea să-mi spună, El mi-a dat numele mai multor oameni pecare să le port zilnic pe pieptarul meu şi să le am în inimamea toată ziua şi chiar toată noaptea, oameni care erauimplicaţi în foarte multe situaţii şi împrejurări.Ori de câte ori îmi îmbrăcam pieptarul, am constatat căDuhul Sfânt mă îndemna „să scriu" alte nume pietre. Unelese găseau acolo de multă vreme, dar ştiind în duhul meu căDuhul Sfânt rezolvase deja problemele acelor nume, El îmidădea alte nume şi alte situaţii pentru care să mă rog....Mergând la serviciu, în lucrarea de slujire sau la piaţă,ştiam că numele respective se găsesc pe pieptarul meu şi înduhul meu; ele erau necurmat înaintea Domnului. Ce locpreţios este odăiţa inimii! Ce loc sacru!8

Rugăciunea: un mod de viaţă permanentJoan a început să le înveţe pe femeile creştine din Australiasă nu se simtă vinovate dacă nu pot petrece zilnic câteva ore înrugăciune, deoarece până şi femeile ocupate îşi pot găsi timpsuficient ca să se roage - fără să facă prea mari eforturi.8Morton, 79.Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 159„Dumnezeu doreşte ca rugăciunea noastră să devină un modde viaţă permanent", i-a spus ea lui Quin. „Ne putem aşteptaca Duhul Sfânt să vină la noi cu anumite gânduri şi impresii,iar noi să fim îndemnate să ne rugăm pe loc în odăiţa inimilornoastre."Chiar una dintre „bunicuţele biblice" ne oferă un astfel deexemplu. „Ana vorbea (se ruga, în traducerea englezească -n.tr.) în inima ei, şi numai buzele şi le mişca, dar nu i se auzeaglasul" (1 Samuel 1:13a). Multe dintre noi ne putem identificacu acest tip de rugăciune.Eu (Quin) le încurajez pe femei să se roage în fiecare zipentru sarcinile specifice pe care le-au primit din partea lui

Dumnezeu, şi asta înainte de-a începe munca zilnică. Aceastapresupune a te ruga pentru familia apropiată şi aceea mai în-depărtată, pentru prietenii deosebiţi, pentru conducerea bise-ricii, pentru oraş, ţară şi alte naţiuni ale pământului pe careDomnul ţi le pune pe inimă.9

O modalitate prin care am simţit îndrumarea plină de cre-dincioşie din partea Duhului Sfânt au fost jurnalele derugăciune pe care le-am ţinut mai bine de douăzeci de ani. înele îmi notam rugăciunile, versetele pe care simţeam căDumnezeu mi le dă în rugăciune şi, mai târziu, modul şi tim-pul în care Dumnezeu răspundea rugăciunilor. O parte dinrugăciunile notate în aceste jurnale încă aşteaptă să fie ascul-tate - dar eu nu contenesc să mă rog. De-a lungul anilor, eu şiLeRoy am strigat înaintea lui Dumnezeu în rugăciune - şi înjurnalele noastre - ca să ne călăuzească, să ne ajute să ne vin-dem casa, să le dea copiilor noştri nişte slujbe bune, să nearate unde să ne mutăm şi să trimită oamenii potriviţi în viaţanoastră. Câteodată, recitind aceste jurnale, rămân uimită cândvăd atât de clar modul în care Duhul Sfânt ne-a condus prindiferite situaţii chiar şi fără să ne dăm seama.Vezi cartea noastră How To Pray for Family and Friends [Cum să te rogi pentrufamilie şi prieteni] (Ann Arbor, Mich.: Servant, 1990).160 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântînsă cel mai mult dintre toate am învăţat că trebuie săstăruiesc în rugăciune!0 luptătoare este perseverentăAvem un bun exemplu de perseverenţă în persoana profe-tului Ilie, care i-a profeţit regelui Ahab cel rău că va ploua şiastfel se va sfârşi seceta de trei ani de zile pe care el însuşi oprovocase prin rugăciune (vezi 1 Regi 18). Chiar dacă avea si-guranţa din partea lui Dumnezeu, Ilie s-a rugat de şapte oriînainte ca primul nor, de mărimea unei palme de om, să aparăpe cer şi ploaia să înceapă în cele din urmă să cadă. Nu ştimcâtă vreme a trecut de la prima şi până la cea de-a şaptea rugă-ciune, cât timp s-a ghemuit el la pământ şi a stat cu faţa întregenunchi implorându-1 pe Dumnezeu.Referindu-se la această împrejurare, învăţătorul biblicDutch Sheets spune că Ilie „a declanşat puterea lui Dumnezeu pen-tru acea situaţie."Dumnezeu aşteaptă ca fiecare dintre noi să ne aducemaportul la ceea ce El doreşte să înfăptuiască pe pământ. Chiarşi Noul Testament vorbeşte despre Ilie:Rugăciunea fierbinte (din inimă, stăruitoare) a celui nepri-hănit declanşează o mare putere - o acţiune foarte dinamică.Ilie era un om supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi - cu ace-leaşi sentimente, emoţii, afecţiuni şi cu aceeaşi constituţiefizică; şi s-a rugat cu stăruinţă să nu plouă, şi n-a plouatdeloc în ţară trei ani şi şase luni. (Iacov 5:16b-17, The Ampli-fied Bible [Biblia Amplificată])Daniel s-a rugat douăzeci şi una de zile înainte ca mesagerullui Dumnezeu să poată câştiga lupta spirituală şi să ajungă la el

cu răspunsul la rugăciune. îngerul i-a zis:Daniele, nu te teme de nimic! Căci cuvintele tale au fost as-cultate din cea dintâi zi, când ţi-ai pus inima ca să înţelegi şisă te smereşti înaintea Dumnezeului tău, şi tocmai din prici-na cuvintelor tale vin eu acum! Dar căpetenia împărăţieiLuptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 161Persiei mi-a stat împotrivă douăzeci şi una de zile; însă iatăcă Mihail, una din căpeteniile cele mai de seamă, mi-a venitîn ajutor, şi am ieşit biruitor acolo lângă împăraţii Persiei.(Daniel 10:12-13)Războiul acesta s-a purtat în locurile cereşti. Ce s-ar fiîntâmplat dacă Daniel ar fi renunţat în a zecea zi? Sau în adouăzecea zi? El nu a renunţat, ci a stăruit şi îngerul luiDumnezeu a reuşit să-i aducă răspunsul la rugăciunea sa.Să ne învingem nehotărâreaIsus ne dă o pildă prin care arată importanţa rugăciuniistăruitoare (vezi Luca 11). Un prieten merge în miez denoapte la uşa vecinului său şi bate insistent, cerându-i treipâini pentru nişte musafiri neaşteptaţi. El bate şi iar bate pânăce obţine lucrul dorit. Observaţi cât a fost acesta de specific:scopul lui a fost să obţină trei pâini.Această pildă nu ne învaţă nici să insistăm înaintea luiDumnezeu până obţinem ceea ce dorim, nici să învingemezitarea lui Dumnezeu. Pilda ne învaţă că trebuie să ne învin-gem propria noastră nehotărâre în a cere cu o îndrăznealăsupărătoare.Vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea pentru că-i esteprieten, totuşi, măcar pentru stăruinţa şi insistenţa lui supă-rătoare, tot se va scula şi-i va da tot ce-i trebuie. De aceea şiEu vă spun: Cereţi şi nu încetaţi să cereţi, şi vi se va da; cău-taţi şi nu încetaţi să căutaţi, şi veţi găsi; bateţi şi nu încetaţisă bateţi, şi vi se va deschide. Fiindcă oricine cere şi nuîncetează să ceară, capătă; şi cine caută şi nu încetează să ca-ute, găseşte; şi celui ce bate şi nu încetează să bată, i se des-chide. (Luca 11:8-10, The Amplified Bible [Biblia Amplificată])Eu (Quin) mi-am făcut în Biblie următoarele însemnări,bazate pe notele de studiu din comentariul la textul din Luca11 în versiunea The Spirit-Filled Life Bible [Biblia pentru o viaţăplină de Duhul]:162 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt1. Tatăl din ceruri este mai mult decât prietenul meu. El estede partea mea şi la dispoziţia mea oricând.2. îndrăzneala este oportunitatea mea. De aceea am să vin cuo stăruinţă supărătoare în rugăciune după cum mă călău-zeşte Duhul Sfânt. Voi cere. Voi căuta. Voi bate.Isus ne învaţă ce înseamnă stăruinţa în rugăciune, înso-ţită de un simţ al necesităţii şi al îndrăznelii... în limbagreacă, cele trei imperative sunt la timpul prezent, indicândo acţiune perseverentă şi neîntreruptă de cerere, căutare şibatere... Rugăciunea trebuie s-o facem noi, dar până cândnu vom cere să intervină împărăţia Sa şi nu vom da ascultareînvăţăturilor Sale legate de rugăciune, nu se va schimba

nimic. întreaga lucrare a împărăţiei începe, este susţinută şiva triumfa prin rugăciune.10

Te încurajăm să fii stăruitoare în rugăciunile tale. Poate vreisă rosteşti rugăciunea următoare pentru toţi cei pentru careţi-ai pus încrederea în Dumnezeu că îi va mântui. Fii deschisăla modul inedit în care Duhul Sfânt vrea să te călăuzească săte rogi. Rugăciunea nu este o repetiţie de rutină şi nici unexerciţiu mecanic. în prezenţa Duhului Sfânt rugăciunea esteşi va rămâne mereu vie.RUGĂCIUNETată din ceruri, mă rog pentru (un nume) şi îţi mulţumesc pentrusiguranţa dată de Cuvântul Tău că nu doreşti ca el/ea să piară. Mărog să-l izbăveşti din întunericul spiritual, şi din orice uneltire şicursă pe care le-a folosit diavolul ca să-l ţină captiv. Fie ca oriceîntăritură de necredinţă şi orice închipuire deşartă din viaţa lui să fiedărâmate şi aduse sub robia ascultării de Hristos.Tată, Te rog vorbeşte-i prin Duhul Sfânt şi descoperă-i că trebuie săTe caute pentru a primi mântuirea — şi pune în el dorinţa să o facă.Doamne, Dumnezeul secerişului, trimite lucrători în caka lui care să-iîmpărtăşească Evanghelia şi să-i influenţeze viaţa, şi pregăteşte-i10Spirit-Filled Life Bible [Biblia pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt], 1535.Luptătoarea neînfricată şi plină de Duhul Sfânt / 163inima ca să primească cuvintele lor. Iţi mulţumesc că viaţa lui(numele) va împlini scopul pe care l-ai avut în vedere atunci cândl-ai creat şi că Iţi va aduce cinste şi glorie. Mă rog în Numele lui Isus.Amin.APLICAŢIE1. Identifică domeniile în care duşmanul te atacă de cele maimulte ori: frica, anxietatea, îngrijorarea, supărarea, vinovăţia,viciile, practicile oculte, neiertarea, respingerea. Duşmanullui Dumnezeu urmăreşte să le facă pe femei să se simtă infe-rioare, nevrednice, neiubite. Nu îngădui ca acest lucru să seîntâmple, ci roagă-L pe Duhul Sfânt să-ţi descopere un plande bătaie prin care să ieşi biruitoare în domeniile tale vul-nerabile (vezi cartea noastră intitulată A Woman's Guide toBreaking Bondages [Ghidul femeii pentru ruperea legăturilor],publicată de Servant Publications).2. Identifică sarcinile de rugăciune pe care ţi le-a dat Dumne-zeu - familia ta, rudele nemântuite, biserica ta, oraşul tău,şi anumite naţiuni pe care El ţi le-a pus pe inimă ca să leaminteşti în rugăciune.3. începe să ţii un jurnal devoţional zilnic în care să-ţi notezicuvintele pe care ţi le transmite Duhul Sfânt în timpul rugă-ciunii. Notează-ţi versetele pe care El ţi le dă ca să le rosteştiîn rugăciune atunci când te rogi pentru alţii.4. Fă-ţi un „panou de rugăciune" sau un afişier cu pozele celorpentru care te rogi şi cu câte o hartă mică a ţărilor pe carele aminteşti cel mai des în rugăciune.5. în continuare sunt prezentate câteva versete care te potajuta să începi să te rogi pentru cei dragi ai tăi nemântuiţi,folosind Cuvântul lui Dumnezeu:Matei 18:12-142 Timotei 2:25b, 26Fapte 26:18

164 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt2 Corinteni 4:3-62 Corinteni 10:4-52 Petru 3:8-96. Citeşte câteva din versetele de mai sus în alte traduceri. Deexemplu, 2 Corinteni 10:3-5 în traducerea The Living Bible[Biblia Vie] spune:Este adevărat că sunt o fiinţă omenească obişnuită şi slabă,dar nu mă folosesc de planurile şi metodele omeneşti casă-mi câştig bătăliile. Mă folosesc de armele puternice ale luiDumnezeu, nu de cele făcute de om, ca să surp întăriturilediavolului. Aceste arme pot răsturna orice argument îndrăz-neţ împotriva lui Dumnezeu şi orice zid care se ridică pen-tru a-1 împiedica pe om să-L găsească pe Dumnezeu. Cuaceste arme pot să-i prind pe cei răzvrătiţi şi să-i aduc înapoila Dumnezeu, şi să-i transform în oameni care să nu aibăaltă dorinţă în inimă decât ascultarea de Hristos.7. Fă un studiu al unor cuvinte din câteva pasaje cheie şiaplică-le în viaţa ta de rugăciune. De exemplu, studiazăcuvântul întăritură: un loc fortificat, asemenea unui castel,care pare de nepătruns. întăritură poate fi un tipar de gân-dire, sau ideile care coordonează sau guvernează modul degândire al unei persoane. Poate fi un spirit de deznădejdeadânc înrădăcinat în cineva, care îl determină să considerecă o anumită situaţie este de neschimbat - chiar dacă estevorba de ceva care este împotriva voii lui Dumnezeu. Noiputem folosi Cuvântul lui Dumnezeu pentru a dărâma acesteîntărituri.OPT

Rugăciunea prin DuhulFiindcă dacă mă rog în altă limbă, duhul meu se roagă,dar mintea mea este fără rod. Ce este de făcut atunci?Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea...1 Corinteni 14:14-15aFaceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciunişi cereri... Efeseni 6:18a/[ te „ruga cu duhul" implică atât duhul omenesc, cât şi/ V Duhul Sfânt. Acceptarea lui Hristos ca Mântuitor nu nu-mai că te împacă cu Dumnezeu, dar îţi dă şi posibilitatea săcomunici direct cu Dumnezeu „prin puterea Duhului Sfânt".1

Această realitate mistică - care întrece logica umană - trebuieacceptată cu duhul tău omenesc, nu cu mintea ta.Pastorul Chuck Pierce, un lider înzestrat al mijlocitorilor şiunul dintre colegii noştri din Reţeaua Războiului Spiritual,spune: „Rugăciunea prin Duhul - sau rugăciunea în alte limbi- îl pune de acord pe credincios cu Duhul Sfânt, deschizându-imintea şi netezindu-i calea pentru a auzi vocea lui Dumnezeu.In acelaşi timp, ea răzbate printre forţele demonice carelucrează în viaţa credinciosului, sau care încearcă să împiedicesau să creeze confuzie cu privire la ceea ce-i vorbeşte Duhul luiDumnezeu. Acest lucru îi permite minţii să sprijine duhulomului în înţelegerea voii şi scopului lui Dumnezeu - careeste adevărul fundamental din Romani 8:26-27."E.W. Bullinger, Word Studies on the Holy Spirit [Studii pe cuvânt despre Duhul

Sfânt] (Grand Rapids, Mich.: Kregel, 1979), 162. [Publicată iniţial sub titlulThe Giver and His Gifts [Dătătorul şi darurile Sale] în Londra, Anglia de cătreEyre & Spottiswoode, 1905.]165166 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântîndreptată spre Dumnezeuşi spre rugăciuneBarbara este o femeie ca multe altele pe care le-am întâlnit,a cărei situaţie disperată a îndreptat-o spre Dumnezeu şi sprerugăciune. Când s-a căsătorit cu Eldon, la vârsta adolescenţei,nu ştia că el era dependent de droguri. Cinci ani mai târziu,cu doi copii şi frustrată de sentimentul că soţul ei nu se vaschimba niciodată, Barbara a înaintat divorţul. Ea şi-a predatviaţa lui Hristos, a început să meargă la biserică şi a căutatajutorul lui Dumnezeu în problemele pe care le întâmpina cao mamă care îşi creştea singură copiii.„Deşi nu am fost crescută în biserică, ştiam că mama meaeste o femeie a rugăciunii", povestea Barbara. „Toată viaţam-am bazat pe rugăciunile ei. Am mers şi la diferite întâlniride rugăciune, dar întotdeauna m-am simţit stingheră pentrucă nu ştiam ce să-I spun lui Dumnezeu. într-o zi l-am auzit însăpe un predicator că îmi descrie exact viaţa mea: o persoanăcare are siguranţa mântuirii, crede în Cuvântul lui Dumnezeu,merge la biserică, dar nu trăieşte o viaţă zilnică victorioasă. Ela făcut invitaţia ca cei care se simt într-o asemenea situaţie săvină în faţă pentru rugăciune ca să primească Duhul Sfânt - şiastfel să poată începe o viaţă de biruinţă."Barbara a mers în faţă. Lucrătorul şi-a pus mâinile peste ea,rugându-L pe Dumnezeu să o boteze cu Duhul Sfânt.„Am ştiut că am primit darul lui Dumnezeu, prin credinţă,deşi nu am vorbit în limbi, aşa cum făceau mulţi alţii din jurulmeu", a spus ea. „Insă mai târziu am îngenuncheat în dormi-tor şi m-am rugat lui Dumnezeu, spunându-I că nu mă ridic deacolo până când nu voi primi vorbirea în alte limbi. Nu ştiamnimic despre Duhul Sfânt, dar nici nu aveam vreo prejudecatăîmpotriva vorbirii în alte limbi. Oricum Domnul m-a ajutat sămă predau cu totul Lui în seara aceea, şi m-am rugat în limbi,iar apoi am început să cercetez Scriptura pentru a învăţa maimulte despre Duhul Sfânt."

Rugăciunea prin Duhul / 167Nevoia stringentă de a mijlociFără nici un ajutor din partea lui Eldon, slujba lui Barbaraa constituit singura sursa de sprijin financiar pentru nevoilecopiilor. însă după şase ani de la divorţ s-a văzut în situaţia dea-şi pierde slujba, din cauza unor serii de concedieri efectuatede compania la care lucra. Deşi acum avea mai mult timp pen-tru rugăciune, nu avea la îndemână nici un mijloc deîntreţinere. Dar apoi, într-o seară târziu, a avut o experienţăneobişnuită.„Cam pe la ora două noaptea m-a trezit Duhul Sfânt", a po-

vestit ea. „Stăteam întinsă în pat şi meditam la Cuvântul luiDumnezeu, când deodată a sunat telefonul. Era Eldon, fostulmeu soţ. A auzit că fusesem concediată în preajmaCrăciunului şi a sunat ca să-şi exprime îngrijorarea. îmi iubesccopii, a zis el."„Nu ştii ce înseamnă dragostea", i-a răspuns Barbara răspicat.„Biblia spune că Dumnezeu a iubit şi de aceea a dat pe singu-rul Său Fiu. Să iubeşti înseamnă să dai. Până nu înţelegi acestadevăr, să nu ne mai spui vreodată că ne iubeşti. Nu le-ai datniciodată nimic copiilor tăi ca să-i ajuţi, şi nici acum nu eştipregătit s-o faci - de-abia îi vizitezi din când în când."înfuriat de vorbele ei, Eldon a început să o batjocorească latelefon. Răspunsul ei a fost să se roage în limbi. Atunci batjocu-ra a încetat şi el i-a spus: „Ştiu ce înseamnă asta - am mai auzitşi înainte acest fel de a vorbi." Şi dintr-o dată a închis telefonul.După ce a terminat de vorbit la telefon Barbara s-a ridicatdin pat, simţind o nevoie acută de-a se ruga. Duhul Sfânt îi des-coperise faptul că Eldon era în pragul unei căderi iminente,dacă nu începea imediat să mijlocească pentru el în rugăciune.„Ştiam că eliberarea lui nu poate veni decât de la Dumne-zeu, şi de aceea m-am dedicat Domnului în mijlocire", ne-amărturisit ea. „M-am rugat în limbi o bucată bună de vreme,până când Duhul Sfânt a preluat controlul deplin asupra rugă-ciunii mele. Mai târziu, când povara a început să se ridice şiam simţit o uşurare, nu mai puteam să opresc lacrimile de168 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântbucurie ce-mi curgeau pe obraji în jos. Am auzit în duhul meuşoapta Duhului lui Dumnezeu spunându-mi: Este eliberat!"După trei zile Eldon a sunat din nou: „Nu ştiu ce spuneai înseara aceea când te-am sunat şi vorbeai într-o altă limbă", a zisel, „dar ceva s-a întâmplat." El susţinea că de atunci nu mailuase nici un drog. Dorea să ştie mai multe despre ceea ceînseamnă să dezvolţi o relaţie cu Dumnezeu. La adunărileunde participase de câteva ori împreună cu un prieten, îiauzise pe oameni vorbind în alte limbi şi recunoştea în sinealui că aceasta este o experienţă autentică.Barbara i-a împărtăşit modul în care L-a primit ea pe DuhulSfânt şi totodată i-a explicat planul de mântuire al lui Dumne-zeu. Eldon i-a spus că, în cele trei zile care au trecut de când asunat-o, s-a pocăit şi L-a acceptat pe Isus Hristos, şi a întrebat-odacă poate să meargă la biserică împreună cu ea şi copiii. El aînceput să frecventeze biserica în mod regulat, şi la scurt timpşi-a depus mărturia convertirii sale în faţa întregii adunări.„După experienţa aceea Eldon nu s-a mai întors la droguri,iar după cinci luni de zile ne-am recăsătorit", ne-a spusBarbara. „Unii probabil consideră că trebuia să aştept cevamai mult timp, ca el să-mi dovedească acest lucru, dar eu amfăcut ceea ce am simţit că mă îndrumă Dumnezeu. Copiii erauextaziaţi că au şi ei un tată - de fapt, cel mai mic avea puţineamintiri despre tăticul lui, deoarece era încă un bebelaş când

am divorţat. Au trecut deja paisprezece ani de când suntemrecăsătoriţi. Este cea mai uluitoare descătuşare pe care amvăzut-o vreodată făcută prin puterea Duhului Sfânt şi cu aju-torul rugăciunii înalte limbi."Astăzi, având încurajarea şi sprijinul lui Eldon, Barbara îşidedica viaţa pentru instruirea şi educarea mijlocitorilor - atâtîn Statele Unite, cât şi în străinătate. „M-am născut ca să mijlo-cesc", spune ea.Rugăciunea care întrece cunoştinţa noastrăComentatorul biblic Arthur Wallis afirmă:Rugăciunea prin Duhul /169...Duhul Sfânt poate să ne lumineze mintea atunci când nerugăm pentru o problemă despre care nu avem suficientăcunoştinţă. Dar există situaţii în care nu trebuie săcunoaştem faptele - poate este mai important faptul că nule cunoaştem. Este vorba de cazul când rugăciunea prinDuhul poate prelua rugăciunea făcută cu mintea, dându-neastfel posibilitatea să ne rugăm fără a avea cunoştinţă despresituaţia respectivă, pentru că Duhul Sfânt, Cel care inspirălimbajul, cunoaşte toate faptele... Deşi nu înţelegem ce vor-bim, este suficient să ştim că Duhul Sfânt ne inspiră vorbireaşi, ca urmare, rugăciunea noastră va fi „la subiect". Ce maicontează că noi nu înţelegem cuvintele când ştim căDumnezeu le înţelege?2

Evitarea dorinţelor egoisteRugăciunea este o activitate spirituală, însă se poate întâmplaca o persoană să fie motivată de dorinţe nespirituale ca să seroage pentru un lucru greşit şi astfel rezultatele să fie dra-matice. Odată am auzit-o pe o femeie descriindu-şi mizeria şidurerea de care avea parte alături de soţul ei. Ea spunea că s-arugat în mod concret: „Doamne, îmi doresc un soţ evlavios şiîl vreau pe (________)." Problema era că ei trăiau deja împre-ună. Ea ştia că prietenul ei nu este un om evlavios, îi văzusedeja defectele de caracter, iar prietenele o avertizaseră să nuse căsătorească cu el. Ea totuşi a făcut pasul căsătoriei, iaracum dorea ca Dumnezeu s-o elibereze de suferinţa pe care oîndura ca urmare a propriei îndărătnicii.Pe de altă parte, cunoaştem o tânără femeie cu o carierăremarcabilă, care a învăţat să facă diferenţa între a se bizui peDuhul Sfânt şi a asculta de propriile emoţii şi sentimente -numite adesea „tărâmul sufletului". I s-a oferit o casă frumoasă,blănuri, bijuterii, şi un fiu vitreg bine crescut, doar să fi accep-tat să se căsătorească cu şeful ei. Deoarece el nu era creştin, eaArthur Wallis, Pray in the Spirit [Rugăciunea în Duhul] (Fort Washington, Pa.:Christian Literature Crusade, 1970), 86.170 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt1-a condus mai întâi la Dumnezeu. Dar în timp ce se ruga cuprivire la această căsătorie, Duhul Sfânt a pus în duhul ei opiedică: „Mai aşteaptă... Dumnezeu are ceva mai bun." Ea apreferat să renunţe la posesiunile materiale ca să-1 aştepteomul neprihănit ales de Dumnezeu. Şi încă stă în aşteptare,

fără nici un fel de regrete.Rugăciunea din suflet spune: „Vreau să am ceea ce dorescatunci când doresc." Rugăciunea din Duhul spune: „Ceea cedoreşti Tu, Doamne. Dă-mi harul să accept şi să umblu în ceeace doreşti Tu fără să mă plâng."O mare parte dintre noi lăsăm ca domeniile sufletului -mintea, voinţa, emoţiile - să ne controleze chiar şi viaţa derugăciune. Dar în loc să-I spunem Domnului ceea ce este maibun pentru noi, ar trebui mai degrabă să ne obişnuim săcerem călăuzire din partea Duhului Sfânt pentru rugăciunilenoastre.Biruinţa asupra ezităriiTrebuie să recunoaştem faptul că vorbirea în limbi a devenitpentru unii creştini un subiect de dispută doctrinară. Practicaaceasta pare pentru unii atât de ciudată şi de lipsită de logicăîncât le este greu să o accepte, chiar şi atunci când găsescînvăţături despre ea în Biblie. în multe cazuri Dumnezeu aîngăduit o serie de împrejurări speciale în viaţa unor astfel depersoane, tocmai pentru a le face să o accepte.Fran şi Mike sunt de multă vreme prieteni de-ai mei (Quin),fiind conduşi la Dumnezeu de către evanghelista olandezăCorrie ten Boom. Ei au devenit prieteni apropiaţi, iar Corrieşi tovarăşii ei de călătorie au petrecut multe zile de vacanţăodihnitoare acasă la Fran şi Mike, în Florida.La opt ani după ce prietenii mei L-au acceptat pe Isus, ei auvizitat-o pe Corrie într-un campus creştin unde aceasta fuseseinvitată să vorbească. Intr-o după-masă, în timp ce se plimbauîmpreună, Corrie a întrebat-o pe Fran: „Frances, ai vrea să mărog pentru tine ca Isus să te boteze cu Duhul Sfânt?"Rugăciunea prin Duhul / 171„Da, vreau", i-a răspuns Fran.S-au oprit în drum, iar Corrie şi-a pus mâinile peste ea şi s-arugat ca Domnul Isus să o boteze cu Duhul Sfânt. „Fran, acumpoţi să vorbeşti în limbi dacă doreşti", a îndemnat-o Corrie.Fran a studiat faţa frumos brăzdată a prietenei sale, apoidând din cap i-a răspuns: „Nu doresc să vorbesc în alte limbi."Şi-au sfârşit plimbarea, s-au întors la căminul studenţesc dincampus, iar Corrie nu i-a mai amintit niciodată lui Fran desprechestiunea cu limbile.„Ideea de a vorbi în limbi m-a speriat", mi-a mărturisit Franmai târziu. „Mi-era teamă că-mi pierd controlul asupra limbii,după o viaţă întreagă în care am învăţat să am grijă de ceea cevorbesc. Gândul că altcineva poate să vorbească prin mine măînspăimânta. Totodată, nu am avut o înţelegere biblică a ceeace înseamnă vorbirea în alte limbi. însă Corrie nu a făcut pre-siuni asupra mea. Pentru că nu „am simţit" nimic atunci cânds-a rugat pentru mine, şi nici nu am observat vreo schimbaresemnificativă în viaţa mea imediat după aceea, într-adevăr nusunt sigură dacă am fost botezată cu Duhul Sfânt sau nu."O întâlnire planificată de Dumnezeu

La puţin timp după aceea, Fran şi Mike se aflau în vizită labiserica din Destin, Florida, unde primisem eu Duhul Sfânt cucâţiva ani înainte. După ce şi-a încheiat mesajul, pastorul i-ainvitat pe toţi cei care nu experimentaseră încă botezul cuDuhul Sfânt să meargă într-o sală din spatele sanctuarului.Acolo soţia lui urma să-i pregătească şi să se roage pentru ei.Cam fără tragere de inimă, Fran şi Mike s-au alăturat şi eigrupului celor interesaţi, care au mers în sala din spate. Cândsoţia păstorului a menţionat că darul vorbirii în alte limbi esteşi astăzi la dispoziţia credincioşilor, Fran a ezitat încă o dată săse roage pentru acest dar. După experienţa avută cu Corrie încampusul creştin, ea a întâlnit un evanghelist pe nume Chris,pe care 1-a auzit vorbind despre darul limbilor. învăţătura luipărea foarte întemeiată şi a atras respectul din partea ei. De172 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântaceea ea s-a rugat: „Doamne, dacă vrei ca eu să vorbesc înlimbi, pur şi simplu voi aştepta, iar dacă Chris se va întoarcevreodată în Florida, promit că am să-1 caut ca să se roage pentrumine."Numai ce şi-a rostit rugăciunea şi când şi-a ridicat ochii 1-avăzut dintr-o dată pe Chris intrând pe uşă! Trecea cu maşinaprin Destin, pornit să ajungă în alt oraş, când Duhul Sfânt i-aspus să oprească şi să intre în biserica Sfântul Andrei. S-a aşe-zat pe o bancă din adunare, aşteptând să audă ceva în mesajulpastorului care să-1 lămurească de ce anume îl îndemnaseDomnul să facă această oprire. Dar imediat a simţit în duhulsău că trebuie să se ridice şi să meargă pe hol până la ultimauşă pe dreapta.„Fran, Mike, ce faceţi aici?", a întrebat el când i-a văzut. Eierau printre puţinii oameni din sală pe care i-a recunoscut.„Cred că vă aşteptam," s-a bâlbâit Fran, abia putând să vor-bească. „Vreţi să vă rugaţi pentru mine ca să primesc vorbireaîn alte limbi?" El a fost încântat de această cerere. Când Chriss-a rugat pentru ea, Fran a rostit doar câteva cuvinteîmpleticite, însă el a încurajat-o să-L lase în continuare peDuhul Sfânt să vorbească aceste cuvinte prin ea la timpul eizilnic de rugăciune. Apoi şi-a văzut mai departe de călătorie.Rostind voia Tatălui în rugăciuneIn următoarele două luni limbajul devoţional al lui Fran adevenit mult mai fluent, rugându-se în alte limbi câte douăsau chiar trei ore pe zi. Dar a observat că erau mereu aceleaşicâteva silabe pe care le repeta de mai multe ori.Intr-o dimineaţă, după ce s-a rugat, a pornit televizorul şitocmai atunci gazda unui program spunea: „Suntem onoraţisă-1 avem astăzi împreună cu noi pe noul preşedinte alEgiptului. Bine aţi venit, domnule Anwar Sadat!" Fran s-aapropiat mai mult de televizor şi a ascultat cu atenţie cândgazda emisiunii a pronunţat din nou numele preşedinteluiegiptean. Brusc ea şi-a dat seama că acela era numele pe careRugăciunea prin Duhul / 173

îl tot repeta în ultimele câteva săptămâni în timp ce se ruga înalte limbi.„Simţeam cum mi se ridică părul măciucă", a povestit ea.„Mi-am dat seama că Dumnezeu era Cel care îmi controla ru-găciunea atunci când mă rugam în limbi, şi că omul acesta erao persoană importantă pentru Dumnezeu. Am înţeles că, folo-sindu-se de vorbirea în alte limbi, Duhul Sfânt Se poate rugaprin credincioşii supuşi, influenţând astfel liderii şi eveni-mentele mondiale actuale despre care persoanele respectiveeste posibil să nu ştie nimic. Noi avem potenţialul de a rostivoia desăvârşită a Tatălui, dacă îi îngăduim Duhului Sfânt săSe roage prin noi."Fran s-a rugat mai târziu pentru o tânără femeie care a fostadusă în casa ei după ce se izbise violent de un perete în timpce călărea. în urma rugăciunii făcute de Fran - o mare parteîn alte limbi, tânăra femeie, care studia spaniola la colegiu, i-aspus: „Tu citezi versete despre vindecare în limba spaniolăcastiliană. Spui că prin rănile lui Isus eu sunt vindecată." Ea afost şocată să afle că limbajul devoţional poate fi un limbaj pecare ea să-1 înţeleagă, iar Fran, cea care se ruga, să nu-1 cunoas-că. Datorită acestor experienţe Fran se roagă acum în limbiaproape în fiecare zi, şi asta în timpul destul de lung pe careîl dedică rugăciunii de mijlocire pentru alţii.Diversitatea în rugăciuneFaceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şicereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciunepentru toţi sfinţii... (Efeseni 6:18)în versetul de mai sus Pavel îi îndeamnă pe credincioşi „săse roage prin Duhul", dar pasajul mai sugerează şi ideea dediversitate - „tot felul de rugăciuni şi cereri." în 1 Corinteni14:14-15, Pavel îi încurajează pe credincioşi să se roage în altelimbi, dar totodată să se roage şi cu mintea.Mărturiile lui Barbara şi a lui Fran sunt exemple clare alemodului în care rugăciunea în alte limbi conduce la rezultate174 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântevidente. Dar a te ruga „prin Duhul" mai poate să însemne săfii călăuzită în mod specific de către Duhul Sfânt în ce priveştemodul cum să te rogi „cu mintea", în limba ta naturală, pen-tru o situaţie concretă.Eu (Ruthanne) îmi amintesc de vremea când, acum zeceani, eram împreună cu soţul meu într-o călătorie misionară însudul Franţei şi m-am îmbolnăvit. Cindy, partenera mea derugăciune din Texas, fără să cunoască vreun detaliu, a simţit căDuhul Sfânt o îndeamnă să se roage ca Domnul să-mi întă-rească sistemul imunitar. Acesta a fost punctul central al rugă-ciunilor ei pentru mine timp de câteva zile. Eu am reuşit săduc la bun sfârşit călătoria, iar când am ajuns acasă am fostconsultată de un medic şi tratată de o infecţie la rinichi. Deşiefectul lor nu a fost vindecarea mea totală, ştiu că rugăciunilelui Cindy m-au ajutat să ajung acasă la timp şi în siguranţă,

astfel că boala a putut fi tratată corespunzător.Stând la dispoziţia lui DumnezeuFoarte probabil că ai avut vreo experienţă ca aceea cândsă-ţi vină dintr-o dată în minte un nume sau să ai un vis legatde o persoană. Părerea noastră este că o asemenea întâmplarear trebui considerată ca şi o chemare din partea Duhului Sfântde a te ruga pentru persoana sau situaţia respectivă. Adeseori,când începi să te rogi pentru lucrurile pe care le cunoşti deja,Duhul Sfânt îţi descoperă lucruri suplimentare care au nevoiesă fie amintite în rugăciune. Alteori poţi face ceea ce a făcutBarbara, şi doar să te rogi în limbi până ţi se ridică povara.Johannes Facius, care coordonează o lucrare internaţionalăde rugăciune în Europa, ne aminteşte despre natura adevăra-tei rugăciuni:Rugăciunea nu înseamnă să aducem înaintea Domnuluitoate lucrurile care credem că sunt importante, ci rugăciu-nea înseamnă să ajungem la punctul în care să fim receptivila ceea ce Domnul vrea să amintim în rugăciune, indiferentcare ar fi acel lucru. Dacă nu vom învăţa să ne golim înaintea

Rugăciunea prin Duhul / 175lui Dumnezeu şi să ne deschidem mintea încărcată şi să neeliberăm de orice îngrijorare pe care am putea-o avea, nuvom ajunge niciodată la punctul în care să fim în stare să-Llăsăm pe Duhul Sfânt să ne inspire şi să ne ajute în rugăciu-ne. Succesul deplin al rugăciunii de mijlocire depinde desursa actului nostru de mijlocire - dacă lucrurile pentrucare mijlocim au fost hotărâte de Dumnezeu, sau ele con-stituie rezultatul propriei noastre alegeri, al propriilor noas-tre sentimente sau al propriilor noastre poveri. Dacă acesteapornesc de la noi înşine şi încercăm să-L convingem peDumnezeu să fie de partea lor, noi suntem de fapt cei careîl alegem pe El pentru ceea ce credem noi că este impor-tant. Dar atunci când ne implicăm în ceea ce El hotărăştepentru noi, vom reuşi să vedem roadele muncii noastre:vom primi răspunsuri la rugăciunile noastre, iar rezultatullucrării noastre de mijlocire va fi o roadă pentru eternitate,o roadă care rămâne.3

Multe femei ale rugăciunii ne-au relatat diverse situaţii încare Duhul Sfânt le-a schimbat rugăciunea, îndemnându-le săse roage pentru cineva pe care nici măcar nu-1 cunoşteau -uneori pentru o persoană pe care o văzuseră doar în trecere,alteori pentru un străin, şi alteori pentru o personalitate publi-că sau o celebritate. Poate fi o sarcină de rugăciune de lungădurată din partea Duhului Sfânt, sau poate fi o chemare singu-lară la o rugăciune de moment. Kerry, una din partenerele derugăciune ale lui Quin, ne-a împărtăşit o experienţă personalăde acest gen.„Odată m-am trezit la miezul nopţii şi m-am rugat în limbi

un timp destul de îndelungat. Nu ştiam altceva decât că limba-jul meu devoţional era folosit în războiul ce se purta în locurilecereşti pentru un lucru care depăşea înţelegerea mea."„După ce s-a terminat rugăciunea, L-am întrebat peDomnul: „Despre ce a fost vorba?" El mi-a arătat faţa unui om3Johannes Facius, Explaining Intercession [Explicarea mijlocirii] (Tonbridge,Kent, England: Sovereign World Ltd., 1993), 39-40.176 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântpe care de-abia l-am recunoscut, aducându-mi aminte că îl vă-zusem conducând cântările într-o clasă de şcoală duminicală.„Dar de ce eu, Doamne?", am întrebat din nou. în momentulîn care El mi-a pus în inimă acest gând, am simţit că răspunsuldin partea Domnului îmi este suficient: „Deoarece el este înpericol, iar tu eşti singura persoană care nu are nimicîmpotrivă să se trezească chiar acum şi să lupte în numele lui."Nu ştim totdeauna care este efectul unor astfel de rugăciuni,dar de atunci încoace stau la dispoziţia lui Dumnezeu ca să mărog, noaptea sau ziua, pentru orice persoană pe care El mi-oarată prin Duhul."Ascultă vocea lui Dumnezeuîn orice situaţieEu (Quin) am avut o experienţă în care se regăsesc probabilmulte mame. Pe vremea când fiica mea, Sherry, era la colegiuîntr-un oraş din apropiere, am început să mă îngrijorez cândo dată nu a venit acasă de Paşte şi nici nu ne-a sunat ca să nespună despre planurile ei. Deoarece era un lucru neobişnuitpentru ea, am sunat-o, dar colega ei de cameră mi-a zis că nueste acolo. în timp ce mă rugam, Duhul Sfânt mi-a descoperitexact locul unde plecase.Am pornit într-acolo cu maşina, am bătut la uşă şi am între-bat de ea, ca şi cum mă aşteptam să fie acolo. Când a coborâtscările şi m-a văzut, şi-a cerut scuze că nu a venit acasă sau că nune-a sunat. Era îndurerată deoarece aflase că bunica ei mai aveapuţin timp de trăit şi fusese foarte ataşată de ea. Pentru că nuştia dacă va fi în stare să-şi stăpânească emoţiile la vedereabunicii sale în caz că ar fi venit acasă, a ales să evite acest lucrumergând la o prietenă. Dar s-a întors acasă împreună cu mine,şi ne-am bucurat cu toţii să fim alături de bunica la ultimul eiPaşte.Multe femei creştine deţin acest „radar" controlat de DuhulSfânt care le semnalizează situaţiile în care copiii lor sunt lastrâmtorare. Duhul Sfânt poate să le descopere locul unde se

Rugăciunea prin Duhul / 177găsesc ei, sau să le dezvăluie planul lui Dumnezeu cu privire lamodul cum să se comporte faţă de ei în vremurile lor tulburi.O mamă s-a rugat odată pentru fata ei, o adolescentă retrasădin fire, care considera că nu este iubită la fel de mult ca şifraţii ei; femeia aceasta s-a rugat Domnului ca să-i descopereun mod prin care să-şi arate dragostea faţă de această fiică.Ideea pe care i-a inspirat-o Duhul Sfânt a fost atât de practică,

încât părea că este prea uşoară: „Schimbă-ţi programul aşaîncât să petreci mai mult timp cu ea, de la a o lua cu tine lacumpărături, până la a o lăsa să pregătească cina împreună cutine. Du-te cu ea la meciurile de baschet de la şcoală. Fă-ţitimp pe care să-1 petreci pur şi simplu cu ea, făcând ceea ceeste important pentru ea."Treaba a mers. Nu peste noapte, dar încetul cu încetul răs-punsul din partea fiicei sale a fost tot mai evident. Acesta a fostmodul prin care Duhul Sfânt a ales să se comporte şi să atingăo tânără aflată într-o perioadă dificilă în viaţă.Suspine prea adâncipentru a fi exprimate în cuvinteApoi, există un mod de „rugăciune prin Duhul" care se folo-seşte de ceea ce Biblia numeşte suspine.Şi tot astfel şi Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nuştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceştepentru noi cu suspine negrăite. Şi Cel ce cercetează inimile,ştie care este năzuinţa Duhului; pentru că El mijloceşte pen-tru sfinţi după voia lui Dumnezeu. (Romani 8:26-27)Numeroşi erudiţi în domeniu interpretează acest pasaj,dându-i diferite semnificaţii. Unii spun că se referă la rugă-ciunea făcută în tăcere; alţii cred că este vorba despre suspi-nele nedesluşite şi nearticulate inspirate de Duhul Sfânt; maisunt alţii care cred, în special în lumina afirmaţiilor făcute dePavel în 1 Corinteni 14, că semnifică rugăciunea în alte limbi.Dr. Fee scrie:178 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântOrigene (un părinte al Bisericii din secolul al treilea) a avutprobabil dreptate atunci când, pentru a înţelege aceastăfrază în general şi această afirmaţie (v. 26b) în particular, afăcut referire la un anumit fel de rugăciune personală(„pentru sine însuşi") în limbi, despre care vorbeşte Pavelca şi parte a hotărârii sale cu privire la folosirea limbilornetălmăcite în comunitatea credincioşilor din Corint....în loc să considere rugăciunea prin Duhul („vorbirea înalte limbi", dacă doriţi) ca şi un fel de activitate lipsită deraţiune, Pavel o vede mai degrabă ca o expresie extrem desemnificativă a rugăciunii. Prin ea credinciosul dobândeşteun curaj deosebit chiar în mijlocul slăbiciunilor prezente...deoarece Duhul este Cel care se roagă în armonie cu voialui Dumnezeu şi cu „suspine negrăite" pe care Dumnezeu leînţelege foarte bine, atâta vreme cât El cunoaşte perfectgândul Duhului. S-ar putea ca nu toţi să înţelegem cum seîntâmplă toate acestea în realitate, dar cel puţin Pavel vedeaceastă rugăciune ca o încurajare puternică din partea„celor dintâi roade" ale Duhului.4

O femeie care obişnuieşte să facă rugăciuni de mijlocire, şicare nu are copii, a spus că Duhul Sfânt o îndrumă de multeori să se roage pentru starea în care se află copiii abuzaţi şirespinşi din societatea noastră. „Când mă identific cu suferin-

ţa lor înspăimântătoare şi cu durerea cauzată de respingerealor, mă pomenesc că plâng, suspin şi insist în rugăciune", ziceaea. „Poate că în viaţa aceasta nu voi cunoaşte niciodată efectulrugăciunilor mele de mijlocire, dar ştiu că, în conformitate cuRomani 8:27, mă rog pentru voia lui Dumnezeu în aceastăsituaţie. O astfel de trudă poate fi într-adevăr dureroasă, darexistă o mare satisfacţie să ştii că ai ascultat de şoapta DuhuluiSfânt şi ai mişcat inima lui Dumnezeu."4Fee, 580, 586.Rugăciunea prin Duhul / 179Rugăciunea într-o limbăpe care alţii o înţelegJennie este un exemplu excelent de mijlocitoare care-L lasăpe Duhul Sfânt să se roage prin ea. Câţiva prieteni creştinicare locuiesc aproape de ea şi care fuseseră musulmani înainte,i-au cerut în repetate rânduri să se roage pentru mântuirearudelor lor din Orientul Mijlociu. Jennie a luat în serios aceas-tă sarcină de rugăciune şi se pomenea adesea că în orele târziidin noapte mijloceşte pentru acele persoane.Auzind că mama şi fratele unuia dintre prieteni, pe numeSam, tocmai au venit într-o vizită de două săptămâni în StateleUnite, Jennie i-a invitat într-o seară să servească masa toţi îm-preună la ea acasă.In timpul vizitei din seara aceea Jennie a condus-o pe mamalui Sam la Dumnezeu. Nu numai că aceasta L-a primit pe Isus,dar a fost şi botezată cu Duhul Sfânt şi a început să vorbeascăîn alte limbi.Jennie l-a întrebat apoi pe fratele lui Sam, în vârstă de trei-zeci de ani, - avându-1 pe Sam ca traducător în arabă - dacădoreşte să-L accepte şi el pe Isus, aşa cum tocmai făcuse mamalui.„Eu nu am religie. Eu nu am religie", a răspuns el categoric,dând din cap.„Asta nu e religie, ci o relaţie cu Isus", i-a explicat Jennie.„Nici o religie. Eu nu am religie", a repetat el.„Te deranjează dacă mă rog ca Dumnezeu să ţi se desco-pere?", l-a întrebat Jennie.„Bine", a răspuns el. „E în regulă!"Tot grupul a îngenuncheat alături de Jennie la picioareleacelui tânăr şi au început să se roage în alte limbi. Cândceilalţi au încetat, Jennie a continuat să se roage. „Eram atâtde pornită împotriva diavolului pentru că îl ţinea pe acest omîn lanţuri, încât am continuat să mă rog în alte limbi pânăcând, în cele din urmă, am simţit o eliberare", a spus ea.180 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântSoţia lui Sam a exclamat: Jennie, tu l-ai legat pe diavolul înlimba arabă!"Tânărul a făcut ochii mari, holbându-se la Jennie. Ştia că nucunoaşte limba lui maternă, dar a înţeles cuvintele pe care lerostise Jennie. „Durerea de cap pe care am avut-o toată seara

pur şi simplu mi-a dispărut!", i-a spus el, tradus de Sam.„Acum eşti pregătit să-L accepţi pe Isus ca Mântuitor şiDomn?", 1-a întrebat Jennie din nou.„Da, da!", a strigat el.Cu deosebită bucurie ea 1-a condus într-o rugăciune a pocă-inţei. „Lucrarea Duhului Sfânt prin care omul acesta a pututsă mă audă rugându-mă în propria-i limbă a fost cheia mân-tuirii sale", i-a spus Jennie lui Quin. „Ce emoţionant este săvezi un astfel de rezultat după luni de mijlocire."Rugându-te ca şi alţiisă primească Duhul SfântAtunci când intrăm în părtăşie cu Duhul Sfânt şi El ni sedescoperă într-un mod inedit, tânjim ca şi alţii să-L cunoascăaşa cum îl cunoaştem noi. Uneori ne asumăm riscul de a fiofensive, încercând să-i constrângem pe soţii noştri, pe copiiisau pe prietenii noştri să citească o carte sau să participe la oîntâlnire. Insă noi nu suntem chemate să încercăm să fimDuhul Sfânt în viaţa lor. în schimb putem să ne rugăm pur şisimplu ca Dumnezeu să li Se descopere în felul Lui.Viaţa lui Jo s-a schimbat radical din momentul în care a pri-mit Duhul Sfânt şi a vorbit în limbi. Ea a început să se roage casoţul ei, Ron, un creştin obişnuit, să aibă parte şi el de aceeaşiexperienţă. Ea şi-a continuat activităţile din cadrul bisericii lordenominaţionale, dar în acelaşi timp participa săptămânal laun studiu biblic ce se ţinea la o biserică independentă.„Ron cel puţin mă asculta ori de câte ori îi împărtăşeam des-pre lucrurile spirituale pe care le învăţam la studiul biblic",ne-a spus ea. „într-o zi el mi-a zis: Jo, poate că nu înţeleg tot ceface Dumnezeu în viaţa ta, dar sunt foarte impresionat."Rugăciunea prin Duhul / 181Pentru că Ron era tăcut din fire, Jo a avut grijă să nu-1 subes-timeze sau să-1 dea la o parte niciodată, şi a observat că Ron sematuriza în credinţă. „Doamne, fă ca Ron să primească DuhulSfânt într-un mod atât de natural încât să fie aşa de simplu caşi cum ar sări de pe o buturugă", se ruga ea.într-o duminică Dumnezeu a pus pe inima ei un gând.Deoarece erau un singur trup, ea se putea ruga pentru Ron lafel cum se ruga şi pentru ea însăşi. S-a gândit la domeniile dinviaţa lui Ron pentru care el poate că nu-şi ceruse încă iertareşi la care încă nu renunţase. „După ce Domnul mi-a pus înminte aceste lucruri, m-am rugat şi am cerut iertare din partealui Dumnezeu pentru orice implicare a lui Ron în lucrurilecare nu erau pe placul Lui, iar apoi am renunţat la ele", apovestit ea.Pe urmă, într-o seară, când se afla la o întrunire în bisericaindependentă, unul dintre membrii bisericii lor a fost botezatcu Duhul Sfânt şi a vorbit în limbi. în drum spre casă ea a avutpăreri de rău pentru faptul că Ron nu părea deloc interesat săprimească Duhul Sfânt aşa cum au primit alţi bărbaţi.„David a primit botezul cu Duhul Sfânt în seara asta", a zis

ea cu o uşoară ironie în glas atunci când 1-a întâlnit pe Ron îngaraj. „Poate că ţi s-ar întâmpla şi ţie aşa ceva dacă te-ai găsivreodată la locul potrivit unde Dumnezeu poate să te atingă."Pregătindu-se de culcare, Duhul Sfânt a conştientizat-o deatitudinea ei de judecată şi s-a pocăit înaintea Domnului.Când a venit şi Ron în pat, el i-a spus: ,Jo, tocmai acum cândcred că sunt destul de bine, tu vii şi-mi spui ceea ce mi-ai spusîn seara asta. Te-ai gândit vreodată că poate mi-ar place săprimesc şi eu botezul Duhului Sfânt?"Jo şi-a cerut scuze pentru sarcasmul ei şi 1-a rugat pe Ron săo ierte. „Dar să ştii că Dumnezeu pune în noi o gelozie sfântăca să ne atragă spre lucrurile lui Dumnezeu", i-a explicat ea.„Ai vrea să primeşti Duhul Sfânt chiar acum?"Ron a luat-o de mână şi i-a spus: „Da, roagă-te pentru mine."Jo nu se rugase niciodată pentru ca cineva să primească DuhulSfânt. A înghiţit în sec şi s-a rugat în tăcere pentru ajutor. Apoi182 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânta cerut cu voce tare din partea Domnului ca să-1 boteze pe Roncu Duhul Sfânt. „începe doar să-L lauzi încet pe Dumnezeu",i-a zis ea, având grijă să nu-1 pună într-o situaţie stânjenitoare.După aproximativ un minut, el şi-a deschis ochii. „Pot sărostesc asta cu voce tare?", a întrebat el.„Desigur!", i-a răspuns Jo.Domnul a început să-i dea cuvinte care curgeau sub formaunei melodii - deşi nu avusese niciodată înclinaţii muzicale.Când a început să cânte cu voce tare aceste cuvinte a primitbotezul, aşa de simplu ca şi cum ar fi sărit de pe o buturugă,întocmai cum ceruse Jo!„Astăzi suntem amândoi membri activi în biserica noastrădenominaţională", povesteşte ea. „Domnul îl foloseşte pe Ronîn calitatea sa de prezbiter ca să aducă echilibru şi îmbărbătareîn domeniile spirituale şi administrative ale bisericii. Dumne-zeu a rămas credincios."întărită prin Duhul...zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, şi ruga-ţi-vă prin Duhul Sfânt. (Iuda 1:20)Cine vorbeşte în altă limbă se zideşte pe sine însuşi...(1 Corinteni 14:4)Aceste versete ne spun că rugăciunea în alte limbi este omodalitate prin care te zideşti sau te întăreşti în credinţă. Cualte cuvinte, rugăciunea prin Duhul nu este doar un mod dea mijloci pentru alţii, ci şi un mijloc de a primi putere şi tăriedin partea Duhului Sfânt.Corrie ten Boom scrie:Un misionar din China urma să fie supus unui procedeu despălare a creierului. El a opus rezistenţă şi s-a luptat împo-triva acestui tratament până când a simţit că a ajuns la capă-tul puterilor. Atunci a început să se roage în alte limbi.Părtăşia aceea cu Dumnezeu, într-o relaxare totală, a fostsalvarea lui. Vrăjmaşul nu a mai avut astfel nici o influenţă

Rugăciunea prin Duhul / 183asupra minţii sale. Eu cred că Domnul a dat în vremuri caacestea un asemenea dar la mulţi dintre copiii Săi, dindiferite biserici şi grupări, tocmai pentru că el este o armăputernică şi îşi va dovedi puterea până la bătălia finală. Esteadevărat că nimic nu a suportat mai multă critică şi opoziţie,chiar şi din rândul creştinilor care cred, cum a suportatacest dar, descris atât de clar în Cuvântul lui Dumnezeu.Pavel spune în 1 Corinteni 14:5: „Aş dori ca toţi să vorbiţi înalte limbi..." Teologia unui „Dumnezeu mort" şi ocultismul,care sunt practicate chiar şi de unii creştini, primesc maipuţină critică şi împotrivire, da, şi sunt privite cu ochi maipuţin ostili decât acest dar al Duhului Sfânt...5

Pastorul Ted Haggard spune: „Orele de rugăciune suntîntotdeauna dominate de ceva - mila faţă de noi înşine, păca-tul nostru, nevoile familiei noastre sau nevoia de bani, sauDuhul lui Dumnezeu şi împărăţia Sa. Modalitatea de bază princare putem să ne întoarcem de la interesele noastre şi să nelăsăm absorbiţi de El este rugăciunea prin Duhul... Mi-am datseama că atunci când mă rog în limbi priorităţile şi gândurilemele capătă un nou contur. Atitudinile mele se schimbă, omuldinăuntru se întăreşte, credinţa mea sporeşte, iar Dumnezeuîmi aduce mereu în minte idei proaspete."6

Rugăciunea în alte limbi mai are şi un alt avantaj. Când nerugăm prin Duhul Sfânt noi, de fapt, ne zidim pe noi înşine.O facem pentru propria noastră edificare (vezi 1 Corinteni4:4). „Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţavoastră preasfântă, rugaţi-vă prin Duhul Sfânt, ţineţi-vă îndragostea lui Dumnezeu..." (Iuda l:20-21a).5Corrie ten Boom, 33-34.6Ted Haggard, "A Pastor's Prayer Principles" [„Principiile de rugăciune aleunui pastor"], în revista Ministries Today, (Lake Mary, Fia.: StrângCommunications Co., November-December, 1994), 17.184 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântRUGĂCIUNEDoamne, ajută-mă să înţeleg că atunci când nu ştiu cum să mă rog,Tu îl laşi pe Duhul Sfânt să se roage prin mine. Ajută-mă să fiu maiatentă la vocea Ta blândă şi duioasă care mă cheamă la rugăciune.Vreau să fiu mai cooperantă şi mai supusă! Iţi mulţumesc că acest daral rugăciunii prin Duhul îmi va da în acelaşi timp şi tărie. Am nevoiedisperată de aceasta. îţi mulţumesc din nou că m-ai iubit îndeajunsca să-L trimiţi Duhul Tău cel Sfânt. Amin.hJOUĂ

Aşteptările noastre -intervenţia lui Dumnezeu„ Căci gândurile Mele nu sunt gândurile voastre, şi căilevoastre nu sunt căile Mele", zice Domnul.Isaia 55:8Totuşi, vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc;căci dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la

voi; dar dacă Mă duc, vi-L voi trimite.Ioan 16:7Duhul Sfânt poate acţiona prin noi cu puterea Sa, lăsândloc intervenţiei lui Dumnezeu în diferitele situaţii şimomente de răscruce în care ne aflăm. El poate acţiona deasemenea într-un mod suveran, fără participarea noastră. DarEl nu acţionează întotdeauna când şi cum ne-am aştepta noi.Ucenicii lui Isus erau destul de răscoliţi de gândul că Elurma să plece. Dar să-L auzi spunând: „Vă este de folos", eraceva de neconceput. Ei nu vedeau nici o valoare în ideea luiIsus de a trimite pe altcineva. Ce folos puteau ei să aibă dinfaptul că-L vor fi văzut pe Domnul lor crucificat pe nedrept demâinile oamenilor răi? Planul era mult prea mare pentru aputea fi cuprins în viziunea lor limitată.Numai după momentul crucii au reuşit să înţeleagă adevă-rul mesajului pe care li 1-a adresat Isus. Numai după Rusalii,când Duhul Sfânt i-a atins cu putere, au putut să apreciezedarul Său, Mângâietorul.Planurile şi scopurile lui Dumnezeu cu privire la poporulSău depăşesc cu mult orice ne-am putea imagina cu înţelege-rea noastră limitată. Atunci când Isaia a scris această revelaţie,185186 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântea a fost adevărată: „Căci gândurile Mele nu sunt gândurilevoastre, şi căile voastre nu sunt căile Mele, zice Domnul." Şi earămâne adevărată şi astăzi. El poate fi la fel de blând ca şi oadiere sau la fel de puternic ca şi un uragan, dar nu Se mani-festă niciodată cu scopul de a potrivi aşteptărilor sau cerinţe-lor noastre. Nici nu va fi limitat vreodată de credinţa noastrăslabă sau de judecata noastră omenească.Fiecare dintre noi - creştini în pruncie sau maturi - trăimvremuri în care credem că nu putem răzbi prin dificultăţilevieţii. Acelea sunt momentele în care avem nevoie să-L experi-mentăm pe Duhul Sfânt ca Mângâietor al nostru - un numegeneric ce dezvăluie o faţetă importantă a personalităţii Sale.Criza dezvăluie caracterulSinceră să fiu eu (Quin) m-am simţit ruinată fizic şi spiritualatunci când m-am apucat să scriu cartea aceasta pentru a leîncuraja pe alte femei să caute ajutorul Duhului Sfânt ori decâte ori se simt ameninţate de circumstanţele vieţii.Stăteam rezemată în pat şi mă uitam la televizor, având pi-ciorul drept în gips şi laba piciorului palpitând de durere,învăţătorul biblic din emisiune, Joyce Meyer, tocmai explicaversetele din Iacov 1:2-3: „...Să priviţi ca o mare bucurie cândtreceţi prin felurite încercări, ştiind că încercarea credinţeivoastre aduce rezistenţă" (în traducerea New American StandardBible).Atunci sună telefonul. Medicul soţului meu sunase ca săspună că intenţiona să-1 programeze pe LeRoy în următoareledouă săptămâni pentru două operaţii pregătitoare, ca maitârziu să fie urmate de cea de-a doua înlocuire a şoldului.

Nunta fiicei noastre aştepta să fie intercalată între una şi alta.Nu fusesem niciodată ţintuită la pat, decât atunci când amnăscut şi în timp ce m-am refăcut în urma unei operaţii. Iaracum, aproape o prizonieră în propriul meu pat, trebuia „săprivesc ca o mare bucurie" deoarece Dumnezeu lucra răbdareîn mine.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 187Mi-a fost greu să mă rog, dar nu făceam altceva decât săstrig: „Doamne, Te rog vorbeşte prin Duhul Sfânt şi cheamămijlocitori care să stea astăzi în spărtură pentru familia noastră."Rezistenţa la încercare nu este enumerată printre roadeleDuhului, aşa cum sunt răbdarea şi îndelunga răbdare. „Răbda-rea înseamnă modul în care te comporţi atunci când stai înaşteptare", sublinia vorbitoarea de la televizor în timp ce stă-team în pat cu ochii aţintiţi la ea. „Oriunde te-ai afla în viaţă,Dumnezeu te pregăteşte pentru următorul pas. De aceea bu-cură-te acolo unde te afli în momentul acesta pe drumul sprelocul în care urmează să ajungi."Aproape că am râs în batjocură. Să mă bucur?Apoi Joyce Meyer a adăugat: „Criza dezvăluie caracterul. Ca-racterul nu se formează într-o criză, ci acesta este momentulîn care el se manifestă." A fost dureros să admit, dar crizaaceasta scotea la iveală câteva aspecte din caracterul meu decare nu eram foarte mândră.„Duhule Sfinte, am nevoie de Tine", mă rugam. „Lasă-mă săsimt prezenţa Ta."Luarea deciziilorDumnezeu mi-a arătat că am de ales. Puteam să îmbrac „ohaină de laudă în locul unui duh mâhnit" (Isaia 61:3), sau sămă cufund mai departe în autocompătimire. Duhul Sfânt do-rea să fie Mângâietorul meu în această criză, dar trebuia să-mideschid inima şi să particip la lucrarea pe care o făcea în mine.Iată câteva versete asupra cărora am meditat în timpul crizeiprin care am trecut:Preaiubiţilor, nu vă miraţi de încercarea de foc din mijloculvostru, care a venit peste voi ca să vă încerce, ca de ceva ciudatcare a dat peste voi. (1 Petru 4:12, sublinierea italică îmiaparţine)Şi aruncaţi toată grija voastră - toate temerile voastre, toatenecazurile voastre, toate îngrijorările voastre, o dată pentru188 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânttotdeauna - asupra Lui, căci El însuşi îngrijeşte de voi cudragoste şi cu atenţie. (1 Petru 5:7, versiunea The AmplifîedBible [Biblia Amplificată])Dacă vreunuia dintre voi îi lipseşte înţelepciunea, s-o cearăde la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă şi fără mus-trare, şi ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credinţă, fără să seîndoiască deloc; pentru că cine se îndoieşte seamănă cuvalul mării, tulburat şi împins de vânt încoace şi încolo.(Iacov 1:5-6)

Credem în mod categoric că vindecările fizice miraculoaseau loc ca răspuns la rugăciune şi, de asemenea, recunoaştemcă vindecarea este de multe ori un proces - de obicei unuldureros. Procesul vindecării este întotdeauna susţinut derugăciune, fiind astfel ajutaţi să acceptăm ceea ce Duhul Sfântdoreşte să facă pe plan spiritual în timp ce noi ne însănătoşimpe plan fizic.întrucât refacerea necesită ceva timp, noi ne pierdem uşorrăbdarea în acest proces. Dar dacă vom sluji altora care trecprin momente de criză, lucrul acesta va fi de mare ajutor şipentru noi înşine. Chiar şi atunci când umblăm prin putereaDuhului lui Dumnezeu, vom avea de-a face din când în cândcu încercări şi ispite şi atacuri din partea lui Satan. în mijloculdurerii, a unei perioade de suferinţă sau a unei dileme per-sonale, Dumnezeu va veni cu putere ca să ne izbăvească. însătrebuie să-L invităm, lăsându-L apoi să lucreze în felul Său şi latimpul hotărât de El.Privind în urmă la ultimele câteva luni, sunt recunoscătoarepentru soţul meu care a trecut cu succes prin cinci operaţii.Iar eu pot umbla acum pe picioarele mele, deşi puţin nesi-gură. Prietenii ne-au ajutat să-i facem nuntă fiicei noastre, şiau gătit, au spălat şi s-au rugat pentru mine. Eu am continuatsă scriu această carte - pe un calculator portabil - chiar stândrezemată în pat. Dumnezeu a intervenit şi mi-a alinatneliniştea şi durerea, în ciuda nerăbdării şi a frământărilormele interioare.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 189Dumnezeu este prezentchiar şi în durerea noastrăO bunică, pe nume Ellen, şi-a consemnat în jurnal expe-rienţele prin care a primit mângâierea Duhului Sfânt în tim-pul unei încercări extrem de grele. Totul a început în ziua încare fiica ei, Karen, a născut un băiat cu sindromul Down.Ellen ne-a îngăduit să împărtăşim împreună următoarelepasaje:Nepotul nostru, Jason, s-a născut astăzi, suferind probabilde sindromul Down (o boală genetică, caracterizată deînapoiere mintală, subdezvoltarea sistemului muscular şiochi de mongoloid; n.tr.). Am îngheţat. Visare. Negare.Speranţă. Realitate. Pace. Lumea aceasta nu prezintă nici ogaranţie. Planul şi scopul lui Dumnezeu rămân în picioare,în pofida a ceea ce pare o greşeală. Multe telefoane de laprieteni, însoţite de rugăciune - acesta a fost şi va fi în con-tinuare sprijinul nostru. L-am luat în braţe şi părea atât denormal. Credinţa noastră se dovedeşte adevărată ca şi aurulcurat. El este un dar, indiferent pentru câtă vreme îl vomavea. îşi va găsi un loc special în familia noastră...Dumnezeu ne va da „vistierii ascunse, bogăţii îngropate"(Isaia 45:3). Aceste versete ne-au oferit mângâiere şi pers-pectivă în privinţa micuţului nostru Jason. De asemenea:

„Suntem încolţiţi în toate chipurile, dar nula strâmtoare; îngrea cumpănă, dar nu deznădăjduiţi; prigoniţi, dar nu pără-siţi; trântiţi jos, dar nu omorâţi" (2 Corinteni 4:8-9). Acesteversete eu le numesc versetele „DAR NU".Ne vom ruga în seara asta ca suferinţa aceasta să nu fiezadarnică. Ca să primim acele vistierii ascunse. M-am gânditastăzi că există două moduri de a privi orice problemă -50/50 - negativă sau pozitivă. Noi trebuie să alegem parteapozitivă, dacă nu vrem să fim înghiţiţi de val.Desigur, Duhul Sfânt a fost credincios să mă ajute. Mul-ţumesc, Doamne, pentru şansa aceasta de a trage ceva maimult în direcţia Ta. De-a mă încrede în Tine când nu pot să190 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântînţeleg. Ajută-mă să-mi dezlipesc ochii de la oameni şi de lamine însămi, şi să-i aţintesc asupra lui Isus şi a perspectiveiSale de lungă durată, eterne. El deţine telescopul, iar eu amşansa să-i văd pe oameni aşa cum îi vede Dumnezeu. Nuprin cât de mult pot ei face, spune, scrie, sau contribui. Elne iubeşte - pe mine - pe Jason - doar pentru că suntem oa-meni, făcuţi să reflectăm gloria Sa. Jason, şi alţii asemenealui, îmi dă - ne dă - şansa de a fi miloşi şi iubitori, nuticăloşi, înguşti, fanatici sau egoişti.Ca şi post-scriptum la jurnalul ei, Ellen ne-a scris:Această experienţă a dus la sporirea credinţei mele. în peri-oada primului an de viaţă a lui Jason, Domnul mi-a scos înevidenţă versete care m-au ajutat să privesc aşa cum priveşte El,să vorbesc aşa cum vorbeşte El, să fac ceea ce face El. Folosindochelarii lui Dumnezeu. El îmi lărgeşte sfera viziunii mele.Toate se schimbă în jurul meu, dar Legea lui Dumnezeu şiEl însuşi rămân mult mai sigure decât orice lege a fizicii.Mult mai statornice. Aceleaşi ieri, azi şi în veci. Eu pot rămâ-ne aceeaşi - ca şi El - hotărâtă şi fermă pe poziţie. Atuncicând nu sunt plină de viaţă şi de pace, înseamnă că nu um-blu întru totul după lucrurile spirituale (vezi Romani 8:5-6).Poate nu treci prin aceeaşi situaţie ca Ellen, dar dacă îţi veiînsuşi modul ei de a-L vedea pe Dumnezeu şi pe oameni,folosindu-te de „ochelarii Săi", îţi va fi de folos să câştigi o pers-pectivă diferită asupra circumstanţelor tale.Mai dependentă de DumnezeuAm vorbit cu zeci de femei care s-au mutat într-un alt oraş,într-un alt stat sau într-o altă ţară, din cauza slujbelor pe carele aveau soţii lor. Unele privesc acest lucru ca o grea încercare;altele cred că au fost călăuzite de Dumnezeu. Pamela este oastfel de soţie.După ce s-au rugat împreună, ea şi cu soţul ei s-au retras dinconducerea bisericii în care slujeau de mulţi ani, pentru a seAşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 191muta într-un oraş mai mic din alt stat. O mare organizaţiecreştină îi oferise lui Wayne o slujbă în domeniul specializăriisale din colegiu. Simţind că aceasta era călăuzirea din partea

lui Dumnezeu, şi-au pus casa în vânzare şi s-au îndreptat sprevest înainte de a-şi găsi cumpărător.Tocmai când urmau să-şi descarce lucrurile şi să se muteîntr-o chirie, au aflat că oferta de slujbă a lui Wayne s-a anulatdatorită reducerilor de la companie. Cum se putea împăcaacest lucru cu ideea că Dumnezeu îi călăuzise să facă aceastămutare? Dar în loc de a face cale întoarsă şi de a porni înapoi,ei s-au decis să rămână acolo şi să se încreadă în Dumnezeu căîi va ajuta să-şi găsească locuri de muncă.Pamela a început să lucreze cu jumătate de normă ca infir-mieră, iar Wayne a acceptat o slujbă pe care a primit-o ca insta-lator. Amândoi s-au implicat în activităţile unei biserici localeşi şi-au înscris copiii la şcoală. Au trebuit să-şi învingă frustra-rea datorată unei slujbe care se evaporase şi a unei case careîncă nu se vânduse. Dar se frământau şi cu decepţia creată deprietenii pe care îi cunoscuseră dinainte şi care locuiau acumîn noua lor comunitate. Nu că prietenii aceia ar fi făcut cevarău. Doar că aşteptările Pamelei în privinţa relaţiilor lor deprietenie erau diferite faţă de modul în care decurgeau lucru-rile în mod practic.„A trebuit să învăţ că nu relaţiile reprezintă fundamentulidentităţii*mele", spunea ea. „Dumnezeu a săvârşit o lucrare îninima mea şi mi-a arătat că identitatea mea este în Hristos - nuîn prieteni. El ştia ce este cel mai bun pentru noi. în mijloculdificultăţilor noastre am ajuns să fiu dependentă mai mult deDumnezeu, şi mai puţin de oameni."în cele din urmă casa lui Wayne şi a Pamelei s-a vândut şi auputut să-şi cumpere o altă casă în noul lor oraş. Copiii lor crescîntr-un mediu sănătos, având la îndemână o mulţime de posi-bilităţi de recreere.„Ne-am făcut mulţi prieteni noi. Ne-a fost greu să ne aco-modăm, dar am experimentat credincioşia şi călăuzirea luiDumnezeu."

L192 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântWayne are acum o slujbă cu normă întreagă şi îşi foloseştela maximum talentele şi pregătirea pe care o are, iar Pamelaşi-a redus numărul de ore de lucru pentru a petrece mai multtimp cu copiii. Nu toate aşteptările lor au fost împlinite, dar audescoperit o nouă siguranţă în Dumnezeu.Câteodată ne aşteptăm ca prietenii să ne împlinească nevoilesau ca noua slujbă, cu venitul ei asigurat, să fie sursa noastrăpentru cele necesare traiului. însă Domnul vrea să nedovedească faptul că El este prietenul nostru cel mai bun şitotodată Cel care se îngrijeşte de noi.Dumnezeu nu întârzie niciodată

Dumnezeu poate să. intervină şi intervine în viaţa copiilor Săi.Femeile care au trăit crizele despre care am povestit mai înain-te au acum nişte mărturii ale biruinţei. Pe de altă parte, prinmărturiile lor ele dau astăzi glorie şi laudă lui Dumnezeu pen-tru modul în care le-a întărit, le-a mângâiat şi le-a învăţat. Celemai multe dintre ele îi ajută acum pe alţii care trec prin situ-aţii de criză.Poate ai auzit următoarea zicală: Dumnezeu nu Se grăbeşte nici-odată şi nu întârzie niciodată. Noi suntem cei care ne impacien-tăm şi ţinem cu tot dinadinsul de programul întocmit de noiîn mod deliberat.Dumnezeu intervine în agenda noastră, dar nu întotdeaunaaşa cum anticipăm noi. El alege mai degrabă să lucreze înmod neaşteptat şi surprinzător. De obicei El ne pregăteşte dintimp pentru intervenţia Sa divină.Peggy, o femeie singură cu trei copii, s-a gândit de câteva orisă se recăsătorească. Dar de fiecare dată se ruga: „Doamne, sca-pă-mă de eul meu ca să nu mă căsătoresc cu omul nepotrivit."După zece ani în care a trăit singură, având copii la vârstaadolescenţei şi chiar de douăzeci de ani, ea a spus că a ajunsîn cele din urmă la punctul în care „să renunţe la a face unscop din recăsătorie." în anii în care a fost singură a învăţat săse încreadă în Dumnezeu ca şi Cel ce îi poartă de grijă. El îioferise diferite locuri de muncă în comerţ - o poziţie înaltăAşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu /193alături de unul dintre principalii furnizori din industria deconfecţii - când nici măcar nu era calificată. „A fost harulbinevoitor al lui Dumnezeu care a trimis în viaţa mea oamenicare să mă instruiască în domeniul afacerilor, despre care eunu ştiam nimic", spune ea.După ce a economisit suficienţi bani ca să-şi permită să steacu copiii acasă, Peggy a renunţat la slujbă şi a petrecut doi anica mămică cu normă întreagă. în perioada aceasta se rugaadeseori în alte limbi, chiar câte opt ore pe zi.„Nu am ajuns aici peste noapte; Dumnezeu m-a îndrumat sămă ataşez de un grup de rugăciune format din mijlocitori ex-perimentaţi. Atunci când doream să renunţ, îmi spuneam nu:dacă ei pot face asta, atunci şi eu pot. Rugăciunea - îndeosebirugăciunea în limbi - a devenit pentru mine un mod de viaţă.De exemplu, de multe ori după ce mă rugam astfel un anumittimp, El îmi dădea un cuvânt pentru mine sau pentru alt-cineva. Timp de patru ani de zile am găzduit întâlniri de rugă-ciune la mine acasă unde putea veni oricine să se roage."Sora lui Peggy, care locuia într-un alt stat, ţinea morţiş caPeggy să se întâlnească cu un prieten deosebit, Frank, care eraun om de afaceri de succes şi un tată singur. Dar nu a reuşitacest lucru. Patru ani de zile ei au tot încercat să se vadă. încele din urmă într-o toamnă cei doi s-au întâlnit, pe cândPeggy se afla în vizită la sora ei.După ce s-au întâlnit de două ori, Frank a cerut-o deja în

căsătorie. Imediat ce a întrebat-o, Peggy spune că a auzit voceaDuhului Sfânt spunându-i „Da". Atunci i-a răspuns lui Frankcu voce tare: „Da!" La două luni după ce s-au întâlnit erau şicăsătoriţi. Aceasta s-a întâmplat acum şapte ani. Frank este unpărinte şi un bunic minunat, atât pentru copiii adoptaţi cât şipentru proprii lui copii. El sprijină în mod deosebit lucrarealui Peggy, care se extinde an de an pe măsură ce ea călătoreşte,vorbeşte şi învaţă pe alţii cum să se roage.Dumnezeu a scăpat-o pe Peggy de eul ei şi a împiedicat-o săse căsătorească cu omul nepotrivit. Ea a stat în aşteptare, fiinddispusă să rămână singură. Apoi a apărut în viaţa ei Frank -194 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântomul care a întrecut de departe toate aşteptările pe care leavuse ea vreodată.Ascultarea nu este întotdeauna uşoarăLa scurt timp după ce au primit botezul Duhului Sfânt,Holly împreună cu soţul ei au părăsit biserica lor denomina-ţională, dorind să fie mult mai liberi în experimentareadarurilor Duhului Sfânt. Apoi, în urmă cu aproape doispre-zece ani, ea a dat crezare vocii lui Dumnezeu care îi vorbea:„Du-te înapoi acasă - întoarce-te la strămoşii tăi. " S-a rugat împre-ună cu soţul ei, şi au spus: „Doamne, tot ce-ai pregătit pentrunoi ca să facem acolo, vom face."Nu a fost uşor, dar într-un gest de ascultare ei s-au alipit dinnou de fosta lor biserică. Cu toate acestea, păstorul nu a maiprea acceptat-o. Ea a continuat să se roage. A venit un alt păs-tor. La început i s-a cerut să ţină un studiu biblic pentru femei,apoi a fost invitată să conducă un grup de mijlocitori în rugă-ciune. Femeile dădeau buzna la uşa ei, cerându-i să se roagepentru ele. De multe ori aveau probleme care le ţineau înrobie - prin implicare în practici oculte, dependenţe, sau con-secinţe ale diferitelor abuzuri. Ea s-a pregătit temeinic să aflecare sunt rădăcinile acestor legături, astfel că cunoştea versetebiblice cheie care să le ofere eliberarea. De-a lungul a câtorvaani de implicare în această lucrare, ea a văzut multe femeischimbate şi eliberate în mod miraculos în urma rugăciunilorei. Acum doi ani a primit un telefon de la conducerea denomi-naţiunii din care face parte şi au întrebat-o dacă nu ar dori săse instruiască şi să se califice pentru a ţine lecţii despre peri-colele practicilor oculte.„Acum aveam oportunitatea să ţin lecţii despre războiulspiritual în cadrul denominaţiunii mele tradiţionale, pentrucă am ascultat de vocea lui Dumnezeu care mi-a spus să mă în-torc acasă", ne-a mărturisit ea. „Primesc invitaţii din toată zonade sud. Duhul Sfânt îmi dă înţelepciunea să ştiu cum să mărog pentru oamenii care au astfel de probleme şi, de aseme-nea, cum să-i învăţ pe ceilalţi credincioşi ca să poată sluji şi eiAşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu /195în felul acesta. Unii dintre cei cărora le slujesc sunt bolnavifizic din cauza poverii şi a apăsării care îi robeşte. în momen-

tul în care sunt eliberaţi, dispare şi boala lor."Intervenţia Sa poate aduce vindecareaDe multe ori intervenţia lui Dumnezeu aduce vindecarea.Aşa s-a întâmplat cu Freda Lindsay, cofondator al organizaţieiCHRIST FOR THE NATIONS [Hristos pentru naţiuni] dinDallas, Texas. Era proaspăt căsătorită când a fost diagnosticatăcu tuberculoză la ambii plămâni. Medicii i-au prescris un ande odihnă la pat. Soţul ei, Gordon, era evanghelist misionar şiea ştia că el are nevoie ca să-i stea alături. Când medicul i-acomunicat diagnosticul, el a spus: „Nu aceasta este voia luiDumnezeu pentru noi. Diavolul încearcă să-mi distrugă lu-crarea şi să-ţi ia viaţa."Gordon a început să citeze versete biblice despre vindecareşi să susţină că voia lui Dumnezeu era ca soţia lui să se vindece.Intre timp, Freda s-a cercetat în inima ei şi L-a rugat peDumnezeu să o ierte de toate păcatele de care credea că sepoate face vinovată. După câteva ore de rugăciune ea spune:„Mă simţeam de parcă aş fi făcut o baie lăuntrică. Nu maiexista nimic între mine şi Domnul meu. Ştiam că sunt gatapentru vindecare."„Aşa că ne-am rugat împreună. Gordon se ruga cu o voceclară şi puternică, mustrându-1 pe diavolul şi cerându-IDomnului să mă vindece în Numele lui Isus. Eu eram în asen-timentul lui. Ca şi un mod de a-mi declara credinţa, m-am ridi-cat din pat şi m-am socotit vindecată. Nici nu mi-am luat înseamă simţămintele, pentru că dacă aş fi făcut-o aş fi rămas încontinuare în pat. La început nu am simţit nimic. Mă plim-bam încolo şi încoace, lăudându-L pe Dumnezeu şi mulţu-mindu-I că m-a vindecat, în timp ce Gordon striga de bucurieîmpreună cu mine. După câteva minute m-am simţit mai înputere. Asta a durat aproximativ cincisprezece sau douăzecide minute. Apoi, dând semne de oboseală, m-am suit înapoi196 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântîn pat, ca după câteva minute să mă ridic din nou şi să con-tinui să-I mulţumesc lui Dumnezeu pentru vindecarea mea."1

In mai puţin de două săptămâni ea 1-a ajutat pe soţul ei să-şifacă bagajele şi au fost plecat iarăşi la drum ca evanghelişti.Medicii şi familia ei încă nu ştiau dacă avea să trăiască până latreizeci de ani. Dar astăzi Freda Lindsay a trecut de cea de-aoptzecea aniversare şi activează încă în organizaţia CHRISTFOR THE NATIONS.Desigur, Dumnezeu încă intervine în viaţa noastră aducândvindecarea - uneori în mod miraculos, alteori treptat. Uniicreştini cred în puterea rugăciunii pentru reuşita tratamente-lor sau a operaţiilor medicale care aduc vindecarea. Alţii credîn declanşarea unui război spiritual împotriva duhurilor deneputinţă care îi ţin în boală.Observă faptul că Gordon I-a mulţumit lui Dumnezeu pen-tru vindecarea soţiei sale (rugăciune) înainte ca aceasta să fifost vindecată. De asemenea, el 1-a legat pe diavol şi planurile

lui (război spiritual). Freda şi-a făcut partea ei, cerându-şiiertare pentru propriile-i păcate şi acţionând în virtutea cre-dinţei că Dumnezeu o vindeca - puţin câte puţin.Noi nu-i încurajăm pe cititorii bolnavi să acţioneze într-unfel sau altul, fără să aibă o încredinţare deplină că alegerea loreste voia lui Dumnezeu pentru ei. întâmplarea de mai susvorbeşte pur şi simplu despre credinţa şi faptele a doi soţi plinide Duhul Sfânt, care au avut credinţa fermă că acţionează pebaza Cuvântului lui Dumnezeu. înainte de a presupune că tre-buie să faci ceva specific în vederea vindecării, noi te sfătuimsă cauţi mai întâi un cuvânt din partea lui DumnezeuAutoritate şi putereDr. Charles Kraft, profesor de antropologie la FullerTheological Seminary, scrie în cartea Christianity With Power[Creştinismul plin de putere]:Freda Lindsay, My Diary Secrets [Secretelejurnalului meu] (Dallas, Tex.: Christfor the Nations, 1976, 1982), 52-53, din ediţia a IV-a, 1982.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 197Mă tem că modul în care ne atribuim de obicei rolul pe caretrebuie să-1 avem în lucrarea de vindecare a lui Dumnezeueste foarte greşit. în mod obişnuit noi vorbim despre „rugă-ciunea pentru vindecare". Dar rugăciunea este înţeleasă deregulă ca o petiţie sau o cerere. Noi nu etichetăm ca „rugă-ciune" ceea ce a făcut Isus atunci când a slujit oamenilor. Elde obicei poruncea ca cei bolnavi să fie vindecaţi (Luca 4:39;5:13; 7:6-10 indirect), ca duhul rău să plece (Luca 4:35), vân-tul şi valurile să se liniştească (Luca 8:24), sau persoana careera vindecată să facă ceva prin credinţă (Luca 5:24; 6:10;7:14). Uneori, El Se atingea de persoana bolnavă (Luca5:13). Alteori, oamenii se atingeau de El şi erau vindecaţi(Luca 8:44; Matei 14:36). El Se ruga înainte de a-Siface lucrarea,nu în timpul diferitelor lucrări... Eu cred că noi trebuie să-Limităm pe Isus şi să ne asumăm autoritatea la fel ca El.2

Dr. Kraft aduce în discuţie o chestiune importantă, darcontroversată, în ce priveşte rugăciunea pentru vindecare şideclanşarea unui război împotriva întăriturilor şi obstacolelordiavolului. Deoarece în cercurile teologice creştine există douăconcepţii legate de vindecare, redăm în continuare explicaţiaDr.-lui Kraft:Văd o deosebire semnificativă între rugăciune şi asumarea auto-rităţii. Deşi de multe ori folosim expresia „să ne rugăm pen-tru" sau „să ne rugăm cu privire la" pentru a caracterizaceea ce facem atunci când slujim, totuşi îmi dau seama că înlucrarea practică pe care o fac mai degrabă poruncesc situ-aţiei respective să dispară, decât să-I cer lui Dumnezeu să ouşureze. în Luca 9:1 citim că Isus le-a dat ucenicilor putereşi autoritate să scoată toţi demonii şi să vindece bolile. Eucred că funcţia esenţială pe care o avem în acest gen delucrare este asumarea autorităţii asupra situaţiei respectiveîn Numele lui Isus, mai degrabă decât nevoia de a cere vin-decare din partea lui Isus.

2Dr. Charles H. Kraft, Christianity With Power [Creştinismul plin de putere] (AnnArbor, Mich.: Servant, 1989), 124.198 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântBineînţeles că rugăciunea deţine un loc important şi nimicnu se poate realiza fără ea. Dar rugăciunea constituie înaintede toate o pregătire pentru lucrare. înainte de a încerca să slu-jim vreodată în vederea vindecării, noi trebuie mai întâi să nerugăm pentru a obţine siguranţa, atât din partea lui Dumne-zeu cât şi a noastră personală, că ceea ce dorim este după voiaLui, şi nu a noastră. Prin rugăciune noi încercăm să punemvoia noastră în acord cu voia Lui şi să-I cerem lui Dumnezeusă cerceteze persoana care caută ajutorul Său. Prin rugăciunenoi ne mărturisim păcatul şi nevrednicia noastră, şi ceremputerea Sa pentru a putea înfrânge duşmanul în lupta careurmează. Fără o astfel de rugăciune pregătitoare noi nu vomavea nici o autoritate şi nici o putere. Apoi, la începutul servi-ciului de vindecare, ne rugăm pentru a cere prezenţa, putereaşi protecţia lui Dumnezeu.3

Pregătită în caz de urgenţăIstorisirea lui Gretchen este un exemplu în ceea ce priveşteeficienţa războiului spiritual în vindecare. Ea este o femeieplină de Duhul Sfânt, care timp de mai bine de zece ani şi-afăcut un obicei din a avea părtăşie cu Domnul în fiecaredimineaţă, obţinând ceea ce numeşte ea „mana zilnică". Dincitirea ei zilnică lua câte un verset asupra căruia medita încursul zilei şi pe care de obicei îl memora.într-o dimineaţă în care se grăbea în mod deosebit, şi-anotat pe o bucată de hârtie versetul care reprezenta „mana" eipentru ziua respectivă şi 1-a pus în portmoneu. Aproape că erasă-i scape startul în cursa de trei mile pe şosea, la care partici-pa şi soţul ei, Jack. Dar pe lajumătatea cursei, i s-a spus căjackavea probleme de respiraţie. Din experienţele trecute, ea şi-adat seama că era vorba despre un atac sever de astm.Jack a fost dus de urgenţă la secţia de reanimare a spitalu-lui, unde, după o oră de terapie intensivă, medicii au declarat3Kraft, 149.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 199că este la un pas de încetarea totală a respiraţiei. Moartea erao posibilitate deosebit de reală. „Aveam sentimentul că intruîn panică sau că mă apucă un plâns necontrolat în timp ceşedeam acolo", a povestit Gretchen. „Apoi, deodată mi-amadus aminte de mana mea din verset. Ce mi-a spus Dumnezeuîn dimineaţa aceea? Nu puteam să-mi amintesc! Am smulsîndată hârtia cu versetul din portmoneu şi am început să-1citesc cu voce tare..."îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.(Psalmul 91:16)„Atunci mi-am dat seama că am de ales", a spus ea, „să ascultde medic cu ştirea lui înspăimântătoare a unei «posibilemorţi» sau să cred şi să mă bazez pe Cuvântul lui Dumnezeu."A ales-o pe ultima. Mai întâi 1-a mustrat pe diavolul: „Satan,

ştiu că planul tău este să furi, să ucizi şi să prăpădeşti, dar nu-1vei avea pe soţul meu. Cuvântul lui Dumnezeu este adevăratpentru mine şi, de aceea, Jack va trăi şi va avea viaţă lungă.Refuz să dau crezare unei veşti rele."Apoi a început să-L laude şi să se închine lui Dumnezeu,chiar acolo în secţia de reanimare a spitalului. A continuat săproclame Cuvântul lui Dumnezeu asupra soţului său. Astăzi,nu numai că Jack trăieşte, dar şi lucrează ca instructor la oşcoală creştină, şi împreună cu Gretchen crede că se va bu-cura de o viaţă lungă.Suntem de acord cu Dr. Kraft când spune că cel ce lucreazăcu putere trebuie să înceapă aşa cum a început Isus - cuumplerea Duhului Sfânt (vezi Luca 3:22). El continuă şispune:Isus nu a făcut semne şi minuni înainte de acest momentdin viaţa Lui. Când S-a înălţat la cer, El le-a spus ucenicilorsă aştepte până Se va pogorî Duhul Sfânt peste ei şi vorprimi putere, ca numai după aceea să plece şi să slujeascăîn lucrarea Lui (Luca 24:49; Fapte 1:8). Asemenea lui Isus,ei nu trebuiau să facă semne şi minuni sau să mărturiseascădespre preocuparea plină de dragoste a lui Dumnezeu faţă200 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântde oameni, până când nu aveau să lucreze sub controluldeplin al Duhului Sfânt.4

Cum să tratezi durereaPână la urmă fiecare creştin ajunge să experimenteze înviaţa lui o anumită formă de Ghetsimani - boală, supărare,dezamăgire, trădare, lacrimi.Poate că Ghetsimani-ul tău este durerea. Dacă este aşa, tepoţi identifica cu prietena noastră, Marsha, care şi-a pierdutfiul de şaisprezece ani, pe nume Aaron. Deşi II cunoştea peDumnezeu şi puterea Duhului Său Sfânt, ea a trecut printr-operioadă dureroasă de cinci ani până să se refacă din nou. Eaîşi aminteşte de momentele pe care le-a experimentat:Imediat după moartea lui Aaron eram indiferentă. Cam du-pă şase săptămâni am ieşit din starea de şoc, şi tot greul înurma pierderii pe care am suferit-o a devenit mai apăsător.Pentru mine au fost necesare şase luni înainte ca să pot ac-ţiona din nou normal în lucrurile de fiecare zi, cum ar fifolosirea carnetului de cecuri.Soţul meu şi cu mine ne-am decis să ne acordăm un timpîn care să ne exprimăm durerea, indiferent cât va dura şisub ce formă o vom face. Dar ne-am hotărât să nu ne învi-novăţim unul pe celălalt. Am avut nevoie de prieteni care săstea aproape de mine. Dacă ai un prieten care să stea şi săte asculte, necazul încetează să mai fie atât de apăsător.După ce petreceam timp povestind despre fiul meu, vor-beam despre lucrurile lui Dumnezeu.De multe ori a trebuit să mustru duhul de autocompăti-mire care mă ataca. De asemenea, îl mustram pe diavolul

care profita de slăbiciunea mea emoţională. Mă trezeam ru-gându-mă ca starea noastră de durere, nesănătoasă, să nu-icopleşească şi pe ceilalţi membri din familia noastră, deoa-rece mai aveam în viaţă încă un fiu şi o fiică.4Kraft, 166.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 201La cea de-a cincea aniversare a morţii fiului nostru, amavut o viziune în care m-am văzut cum l-am aşezat pe Aaronla sânul Tatălui ceresc şi l-am lăsat acolo. Aceasta a însemnatîntrucâtva sfârşitul procesului de manifestare a durerii,într-o astfel de perioadă îndurerată se schimbă lucrurile întine: „creşti" până ajungi să vorbeşti. Eu am primit mângâ-iere din partea Domnului, dar pierderea fiului meu va fi în-totdeauna o realitate dureroasă în viaţa mea.Astăzi Marsha îi ajută pe alţi părinţi să depăşească perioade-le în care experimentează propriile lor dureri. Ea spune: „Nucontează de cât timp L-ai cunoscut pe Domnul, căci la vremede necaz trebuie să te încrezi în promisiunile Cuvântului Săuca să poţi trece prin propria-ţi vale."Cu toate că poate nu ai experimentat suferinţa la nivelul lacare a experimentat-o Marsha, s-ar putea că eşti îndurerată da-torită pierderii unei slujbe, a ruperii unei relaţii, sau pentru căte-a trădat un prieten, soţul, un copil sau unul dintre părinţi.Necazul este dureros, indiferent de sursa acestuia.Consilierul creştin, Dr. Larry Crabb, ne aminteşte: „Dezamă-girea este o realitate cronică pentru creştinii autoconştienţi."El merge mai departe şi spune: „Trebuie să recunoaştem do-rinţele inimii noastre. Trebuie să experimentăm dezamăgirilesufletului nostru. Numai atunci vom învăţa să pulsăm pentruDumnezeu, anticipând cu înflăcărare venirea Sa, când fiecaredorinţă a noastră va fi pentru totdeauna satisfăcută."5

în vremurile de durere merită să ştii că Isus Se identifică cutine, deoarece El a fost „un om al durerii, obişnuit cu suferinţa"(Isaia 53:3). Tu nu eşti singură. Dumnezeu nu te-a părăsit. Elvede sfârşitul încă de la început - o imagine mult mai largădecât eşti tu în stare să cuprinzi. Şi El va lucra în tine îndelun-gă răbdare, ajutându-te să te maturizezi în credinţă chiar şiatunci când nu înţelegi (vezi Iacov 1:4).Dr. Larry Crabb, Inside Out [Din interior în afară] (Colorado Springs, Cob.:Navpress, 1988), 88.202 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântCere-I Duhului Sfânt să-ţi dea mângâiere în durerea ta şi săte călăuzească după planul lui Dumnezeu pentru viitor. Une-ori trece o perioadă destul de lungă de timp între o promisiu-ne făcută de Dumnezeu şi împlinirea ei, dar El întotdeauna Seva ocupa de noi cu înţelepciune şi îndurare. Ai încredere înceasul lui Dumnezeu. Nu lăsa ca întârzierile aparente sau de-zamăgirile să te împiedice să crezi promisiunea Sa.Intervenţie îngereascăBineînţeles că intervenţia supranaturală poate să includămult mai multe manifestări decât vindecarea sau călăuzirea

spectaculoasă. Betty, mătuşa lui Quin, care are acum optzecide ani, umblă prin Duhul de aproape patruzeci de ani. înfiecare zi ea poartă un dialog neîntrerupt cu Dumnezeu, ade-sea rugându-se în alte limbi ore în şir.Văduvă de mai bine de trei decenii, mătuşa Betty a învăţatsă se bizuie pe Domnul aşa ca pe soţul ei. într-o zi, în timp ceconducea singură maşina pe o autostradă din sudulCaliforniei, i-a explodat radiatorul. A făcut câteva manevre cumaşina până a reuşit să oprească pe dreapta, şi a continuat săse roage prin Duhul. Apoi s-a rugat în limba engleză: „Doamne,trimite-mi ajutor!" Tocmai a terminat de rostit rugăciunea cuvoce tare, când un tânăr s-a oprit, i-a spus să-şi încuie maşina,să-şi ia portofelul şi să vină cu el. Având încredere că într-ade-văr Dumnezeu 1-a trimis, ea s-a urcat în maşină şi a mers împre-ună cu el până la un atelier de reparaţii auto din apropiereunde a putut să comande o camionetă care să-i remorchezemaşina. „M-am uitat după el ca să-i mulţumesc, dar dispăruse",i-a spus ea lui Quin. „Niciodată nu am pus la îndoială faptul căDumnezeu a fost Cel ce 1-a trimis. Ştii, eu mă încred în DuhulSfânt care Se roagă prin mine în fiecare zi."Conduc îngerii maşini pe autostrăzile din Los Angeles?Mătuşa Betty este ferm încredinţată că o fac!

Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 203Nu aşa cum au planificat eiDacă în umblarea ta cu Dumnezeu, atunci când ai avut în-credere şi te-ai rugat, El a intervenit în modul în care nu te-aiaşteptat, ai putea să crezi că El ştie care este cel mai bun lucrupentru tine? Cybil ne-a împărtăşit lecţia pe care a învăţat-o.La scurt timp după ce soţul ei, Doc, şi-a încheiat perioadade rezidenţiat în medicină, Cybil a adunat cele câteva lucruripe care le aveau şi împreună cu cei patru copii l-au urmat pecâmpul misionar din America Latină.„Am crezut că Domnul ne vrea să fim medici misionari. îiauzisem într-adevăr chemarea. în felul acesta am plecat. Acolounde ne-am stabilit nu existau nici un fel de facilităţi medicaleşi deoarece specialitatea lui Doc erau naşterile, el era foarteocupat. Mai făceam şi muncă de evanghelizare, încurajându-ipe oamenii locului să deschidă biserici în care nou convertiţiisă poată fi pregătiţi în continuare."Doc şi Cybil erau pe câmpul misionar doar de opt luni, cândpărinţii lui le-au făcut o vizită. Chiar a doua zi după ce au ajunsacolo, tatăl lui Doc a suferit un grav atac de inimă şi a murit.L-au dus înapoi în Statele Unite pentru a-1 înmormânta. Dupăce totul s-a încheiat, au încercat să se întoarcă pe câmpulmisionar, dar se părea că drumul era plin de obstacole.Ei nu doreau să renunţe ca nişte învinşi. Dar unde sămeargă? L-au rugat pe Dumnezeu ca să le dea un semn, unrăspuns.Răspunsul a venit curând, sub forma unei scrisori din partea

unui medic pe care îl cunoscuseră în timpul şederii în AmericaLatină. El îi avertiza că acolo era prea multă tulburare şi că eradestul de primejdios ca ei să se întoarcă. De fapt, punându-seîn situaţia lor, el insista că ei n-ar trebui să vină.Considerând că acesta este un semn din partea luiDumnezeu, Doc s-a stabilit în Statele Unite pentru a practicamedicina. După douăzeci de ani, el a reuşit să se întoarcă pemeleagurile unde petrecuseră doar opt luni de zile ca medicimisionari.204 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt„Dumnezeu a fost atât de bun că i-a îngăduit lui Doc să vadăcum câţiva băştinaşi au ajuns păstori şi lucrarea lui Dumnezeuprospera", ne-a spus Cybil. „De asemenea, el s-a bucurat să aflecă la scurt timp după plecarea noastră guvernul şi-a dat seamade nevoia de a construi clinici şi spitale pentru oamenii deacolo. Ba mai mult, el a auzit rapoarte frumoase despre cât deeficientă fusese scurta noastră şedere acolo. Ceasul luiDumnezeu nu se potriveşte întotdeauna cu al nostru, iarsarcinile Lui nu sunt întotdeauna uşoare. Dar privind în urmă,poţi vedea că uneori El te trimite într-un anumit loc doar pen-tru o perioadă scurtă de timp ca să duci la îndeplinire voiaLui, deşi s-ar putea să simţi că ai fost sub aşteptările luiDumnezeu sau că nu ţi-ai îndeplinit sarcina."Deseori intervenţia lui Dumnezeu nu este tocmai ceea ce neaşteptăm noi să fie. Uneori El ne surprinde cu evenimenteextraordinare, pe care Biblia le numeşte semne şi minuni.Semne şi minuniIn anul 1988, eu (Quin) am avut o experienţă uimitoarecând am participat în Seattle, la o întrunire de rugăciune aliderelor din lucrarea cu femeile. Eram vreo douăsprezecefemei adunate la rugăciune într-o cameră de hotel, când deo-dată camera a început să se zgâlţâie. Eu stăteam în picioare, cumâinile sprijinite de perete, rugându-mă şi strigând cătreDumnezeu în limbajul meu devoţional. Când m-am uitat înjur am văzut cum mobila se mişca pe podea.Carolyn, una din grupul nostru, a ridicat telefonul şi a sunatla recepţie. „Este cutremur de pământ?", a întrebat ea.„Camera noastră se clatină."„Bineînţeles că nu", a răspuns scurt recepţionerul. „Poate căvă aflaţi chiar lângă spălătorie şi maşinile fac să vibreze cameradumneavoastră."Eu şi Carolyn am ieşit afară să vedem dacă într-adevăr aşastau lucrurile. Camera noastră se afla între alte două camerede hotel şi nici vorbă să se învecineze cu spălătoria. Noi experi-.Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 205mentasem un eveniment similar cu cel relatat în Fapte 4:31:„După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erauadunaţi; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântullui Dumnezeu cu îndrăzneală."

Grupul nostru mijlocea pentru un eveniment care avea săînceapă în ziua următoare, numit Leadership 88 [Conducere88], şi la care aveau să se adune câteva sute de femei pentru ao auzi pe Joy Dawson vorbind despre calităţile unei lidere.Dacă ne-am gândit că a fost un lucru supranatural să se cu-tremure camera în timpul întâlnirii noastre de rugăciune - lu-cru de altfel adevărat - modul în care Dumnezeu ne-a cutre-murat pe cele mai multe dintre noi în timpul celor două zileşi jumătate care au urmat a fost şi mai miraculos. Auzindînvăţătura despre pocăinţă şi restaurarea relaţiilor, lidereleprincipalelor organizaţii au spălat picioarele liderelor din altegrupări mai mici. Pocăinţa şi iertarea au condus la vindecarearelaţiilor şi la promisiuni din partea liderelor că se vor sprijiniunele pe altele în rugăciune.în dimineaţa de după experienţa din camera noastră, unbărbat care stătea la hotel a abordat-o pe una dintre femeiledin grupul nostru şi i-a spus: „Aseară s-a întâmplat un lucruciudat - un perete al camerei mele s-a mişcat pur şi simplu."Am aflat că alături de „camera noastră de rugăciune" se aflatocmai camera lui. Acest fapt ne-a confirmat faptul că într-ade-văr experimentasem o revărsare supranaturală a puterii luiDumnezeu.Intervenţia biblică a lui DumnezeuBiblia este plină de relatări ale intervenţiei lui Dumnezeu înviaţa slujnicelor Sale atunci când a sosit vremea pentruîmplinirea planului Său. Gândiţi-vă la următoarele femei dinBiblie care au experimentat intervenţia miraculoasă a luiDumnezeu:• Ana a strigat către Dumnezeu şi El i-a tămăduit pântecelesterp pentru a-1 naşte pe Samuel, urmat apoi de alţi copii(vezi 1 Samuel 1-2).206 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt• Elisaveta, trecută de vârsta la care să mai poată avea copii, adat naştere lui Ioan Botezătorul, iar apoi a spus: „Iată cemi-a făcut Domnul când Şi-a aruncat ochii spre mine, casă-mi ia ocara dintre oameni" (Luca 1:1-25).• Credincioasa Ana, care se ruga de ani de zile în Templu, şi-avăzut împlinită dorinţa de a-L vedea pe Mesia înainte de amuri (vezi Luca 2:36-38).• O femeie gârbovă de optsprezece ani, stăpânită de un duhde neputinţă, a fost vindecată pe loc în momentul în careIsus a văzut-o în sinagogă într-o zi de Sabat. El Şi-a pusmâinile peste ea şi i-a zis: „Femeie, eşti dezlegată deneputinţa ta" (vezi Luca 13:10-17).• Văduva din Sarepta, care şi-a oferit uleiul şi făina pe care lemai avea pentru a-i face turte lui Ilie, a experimentat minu-nea înmulţirii, atunci când Dumnezeu a completat puţineleei rezerve astfel încât i-a ajuns pentru toată perioadaîndelungată de secetă (vezi 1 Regi 17:8-24).• Estera, Debora, Naomi, Măria şi Marta - toate L-au văzut pe

Dumnezeu intervenind pentru a-Şi realiza planul Său şiscopurile Sale.Desigur, Duhul Sfânt poate şi atrage cu Sine intervenţia supra-naturală a lui Dumnezeu, dar nu întotdeauna aşa cum ne-amputea aştepta.RUGĂCIUNEDoamne, ajută-mă să văd aşa cum vezi Tu, să vorbesc aşa cumvorbeşti Tu şi să acţionez aşa cum acţionezi Tu. Vreau să învăţ să măîncred în Tine ori de câte ori situaţia mea pare lipsită de orice speran-ţă. Aminteşte-mi că pentru mine, a declara despre ceva că este lipsit desperanţă, înseamnă a spune că am un Dumnezeu neputincios. Nimicnu este imposibil cu Tine. Tu eşti mai mare decât orice munte pe carel-aş putea întâlni.Mulţumesc pentru Duhul Tău cel Sfânt care este Mângâietorulmeu. Doamne, mângâie-mă şi însoţeşte-mă atunci când trec prin durere,Aşteptările noastre - intervenţia lui Dumnezeu / 207dezamăgire, trădare, necaz şi suferinţă. Ascunde-mă la adăpostularipilor Tale; numai acolo îmi voi căuta scăparea. Iţi mulţumesc cămă ajuţi să am încredere că Tu ai o perspectivă mai largă decât a meaasupra circumstanţelor din propria-mi viaţă. Eu aleg să arunc toategrijile, necazurile şi dezamăgirile mele asupra Ta, deoarece Tu însuţiTe îngrijeşti de mine. Ajută-mă să cedez în faţa intervenţiei Tale şi sălas la o parte aşteptările mele, dacă ele nu sunt după inima Ta. Mărog în Numele lui Isus. Amin.APLICAŢIE1. Evocă şi alte exemple din Biblie legate de intervenţia luiDumnezeu.2. Notează momentele din viaţa ta în care Dumnezeu intervenitpentru tine şi laudă-L pentru lucrările Sale supranaturale.3. Notează promisiunile pe care El ţi le-a făcut şi care nu s-auîmplinit încă. Unele pot fi anumite cuvinte speciale pe careţi le-a dat sau anumite versete biblice care ţi-au mişcatinima.

ZECE

Umblarea prin DuhulDacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.Galateni 5:25/l trăi o viaţă plină de Duhul înseamnă să te bazezi înl\ fiecare moment pe călăuzirea lăuntrică a Duhului Sfânt.Termenul în greacă pentru verbul a umbla din textul nostru în-seamnă literalmente „a umbla în pas cu". Este un „îndemn dea ţine pasul unul cu celălalt în supunerea inimii faţă de DuhulSfânt şi, prin urmare, un îndemn de a ţine pasul cu Hristos",scrie W. E. Vine.1

Cum poate învăţa o femeie să recunoască îndemnulDuhului Sfânt de a umbla pe calea pe care Dumnezeu a ales-opentru ea? Ce ar trebui să facă în fiecare zi pentru a pregătiterenul ca Duhul Sfânt să lucreze, şi care sunt capcanele carene împiedică să umblăm prin Duhul?Ori de câte ori ne gândim la cineva care a învăţat să umbleîn mod consecvent prin Duhul, ne vine în minte numele uneifemei remarcabile: Bobbye Byerly. Versetul următor o descrie

întru totul: „Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţăturiplăcute îi sunt pe limbă" (Proverbe 31:26).Viaţa lui Bobbye este astăzi o dovadă clară a faptului că eaumblă cu adevărat prin Duhul, plină de dragoste şi discernă-mânt, aducând vindecare multor femei îndurerate. Realitateaeste însă că odată a fost şi ea o femeie distrusă şi îndurerată.Născută de o mamă aflată într-un spital de boli mintale şipurtată din casă în casă pe vremea când a fost copil, la vârstaadolescenţei era deja căsătorită. După ce a dat naştere la treibăieţi, a avut grijă de o soacră pe jumătate invalidă, şi fiind%. E. Vine, Volumul 3, 195.209210 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântsoţia unui om ce părea cununat cu propria-i slujbă, a ajuns înpragul divorţului. Dar o întrebare ce i-a fost adresată în timpulunei călătorii cu avionul i-a schimbat direcţia.îl cunoaşteţi pe Isus al meu?„Ce vă frământă?", a întrebat-o japonezul care stătea în avionpe scaunul de alături.„O, nimic care Dumnezeu să nu poată rezolva", i-a răspunsBobbye. Ea ştia că răspunsul acesta era adevărat, dar nu şi pen-tru ea în momente ca acelea. Era în drum spre Houston undeavea să participe la înmormântarea tatălui său. Privind lung pefereastră, dincolo de nori, încerca să-şi elibereze mintea' deproblemele de acasă şi să se pregătească emoţional pentruaceastă întâlnire de familie unde urma să le vadă pe toate mă-tuşile care contribuiseră la creşterea ei.Bărbatul din Tokyo a insistat mai departe. în cele din urmăBobbye i-a spus că se află în drum spre înmormântarea tatăluiei. „Se vede că suferiţi", i-a zis el. „îl cunoaşteţi pe Isus al meu?"Bobbye şi-a aţintit din nou privirile pe fereastră, fără a puteasă-i dea măcar un răspuns. Dar întrebarea lui nu-i dădea pace.Iat-o acum, o femeie americancă ce fusese crescută toată via-ţa în biserică, fiind întrebată de un japonez dacă îl cunoaştepe Isus. Reuşind să-şi ascundă durerea, a participat la înmor-mântare şi apoi a zburat înapoi spre casă la New Jersey, dar în-trebarea aceea nu-i dădea pace.După şase săptămâni, când căsnicia ei se năruia şi îşi făceaplanuri serioase ca să-şi părăsească soţul, a mers totuşi să se în-tâlnească cu pastorul ei pentru o ultimă şedinţă de consiliere,în timpul discuţiei Bobbye a scăpat fără să vrea întrebarea careo frământa de câteva săptămâni: „îl cunosc eu pe Isus?"Făcând-o să înţeleagă că trebuie să găsească ea însăşirăspunsul, pastorul a lăsat-o să se gândească şi să mediteze însingurătate. în cele şase ore cât a stat închisă în acel birou albisericii, mult timp după plecarea pastorului, Bobbye a avut oexperienţă extraordinară cu Dumnezeul Cel viu. Nici pânăastăzi - treizeci şi patru de ani mai târziu - ea nu-şi poate expli-Umblarea prin Duhul / 211ca pe deplin ce s-a întâmplat acolo. Dar ştie că a ieşit dinîncăperea aceea cu siguranţa că Isus o iubea, că o iertase, o

spălase de păcate şi îi oferise o dragoste copleşitoare pe cares-o împărtăşească şi altora.„Eram în biserică de mult timp, dar până în momentul acelaîn care am fost atinsă de dragostea şi prezenţa lui Isus, eu nuL-am cunoscut pe El cu adevărat", a mărturisit ea. „Omul dinavion aruncase sămânţa care acum începea să încolţească."Minunea dragosteiPrima minune s-a întâmplat imediat ce a ajuns acasă înaceea după-amiază. S-a dus imediat la soacra ei pe jumătateinvalidă, pe nume Maggie, care trăia cu ei de nouă ani.„Mamă, te iubesc!", i-a spus Bobbye, aplecându-se peste patca s-o îmbrăţişeze pe Maggie.„Ştiu că mă iubeşti, dragă", a răspuns ea.„Nu, nu înţelegi", a insistat Bobbye. „Vreau să spun... că teiubesc cu adevărat!" De ani de zile Bobbye dădea vina pe soacraei pentru propria-i nefericire. Acum, îmbrăţişând-o şi lăsândca dragostea lui Isus să curgă prin ea spre Maggie, se simţeaaltfel. Bătrâna s-a ridicat din pat - ceea ce făcea destul de rar- şi i s-a alăturat lui Bobbye pentru a-1 întâmpina pe Jim, foarteuimit când s-a întors acasă de la serviciu.„In ziua aceea Domnul a vindecat relaţia dintre mine şiMaggie", a spus Bobbye. ,Jim s-a bucurat când i-am mărturisitcă vreau să rămân mai departe alături de el în căsnicie. Decând L-am lăsat pe Dumnezeu să mă transforme, El a binecu-vântat căsnicia noastră într-un mod deosebit. în loc să evadezşi să merg de capul meu, L-am găsit pe Isus, şi El m-a ajutat săumblu în dragoste. După un timp şi Jim L-a găsit pe Isus."Curând după aceea Bobbye a avut ocazia să-I mulţumeascălui Dumnezeu pentru o nouă minune. Mama ei, care de două-zeci şi şapte de ani era dependentă de droguri, de alcool, şi su-ferea de o boală mintală, a fost de asemenea vindecată. „Dupăce şi-a mărturisit păcatul, a fost eliberată, iar în următorii patru212 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântani cât a mai trăit ea a fost o femeie creştină minunată",povestea Bobbye.Cei trei fii L-au primit şi ei pe Domnul. între timp ea a avutparte de o altă experienţă - „Domnul m-a botezat cu DuhulSfânt şi am vorbit într-o limbă pe care nu o înţelegeam", a spusea. „Dar acesta nu era decât un nou pas care mă apropia maimult de Isus."Sămânţa aduce roadăAstăzi Bobbye este preşedinta naţională pentru StateleUnite a organizaţiei feminine Aglow International, şi totodatăslujeşte în cadrul Bordului director internaţional al acesteia.De asemenea, ea slujeşte ca lideră de rugăciune în echipa demijlocitori din cadrul proiectului Spiritual Warfare Network,lucrând în acelaşi timp şi cu alte câteva misiuni şi organizaţiide rugăciune.Bobbye a fost în ultimii ani pe cele şase continente, întâl-nind şi ajutând femei îndurerate.

Eu (Quin) am avut privilegiul să slujesc împreună cu ea înspitale, orfelinate şi în diferite biserici din Rusia, urmărind-ocum aplanează conflictele şi aduce reconciliere în rezervaţiilede americani indigeni, sau văzând-o cum mişcă inimile multorfemei din oraşele şi satele de pe tot cuprinsul ţării noastre.Atât eu, cât şi Ruthanne, am slujit în echipe de mijlocitori pecare Bobbye le-a condus în rugăciune în campaniile dinCoreea, Argentina, California şi Colorado.într-adevăr, sămânţa aruncată de un japonez în timpul uneicălătorii cu avionul a adus atâta roadă încât îi afectează pe miide oameni din întreaga lume.Care este secretul lui Bobbye? Disciplina ei de a petrecemult timp în odaia de rugăciune. Ore şi ore de rugăciune,laudă şi închinare, şi aşteptare înaintea Duhului Sfânt pentrucălăuzire în luarea unor decizii concrete. E ca şi cum fiecarerespiraţie ar fi o mare rugăciune - atât de aproape este Dom-nul ei. Exemplul ei ne inspiră tot mai mult să intrăm înprezenţa lui Dumnezeu prin laudă şi închinare.Umblarea prin Duhul / 213Ce înseamnă asta?Ce înseamnă să umbli prin Duhul? Pastorul DavidWilkerson de la Biserica Times Square din New York a dat unrăspuns foarte potrivit:Umblarea prin Duhul înseamnă o călăuzire detaliată, neobiş-nuită, şi decizii clare. Duhul Sfânt dă instrucţiuni categorice,clare şi detaliate tuturor celor ce umblă în El. Dacă umbliprin Duhul înseamnă că nu umbli în confuzie — deciziiletale nu sunt nişte decizii haotice.Primii creştini nu au umblat în confuzie. Ei au fostcălăuziţi de Duhul Sfânt în orice decizie, în orice mişcare,în orice acţiune! Duhul le vorbea şi le arăta drumul în oriceceas. Nu se lua nici o decizie fără să fie consultat şi El.Motoul Bisericii de-a lungul întregii perioade a NouluiTestament a fost: „Cine are urechi de auzit, să asculte ce arede spus Duhul."2

Profitând de ocazieA umbla prin Duhul înseamnă a fi mereu sensibil şi deschisla călăuzirea Duhului Sfânt în situaţiile de fiecare zi, chiar şi întimpul serviciului. Dawn este o asistentă plină de Duhul careurmăreşte ocaziile favorabile când poate să-şi împărtăşească înmod discret şi liniştit credinţa în faţa pacienţilor.într-o seară, în schimbul lui Dawn, Trina s-a internat în spitalca să nu piardă sarcina cu cel de-al treilea copil. Făcuse câtevacrize de vărsături şi se deshidratase. Dawn a primit sarcina să oajute să se instaleze în cameră şi să înceapă tratamentul.în timp ce despacheta valiza Trinei, Dawn a scos o Biblie pecare era scris cu litere mari Cartea şi a pus-o pe măsuţa de lângăpat. „Asta este şi cartea mea preferată", a spus ea zâmbind.2David Wilkerson, "What It Means to Walk in the Spirit" [„Ce înseamnă săumbli prin Duhul Sfânt"], Times Square Church Pulpit Series, August 15,1994, 1.

214 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt„A fost cartea mea preferată", a răspuns Trina posacă.„Poate că Dumnezeu îţi oferă timpul cât vei sta aici pentruodihnă şi recuperare ca să-1 petreci cu El ", i-a răspuns Dawn.„Da, poate", a spus Trina, privind pe fereastră.„Pot să mă rog pentru tine?", a întrebat-o Dawn, după ce i-acontrolat simptomele şi i-a completat fişa.„Bine", a încuviinţat Trina fără să arate vreun entuziasm.Dawn s-a rugat pentru vindecarea mamei şi a copilului - înspecial ca Trina să aibă destulă putere ca să poată purta sarci-na până la termen. „Doamne, în zilele care urmează, fă-Te decunoscut Trinei într-un mod plin de putere", a încheiat ea.După întâlnirea aceea scurtă Dawn a ieşit din schimb, iar pa-cienta şi asistenta nu s-au mai văzut una pe cealaltă.După şase ani de zile Trina a participat la o conferinţă a fe-meilor la care Quin era una dintre vorbitoare. Dawn se afla şiea acolo în calitate de parteneră de rugăciune a lui Quin şipentru a conduce închinarea de la începutul sesiunii.Mai târziu Trina s-a apropiat în fugă de Dawn. „Ţi-amrecunoscut vocea când ai început astăzi să cânţi!", a spus ea.„Tu eşti asistenta medicală care s-a rugat pentru mine ca să-mipot duce sarcina până la termen. Asta s-a întâmplat acum şaseani, iar astăzi avem o fată sănătoasă şi frumoasă."Dawn s-a uitat mirată la ea. „Dar ce-i cu tine? Precis că ţi s-aschimbat inima dacă participi la o asemenea conferinţă cu fe-meile creştine!"Trina le-a împărtăşit lui Dawn şi Quin ce s-a întâmplat înviaţa ei începând cu acea zi memorabilă. „După ce te-ai rugatcu mine şi ai plecat din cameră, eu mi-am rededicat viaţa luiDumnezeu", a spus ea. „I-am mărturisit că făcusem un marehaos în viaţa mea şi L-am rugat să mă ajute să fac ordine."„După ce am ajuns acasă de la spital am primit Duhul Sfânt,şi am încercat să trăiesc o viaţă evlavioasă înaintea soţului meu,Rick. El era cântăreţ profesionist şi cânta muzică rock-and-roll•prin baruri şi cluburi. înainte de-a avea experienţa aceea înspital, mă rugam: «Doamne, schimbă-1!» Insă după aceeam-am rugat: «Doamne, schimbă-mă!», şi am insistat înainteaUmblarea prin Duhul / 215lui Dumnezeu ca să-1 mântuiască pe Rick. în cele din urmă,într-o duminică seara, el s-a hotărât să vină cu mine la biserică."După un timp Rick 1-a întrebat pe unul din slujitorii bisericiice înseamnă să-L primeşti pe Domnul. îndată ce i s-a explicatpe înţelesul lui, şi-a predat viaţa lui Isus Hristos, împreună cuabilităţile sale muzicale. Astăzi el ajută lucrarea muzicală şi ti-neretul din biserica lor, şi a ajuns să fie pastor asociat cu normăîntreagă.„Dumnezeu a lucrat cu putere în viaţa mea şi în viaţa soţu-lui meu, după ce te-ai rugat cu mine în ziua aceea la spital", i-amărturisit Trina lui Dawn. ,Acum avem o viziune de a amenajanişte facilităţi în care să le ajutăm pe tinerele femei ce trec

prin situaţii de criză, iar Dumnezeu ne-a dat deja terenul pen-tru acest proiect."Răspunsuri miraculoase la rugăciuneNiciodată nu ştim ce sămânţă plantăm atunci când răspun-dem la îndemnurile Duhului Sfânt şi, de cele mai multe ori,nu cunoaştem rezultatul. Ce binecuvântare este atunci când Elne oferă posibilitatea să-1 întrezărim din când în când, aşa cuma făcut în cazul lui Dawn, pentru a ne încuraja să ascultăm încontinuare de vocea Lui în umblarea noastră prin Duhul.Astăzi Dawn lucrează în secţia de terapie neuro-intensivădintr-un spital, unde sunt internaţi numai pacienţi cu traumecauzate de focuri de armă, lovituri violente, accidente de ma-şină şi alte situaţii similare. Ori de câte ori rămâne singură înrezervă cu pacienţii ei cu afecţiuni neurologice, ea nu pierdeprilejul să se roage pentru fiecare din ei.„Mă rog cu voce tare şi le spun că Isus îi iubeşte şi a muritpentru ei; apoi le spun cum pot să-L primească pe Isus caMântuitor personal. Le zic: «Chiar dacă nu puteţi rosti cuvin-tele, în inima dumneavoastră puteţi să vorbiţi cu Dumnezeu şisă-I spuneţi că vreţi să-L acceptaţi pe Isus.» Auzul fiind cel dinurmă simţ care paralizează, ei mă pot auzi chiar şi atunci cândse pare că sunt în comă. De altfel eu vorbesc duhului lor,nivelul la care se dă răspunsul cel mai important."

L216 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântUnul dintre ultimii pacienţi ai lui Dawn a fost o mamă sin-gură, în vârstă de douăzeci şi trei de ani, care suferise un acci-dent de maşină frontal în timp ce mergea la serviciu. Când afost internată la secţia de terapie intensivă a lui Dawn, prezen-ta răni craniene şi multiple alte leziuni. Era într-o stare critică,cu hemoragie foarte puternică.„Certificatul ei de deces fusese deja scris şi aştepta să fiesemnat de medicul legist", a povestit Dawn. „Doi membricredincioşi ai familiei ei, doi capelani şi cu mine ne-am strânsîn jurul patului ei, ne-am pus mâinile peste ea şi ne-am rugatca să fie vindecată."Femeia nu a murit, aşa cum se aşteptau medicii, dar a rămasîn continuare într-o stare critică. în zilele următoare s-au pusîn alertă şi alte grupuri de rugăciune şi mijlocitori.„De câte ori aveam ocazia intram în camera ei şi rosteamCuvântul lui Dumnezeu pentru ea: «Trăieşte, nu muri! Vei trăica să vezi bunătatea lui Dumnezeu pe pământul celor vii!»Mama ei mi-a spus că era creştină."După trei săptămâni femeia a fost mutată de la secţia de tera-pie intensivă la reabilitare. Hemoragia îi încetase, iar creierul

nu mai prezenta nici o infiamaţie. A fost supusă unei terapii dereabilitare pentru a-şi recăpăta forţa musculară şi pentru aînvăţa din nou să umble. Dar faptul că a rămas în viaţă a fosto minune care a venit ca răspuns la rugăciune.„Deşi munca pe care o fac mă epuizează emoţional şi fizic,eu cred totuşi că sunt un răspuns la rugăciunile cuiva - poateo soţie sau un soţ, o mamă sau o bunică - atunci când sunt înstare să slujesc unui pacient", ne-a împărtăşit Dawn. „Bine-înţeles că nu întotdeauna se întâmplă ca răspunsul la rugă-ciune să fie însănătoşirea; uneori sunt de faţă când pacienţiitrec din viaţa aceasta. S-ar putea ca eu să fiu ultimul om caresă-i ţină de mână sau să le spună câteva cuvinte de mângâiere.Ştiu că deocamdată acesta e locul în care mă vrea Dumnezeu."A. B. Simpson a scris:Dacă umblăm prin Duhul, trebuie să-L ascultăm atuncicând ne vorbeşte... Dacă vom sta liniştiţi şi vom înăbuşi pro-Umblarea prin Duhul / 217priile noastre impulsuri şi dorinţe stringente, şi dacă vommerge înaintea Lui cu o inimă supusă pentru a face voia Luişi a accepta călăuzirea Lui, atunci vom cunoaşte care estecalea Sa. (vezi Psalmul 25:9)...Să fim sensibili la atingerea Sa, receptivi la şoapta Sa,ascultători de poruncile Sale, şi în stare să spunem oricând:„Tatăl nu m-a lăsat singur, pentru că totdeauna fac ce-I esteplăcut" (Ioan 8:29b).3

Dependentă de Duhul Sfântîntâmplarea lui Mary Elizabeth ilustrează modul în care omamă a cinci copii a reuşit să treacă de la stadiul înfrângeriitacite la cel al unei trăiri în dependenţă totală de călăuzireaDuhului Sfânt. Ea povesteşte cu propriile sale cuvinte:De-a lungul anilor mi-am dat seama că dacă am un cuvântdin partea Domnului - fie din Biblie, fie un cuvânt pe careEl mi-1 pune pe inimă - pot să ies biruitoare aproape dinorice situaţie.Am cinci copii, între care şi doi gemeni. Deoarece îmifăceam probleme cum să le asigur o pregătire universitară,mi-am pus de gând să mă întorc la cariera mea de asistentămedicală pentru a putea plăti taxele ridicate de şcolarizare.Lucrasem ca asistentă medicală timp de patru ani înainte dea se naşte primul copil, însă ori de câte ori mă hotărâm sămă întorc la serviciu, mă pomeneam că sunt din nou însăr-cinată. Atunci mi-am propus să aştept până ce primul copilva trebui să meargă la colegiu ca să mă întorc la lucru.Pe măsură ce se apropia vremea aceea, L-am căutat într-ozi pe Domnul. El mi-a vorbit foarte clar, spunându-mi să-Iîncredinţez Lui această dorinţă de a-mi urma cariera de asis-A. B. Simpson, "Walking in the Spirit" [„Umblarea prin Duhul"], Herald ofHis Corning, February 1995,5. [Material preluat din cartea lui A. B.Simpson, The Gentle Love of the Holy Spirit [Dragostea tandră a Duhului Sfânt](Câmp Hill Pa.: Christian Publications, 1983).]218 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt

tentă medicală, iar eu să stau acasă ca să fiu mamă pentrucopiii mei şi să-i port mereu în rugăciune. El mi-a arătat căfiecare copil are o chemare specială şi că doreşte ca eu să-iînvăţ şi să mă rog pentru ca ei să se încadreze întru totul înplanul Său. Dumnezeu mi-a spus că dacă voi face acest lu-cru, El Se va îngriji de toate resursele necesare ca ei să poatămerge la colegiu.Nu pot spune că am fost încântată să accept acest cuvânt;era o mare decepţie să renunţ la cariera mea de asistentămedicală. Dar după câteva zile în care m-am necăjit şi amstat îmbufnată, în cele din urmă am fost de acord să ascultde cuvântul Său. In câteva luni mi-a dispărut dorul înfocatpentru cariera medicală. Acum nu-mi mai doream nimicaltceva decât să stau acasă, să mă rog pentru copiii mei şi să-iînvăţ tot ce puteam despre Cuvântul lui Dumnezeu.In ultimul an de liceu al fiicei mele celei mai mari am în-ceput să ne interesăm de colegii şi să-L rugăm pe Domnulsă ne arate care este voia Lui în privinţa aceasta. Cu toate căfinanciar părea imposibil, ea s-a decis pentru un colegiucreştin care să o ajute să se pregătească pentru a-şi împlinivisul ei de a fi misionară în alte ţări. Putea beneficia de oanumită sponsorizare, dar totuşi mai rămânea de plătit osumă de 4.300 de dolari în câteva săptămâni.Ştiam că Dumnezeu a promis că Se va îngriji de toate, iar Elrămâne întotdeauna credincios Cuvântului Său, dar parcăfurtuni de îndoială şi vinovăţie au început să se dezlănţuieîn jurul meu. Abia ne ajungeau banii pentru cumpărăturileuzuale, darmite pentru cursurile ei de la colegiu. Fiica meaera din ce în ce mai frustrată şi necăjită din cauza asta -întrebându-se dacă într-adevăr am auzit întocmai voceaDomnului. Mă retrăgeam deseori în camera mea ca să-L cautpe Domnul, să citesc încă o dată Cuvântul pe care mi-1 dă-duse cu câţiva ani înainte, şi să încerc să-mi recapăt puterilepentru bătălie. însă ştiam că Dumnezeu îmi vorbise.Cam cu zece zile înainte de a ne porni la drum ca s-o du-cem pe fiica noastră la colegiu, soţul meu a avut un accident.Umblarea prin Duhul / 219Era prea de tot să facem o călătorie aşa lungă cu maşinalovită, iar banii de la compania de asigurări erau prea puţinipentru a ne cumpăra o maşină nouă. Imaginea părea de-adreptul întunecată, dar am avut prieteni credincioşi care austat alături de mine în rugăciune în timp ce eu continuamsă mă încred în Cuvântul pe care mi 1-a dat Dumnezeu.După câteva zile am aflat că fiica noastră a câştigat o bursăşcolară de 4.300 de dolari pentru primul an de colegiu.Exact suma de bani care ne lipsea a fost trimisă direct lacolegiu. Apoi am aflat că compania de asigurări a persoaneicare ne-a lovit maşina a decis să acopere cheltuielile deînchiriere a unui microbuz ca s-o putem astfel duce pe fiicanoastră la colegiu. Fiecare nevoie a fost acoperită.

De atunci am avut trei copii la colegiu în acelaşi timp, iarDumnezeu a purtat fiecăruia de grijă cu credincioşie petoată perioada în care ei s-au pregătit ca să-I slujească în lu-crarea de misiune. Dumnezeu îşi împlineşte Cuvântul Său,şi ştiu că El Se va îngriji şi de ultimii doi copii ai mei atuncicând va veni vremea să meargă la colegiu.încrede-te în promisiunile lui DumnezeuPentru Mary Elizabeth, cuvântul primit din partea IviiDumnezeu a însemnat să renunţe la propriile-i idei în ce pri-veşte educaţia copiilor şi apoi să-şi păstreze încrederea fermăcă promisiunile lui Dumnezeu erau „Da" şi „Amin", atât pen-tru ea cât şi pentru familia ei.Atunci când a primit pentru prima oară îndemnul DuhuluiSfânt de a renunţa la dorinţa ei referitoare la cariera de asis-tentă medicală, i-a luat ceva timp ca să se obişnuiască cu ideea.Pe urmă Cuvântul a fost pus la încercare.Ar fi fost atât de simplu să spună: „Precis că nu am auzit ni-mic din partea lui Dumnezeu - am avut doar impresia că aud.Mai bine m-aş apuca de treabă şi să văd cum aş putea să împru-mut banii de care am nevoie, sau pur şi simplu să muncesc casă-i câştig." Dar Mary Elizabeth trăia şi umbla prin Duhul Sfânt220 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântzi de zi, bazându-se pe călăuzirea lăuntrică a Duhului Sfânt. Eas-a ţinut ferm de promisiunile lui Dumnezeu, iar El le-aîmplinit cu credincioşie.Dumnezeu deschide uşiLa şase luni după ce Mărie a primit botezul Duhului Sfânt,a simţit un îndemn puternic din partea Duhului de a se înscriela o anumită şcoală biblică dintr-un alt stat. Deşi nu avea banipuşi deoparte, s-a simţit îndrumată să completeze formularelede înscriere şi să se încreadă în Dumnezeu că El va deschideuşile necesare dacă aceasta era voia Sa. După ce a completat unformular şi-a dat seama că i se pretinde şi un examen medical.L-a căutat pe un doctor de la spitalul unde a lucrat şi i-a ce-rut să-i facă examinarea medicală, explicându-i de ce are ne-voie de ea. „Vă rog să nu pomeniţi nimănui că vreau să mergla o şcoală biblică", l-a rugat ea. „S-ar putea să nu fiu acceptatăşi în cazul acesta nu-mi pot permite să-mi pierd slujba."El s-a uitat la ea şi i-a spus: „Mărie, dacă vei intra, eu îţi voiplăti taxele de şcolarizare, indiferent cât va dura şcoala." A fostacceptată! El i-a plătit toate taxele şcolare, mai puţin mânca-rea, timp de doi ani de zile.„Dumnezeu mi-a dat un cuvânt de cunoaştere a faptului căacest medic a avut o chemare în viaţa lui pe care nu a împli-nit-o niciodată", ne-a spus Mărie. „Sunt convinsă că el a crezutcă va reuşi să satisfacă cumva chemarea lui Dumnezeu dacăîmi va plăti şcoala în care să mă pregătesc pentru lucrarea deslujire. De fapt, el era un creştin care îşi abandonase credinţa.Dar acesta a fost modul folosit de Dumnezeu pentru a-mi ofericeea ce aveam nevoie pentru a urma şcoala biblică."

Uneori călăuzirea lui Dumnezeueste subtilăUneori suntem călăuzite de Duhul Sfânt şi nici măcar nu nedăm seama de acest lucru la momentul respectiv. Gândeşte-teUmblarea prin Duhul / 221de câte ori ai avut în viaţa ta o astfel de experienţă. Ţi-ai văzutde viaţa ta cotidiană - care câteodată pare atât de monotonă -urmând cu credincioşie disciplina de fiecare zi. Pe urmă,bang! Dumnezeu intervine în mod supranatural şi într-o bunăzi ajungi să-ţi dai seama că Dumnezeu a realizat în viaţa talucrul acela extraordinar pentru care ţi-ai pus încrederea înEl.Uneori când ai cerut ceva - ca de exemplu să-ţi schimbi ten-dinţa de a te îngrijora pentru că nu ai o atitudine de încrederesimplă - poate fi necesară o criză ca să-ţi dai seama că El în-tr-adevăr ţi-a dat ce ai cerut. Iată de ce este bine să cerem înfiecare zi ca Duhul Sfânt să ne călăuzească gândurile şi faptelenoastre. Biblia spune: „Domnul întăreşte (rânduieşte - în ver-siunea New King James) paşii omului când îi place calea lui"(Psalmul 37:23).De multe ori când ne rugăm împreună, eu (Quin) şi soţulmeu Ii amintim Domnului de versetul acesta şi apoi adăugăm:„Doamne, Te rugăm, şi aşteptăm să ne rânduieşti astăzi paşiinoştri. Iţi mulţumim."Alte modalităţi de călăuziredin partea Duhului SfântCu cât umbli mai mult prin Duhul, cu atât vei ajunge să-Lcunoşti într-un mod mai intim pe Dumnezeu. în timp ce stu-diezi Biblia, El poate să te lumineze prin Duhul Sfânt înprivinţa anumitor lucruri pe care vrea să le faci. Este vorbadespre lucruri legate de umblarea ta cu El şi la care poate cănici nu te-ai gândit, cum ar fi:1. Să proclami Cuvântul lui Dumnezeu în vecini sau atuncicând ieşi la plimbare în vecinătatea casei tale. Cuvântul luiDumnezeu nu se va întoarce fără rod. (vezi Ieremia 3:12,11:6; Isaia 55:11, 61:1)2. Să posteşti. Vor exista momente în umblarea ta prin Duhulcând vei dori să te abţii de la mâncare. Isus a spus „când"

222 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântpostiţi, nu „dacă" postiţi, în contextul învăţăturii desprepost (vezi Matei 6). Zilele de post pot aduce răspunsuri larugăciune, îndrumare din partea lui Dumnezeu, strategiepentru război, o nouă revelaţie a Scripturii, o umblare maiapropiată de Domnul, o umilire a eului, vindecare a trupu-lui, a minţii şi a emoţiilor, şi eliberare de duhurile răutăţii.Dacă ai probleme medicale s-ar putea să fie nevoie să ţii unpost temperat sau parţial. Unii mijlocitori cred că în timpulpostului este folositor să se retragă într-un loc intim pentrurugăciune.

3. Să plângi câteodată atunci când mijloceşti intens pentrucineva anume. Plânsul poate fi determinat de un spirit deidentificare sau zdrobire din partea celui care se roagă, saupoate apărea în momentele de adâncă pocăinţă.Găsirea unui echilibruUmblarea prin Duhul Sfânt presupune în acelaşi timpgăsirea unui echilibru fin între muncă, odihnă, închinare şirecreere. In cartea sa The Rhythm of Life [Ritmul vieţii], RichardExley îi încurajează pe creştini să-şi stabilească priorităţile înviaţă având o perspectivă corectă asupra acestor patru domenii.O muncă semnificativă oferă scop şi înţeles vieţilor noastre.Totuşi, fără o odihnă corespunzătoare, chiar şi munca cre-ativă sau cea spirituală devine obositoare. Munca fără odih-nă are drept rezultat inevitabil epuizarea. Aşadar la ciclulmuncă/odihnă trebuie adăugate închinarea şi recreereapentru a trăi o viaţă din abundenţă. Odihna reface vitalita-tea noastră fizică şi reînnoieşte forţele noastre emoţionale.In solitudinea odihnei noi uităm pentru o vreme de lumea•înconjurătoare, cu solicitările ei apăsătoare, şi ne aducemaminte cine suntem. închinarea merge un pas mai departe,dându-ne posibilitatea să uităm pentru o vreme de noiînşine şi să ne aducem aminte cine este Dumnezeu. Ea oferăo perspectivă corectă asupra tuturor lucrurilor... UltimulUmblarea prin Duhul / 223element din ritmul vieţii este recreerea. Aceasta te descarcăde tensiune şi-ţi oferă un echilibru al întregii vieţi. Conformproiectului divin, noi avem nevoie de toate acestea şiignorăm acest ritm al vieţii pe riscul nostru.4

Găsirea unui echilibru constituie o provocare pentru femeileocupate, însă noi vă încurajăm să vă faceţi un inventar. CereţiDuhului Sfânt să vă ajute să puteţi echilibra timpul de muncăcu cel de odihnă, de închinare şi de recreere.Una dintre prietenele noastre, o slujitoare care călătoreştemult, a plecat de curând într-un loc ca să postească şi să cautecălăuzirea lui Dumnezeu. Ea a povestit că în primele trei zilenu a făcut altceva decât să doarmă şi să stea în tăcere înainteaDomnului. Nici nu şi-a dat seama cât era de epuizată, pânăcând nu s-a liniştit. A învăţat din nou să se recreeze, făcândplimbări în jurul fermei pe care o vizita, urmărind căprioareleşi iepurii sălbatici şi bucurându-se de creaţia lui Dumnezeu.Ajunsese să fie atât de absorbită de muncă, încât neglijase purşi simplu odihna şi recreerea.Este posibil într-adevărca Dumnezeu să-mi vorbească?Dumnezeu s-a folosit de prietena noastră, Beth Alves, pen-tru a le învăţa pe sute de luptătoare spirituale cum să pleceurechea la vocea lui Dumnezeu. In cartea ei, The MightyWarrior [Luptătorul puternic], ea spune:Apropierea de Domnul deschide uşa pentru ca El să intre înpărtăşie şi să comunice cu tine... Domnul îţi vorbeşte prin

persoana Duhului Sfânt (Ezechiel 36:27; Ioan 14:16-17)....O modalitate prin care poţi să afli dacă auzi într-adevărvocea Duhului Sfânt este să utilizezi următorul test: Voceaaceasta te conduce cu blândeţe într-o anumită direcţie, sau4Richard Exley, The Rhythm of Life [Ritmul vieţii] (Tulsa, Okla.: HarrisonHouse, 1987), 107-08.224 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânteste autoritară şi aspră? Vocea lui Dumnezeu te călăuzeşte şite încurajează blând, dându-ţi speranţă (Psalmul 18:35;Isaia 40:11; Iacov 3:17). DUMNEZEU TE CONDUCE,SATAN TE ÎMPINGE (Ioan 10:4). Dumnezeu te convinge,Satan te condamnă şi te învinuieşte (Psalmul 8:1-2).Dumnezeu te îndeamnă, Satan te târăşte după sine. Atuncicând vorbeşte, Dumnezeu nu foloseşte frica pentru a temotiva. Dacă te cuprinde frica înseamnă că duşmanul estecel care îţi vorbeşte, şi nu Dumnezeu (2 Timotei 1:7).5

Beth ne oferă câteva indicaţii referitoare la modul în care săascultăm vocea lui Dumnezeu:• Redu la tăcere vocea duşmanului.• Supune-ţi voinţa şi raţiunea Duhului Sfânt.• Lasă deoparte problemele tale.• Acordă întreaga ta atenţie Cuvântului lui Dumnezeu.• Nu vorbi prea mult.• Notează pe hârtie. (Duhul Domnului îţi poate vorbi prinintermediul impresiilor sau imaginilor din mintea ta. Cândse întâmplă aşa ceva, notează-le pe hârtie.)• Nu căuta argumente în mintea ta.• Aşteaptă înaintea Domnului, ca El să-ţi dea tălmăcirea.• Nu o lua înaintea Duhului Sfânt şi nici nu rămâne în urmă.• Duhul Sfânt vorbeşte uneori prin muzică. Fă-ţi un obiceidin a asculta muzică creştină care să te apropie deDumnezeu.• Acordă atenţie visurilor tale. Notează-le. Nu toate visurilesunt de la Dumnezeu.• Nu-ţi fie frică de tăcere. Nu te necăji dacă nu auzi nimiccând te rogi. Poate că Duhul Sfânt vrea pur şi simplu să teînchini lui Dumnezeu.6

Elizabeth Alves, The Mighty Warrior: A Guide to Effective Prayer [Luptătorul pu-ternic: Un ghid pentru rugăciunea eficientă] (Bulverde, Tex.: IntercessorsInternational, 1992), 69-70.6Alves, 74-77.Umblarea prin Duhul / 225întâlniri planificate de DumnezeuCât de mult doreşte Dumnezeu să umblăm zi de zi în armo-nie cu planurile şi scopurile Sale pentru viaţa noastră! Dar nuputem face acest lucru în mod eficient decât dacă avem o re-laţie intimă cu El. Dacă nu-L cunoaştem îndeajuns pentru a-Irecunoaşte vocea, nu putem realmente comunica cu El. în ur-mătorul pasaj biblic Isus Se compară pe Sine cu un păstor, iarpe noi ne compară cu oile sale:El [păstorul] îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară dinstaul. După ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile

merg după el, pentru că îi cunosc glasul. Nu merg delocdupă un străin, ci fug de el, pentru că nu cunosc glasul străi-nilor. (Ioan 10:3b-5)Femeile obişnuite, aşa cum suntem noi, pot fi călăuzite ne-încetat de Duhul Sfânt numai dacă lăsăm ca El să fie farulnostru călăuzitor. Mătuşa mea (a lui Quin), Betty, îl laudăîntotdeauna pe Domnul cu voce tare. „Mulţumesc, Isuse, pen-tru acest loc de parcare", spune ea. „Mulţumesc, Isuse, că airărit traficul din faţa mea ca să nu fiu nevoită să conduc prinaglomeraţie. Mulţumesc, Isuse, că astăzi îmi vei arăta de undepot să cumpăr aţă ca să fac pături mici de copii pentru mamelenecăsătorite."Ieri, de exemplu, mătuşa Betty a simţit că Domnul oîndeamnă să meargă la un magazin anume pentru a cumpăranişte aţă. Când s-a interesat despre un anumit tip de aţă decare avea nevoie, vânzătorul i-a spus că magazinul acela nuţine aşa ceva. Dar o altă clientă ce stătea alături a auzit con-versaţia. „Am eu ceva mai multă aţă exact din aceea pe care aţidescris-o", i-a spus ea mătuşii Betty. „Aveţi aici numărul meude telefon. Sunaţi-mă şi am să v-o dau - pe gratis. Mă bucur căfaceţi astfel de pături pentru mamele necăsătorite. Eu lucrezpentru salvarea copiilor de la avort."„Asta a fost o întâlnire planificată de Dumnezeu!", mi-a spusmătuşa Betty când am vorbit cu ea la telefon. „Domnul îmi226 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântcălăuzeşte paşii în fiecare zi, deoarece îi cer să facă acest lucru.De când sunt singură vorbesc mereu cu Dumnezeu. îmi petrectimpul lăudându-L pe El, în loc să mă gândesc la durerile şisuferinţele mele. Ba mai mult, mă aştept ca El să-mipregătească şi în continuare astfel de întâlniri divine, aşa cuma făcut-o în magazinul de textile."Dumnezeu poate face totulPat, o tânără necăsătorită, crede la fel de mult ca mătuşaBetty că Dumnezeu poate face totul. Ea nu uită nici într-o zisă-I spună lui Dumnezeu acest lucru. Nu demult, după ce asimţit că Domnul o îndeamnă să-şi cumpere o casă, agentul eiimobiliar n-a reuşit să găsească nimic în limita banilor pe careputea să-i obţină. Pat trecuse deja de procedurile de obţinerea unui împrumut din bancă, dar nu avea nici o casă pe care săo cumpere:„Doamne, tu ai undeva o casă pregătită pentru mine", i-aspus ea într-o zi lui Dumnezeu în rugăciune. „Eu am obosit sămai caut. Tu poţi face totul, de aceea mă încred în Tine că îmivei găsi una."La scurt timp, în magazinul de mobilă unde lucra Pat aintrat o clientă care dorea să se uite la canapele. A intrat învorbă cu Pat şi, printre altele, i-a spus că şi-a pus casa în vân-zare. Atunci Pat a cerut mai multe detalii despre casă şi a fostentuziasmată să afle că clienta sa era creştină. Femeia a insistatsă meargă şi să vadă casa pe care tocmai o pusese în vânzare.

„Am ţinut să-i spun că mi se părea mult prea scumpă", ne-apovestit Pat. „însă, după câteva zile am aranjat cu agentul meuimobiliar şi cu alte cinci prietene de rugăciune să vină îm-preună cu mine să examinăm casa. Cum am intrat în casă şiam văzut pardoseala de marmură, cele trei dormitoare, douăcamere de zi spaţioase, o curte mare şi culorile care s-ar fipotrivit cu mobila mea, am ştiut dintr-o dată că aceasta estecasa. Era tocmai potrivită pentru a primi în ea grupul de rugă-ciune şi pe toţi cei ce se adunau la studiu biblic."Umblarea prin Duhul / 227„Să oferim un preţ", a sugerat agentul. Pat şi prietenele eis-au rugat, iar una dintre ele a propus ca ofertă aceeaşi sumăde bani la care se gândea şi agentul. „Doamne, dacă Tu vrei săam această casă, va trebui să faci ca oferta să fie acceptată", I-aspus Pat lui Dumnezeu. „Nu pot plăti mai mult decât suma pecare mi-ai arătat-o."Nu numai că oferta a fost acceptată, dar exact la o săptămâ-nă după ce clienta i-a spus lui Pat despre casă, ea a şi semnatcontractul de cumpărare. Mai mult, data la care expira contra-ctul de închiriere a apartamentului unde locuia Pat coincideacu data la care proprietarul casei trebuia să se mute.Nu lăsa să-ţi scapeaceastă aventură„Unul dintre lucrurile neobişnuite este că timp de doi anide zile am condus maşina în sus şi în jos pe strada aceea cândmergeam şi veneam de la serviciu, rugându-mă întotdeauna înalte limbi", a spus Pat. „Niciodată nu mi-am imaginat că aşputea să locuiesc pe o astfel de stradă şi într-o astfel de casă.Nici nu am ştiut pentru ce mă rog atunci când mă rugam prinDuhul în toate dimineţile acelea - simţeam doar că mijloceampentru ceva care era după voia lui Dumnezeu. Un lucru uimi-tor în acest sens este că femeia de la care am cumpărat casafusese proprietara câtorva clinici de avort din localitate. DarL-a primit pe Hristos, s-a descotorosit de clinici, iar acum îlslujeşte pe Domnul. Ea se ruga să vină un creştin să-i cumperecasa şi să o folosească pentru gloria lui Dumnezeu. Prinmijlocirea noastră am creat posibilitatea ca Dumnezeu să neprogrameze o întâlnire divină, la ceasul hotărât de El."Acum, că are casa ei, mulţi oameni vin aici pentru învăţă-tură, închinare, părtăşie creştină şi slujire. Din contactele per-sonale pe care le avem cu ea, ştim că prietena noastră Patumblă cu adevărat prin Duhul, şi petrece timp cantitativ şi cali-tativ cu însuşi Mângâietorul.Noi suntem de acord cu sfatul lui David Wilkerson:228 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAcordă mult timp de calitate pentru comuniunea cu DuhulSfânt. El nu vorbeşte celui care se grăbeşte. Tot ce pretindeCuvântul lui Dumnezeu este să stăm în aşteptare înainteaLui!... Aşteaptă cu răbdare. Caută-L pe Domnul şi vino culaude înaintea Lui. Exercită-ţi autoritatea asupra oricărei

alte voci care îţi şopteşte anumite gânduri. Crede din toatăinima că Duhul Sfânt este mai mare decât aceste voci, şi căEl nu te va lăsa să fii înşelat sau orbit. Pune-ţi de gând să-Lcâştigi pe Dumnezeu de partea ta, aşa cum a făcut Iacov - şinu-L lăsa să plece până nu te binecuvântează!^Dacă vrem să umblăm prin Duhul, atunci vom învăţa să-Irecunoaştem vocea cu precizie şi să-I ascultăm îndrumările.Iar pentru aceasta vom fi gata să petrecem oricât de mult timpîn prezenţa Lui. Umblarea prin Duhul Sfânt este o aventurăcare nu trebuie să-ţi scape!RUGĂCIUNEIţi mulţumesc, Doamne, pentru darul Duhului Sfânt care mă împu-terniceşte să umblu victorioasă prin dificultăţile vieţii. Te rog iartă-măori de câte ori nu am avut răbdarea să aştept îndrumarea Ta şi ampăşit prin puterile mele. Iţi mulţumesc pentru credincioşia cu care îmirăscumperi greşelile. Doamne, ajută-mă să mă detaşez de zgomotul lu-mii, al firii pământeşti şi al diavolului, şi să ascult vocea Ta ceablândă şi liniştită. Vorbeşte-mi prin Duhul Tău Cel Sfânt şi condu-măpe cale, călăuzindu-mă spre întâlnirile divine programate de Tine.Mă rog ca umblarea şi vorbirea mea să Iţi aducă slavă şi cinste. InNumele lui Isus mă rog. Amin.Wilkerson, 4.

UNSPKEZtCE

Evitarea capcanelorŞtiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voilupi răpitori care nu vor cruţa turma; şi se vor scula dinmijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri strică-cioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceeavegheaţi...(Un fragment din cuvântarea de despărţire adresată dePavel prezbiterilor din Efes)Fapte 20:29-31 aDacă umblarea noastră plină de Duhul Sfânt împreunăcu Domnul o asemănăm cu o călătorie, atunci am dadovadă de înţelepciune dacă am căuta să aflăm din timp caresunt posibilele capcane peste care am putea da. NoulTestament cuprinde nenumărate avertismente împotrivaînşelăciunii, mândriei, lăcomiei, lipsei de iertare, motivaţiilorgreşite, egoismului, neascultării şi a multor alte curse de caresă ne ferim.Cuvântarea de despărţire adresată de Pavel prezbiterilor dinEfes, din Fapte 20:17-35, se axează în principal pe înşelătoriaşi dezordinea care vor face ravagii în biserică după plecarealui. Versiunea Spirit-Filled Life Bible [Biblia pentru o viaţă plină deDuhul] spune că acest discurs, în forma sa scrisă, „a devenit uncuvânt permanent de avertizare şi învăţătură pentru toatebisericile dintre neamuri pe care le înfiinţase Pavel."1

Fiecare dintre noi poate să cadă în capcane. Scriptura nespune: „Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia seama sănu cadă!" (1 Corinteni 10:12). însă dacă rămânem sensibili laşoapta Duhului Sfânt, El este credincios să ne avertizeze cu

privire la capcanele care se ascund pe cărarea noastră.229230 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântIdentificarea capcanelorîn tot timpul cât am călătorit, am predat şi ne-ara rugat îm-preună cu mii de femei aparţinând diferitelor culturi, noi amidentificat câteva dintre capcanele majore întâlnite în umbla-rea lor spirituală. Redăm în continuare o listă parţială aacestora, urmată de o discuţie referitoare la câteva dintre ele:• înşelătoria (Matei 24:4-5, 11, 24-26; 2 Corinteni 11:3, 14)• Dezbinarea Trupului lui Hristos (Efeseni 4:2-6)• Manipularea ( 2 Corinteni 4:2)• Rugăciunile sufleteşti (Iacov 4:1-3)• Ranchiuna (Efeseni 4:26-32)• Bănuiala (Fapte 5:1-11)• Nerespectarea vremii rânduite de Dumnezeu (Fapte 16:6-15)• Necredinţa (Evrei 3:12-4:2)• Ambiţia personală; a nu lăsa loc pentru darurile celorlalţi(Filipeni 2:3-4)• Limba neîmblânzită (Iacov 1:26; 3:9-10)• Neascultarea cuvântului din partea lui Dumnezeu (Luca6:46-49)• Bârfa; a aduce jignire altcuiva (2 Corinteni 12:20)• Acţionarea pe baza propriei judecăţi - fără a ţine seama deîndemnurile Duhului Sfânt (1 Corinteni 2:12-14)• Lipsa de veghere (Efeseni 6:18; 1 Petru 5:8)• Mândria spirituală (1 Corinteni 4:18- 20)• Cochetarea cu New Age sau alte filosofii păgâne (Coloseni2:6-8; 2 Timotei 4:3-4)Şi acum să examinăm cu mai multă atenţie câteva dintreaceste capcane.Prudenţa în calea înşelătorieiA te lăsa înşelat înseamnă a te încrede în orice persoană care spunecă este creştin, sau a crede orice „ cuvânt din partea lui Dumnezeu " pecare ţi-l dau alţii; de asemenea, a accepta caftind adevărat ceea ce nueste biblic.Umblarea prin Duhul / 231Noi trebuie „să cercetăm duhurile" (1 Ioan 4:1), cerându-IDuhului Sfânt să ne dea discernământ - apoi să ţinem seamade avertismentele Sale. Uneori înşelătoria este atât de subtilăîncât putem să-i cădem victime foarte uşor, dacă nu rămânemreceptivi şi sensibili la călăuzirea Duhului Sfânt.Doris, o absolventă plină de Duhul a unei şcoli biblice, a fostînşelată şi manipulată, deşi la vremea aceea nu şi-a dat seamacare este problema. O femeie pe care ea o admira foarte multşi care era bine cunoscută în cadrul unei misiuni creştine, i-aspus într-o zi: „Simt că Dumnezeu vrea ca tu să lucrezi cu mine."Când s-a rugat, Doris nu a primit în nici un fel vreun în-demn clar din partea lui Dumnezeu. în cele din urmă, presatăfiind de promisiunile oportunităţilor de slujire care veneaudin partea acestei femei, Doris a cedat şi s-a mutat într-un alt

oraş, alăturându-se personalului care lucra împreună cu ea.însă misiunea nu-i putea oferi un salariu complet, de aceea atrebuit să-şi ia o slujbă cu jumătate de normă pentru a-şi aco-peri cheltuielile de întreţinere.în curând femeia respectivă a ajuns să controleze aproapefiecare aspect din viaţa lui Doris, spunându-i mereu ce trebuiesă facă. Doris încă nu era conştientă de înşelătorie şi preluareacontrolului. Momentul decisiv a venit când au mers împreunăîntr-o călătorie misionară într-o localitate unde Doris locuiseînainte, şi câteva dintre prietenele ei au participat la întruniri.„O prietenă s-a apropiat de mine şi m-a sfătuit să părăsesc a-cea misiune; împreună cu alte prietene de-ale mele sesizaserăcontrolul ce se exercita asupra mea", ne-a spus Doris. „Dar euam fost ofensată de sfatul ei. Am aflat mai târziu că patru dintrecele care mă văzuseră la întâlnire s-au adunat împreună şi s-aurugat timp de două ore ca să mi se deschidă ochii. Atunci ofemeie m-a abordat din nou şi mi-a spus că personalitatea meas-a schimbat. Nu mai eram aceeaşi persoană ca de obicei, dincauza controlului pe care îl avea această femeie asupra mea."„De data asta nu doar că am ascultat, dar a fost ca şi cum mis-au luat ochelarii de cal de pe ochii mei spirituali. Acum pu-1 Spirit-Filkd Life Bible [Biblia pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt], 1666.232 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântteam să înţeleg că femeia pentru care lucram mă manipula.M-am dus şi mi-am adunat lucrurile, m-am întors în oraşul încare am locuit înainte, şi mi-am găsit chiar atunci o altă slujbă."Ce lecţie a avut ea de învăţat? Doris spune: „Am învăţat căîntotdeauna trebuie să aştept ca să primesc Cuvântul Domnuluipentru mine personal şi să nu dau ascultare la ceea ce spun alţioameni că este voia lui Dumnezeu cu privire la mine. Asta esteo măsură de protecţie împotriva înşelătoriei. Stai în aşteptareînaintea Domnului, indiferent cât timp durează; dacă nu simţică ai un răspuns din partea Lui, atunci nu te mişca. Caută săplaci lui Dumnezeu şi nu oamenilor. Eu m-am bucurat să amprietene cărora le-a păsat suficient de mine ca să se roage şi apoisă-mi arate realitatea înşelătoriei mele."înşelătoria vine pe multe căi: dând crezare unor învăţăturicontrare Scripturii, ascultând de alte voci diferite de vocea Du-hului Sfânt, îmbinând adevărul cu eroarea etc. Una dintrecele mai subtile înşelătorii este mişcarea New Age. Conformautorului Phil Phillips:Filozofia New Age este o combinaţie de religii orientale (unfel de variantă occidentală de hinduism şi budism), ocul-tism şi teorie evoluţionistă. Ea afirmă că toate religiile suntdeopotrivă justificate şi că toate reprezintă pur şi simplu căidiferite de a ajunge înapoi la Dumnezeu. Teza ei principalăeste că toate fiinţele omeneşti sunt divine - toţi sunt dumne-zei. Noi intrăm în contact cu „divinitatea" noastră printransformarea stărilor de conştiinţă.Noua cotitură din sânul mişcării New Age a deschis uşaprin care mulţi creştini să fie absorbiţi. In timp ce altădată

creştinii puteau identifica şi respinge cu promptitudine în-văţătura New Age datorită accentului pus pe reîncarnare,noul accent pus pe îngeri şi viaţa de apoi este mult maiapropiat de ceea ce mulţi creştini consideră ca fiind obiectulcredinţei în care au crescut.2

^Phil Phillips, Angels, Angels, Angels [îngeri, îngeri, îngeri] (Lancaster, Pa.:Starburst, 1995), 136, 137.Evitarea capcanelor / 233Câtă nevoie avem să verificăm filozofiile şi învăţăturile cuCuvântul lui Dumnezeu, pentru a evita capcana înşelătoriei!Simplul fapt că o carte, un film sau o învăţătură menţioneazăîngerii nu înseamnă că ea prezintă creştinismul biblic. Ceea ceun adept new-age numeşte „înger" sau „duh călăuzitor" estemai mult decât sigur un spirit demonic (vezi 2 Corinteni11:14). Chiar dacă aparent inofensive, „talismanele de noroc"sau alte obiecte artizanale din culturile păgâne sunt incluseprintre lucrurile pe care Scriptura le condamnă în Deutero-nom 7:25-26 şi 18:9-14.Apostolul Pavel ne avertizează astfel:Nimeni să nu se înşele: dacă cineva dintre voi se crede înţe-lept în felul veacului acestuia, să se facă nebun ca să ajungăînţelept. (1 Corinteni 3:18)Conştienta falsuluiNoi suntem de acord cu avertizarea făcută de Dr. PeterWagner de a nu confunda darurile spirituale veritabile cu celecontrafăcute.Aş dori să nu fie adevărat faptul că Satan împreună cu de-monii săi şi cu duhurile răutăţii sunt reali şi că se împotri-vesc activ lucrării lui Dumnezeu. Isus însuşi a spus: „Căci sevor scula Hristoşi mincinoşi şi proroci mincinoşi; vor facesemne mari şi minuni, până acolo încât să înşele, dacă va ficu putinţă, chiar şi pe cei aleşi" (Matei 24:24). De asemeneaIsus vorbeşte despre cei care prorocesc şi scot draci înNumele Său, dar care în realitate se dovedesc a fi lucrătoriai fărădelegii (vezi Matei 7:22, 23). Nu mă îndoiesc că Satanpoate şi reuşeşte să falsifice fiecare dar de pe listă. El este ofiinţă supranaturală şi are puteri supranaturale... Dar,bineînţeles, puterea lui Satan este limitată şi controlată.3

°Wagner, Your Spiritual Gifis Can Help Your Church Grow [Darurile tale spiritualepot ajuta biserica ta să crească], 93-94.234 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAscultarea de vocea Duhului SfântEu (Quin) am învăţat, aşa cum a învăţat şi prietena noastrăDoris, cât e de important să asculţi de vocea lui Dumnezeumai mult decât de oameni, mai cu seamă de aceia care ar vreasă te ţină sub control. Odată două femei mi-au împărtăşit un„cuvânt» din partea Domnului care era cu totul împotriva aceea ce credeam eu că îmi arătase El.Cam la doi ani după ce am primit botezul Duhului Sfânt,cineva mi-a trimis o broşură despre o conferinţă a unui scriitorcreştin care avea loc la Institutul CHRIST FOR THE

NATIONS (CFNI) din Dallas. Nu auzisem niciodată de aceastăşcoală biblică, dar eram flămândă să învăţ mai multe despreactivitatea scriitoricească creştină. Soţul meu a fost de acord căeste o oportunitate excelentă pentru mine, iar mama s-a oferitsă stea cu cei trei copii ai noştri cât timp eu eram plecată.Eram încântată de ideea că voi zbura singură din Florida laDallas, unde voi avea ocazia să ascult prelegeri ale unor autoricreştini bine cunoscuţi.Cu două seri înainte de a pleca, două femei pe care le cu-noşteam prea puţin şi pe care le văzusem uneori la grupul derugăciune ce îl frecventam, au bătut la uşă. Una dintre elemi-a spus clar şi răspicat: „Avem un cuvânt din partea lui Dum-nezeu pentru tine. El nu este încântat ca tu să-ţi laşi familia şisă pleci la şcoala aceea. în plus, nici nu ai nevoie de pregătirearespectivă. Stai acasă. Nu te duce. Aşa vorbeşte Domnul", aîncheiat ea pe un ton foarte insistent.La început am fost necăjită şi buimăcită. Făceam o maregreşeală? Oare făceam într-adevăr un lucru rău că îmipărăseam familia timp de cinci zile? Când i-am povestit soţuluimeu ce mi-au spus acele femei, el m-a liniştit şi m-a încurajatspunându-mi: „Nu le băga deloc în seamă. Tu şi eu şi mama taconsiderăm că este voia lui Dumnezeu. Du-te şi simte-te bine,întâlneşte-te cu oameni deosebiţi şi învaţă cât mai multe."La conferinţa aceea am întâlnit-o pe Ruthanne Garlock, cucare am scris deja împreună şase cărţi. Am învăţat multe de laEvitarea capcanelor / 235învăţătoare precum Marjorie Holmes şi Jamie Buckingham.Alte femei slujitoare pe care le-am întâlnit acolo mi-au devenitprietene apropiate, printre care Beth Alves.In acelaşi timp, am fost atât de încântată de InstitutulCHRIST FOR THE NATIONS încât l-am recomandat din toa-tă inima familiei noastre. Toţi cei trei copii ai noştri, după ceau obţinut diploma de colegiu, au mers la Dallas şi au absolvitCFNI. Doi dintre ei şi-au întâlnit acolo tovarăşii de viaţă. însfârşit, după ce s-a pensionat, LeRoy a spus că este rândul luipentru o pregătire biblică. Astfel că aproape trei ani de zile amlocuit în campusul CFNI, bucurându-ne de una dintre celemai preţioase părtaşii creştine şi instruiri biblice pe care mile-aş fi putut imagina. în acea perioadă, Ruthanne locuia la odistanţă de numai un bloc de noi şi am scris împreună douădintre cărţile noastre. Astăzi, ca rezultat al pregătirii şi expe-rienţei câştigate la şcoala biblică, LeRoy slujeşte ca păstor aso-ciat în biserica noastră din Colorado Springs.Spune-mi acum, cine a auzit vocea lui Dumnezeu? Aşa-nu-mitele „prietene" ale mele care au încercat să mă împiedice sămerg la Dallas? Sau soţul meu şi cu mine? Mă înfior când măgândesc la binecuvântarea pe care eu şi familia mea am fi pier-dut-o dacă nu aş fi participat la acea conferinţă. îi mulţumesclui Dumnezeu pentru un soţ care ştie să mă încurajeze şi caretotodată ascultă vocea lui Dumnezeu.

Evitarea manipulăriiManipularea înseamnă primirea unui cuvânt profetic, urmatăapoi de încercarea de „a face să se întâmple" întocmai, în loc de aaştepta ceasul hotărât de Dumnezeu şi modul de împlinire al lui Dum-nezeu. Ori, tentativa de a controla viaţa altoraprintr-un „cuvânt dinpartea lui Dumnezeu", prin mijloace financiare sau intimidare.De obicei un cuvânt profetic personal va confirma un anumitlucru despre care Domnul îţi vorbeşte deja. Dacă acesta pare a fiîn contradicţie cu ceea ce El ţi-a arătat, este foarte important săceri clarificare şi confirmare din partea Duhului Sfânt.236 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântUn exemplu biblic de manipulare este cazul Sarei, femeiacare a rămas fără copii până la vârsta de nouăzeci de ani, cândDumnezeu Şi-a împlinit făgăduinţa şi i-a dat un fiu. Dar, înaşteptarea făgăduinţei, odată cu trecerea anilor ea şi-a pierdutrăbdarea şi a stăruit de soţul ei, Avraam, să facă un copil cuslujnica ei, Agar. Astfel a apărut Ismael, un rival pentru fiul eiIsaac, născut câţiva ani mai târziu. Un cercetător biblic spunecă Sara a devenit „femeia care a făcut o mare greşeală." Deşi amanipulat împrejurările pentru a-şi atinge scopul, totuşiDumnezeu i-a răscumpărat greşeala. Noul Testament spunedespre ea că „a crezut în credincioşia Celui ce îi făgăduise"(Evrei 11:11). Cu toate că este posibil să plătim preţul pentrupăcatul manipulării - aşa cum a plătit şi Sara - noi ne putemrecunoaşte greşeala şi primi astfel iertarea lui Dumnezeu. Elne iartă şi ne restaurează cu dragoste.Rugăciunile sufleteştiRugăciunile sufleteşti sunt rugăciunile în care ceri ceea ce doreştisau consideri tu că este cel mai hun pentru tine, în loc să te rogi subcălăuzirea Duhului Sfânt.Nu doar o singură femeie a recunoscut şi ne-a mărturisit căI-a spus lui Dumnezeu care bărbat şi-1 doreşte ca soţ, a mani-pulat împrejurările ca să se întâmple întocmai, ca apoi să des-copere că dorinţa ei sufletească nu a fost de fapt şi alegerea luiDumnezeu. Drept consecinţă acum trăieşte în suferinţă şinefericire, implorându-L pe Dumnezeu să o elibereze.Rugăciunea sufletească este o formă de manipulare. Iaraceasta este în strânsă legătură cu vrăjitoria - folosirea farme-celor pentru a încerca să controlezi oamenii şi împrejurările.Oamenii care fac rugăciuni sufleteşti sunt, de cele mai multeori, bine intenţionaţi, însă de obicei sunt atât de orbiţi dejudecata sau dorinţele lor încât nu îşi dau seama că rugăciu-nile lor nu sunt supuse Duhului Sfânt.Iată câteva exemple:• Mama care încearcă să intervină în viaţa copiilor ei prin ru-găciuni egocentrice. O astfel de mamă se va strădui să aibăEvitarea capcanelor / 237totul sub control, începând de la decizia copilului de a-şialege o carieră sau un partener de viaţă, până la a se ameste-ca în metodele folosite de copilul ei adult pentru a-şi creşteproprii copii sau în treburile lui financiare.

încercarea de a-I dicta lui Dumnezeu modul în care ai vreasă-ţi răspundă la rugăciuni, supărându-te atunci cândrăspunsurile Sale nu-ţi satisfac aşteptările.încercarea de a-i controla pe conducătorii bisericii prinrugăciuni egoiste, intimidare, bârfă, sau retragerea sprijinu-lui financiar.RanchiunaA purta ranchiună înseamnă a nutri un sentim,ent de neiertarefaţă de o persoană pentru diferite motive - dar în special atunci cândeşti judecat în mod greşit de cei care subestimează sau contestă expe-rienţa ta spirituală.June este o mijlocitoare al cărei interes major este să se roa-ge pentru naţiunile din lume cu cele mai mari nevoi spiritu-ale. Sute de mijlocitori, printre care şi June, au făcut călătoriide rugăciune în câteva dintre aceste naţiuni pentru a se ruga„la faţa locului în cunoştinţă de cauză".Recent biserica ei a fost vizitată de un lucrător care a începutsă vorbească împotriva acestui tip de slujire prin rugăciune,considerând că este o pierdere de timp şi de bani. „Ei ar fi tre-buit să folosească acei bani pentru ca evangheliştii să prediceCuvântul lui Dumnezeu la televiziune, şi astfel ar fi putut adu-ce la mântuire pe oamenii din ţările respective", a afirmat el.June a plecat acasă de la biserică nespus de ofensată, minteaei concepând tot felul de răspunsuri violente la adresa aceluiom. „Ştiam că nu pot merge la culcare în felul acesta, de aceeaam început să mă rog şi să-I lui Dumnezeu să-mi descopereinima acestui om", spunea ea (vezi Efeseni 4:26-27).„Domnul mi-a arătat că el fusese jignit de un grup de mijlo-citori şi acest lucru 1-a determinat să-i judece în mod nedrept.238 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântEu am decis să nu port ranchiună acestui lucrător - nu-mi erauşor, dar ştiam că este necesar. M-am pocăit de atitudinea pecare am avut-o faţă de el. Apoi m-am pocăit în numele mijloci-torilor care l-au jignit. Duhul Sfânt mi-a schimbat inima şi,după ce am reuşit să mă pun în pielea lui, am mijlocit culacrimi pentru acest om."Privind în urmă la experienţa sa, June recunoaşte că şi-a datseama încă o dată cât de periculos este să porţi ranchiunăîntr-o asemenea situaţie - în special faţă de un lider spiritual.„Aş fi devenit ţinta preferată a duşmanului, dacă nu mi-aş firevizuit atitudinea inimii în această problemă", a spus ea. „Esteimportant- mai ales pentru mijlocitori - să se roage în fiecarezi Psalmul 51 şi Proverbe 3:5-7, şi să-şi păzească inima pentru aevita această capcană."Noi trebuie să luăm ca model rugăciunea lui Isus şi săspunem: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!" (Luca 23:34). A fijudecat în mod greşit de către alţii - chiar de prieteni bineintenţionaţi - este o parte din preţul pe care trebuie să-1 plă-tim pentru progresul spiritual. Iertându-i pe ei ne protejăm penoi.

Nerespectarea vremiirânduite de DumnezeuNoi putem să dăm înapoi, ezitând să facem ceea ce ne îndeamnăDumnezeu, sau să mergem înainte, fără a ţine cont de îndemnulDuhului Sfânt. In ambele cazuri nu respectăm vremea rânduită deDumnezeu.Dee Eastman este una dintre partenerele mele (ale luiQuin) de rugăciune care m-a ajutat să înţeleg mai clar ce în-seamnă vremea rânduită de Dumnezeu. Ea împarte vremea delucru a lui Dumnezeu în anotimpuri şi, desigur, iarna vieţiinoastre este considerat anotimpul cel mai greu.„Poate că Dumnezeu ne pune de o parte pentru o vreme încare să învăţăm de la Duhul Sfânt", spunea ea. „Asta estepregătirea pentru primăvară. Dacă n-am avea iarna în care săhibernăm, n-am fi pregătiţi pentru primăvară, cu seninul ceru-Evitarea capcanelor / 239lui ei, cu explozia mugurilor şi a florilor, cu noua ei viaţă şiadierile proaspete de vânt."Anul trecut, într-un „anotimp de iarnă" din viaţa mea, eu şicu Dee ne întâlneam pentru rugăciune în fiecare marţi dimi-neaţa când nu eram ocupate. Citeam şi meditam împreună laurmătoarele versete:Căci iată că a trecut iarna; a încetat ploaia, şi s-a dus. Se aratăflorile pe câmp, a venit vremea cântării, şi se aude glasul tur-turicii în câmpiile noastre. Se pârguiesc roadele în smochin,şi viile înflorite îşi răspândesc mirosul. Scoală-te... şi vino...(Cântarea Cântărilor 2:11-13)Dee a continuat să se roage ca să vină primăvara, şi bineînţe-les că a venit. Eu a trebuit să mai aştept până la vremea rân-duită de Dumnezeu. Noi trebuie să fim dispuşi să aşteptăm. Pede altă parte, atunci când Dumnezeu ne cheamă să facem unanumit lucru, nu trebuie să amânăm răspunsul şi să pierdemastfel ceasul rânduit de El şi tot ce are El mai bun pentru pe-rioada aceea din viaţa noastră.O tânără a fost îndrumată în mod clar de Dumnezeu sămeargă la o şcoală de pregătire misionară. Ea a ezitat pe mo-ment să renunţe la slujba şi prietenii ei, şi a mai aşteptat câtevaluni. „Când în cele din urmă m-am supus şi am plecat laşcoală, a fost o experienţă dură. L-am întrebat pe Domnul dece mă simt atât de frustrată - la urma urmei, I-am dat ascultare.Atunci El mi-a făcut de cunoscut că nu respectasem întocmaivremea cea mai potrivită pentru a pleca. însă experienţa aceeam-a determinat să fiu mai ascultătoare şi mai sensibilă la vre-mea lui Dumnezeu."Ascultarea este mai bunădecât presupunereaA presupune înseamnă a crede că o anumită oportunitate sauun anumit „cuvânt" este de la Dumnezeu; sau a acţiona pe bazaunui cuvânt, fără călăuzire din partea Duhului Sfânt.240 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântDoar pentru că o slujbă sau o oportunitate de slujire pare

mai încântătoare decât ocupaţia ta actuală, nu înseamnă că eareprezintă alegerea lui Dumnezeu pentru tine. întotdeaunaeste bine să cauţi sfatul şi să ceri confirmarea Domnului. Eupersonal (Quin) am cunoscut femei ai căror bărbaţi - fără să-Lcaute pe Dumnezeu - le-a purtat de-a lungul ţării pentru oeventuală promovare în slujbă, dar cu rezultate dezastruoasepentru familie.Denise este o tânără plină de Duhul care a învăţat din pro-pria-i greşeală cât de periculoasă este presupunerea. Crezândcă Domnul o trimite să-i încurajeze şi să se roage pentrupacienţii din spitalul învecinat, s-a îmbrăcat într-o dimineaţăîn cea mai bună ţinută a ei, şi-a lăsat copilul în grija celor dela organizaţia „Ziua liberă a mamei", apoi s-a îndreptat sprespital cu Biblia în mână. Dar când a dat să intre în clădire, asimţit un imbold din partea Duhului Sfânt.Oprindu-se pe hol ca să cumpănească această schimbareradicală venită pe neaşteptate, Denise a simţit atunci că DuhulSfânt o îndeamnă să meargă la capela spitalului.„Doamne, m-am îmbrăcat şi am venit aici ca să slujesc fie-cărui bolnav în parte", s-a rugat ea în şoaptă. „Dacă ai fi vrutdoar să mă rog singură, aş fi putut-o face acasă." Cu toate aces-tea, ea a dat curs imboldului primit şi s-a dus la capelă.Spre surprinderea ei s-a întâlnit cu capelanul spitalului, alcărui birou era în imediata vecinătate a capelei. Deoarece nuprea era familiarizată cu spitalele, ea n-a ştiut că instituţia areangajată şi o astfel de persoană. Când i-a spus de ce a venit îndimineaţa aceea, capelanul i-a explicat plin de tact că persoa-nele neautorizate nu sunt admise pentru a face acest gen delucrare.„Totuşi", a adăugat el îndată, „noi avem un program de ins-truire de două săptămâni pe care îl oferim de două ori pe anpentru persoanele interesate să slujească ca şi capelani. Oclasă începe chiar săptămâna viitoare, şi aş fi încântat să văînscrieţi la acest curs."Evitarea capcanelor / 241Acum Denise a înţeles de ce Dumnezeu o îndemnase să vizi-teze spitalul chiar în săptămâna aceea, şi apoi i-a redirecţionatpaşii după ce a ajuns acolo.„Dacă aş fi mers mai departe cu propriul meu plan şi n-aş fiascultat de Duhul Sfânt, aş fi putut fi distrusă", ne-a împărtăşitea. „Capelanul spitalului m-ar fi oprit din ceea ce făceam şi aşfi simţit un eşec total. De asemenea, asta m-ar fi determinat sămă îndoiesc că mai pot auzi vocea Duhului Sfânt, iarduşmanul m-ar fi asaltat imediat cu sentimente de vinovăţie.In acea zi am învăţat o lecţie valoroasă de ascultare."NecredinţaNecredinţa înseamnă a nu reuşi să îmbrăţişezi promisiunile luiDumnezeu şi să rămâi încredinţată de victorie atunci cândcircumstanţele se înrăutăţesc.Femeile care sunt prinse în această capcană pot să se roage,dar în inima lor nu cred că Dumnezeu va auzi şi va răspunde

la rugăciunile lor. Este un lucru esenţial să te asiguri că rugă-ciunea ta de credinţă este în acord cu voia lui Dumnezeu. Isusa spus: „Dacă rămâneţi în Mine, şi dacă rămân în voi cuvinteleMele, cereţi orice veţi vrea şi vi se va da. Dacă aduceţi multăroadă, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit, şi voi veţi fi astfelucenicii Mei" (loan 15:7-8).Acum câţiva ani, Dick Mills i-a spus unei femei la una din în-trunirile sale că promisiunea lui Dumnezeu din Luca 19:9 estepentru ea - că întreaga ei familie va fi mântuită. în scrisoareade informare asupra lucrării sale misionare, el a scris desprerezultate:Din când în când Măria ne scria, pe măsură ce promisiuneaa început să se împlinească. Avea doisprezece copii. Cândtrei dintre ei şi-au predat viaţa Domnului, ea ne-a scris şi şi-aîmpărtăşit bucuria cu noi. Câţiva ani mai târziu alţi doi copiis-au întors la Domnul. Au mai trecut trei ani şi un altul s-aconvertit. De fiecare dată când un alt copil de-al ei era câş-tigat pentru Dumnezeu, primeam o scrisoare de la Măria.242 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântUltima ei scrisoare a venit la zece ani după ce primise pen-tru prima dată promisiunea referitoare la mântuirea pro-prie-i familii. Până la urmă toţi cei doisprezece copii ai eis-au predat Domnului. Când te confrunţi cu întârzieri privi-toare la împlinirea promisiunilor pe care ţi le-a făcutDumnezeu, există câteva lucruri încurajatoare pe care să leiei în considerare: Amânare nu înseamnă negare... Mai binesă primeşti un răspuns mai târziu decât să nu primeşti niciunul.4

Ce s-ar fi întâmplat dacă ea ar fi căzut în necredinţă şi ar fispus: „Imposibil. Toţi doisprezece?" In schimb Măria a luat debună promisiunea lui Dumnezeu, şi a îmbinat credinţa cu ru-găciunile ei pentru copii.îmblânzirea limbiiAi o limbă neîmblânzită dacă vorbirea ta are ca motivaţie egois-mul, dorinţa de răzbunare sau lipsa de înţelegere.Scriptura spune: „Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dargura nesocotiţilor împroaşcă nebunie... Limba dulce este unpom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul" (Proverbe15:2, 4). Cu limba noastră putem produce dezbinare şi corup-ţie, sau putem aduce viaţă şi speranţă. Pentru a vorbi sau a neruga în alte limbi este necesar ca limba noastră fizică să fie su-pusă Duhului Sfânt. Este la fel de important să rămânem su-puşi Duhului Sfânt şi atunci când vorbim o limbă cunoscută.Ai avut vreodată o aşa-numită prietenă „spirituală" care să-şifolosească limba doar pentru a-1 critica pe aproape fiecarelider spiritual pe care îl aude vorbind la diferite întâlniri saula televizor? Ea dă peste o afirmaţie cu care nu este de acord,îl cataloghează pe vorbitor drept eretic, apoi le sună pe prie-tenele ei ca să le explice „eroarea" acestuia. Mills, A Good Word Far You [Un cuvânt bun pentru tine] (Orange, Calif.:Dick Mills Ministries, 1996), 1.

Evitarea capcanelor / 243Dacă observăm din partea unui credincios vreun comporta-ment sau auzim vreo învăţătură ce ridică semne de întrebare,ar trebui mai întâi să stăm de vorbă cu Dumnezeu în legăturăcu frământarea noastră, apoi să ne adresăm altora în privinţachestiunii respective, aşa cum ne călăuzeşte Duhul Sfânt.Biblia este foarte explicită în învăţătura pe care o dă:Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun,pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-1aud. Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, princare aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării. (Efeseni4:29-30)„Uneori vorbim atât de nechibzuit", spune autorul LanceLambert. „Ai grijă ce spui despre un mesaj pe care l-ai auzit,despre mărturia sau umblarea altcuiva cu Domnul, sau despreo lucrare a lui Dumnezeu, chiar dacă aceste lucruri depăşescînţelegerea ta de moment."5

Renunţarea la mândria spiritualăMândria spirituală înseamnă a te considera mai versat, mai co-rect din punct de vedere doctrinal sau mai înzestrat din punct devedere spiritual decât alţii — este opusul adevăratei smerenii.Dacă ţinem seama de avertismentul lui Pavel de a nu aveadespre noi înşine o părere mai înaltă decât trebuie, DuhulSfânt ne va feri de mândrie spirituală (vezi Romani 12:3). Darfii conştientă de faptul că vrăjmaşul lucrează cu discreţie pen-tru a-i ademeni pe credincioşi în această capcană. Uneorimândria spirituală se deghizează în umilinţă şi, de aceea, tre-buie să fim sensibili la Duhul Sfânt.Cu vreo cincisprezece ani în urmă eu (Ruthanne) amînceput să primesc invitaţii de a vorbi la întâlnirile diferitelorgrupuri de femei, dar aproape întotdeauna căutam scuze pen-Lance Lambert, Experiencing Spiritual Protection [Experimentarea protecţieispirituale] (West Sussex, England: Sovereign World Limited 1991), 47.244 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânttru a refuza aceste invitaţii sau le transmiteam unei prietene. Inocaziile în care m-am decis să merg, am experimentat un sen-timent de frică şi nesiguranţă şi am simţit că Domnul dorea sămă folosească într-un domeniu pentru care nu eram înzes-trată. Şi mai mult decât atât, mă gândeam că acolo există omulţime de alte femei mult mai calificate decât mine.De aceea m-am rugat pentru asta - sau am crezut că mă rog.De fapt, ceea ce am numit eu „rugăciune" a fost o plângereînaintea lui Dumnezeu. Duhul Sfânt mi-a descoperit că proble-ma mea era o falsă umilinţă, o formă prefăcută de mândrie spir-ituală. Atunci am mărturisit că m-am împotrivit sarcinilor pecare mi le dădea Duhul Sfânt - şi că principala mea temere eraaceea de a nu reuşi să trăiesc la standardul impus de mine însămi- şi astfel a urmat adevărata pocăinţă. Am învăţat că atunci cândascult în umilinţă de Domnul şi mă încred în El, Duhul Sfânt nuuită niciodată să mă inspire şi să-mi dea putere să vorbesc, săscriu sau să fac orice alt lucru pe care mi l-ar putea cere.

De vreme ce fiecare dintre noi este creat după chipul luiDumnezeu, suntem chemaţi să ne respectăm unii pe alţii, dartrebuie să evităm să-i ridicăm pe anumiţi oameni pe un pie-destal din cauza darurilor de înaltă ţinută pe care le au. Fie căsuntem într-o poziţie înaltă sau una mai modestă, noi ar trebuisă rămânem în limitele unei perspective biblice corecte cu pri-vire la noi înşine şi la ceilalţi.Isus, ştiind Cine este, de unde vine şi încotro merge, a datdovadă de o mare umilinţă când a luat un ştergar şi a spălat pi-cioarele ucenicilor (vezi Ioan 13). Apoi a spus: „Pentru că Euv-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu. Adevărat,adevărat vă spun că robul nu este mai mare decât domnul său,nici apostolul mai mare decât cel ce 1-a trimis. Dacă ştiţi aces-te lucruri, ferice de voi dacă le faceţi" (Ioan 13:15-17).Eu (Quin) am fost recent la o mare adunare a creştinilorunde Duhul lui Dumnezeu a fost prezent şi au avut loc mani-festări cum nu mai experimentaseră niciodată nici unul dintrecei prezenţi acolo. Pastorul a făcut la un moment dat urmă-toarele două afirmaţii pătrunzătoare:Evitarea capcanelor / 245„Poţi să fii suficient de smerit ca să nu critici ceea ce nu în-ţelegi - şi să te duci acasă şi să compari lucrul respectiv cu ceeace spune Cuvântul lui Dumnezeu?"„Dragii mei, voi nu puteţi opri lucrarea Duhului Sfânt, însăfiţi atenţi să nu o pierdeţi voi înşivă."Cred că afirmaţiile acestea au dat o lovitură de moarteoricărei mândrii spirituale prezente la întâlnirea respectivă.Evitarea ambiţiei personaleAmbiţia personală înseamnă a fi atât de absorbită de folosireadarurilor spirituale personale - sau de satisfacţia egoistă produsă deslujbele religioase - încât „sari dintr-o biserică în alta" până cândgăseşti un loc pe gustul tău.Poate că planul lui Dumnezeu pentru tine este „să înfloreştiacolo unde ai fost plantat". Când cultivi roadă Duhului Sfântşi te laşi călăuzit de El, El va face ca darurile tale să-ţi facă loc(vezi Proverbe 18:16).Atunci când soţul ei a fost nevoit să-şi schimbe locul demuncă, Martha s-a necăjit că se mutau într-un loc uscat şi pustiudoar pentru că Ray a insistat să meargă la una dintre bisericilelor tradiţionale. Fiind umplută de Duhul Sfânt, ea tânjeadupă o părtăşie în care să se poată încărca spiritual în fiecaresăptămână, cu închinare şi învăţături pline de putere. Deşi Rayi-a spus că nu trebuie să meargă cu el, de dragul relaţiei lor eas-a decis, fără nici o tragere de inimă, ca totuşi să-1 urmeze.într-o bună zi ambiţia ei personală de a găsi o altă adunares-a schimbat radical. „Când am tăcut înaintea Domnului şiL-am lăsat să-mi vorbească, mi-a descoperit că în această bise-rică există trei oameni pentru care El doreşte să mijlocesc. Eraca o însărcinare din partea Domnului - însuşi motivul pentrucare mă aflam acolo."Curând Martha şi-a dat seama că toţi cei trei erau liderii de

bază ai bisericii, dar că nu erau nici măcar născuţi din nou. Eaşi cu Ray s-au rugat o perioadă de timp pentru ei, apoi au legato prietenie cu ei şi astfel au reuşit să-i conducă pe toţi trei la246 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântacceptarea lui Isus Hristos ca Mântuitor. Doi dintre ei au pri-mit botezul cu Duhul Sfânt, iar astăzi unul dintre cei doi are olucrare foarte eficientă între oamenii fără adăpost.La scurt timp după aceea Martha şi Ray s-au mutat din nou- ca şi cum îşi duseseră la îndeplinire sarcina pe care le-o dă-duse Duhul Sfânt în acea biserică. Dar aceasta a fost o lecţieimportantă pentru ea.„Să nu te gândeşti că Duhul Sfânt nu te poate folosi într-unloc uscat şi pustiu", a împărtăşit ea. „Dacă ai o anumită viziunecu privire la ceea ce El vrea să realizeze prin tine - şi dacă as-culţi de El, vei fi surprinsă. Un cuvânt din partea lui Dumne-zeu este literalmente ca apa în pustie. Atunci când îl trimite peun creştin plin de Duhul într-un loc uscat, Dumnezeu îl înso-ţeşte în mod automat cu ungerea Sa pentru mijlocire. Şi acesttimp poate deveni unul dintre cele mai îndrăgite, cele maiintime şi pline de roadă episoade din viaţa ta."Acţionarea pe baza judecăţii omeneştiîntr-o vreme Gerry era o creştină plină de Duhul, implicatăîn consiliere şi rugăciune pentru femeile care se confruntaucu probleme. Atunci s-a întâmplat că a căzut ea însăşi într-odepresie. Norul acesta întunecat se afla deasupra ei de aproa-pe două luni de zile, când i-a murit o prietenă apropiată.„Nu am simţit nici un fel de emoţie legată de moartea uneipersoane pe care am iubit-o, de aceea mi-am dat seama că cevanu este în regulă cu mine - aveam nevoie de consiliere", spu-nea ea. „Am încercat să găsesc o soluţie pentru toate acestefemei pentru care mă rugam, şi să le dau un sfat. Dar de multeori ele ignorau sfatul meu, iar ulterior, când problemele lor seînrăutăţeau, diavolul nu scăpa ocazia să mă hărţuiască. Nu cre-deam că este posibil ca diavolul să-mi asalteze mintea - daracest atac subtil se dezlănţuia deja de două luni de zile pânăcând eu am început să-mi dau seama ce se întâmplă."Când s-a dus să stea de vorbă cu păstorul ei pentru a-i cereajutorul, mai întâi el s-a rugat pentru ea, iar apoi a poruncitEvitarea capcanelor / 247duhurilor chinuitoare care îi atacau mintea să o părăsească.Simţind eliberarea Duhului Sfânt, amândoi s-au rugat atunciîn alte limbi.„Gerry, dacă eşti conştientă de situaţia în care te afli, că me-reu îţi baţi capul cum să rezolvi problemele fiecăruia, ar trebuisă te rogi în limbajul tău devoţional", a îndrumat-o el. „Unadintre problemele tale este că tu întotdeauna încerci să isco-deşti lucrurile şi să găseşti astfel o soluţie - ocupându-ţi minteacu treburi care îi aparţin lui Dumnezeu. Asta înseamnă că îţipui încrederea în mintea ta, nu în Dumnezeu. Găsirea soluţieieste responsabilitatea Duhului Sfânt."

Apoi i-a explicat că mintea ei este uneori prea rodnică -lucru pentru care rugăciunea în alte limbi este o soluţieideală. El i-a amintit de versetul: „Fiindcă, dacă mă rog în altălimbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea este fără rod" (1Corinteni 14:14).Gerry a ieşit din biroul păstorului şi norii întunecaţi ai de-presiei păreau că s-au risipit - cerul era din nou albastru. Darîndată vrăjmaşul a început să-i spună că eliberarea ei este doartemporară. „Nu, diavole, nu vei câştiga bătălia din minteamea!", a declarat ea cu voce tare. Apoi s-a rugat din nou înlimbi. Depresia a părăsit-o definitiv şi nu s-a mai abătut asupraei în ultimii şase ani. Acum Gerry mijloceşte şi-L laudă peDumnezeu în propriul limbaj de rugăciune mult mai des de-cât a făcut-o vreodată înainte. „De asemenea îmi este foarte defolos atunci când sunt cu „mintea ocupată" şi nu pot să adormnoaptea", a spus Gerry râzând. „Limbajul meu devoţional esteun dar de la Dumnezeu care mă ajută să evit această capcană."Biruinţa asupra dezbinăriişi discordieiUna dintre uneltirile vrăjmaşului este să dezbine trupul luiHristos şi să ne împiedice să trăim în unitate. Satan încearcăîn mod activ să împiedice răspunsul la rugăciunea pe care arostit-o Isus: „Pentru ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să248 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântcunoască lumea că Tu M-ai trimis, şi că i-ai iubit, cum M-aiiubit pe Mine" (Ioan 17:23b).Aproape toate capcanele despre care am discutat în acestcapitol contribuie, într-un fel sau altul, la lipsa unităţii. CândDuhul Sfânt ne ajută la nivel personal să evităm aceste cap-cane, lucrul acesta contribuie la biruinţa asupra dezbinării şi adiscordiei la nivel colectiv. Noi ne putem strădui să facemparte mai degrabă din soluţia problemei decât din problemă,atunci când ascultăm de următoarele îndemnuri:Iubiţi-vă unii pe alţii cu o dragoste frăţească. în cinste, fie-care să dea întâietate altuia. în sârguinţă, fiţi fără preget. Fiţiplini de râvnă cu duhul. Slujiţi Domnului. Bucuraţi-vă înnădejde. Fiţi răbdători în necaz. Stăruiţi în rugăciune. Aju-taţi pe sfinţi, când sunt în nevoie. Fiţi primitori de oaspeţi.Binecuvântaţi pe cei ce vă prigonesc: binecuvântaţi, şi nublestemaţi. Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură; plângeţi cu ceice plâng. Aveţi aceleaşi simţăminte unii faţă de alţii. Nu um-blaţi după lucrurile înalte, ci rămâneţi la cele smerite. Să nuvă socotiţi singuri înţelepţi. (Romani 12:10-16)Evitarea capcanelorAm cerut din partea mai multor mijlocitori experimentaţisă ne dea câteva sugestii pentru evitarea capcanelor. Iată cene-au sugerat ei: '• Fii tu însăţi. Când transmiţi un cuvânt profetic, nu strigadacă nu-ţi stă în fire să vorbeşti tare.• Exersează. Când crezi că ai un cuvânt din partea Domnului,

nu-ţi fie teamă să-1 transmiţi şi nu te lăsa intimidată de alţioameni. Dacă faci o greşeală, fii suficient de smerită să orecunoşti. O prietenă mi-a povestit că timp de mai bine decinci ani a simţit adeseori că Dumnezeu îi dă un cuvânt laîntâlnirile publice, dar ea pur şi simplu stătea în aşteptareînaintea Domnului. Când altcineva a rostit cu voce tarecuvântul profetic, i s-a confirmat exact ceea ce îi arătaseEvitarea capcanelor / 249Dumnezeu. „Atunci am învăţat să am încredere că într-ade-văr aud vocea lui Dumnezeu, iar acest lucru m-a determinatsă fiu mult mai convinsă să rostesc cuvântul din partea Luiîn public", a spus ea.• Aşteaptă. Nu-I face lui Dumnezeu agendă de lucru şi nuîncerca să hotărăşti dinainte cum şi când să lucreze El. Fiidispusă să aştepţi ca să-ţi vorbească, iar apoi dă-I libertateasă lucreze prin tine.• Onorează-L pe Dumnezeu. Noi avem nevoie să fim umpluţiîn fiecare zi cu Duhul Sfânt, şi să umblăm prin puterea şiprezenţa Sa. Mulţi creştini vorbesc despre Dumnezeu saudespre Isus, dar îl ignoră pe Duhul Sfânt. Noi trebuie să-Lonorăm şi să-L invităm să fie parte a vieţii noastre de fiecarezi.• Hrăneşte-te cu Cuvântul lui Dumnezeu şi învăţăturile creş-tine sănătoase, ascultând casete educative şi muzică de închi-nare - chiar Biblia înregistrată pe casete. Ceea ce îţi alimen-tează spiritul, aceea iese în evidenţă în umblarea ta zilnică.• Caută zilnic călăuzire. La începutul fiecărei zilei întreabă-Lpe Domnul: „Care este astăzi cuvântul Tău pentru mine?"Dacă ceri acest lucru, El îţi va vorbi adesea în diferite mo-duri ca să-ţi dea un cuvânt sau o îndrumare pentru ziuarespectivă.RUGĂCIUNEDoamne, arată-mi domeniile din viaţa mea în care este posibil săumblu în înşelăciune, mândrie spirituală, manipulare, necredinţă,presupunere, ambiţie personală, neiertare, în care fac rugăciunisufleteşti sau îmi folosesc limba în chip necuviincios. Doamne, oricarear fi domeniul vulnerabil, vreau să fiu deschisă şi smerită înainteaTa. II las pe Duhul Sfânt să mă corecteze şi să fie Ajutorul meu.Arată-mi cum să cooperez cu lucrarea Duhului Sfânt în viaţa meapentru ca să evit aceste curse şi să calc pe urmele paşilor Tăi. Te rogaceasta în Numele lui Isus. Amin.250 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântAPLICAŢIE1. Revizuieşte lista cu capcanele enumerate la începutul capi-tolului, şi citeşte toate referinţele biblice oferite.2. Notează pe hârtie lucrurile din viaţa ta asupra cărora simţică Duhul Sfânt vrea să te prevină, precum şi paşii pe care îipoţi face ca să eviţi aceste capcane3. Enumera şi alte capcane care crezi tu că ar putea constituio problemă pentru credincioşi în general, şi găseşte refe-rinţe biblice în legătură cu acestea.

VOISPKEZECE

Proclamarea Veştii Bune!Un cuvânt spune Domnul, şi femeile aducătoare de veştibune sunt o mare oştire.Psalmul 68:11

T| emeile pline de Duhul au un mesaj.Acest mesaj - El este viu! - are puterea de a schimba oameniişi împrejurările din familii, cartiere, oraşe şi naţiuni întregi.„Lucrarea femeilor este vorbirea", spune prietenul nostru,evanghelistul Dick Mills. „Exprimarea verbală se potriveşte cuchemarea femeii - femeile şi cuvintele merg mână în mână.Cele care au proclamat vestea bună despre nimicirea Faraonu-lui, moartea lui Goliat şi învierea lui Hristos au fost femei."Studiind atent versetul de mai sus (Psalmul 68:11), Mills aconsultat optzeci de versiuni diferite ale Bibliei. Mulţi dintrecei mai respectaţi traducători şi comentatori consideră că înlimbajul original era vorba despre femeile care aduceau vesteabiruinţei. Iată un eşantion din numeroasele interpretări alecuvântului ebraic care este tradus de cele mai multe ori înacest verset prin companie sau oştire:Young: O oştire de vestitoare.Vulgata: Evangheliste.Matthew Henry: Prorocite.Ellicott: Femei care proclamă glasul divin.Delitzsch: Evanghelistele, precum Măria şi Debora, vor fi omare oştire.Un imn de laudăUn exemplu de femeie din Vechiul Testament care a com-pus un imn de laudă este Măria, sora lui Moise. Conform stu-

251Pe

/ Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânt-,si\\ făcut de Mills, atunci când veneau veşti despre un tri-dlVJLx'

c ' militar, femeile compuneau de obicei un imn de laudă^ru a sărbători victoria cu cântări triumfătoare de mulţu-. Tocmai un astfel de ritual a fost condus de Măria după-yumnezeu i-a eliberat în mod miraculos pe israeliţi dinegipteană:ia, prorocită, sora lui Aaron, a luat în mână o timpană,toate femeile au venit după ea cu timpane şi jucând,răspundea copiilor lui Israel: „Cântaţi Domnului, căciarătat slava. A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ."xod 15:20-21)

Şi

^ un alt exemplu. Ea a fostjudecătoare şi prorocită. Jsrael, care a primit un cuvânt din partea lui Dumnezeu că„. ~- va da pe vrăjmaşi în mâinile lor. Ea s-a dus împreună cu

£, şi armata lui Israel ca să vadă împlinirea acestui cuvânt, ' poi a proclamat vestea bună compunând şi cântândiarcânti^

£ _ . . . .f de biruinţă, care se încheie astfel:* A3. să piară toţi vrăjmaşii Tăi, Doamne! Dar cei ce-L iubescy\t ca soarele, când se arată în puterea lui." Ţara a avut^hnă patruzeci de ani. (Judecători 5:31)

s-a

Femeile proclamă vestea bună Isus S-a întâlnit cu femeia samariteancă la fântână, eait înapoi în satul ei ca să spună tuturor: „Veniţi de ve-sa g* . r _,, . <n om care mi-a spus tot ce am tăcut; nu cumva este aces-TT-Jstosul?" (Ioan 4:29). Mulţi oameni din cetate au crezut- pi ^datorită mărturiei acestei femei. Apoi El însuşi a mers în, acela şi timp de două zile i-a învăţat pe oameni, şi mult• piliţi au crezut în El (vezi Ioan 4:1-41).mai i*p, ~ jideşte-te la relatarea despre Măria Magdalena şi Măria,<• lui Iacov, care s-au întâlnit la mormânt cu un înger care■ SPUS: "•••duceţi-va repede de spuneţi ucenicilor Lui ca a„ . t dintre cei morţi..." (Matei 28:7). Mergând pe drumul1 ol'ne ^e teamă Şi totuşi pline de bucurie, L-au întâlnit peProclamarea Veştii Bunel / 253însuşi Isus, care le-a spus: „Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţifraţilor Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea" (verse-tul 10).Citim că în timpul lucrării Sale pământeşti, au fost o mulţimede femei care L-au urmat şi L-au slujit pe Isus. îţi poţi imaginace însemna să faci parte din grupul acela de „anumite femei"care formau cercul intim al lui Isus?• O femeie, pe nume Ana, a proclamat încă de la naşterea Sacă Isus este Mesia.• Cercul intim de femei L-au urmat împreună cu mulţi alţiipână la cruce, dar ele au fost ultimele care au rămas acolo.• Două femei dedicate au fost primele care au venit la mor-mânt ca să-I slujească.• Aşadar, femeile au fost cele care au avut privilegiul săproclame pentru prima dată vestea învierii.Este limpede că Isus a preţuit femeile şi le-a înnobilat întot-deauna statutul prin modul în care El, un învăţător evreu, le-aonorat. De asemenea, au fost şi femei printre cei care au aştep-tat în odaia de sus împlinirea făgăduinţei Tatălui, au fostumplute cu Duhul Sfânt, au vorbit în limbi şi au participat laînsărcinarea de „a merge şi a spune".în ziua Cincizecimii, Petru le-a adus aminte oamenilor dinmulţime despre profeţia lui Ioel:...aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel: „în zilele depe urmă, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste

orice făptură; feciorii voştri şi fetele voastre vor proroci,tinerii voştri vor avea vedenii şi bătrânii voştri vor visa visuri.Da, chiar şi peste robii *Mei şi peste roabele Mele voi turna,în zilele acelea, din Duhul Meu, şi vor proroci..." (Fapte2:16-18)Lidia (Fapte 16:14) a fost cea dintâi convertită câştigată dePavel pentru Domnul la începutul primei sale călătorii misio-nare. Ea 1-a invitat pe Pavel în casa ei, şi este foarte probabil ca254 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântacolo el a predicat în auzul întregii ei familii şi al vecinilor.Unii cercetători sunt de părere că ea a avut o contribuţieesenţială în deschiderea bisericii din Tiatira, cetatea ei natală.Priscila (Fapte 18:26) a fost învăţătoare, iar Fivia (Romani16:1) se prea poate că a fost evanghelistă. Cele patru fiice alelui Filip (Fapte 21:8-10) au fost recunoscute ca prorocite, iar.Pavel a petrecut câteva zile în casa lor. Când a trimis salutăribisericii din Roma, Pavel a menţionat cu numele nu mai puţinde zece femei, unele dintre ele făcând parte din grupul celorpe care i-a numit „tovarăşi de lucru" (vezi Romani 16).Rugăciunea şi proclamareaAstăzi femeile de asemenea pot fi împuternicite de DuhulSfânt să proclame - să meargă şi să spună - Vestea Bună. O criti-că adusă oamenilor plini de Duhul este că experienţa lor separe că îi ridică pe o „înălţime" emoţională, şi totuşi impactulpractic pe care îl are asupra vieţii lor de zi cu zi este destul deredus. Insă Dumnezeu îl trimite pe Duhul Sfânt cu un scopdinamic: să ne propulseze în afară pentru a împlini MareaTrimitere.Gata să proclameTerry este o femeie tânără, a cărei viaţă plină de mânie îm-potriva lui Dumnezeu pentru că nu îi împlinea aşteptările s-aschimbat într-o viaţă plină de dorinţa de a împărtăşi VesteaBună ori de câte ori i se iveşte ocazia. Nu demult soţul ei, Fred,a primit o invitaţie din partea capelanului de la închisoareadin apropiere, unde a lucrat şi el înainte, ca să vină în vizită laun serviciu de capelă. Sub imboldul momentului, el a între-bat-o pe Terry dacă nu i-ar face plăcere să-1 însoţească şi,desigur, răspunsul ei a fost afirmativ.„Când am ajuns în biroul capelanului, acesta ne-a spus că afost o săptămână de groază pentru el şi că nu a avut timp săpregătească nimic pentru acea întâlnire", ne-a relatat ea. „El1-a întrebat pe Fred dacă are vreun mesaj pe care ar putea să-1Proclamarea Veştii Bune! / 255prezinte. Spre surprinderea mea, Fred s-a uitat la mine şi mi-aspus: „Terry, ai ceva anume care ţi-ai dori să împărtăşeşti?"îndată L-am simţit pe Duhul Sfânt care mi-a şoptit: „Spuneda", şi aşa am şi făcut. A fost un pas al credinţei: să cred că voiputea să-mi deschid gura şi că Domnul mi-o va umple - dar s-aîntâmplat întocmai. Am vorbit din Scriptură, apoi le-am spusdeţinuţilor cum mi-a schimbat Dumnezeu viaţa, iar ei au fost

foarte receptivi. înainte de a pleca am putut să-i îmbrăţişăm,să ne rugăm pentru ei şi să-i încurajăm."Bineînţeles că întotdeauna când vrem să ne împărtăşim cre-dinţa ar trebui să începem cu rugăciune. însă rugăciuneanoastră poate să iasă dincolo de zidurile cămăruţei noastreintime sau a grupului nostru de mijlocitori. Rugăciunea poatefi o proclamare în cartierul şi oraşul nostru, care să răspân-dească Cuvântul de răscumpărare al lui Dumnezeu în toatăzona. în cartea sa, Prayerwalking [Plimbarea pentru rugăciune],Steve Hawthorne şi Graham Kendrick, lideri moderni ai aces-tei forme de rugăciune, scriu:Plimbarea de rugăciune este exact ceea ce se aude: să teplimbi în timp ce te rogi....Plimbarea de rugăciune înseamnă rugăciunea la faţalocului - a te ruga pur şi simplu chiar în locurile în care teaştepţi ca rugăciunile să primească răspuns....Plimbarea te sensibilizează faţă de realităţile comunită-ţii în care trăieşti. Sunetele, imaginile şi mirosurile nici pedeparte nu-ţi distrag atenţia de la rugăciune, ci mai degrabăte angajează atât trupeşte cât şi intelectual în arta rugăciunii.O percepţie mai bună înseamnă o mijlocire mai susţinută....Plimbarea, de asemenea, îi leagă pe creştini de proprialor vecinătate. Trecând în mod regulat pe străzile din cartier,cei care se plimbă se pot face mult mai accesibili pentruvecinii lor. Se pare că plimbarea creează oportunităţi de aîntinde repede o mână de ajutor sau de a înălţa imediat orugăciune pentru noii prieteni, chiar în momentele în careau cea mai mare nevoie. Unele străzi prezintă riscuri, însă256 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântvulnerabilitatea oferă un contact nepreţuit cu cei care încămai trebuie să-L urmeze pe Hristos.1

Minunile de cartierPrietena noastră Mary Lance Sisk, a povestit multe minuniîn cartierele din orăşelul Charlotte, Carolina de Nord, decând zeci de femei s-au unit şi au început să facă plimbări derugăciune. Unul din rezultatele cele mai remarcabile îlreprezintă numeroasele „triplete de rugăciune" (trei persoanecare se roagă împreună) între vecini, care s-au format o datăcu extinderea mişcării.„Eu cred că soluţia pentru vindecarea Statelor Unite ar fiaceea de a umbla de la vecin la vecin, lucru pe care să-1 facă fe-meile!", spunea ea. „Evanghelizarea este un stil de viaţă plinde dragoste care vine de la sine atunci când ai o inimă ca a luiIsus pentru cei pierduţi."Mary Lance le încurajează pe femei să mijlocească în fie-care zi pentru vecinii lor şi să se roage ca Dumnezeu să lansezeo mişcare de rugăciune în fiecare cartier. Ea a luat în mod lite-ral porunca lui Isus de „a iubi pe aproapele tău ca pe tine în-suţi", şi îndemnul lui Petru de „a vesti puterile minunate aleCelui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată" (1

Petru 2:9).Plimbându-se pe străzi, ea obişnuieşte să vestească Scriptu-ra. „Doamne, îl invităm pe Regele Gloriei să intre în acest car-tier. Vino şi adu slava Ta peste el. Lasă binecuvântarea Ta pestefamiliile de aici."Unul dintre evenimentele cu cel mai mare succes în carti-erul în care locuieşte ea se numeşte „Ne întâlnim la colţ".Vecinii se adună sâmbăta dimineaţa înainte de sărbătoareaPastelor pentru o scurtă slujbă în care se declară că „El esteviu!" Se bucură împreună de câteva dulciuri, răcoritoare şi deSteve Hawthorne and Graham Kendrick, Prayerwalking [Plimbarea pentrurugăciune] (Orlando, Ha., Creation House, 1993), 15-17.Proclamarea Veştii Bune! / 257părtăşie. Invitaţiile pentru această întâlnire se distribuie dinuşă în uşă - chiar şi copiii vin împreună cu părinţii lor.„Putem să împărtăşim despre Domnul Cel înviat din morţiţinând seama de context", a spus Mary Lance. „Este unul din-tre cele mai bune moduri din lume de a te întâlni cu veciniităi."2

înainte de a-ţi începe plimbarea de rugăciune prin cartierulsau oraşul tău, mijlocitorii experimentaţi sugerează că ar fi ne-cesari următorii paşi preliminări:• Pregăteşte-ţi inima înaintea Domnului.• Evaluează-ţi cartierul (sau oraşul), cunoscându-i istoriculsau planul general. Nu acoperi un teritoriu prea mare din-tr-o singură dată. De exemplu, Mary Lance sugerează că aiputea să te plimbi pe câteva străzi din cartier, dar să-ţi alegidoar una până la cinci familii pentru care să te rogi în modregulat în cadrul timpului tău devoţional.• Cere-I lui Dumnezeu să-ţi dea un scop şi o viziune pentruplimbarea ta de rugăciune.• Caută îndrumare din partea lui Dumnezeu în ceea ce pri-veşte versetele pe care să le foloseşti în timpul plimbării.Memorează-le pe cele care consideri că le poţi rosti cu vocetare în timp ce te plimbi, declarând dragostea lui Dumne-zeu pentru oraşul tău.Hawthorne şi Kendrick ne atenţionează:Privind la oraşul nostru, suntem tentaţi să reacţionămnecorespunzător într-unui din cele două moduri: fie să-1condamnăm, fie să-i purtăm suferinţele. Nici unul dintreacestea nu este modul lui Dumnezeu. Nu încerca să porţi^Mary Lance Sisk, "Love Your Neighbor As Yourself— Restoration of YourNeighborhood" [„Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi—Restaurarearelaţiilor cu vecinii tăi"] (casetă audio distribuită de Aglow International,Edmonds, Wash., 1995).258 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântpăcatele altora ca şi cum ai vrea să le ispăşeşti fărădelegile.Tu eşti preotul, nu jertfa. Numai o singură Persoană este înstare să ne poarte suferinţele. Tatăl I-a dat acest paharnumai lui Isus. Greşeala de la polul opus este să vezi soartaoraşului şi să îl condamni?Ei sugerează trei lucruri pe care trebuie să le facă un mijlo-

citor în rugăciune dacă vrea să se plimbe şi să se roage pentruoraş:• să stea înaintea lui Dumnezeu, aducându-i daruri de laudăşi în special jertfe de mulţumire;• să stea cu oraşul său într-o atitudine de pocăinţă - să plângăpentru îndurarea lui Dumnezeu (vezi Luca 19:41-44);• să stea în oraşul său, răspândind binecuvântările din partealui Dumnezeu.4

Există câteva versete cheie din Vechiul Testament pentru ceicare fac plimbări de rugăciune, cum ar fi: „Orice loc pe care-1va călca talpa piciorului vostru, vi-1 dau, cum am spus luiMoise" (Iosua 1:3).Un alt verset este din Ieremia 29, unde copiii lui Israel erauîncurajaţi să caute pacea şi bunăstarea cetăţii în care trăiauexilaţi şi să se roage Domnului pentru ea, întrucât prosperi-tatea lor atârna de prosperitatea cetăţii (vezi Ieremia 29:7-8).Marşul pentru IsusPe lângă plimbările de rugăciune, multe oraşe organizeazăo dată pe an o procesiune de laudă numită Marşul pentru Isus.în aceste procesiuni răspândite pretutindeni în lume, creştiniidin numeroase ţări, provenind din diferite medii culturale şibisericeşti, îl sărbătoresc pe Isus cu laude exuberante. Scopullor este să-L glorifice pe Isus, nu să protesteze. Marşurile includ^Hawthorne and Kendrick, 129.4Hawthorne and Kendrick, 126-130.

Proclamarea Veştii Bune! / 259cântarea unor cântări binecunoscute şi arborarea drapelelorde închinare, lucrate manual de o mulţime de femei.Eu (Quin) am participat cu emoţie la primul meu Marş pen-tru Isus în Colorado Springs. Eram copleşită să văd atâţia creş-tini adunaţi într-o sâmbătă dimineaţa pentru a se uni pur şisimplu în înălţarea de drapele şi cântări de laudă în cinstea luiIsus. Cântările de închinare ale lui Graham Kendrick, înregis-trate pe casetă, răsunau din sistemele de amplificare, dar şidin piepturile tuturor celor care mărşăluiau.Eu (Ruthanne) am participat la primul Marş pentru Isus cares-a organizat vreodată în Israel în luna iunie a anului 1994, întimp ce mă aflam acolo pentru un program de studiu. Aproxi-mativ două sute de credincioşi am scris atunci istorie, adunân-du-ne pe Promenada ce domină Ierusalimul vechi şi MunteleMăslinilor, de unde am înălţat laude lui Dumnezeu.în 1981, eu (Ruthanne) am luat parte la o călătorie de rugă-ciune în China, la scurt timp după ce această ţară a început săaccepte vizitatori din naţiunile occidentale. Mulţi oamenimi-au povestit despre experienţele plimbărilor lor de rugăciuneprin China din acele vremuri. Deşi acolo exista o biserică sub-terană, totuşi întăritura comunistă era teribilă. A fost nevoiede multă rugăciune pentru a slăbi strânsoarea vrăjmaşului, ast-fel încât să poată pătrunde acolo Cuvântul lui Dumnezeu,într-unui din oraşele mari pe care le-am vizitat şi pentru care

ne-am rugat, s-a înfiinţat astăzi o tipografie. Mii de Biblii serăspândesc din locul acela la credincioşii din China şi, în pofi-da persecuţiei neîntrerupte, întreaga ţară experimentează otrezire spirituală nemaipomenită. Atunci când faci plimbăripentru rugăciune, nu poţi şti niciodată care vor fi urmărilerugăciunilor tale.înconjurată cu rugăciuneMai există şi alte căi prin care Dumnezeu ne cheamă la ru-găciune sau proclamare.Joyce, una din partenerele de rugăciune ale lui Ruthanne,de când copiii ei au început să meargă la şcoală, nu a lăsat să260 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfânttreacă nici un an în care să nu se roage pentru clădirea şcoliiunde îşi ţin ei orele de curs.„Mă apropii de clădire, ung uşile cu untdelemn, şi mă rogpentru protecţia copiilor mei, a profesorilor, administratorilorşi a celorlalţi elevi", ne-a mărturisit ea. „Folosind versete biblice,proclam binecuvântările lui Dumnezeu peste şcoală. Chiaranul acesta o fată de la o altă şcoală a fost răpită, violată şi o-morâtă, lucru care a şocat şi a înspăimântat întreg oraşul."„într-o după amiază, la mai puţin de două săptămâni dupăaceastă tragedie, în timp ce mă îndreptam cu maşina sprecasă, am văzut la distanţă un elicopter al poliţiei ce zbura pedeasupra şcolii fiicei mele. Am întors pe strada aceea şi amînceput să mă rog în Duhul, făcând cu maşina înconjurulclădirii care era împrejmuită de câteva maşini ale poliţiei.După o bucată de vreme am aflat că poliţia îl căuta pe un vio-lator care evadase dintr-o închisoare din oraşul vecin.Blocaseră toate şcolile din oraş pentru ca elevii să nu poatăpleca acasă până când nu aveau să fie în deplină siguranţă. Innoaptea aceea m-am trezit de nenumărate ori, plângând şirugându-mă pentru copiii din oraşul nostru. Asemenea situaţiinu numai că te provoacă la luptă în rugăciune, dar îţi dau şiocazia să împărtăşeşti vestea bună despre puterea şi protecţialui Dumnezeu cu familiile din comunitate."Femeile pline de Duhul, care merg la serviciu, au de aseme-nea ocazia să se roage ca Dumnezeu să-Şi împlinească planulşi scopul în viaţa colegilor de muncă şi a patronilor. Ele suntdispuse să împărtăşească Evanghelia ori de câte ori li se cere.Şi lasă ca prin viaţa lor de fiecare zi să se vestească gloria luiDumnezeu.Plantând sămânţaUneori noi plantăm sămânţa la locul de muncă, pur şi sim-plu prin atitudinea şi comportamentul nostru faţă de colegiide muncă. Alteori avem privilegiul de a culege roadele. Eu(Quin), când am lucrat la o redacţie de ştiri, am simţit căProclamarea Veştii Bune! / 261Domnul îmi încredinţase două femei pentru care să mă rog şila care să le vorbesc în cele din urmă despre Dumnezeu. Unadintre ele a fost dispusă să mă asculte, iar cealaltă a fost foarte

refractară.Eu (Ruthanne) lucram odată într-o slujbă temporară încare aveam ca şefă o femeie foarte supărată şi posacă. îmi dă-dea sarcinile de lucru, însă altminteri doar ne salutam. într-odupă amiază, pe când îmi turnam o ceaşcă de ceai fierbinte întimpul pauzei, am scăpat termosul din mână şi l-am spart. Fărăsă scot nici un cuvânt, am curăţat pata, am strâns cioburile şile-am aruncat la gunoi, iar apoi m-am întors la maşina mea descris.Şefa mea s-a uitat lung la mine de la biroul ei de alături.„Am văzut bine că ţi-ai spart mai înainte termosul?", a întrebatea. „Cum poţi fi atât de calmă?"„Dacă mă înfurii nu rezolv nimic", am spus eu râzând. „Nu-imare scofală - l-am spart şi astăzi rămân fără ceai."Nu a fost nimic eroic, dar reacţia mea se pare că a impre-sionat-o şi după aceea s-a arătat mult mai prietenoasă cu mine.înainte ca să-mi termin lucrul, ea a ştiut deja că sunt credin-cioasă ſi m-a respectat.`am compŃtimit-o pentru cât era de de-Kzamăgită din cauza căsniciei ratate, şi m-am rugat ca altcinevasă vină şi să ude sămânţa pe care o plantasemnCum amândouă călătorim foarte mult, câteodată ni se iveşteocazia să vorbim pe avion despre credinţa noastră cu alţioameni. Nu demult eu (Quin) am stat alături de o femeie caremi-a spus că practica striptease-ul în cluburile de noapte. Toc-mai avusese o operaţie de implant de sân şi era extrem de bol-navă din cauza efectelor anesteziei. Tot ce am putut face întimpul zborului a fost să încerc să o încurajez şi să mă rog pen-tru ea în tăcere. Mă durea inima când am văzut-o năpădită deteamă şi întuneric.In astfel de situaţii eu parafrazez uneori versete din Scrip-tură, rugându-mă: „Doamne, deschide ochii acestei femei, casă se întoarcă de la întuneric la lumină şi de sub putereaSatanei la Dumnezeu, şi să primească, prin credinţa în Tine,

262 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul Sfântiertarea de păcate şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi"(bazată pe Fapte 26:18).Evanghelizare prin ospitalitateS-ar putea să nu călătoreşti niciodată atât de departe, însăDumnezeu va scoate în calea ta oameni pe care să-i poţi sensi-biliza pentru El. Una dintre cele mai bune metode prin carefemeile creştine din lumea modernă de astăzi pot să proclameVestea Bună este ospitalitatea. Folosindu-ne casele noastrepentru a atinge inima prietenilor şi a vecinilor noştri, puteminfluenţa oameni care altfel nu ar intra niciodată într-obiserică.După revărsarea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii, credin-cioşii au început să se întâlnească în case pentru a se dedicaurmătoarelor patru lucruri:• învăţătura apostolilor;

• legătura frăţească;• frângerea pâinii;• rugăciune.Casele credincioşilor din Biserica primară s-au transformatîn sanctuare pentru învăţătură, rugăciune, părtăşie şi mân-care. Ospitalitatea - influenţarea celor pe care Dumnezeu îiscoate în calea ta - este o metodă eficientă de a-i câştiga pealţii pentru Domnul.Apostolul Petru a scris:Fiţi primitori de oaspeţi între voi, fără cârtire. Ca nişte buniispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voisă slujească altora după darul pe care 1-a primit. (1 Petru4:9-10)Versiunea The Living Bible [Biblia Vie] este chiar mai elocventă:Mai important decât toate, continuaţi să aveţi o dragosteadâncă unii pentru alţii, căci dragostea compensează multe.Proclamarea Veştii Bune! / 263din greşelile voastre. Deschideţi-vă casa cu dragă inimă pen-tru cei care au nevoie de o masă sau de un loc unde să înnop-teze. Dumnezeu a dat fiecăruia dintre voi abilităţi deosebite;fiţi siguri că le folosiţi pentru a vă ajuta unii pe alţii, caastfel să transmiteţi şi altora feluritele binecuvântări ale luiDumnezeu. (1 Petru 4:8-10, versiunea The Living Bible [BibliaVie])De vreme ce Petru îi încuraja pe creştini să-i ajute pe alţicredincioşi, şi noi, dacă suntem plini de dragostea lui Dum-nezeu, vom găsi destule modalităţi creative în care să folosimcasele noastre ca şi mijloace de împărtăşire a Evangheliei. Lafel ca în Biserica primară, şi casele noastre pot deveni „micisanctuare". De câte ori ai primit musafiri la tine acasă şi ţi-auspus: „Simt aşa o pace în locul acesta". Sau: „îmi place să vinîn casa ta - este atât de odihnitor." De ce se întâmplă asta? Cusiguranţă pentru că prezenţa lui Dumnezeu este acolo.Oştirea femeilorCa şi membre în oştirea femeilor care au primit porunca săproclame Vestea Bună, fiecare dintre noi avem privilegiul dea-L lăsa pe Duhul Sfânt să ne ajute să ne îndeplinim aceastămisiune în diverse moduri - indiferent de vârsta sau etapavieţii noastre în care ne aflăm.Societatea noastră promovează concepţia că, după ce tepensionezi, poţi în sfârşit să te bucuri, făcând ceea ce îţi place.Acest mesaj ascuns îţi strecoară în minte ideea falsă că ţi-aifăcut datoria în viaţă - iar acum poţi să-ţi dedici timpul pentrucălătorii, campinguri, cumpărături sau lucruri artizanale. Insăpe paginile Scripturii vedem că unele dintre cele mai semni-ficative contribuţii au fost aduse de către oameni aparţinândvârstei a treia.Mulţi pensionari îşi folosesc darurile şi îşi găsesc împlinirefăcând muncă voluntară în cartierul lor, în organizaţii misio-

nare, sanatorii, orfelinate, spitale şi centre de îngrijire a copii-lor. Un medic pediatru pensionar a mers de şase ori pe an în264 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântGuatemala ca să fondeze câteva clinici medicale. O doamnăbolnavă împleteşte papuci de casă pentru un sanatoriu dinapropiere, alta face căciulite şi pături pentru saloanele dinmaternitate, în timp ce alta duce în fiecare seară cina la veci-nul ei invalid. Pastorul Lloyd Ogilvie, care în momentul defaţă slujeşte ca şi capelan în Senatul Statelor Unite, a spusurmătoarele cuvinte în legătură cu secretul unei umblăridinamice prin Duhul Sfânt:Suntem umpluţi în fiecare zi de Duhul nu doar pentru în-cântarea noastră sau incitarea sentimentelor noastre, saunici măcar pentru propria noastră cucernicie. Duhul Sfântvrea să ne echipeze pentru lucrare. In fiecare zi. DarurileSale de iubire, înţelepciune, credinţă, cunoştinţă, discernă-mânt, vindecare şi prorocie în proclamarea cu îndrăznealăa credinţei noastre - toate ne sunt date ca să ne întăreascăpentru crucea noastră de fiecare zi în slujire... Vom simţi oeliberare formidabilă atunci când vom începe să ne dămseama că ziua cu adevărat bună este cea în care am fostfolosiţi să contribuim la o schimbare în viaţa oamenilor dinjurul nostru.5

într-adevăr, femeilor, noi avem un mesaj. Ne numărăm prin-tre cele ce fac parte din oştirea femeilor care pot să vesteascăînfrângerea vrăjmaşului şi victoria Domnului nostru IsusHristos. Duhul Sfânt ne cheamă şi ne împuterniceşte să accep-tăm această provocare şi să experimentăm trăirea unei vieţipline de Duhul.^Lloyd Ogilvie, The Greatest Counselor in the World [Cel mai extraordinarConsilier din lume] (Ann Arbor, Mich.: Servant, 1994), 186.

nZCGMAUVATĂAglow International, Women of Prayer: Released to the Nations[Femei ale rugăciunii: trimise la naţiuni] (o antologiedespre rugăciune) Lynnwood, Wash.: Women's AglowFellowship, 1993.Alves, Elizabeth, The Mighty Warrior: A Guide to Effective Prayer[Luptătorul puternic: Un ghid pentru rugăciunea eficientă]Bulverde, Tex.: Intercessors International, 1987, 1995.Bennett, Dennis and Rita, The Holy Spirit and You [Duhul Sfântşi tu], Plainfield, N.J.: Logos, 1971.Christenson, Evelyn, Lord, Change Me [Doamne, schimbă-mă!]Wheaton, IU.: Victor, 1981.Elliot, Elizabeth, Keep a Qidet Heart [Păstrează-ţi inima liniştită]Ann Arbor, Mich.: Servant, 1993.Exley, Richard, The Rhythm of Life [Ritmul vieţii], Tulsa, Okla.:Harrison House, 1987.Fee, Gordon D. God's EmpoweringPresence [Prezenţa lui Dumnezeucare împuterniceşte], Peabody, Mass.: Hendrickson, 1994.Fortune, Don and Katie, Discover Your God-Given Gifts [Descoperădarurile pe care ţi le-a dat Dumnezeu], Grand Rapids:Fleming H. Revell/Baker, 1987.Frodsham, Stanley Howard, With Signs Folloruing [Iată semnelecare-i vor însoţi...], Springfield, Mo.: Gospel Publishing,1946.

265266 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântGarlock, H.B. Before We Kill and Eat You [înainte de-a vă omorî şimânca], Dallas: CHRIST FOR THE NATIONS, 1974.Hansen, Jane, Inside A Woman [Viaţa lăuntrică a unei femei],Lynnwood, Wash.: Aglow, 1992.Hawthorne, Steve and Graham Kendrick, Prayerwalking[Plimbarea pentru rugăciune], Orlando, Ha.: CreationHouse, 1993.Hayford, Jack, ed. Spirit-Filled: The Overflowing Power of the HolySpirit [Plin de Duhul: Puterea revărsată a Duhului Sfânt],Wheaton, 111.: Tyndale, 1984.Horton, Stanley M., Ce spune Biblia despre Duhul Sfânt, LifePublishers International, Oradea, 2001.Jacobs, Cindy, Possessing the Gates of the Enemy [Cucerirea porţilorvrăjmaşului], Tarrytown, N.Y: Chosen Books/Fleming H.Revell, 1991.Jacobs, Cindy, The Voice of God [Vocea lui Dumnezeu], Ventura,Calif.: Regal, 1995.Lindsay, Freda, My Diary Secrets [Secretele jurnalului meu], Dallas:CHRIST FOR THE NATIONS, 1976, 1982.Lindsay, Gordon, Gifts of the Spirit [Darurile Duhului Sfânt],Volumele 1-4, Dallas, Tex.: CHRIST FOR THE NATIONS,1989.Lord, Peter, Hearing God [Cum să-L auzi pe Dumnezeu], GrandRapids, Mich.: Baker, 1988.Lush, Jean, Emoţional Phases of a Woman 's Life [Etapele emoţionaledin viaţa unei femei] Grand Rapids, Mich.: Fleming H.Revell/Baker, 1987, 1993.Bibliografie recomandată / 267Marshall, Catherine, The Helper [Mângâietorul], Grand Rapids,Mich.: Chosen Books, 1978.Mathews, Arthur, Born For Battle [Născut pentru luptă],Robesonia, Pa.: OMF, 1978.McPherson, Mince Semple, This is That [Aceasta este ceea ce...],Los Angeles: Echo Park Evangelistic Association, 1923.Ogilvie, Floyd, The Greatest Counselor in the World [Cel mai extra-ordinar Consilier din lume], Ann Arbor, Mich.: Servant,1994.Phillips, Phil., Angels, Angels, Angels [îngeri, îngeri, îngeri],Lancaster, Pa.: Starburst, 1995.Pickett, Fuchsia, Presenting the Holy Spirit [Prezentându-L peDuhul Sfânt], volumele 1 şi 2, Shippensburg, Pa.: DestinyImage, 1994.Sherrer, Quin and Ruthanne Garlock, How to Pray for YourFamily and Friends [Cum să te rogi pentru familie şi prieteni],Ann Arbor, Mich.: Servant, 1990.Sherman, Dean, Spiritual Warfare for Every Christian [Luptaspirituală pentru fiecare creştin], Seattle: FrontlineCommunications, 1990.Sherrill, John, They Speak With Other Tongues [Ei vorbesc în altelimbi], Grand Rapids, Mich.: Chosen Books/Fleming H.Revell, 1964, 1985.ten Boom, Corrie, Marching Orders for the End Battle [Ordine demarş pentru bătălia finală], Fort Washington, Pa.:

Christian Literature Crusade, 1969.268 / Ghidul femeii pentru o viaţă plină de Duhul SfântWagner, C. Peter, The Acts of the Holy Spirit series [Seria FapteleDuhului Sfânt], Ventura, Calif.: Regal, 1994, 1995.Wagner, C. Peter, Your Spiritual Gifts Can Help Your Church Grow[Darurile tale spirituale pot ajuta biserica ta să crească],Ventura, Calif.: Regal, 1979, 1994.Wallis, Eileen, Queen Take Your Throne [Impărăteaso, ia-ţi locul petron], Columbia, Mo.: Cityhill, 1987.Wallis, Arthur, Pray in the Spirit [Roagă-te în Duhul], FortWashington, Pa.: Christian Literature Crusade, 1970.White, John, Changing on the Inside [Schimbarea din interior],Ann Arbor, Mich.: Servant, 1991.White, John, When the Spirit Comes with Power [Când Duhul Sfântvine cu putere], Ann Arbor, Mich.: Servant, 1988.Wigglesworth, Smith, Ungerea Duhului Său, Wayne Warner, ed.,Life Publishers International, volumele 1 şi 2, Oradea,2001-2002.Woodworth-Etter, Măria, A Diary ofSigns and Wonders [Un jurnalal semnelor şi minunilor], (retipărită de Harrison House,Tulsa, Okla.) 1981.EXPERIMENTAREAPROFUNZIMII LUIISUS HRISTOSde Jeanne GuyonAceasta este una dintre cele maiinfluente cărţi spirituale scrise vreo-dată, chiar şi istoricii laici recu-noscând marele impact pe careaceasta 1-a avut în istoria creştinis-mului. Jeanne Guyon este recunos-cută în general, chiar şi de duşmaniiei, ca fiind una dintre cele mai renumite femei din istoriaBisericii. Will Durant în cartea sa, Istoria civilizaţiei, publica-tă în unsprezece volume, relatează despre impactul pe care 1-aavut viaţa şi scrierile lui Jeanne Guyon asupra istoriei Franţei.La un moment dat, în Franţa, această carte a fost arsă în public,şi totuşi a fost de asemenea primită de către creştinii sinceri,aceştia considerând-o drept una dintre cele mai folositoare cărţicreştine scrise vreodată. Scrisă de una dintre cele mai sfintepersoane ale creştinismului, Jeanne Guyon, aceasta a jucat unrol major în vieţile multor creştini de seamă din istorie.Watchman Nee a văzut că această carte fusese tradusă în limbachineză şi a pus-o la dispoziţia fiecărui nou convertit al BisericiiMica Turmă. Fenelon, Zinzendorf, John Wesley, primii quakeri,Jessie Penn-Lewis şi Hudson Taylor au recomandat cu căldurăaceastă carte credincioşilor din vremea lor.Experimentarea profunzimii lui Isus Hristos te va conducela o relaţie cu totul nouă - şi mai profundă - cu Isus Hristos.(142 pagini, 13 x 20 cm]Descopromisiunearestaurării

O INIMANOUĂ...UN NOUÎNCEPUTde Neva Coyleîn cursul vieţii normaleexistă perioade, poate adusede circumstanţe dificile,când fiecare dintre noi estetentat să-şi ridice mâinile însus şi să-I ceară lui Dumnezeu şansa să înceapă viaţa de lacapăt. Pentru unii ar putea fi vorba despre o cedare în faţaispitei, care a paralizat relaţia lor cu Isus Hristos; alţii simtfrustrarea pentru eşecurile suferite în încercarea de a faceschimbări pozitive în vieţile lor. Unii sunt obosiţi pur şi sim-plu din cauza conflictului dintre poftele firii pământeşti şinăzuinţele Duhului...Dacă te găseşti în vreuna din aceste situaţii pe care toc-mai le-am menţionat şi ai putea folosi o nouă prospeţime,un nou început, atunci cartea aceasta este pentru tine.Utilizând în fiecare zi experienţa şi rugăciunea lui David dinPsalmul 51 ca bază pentru studiul tău devoţional poţiexperimenta nu numai un început nou, ci şi o inimă nouă.Conceput pentru a putea fi inclus într-un program aglomerat,acest studiu te va ajuta zi de zi să găseşti o nouă înclinaţie, onouă motivaţie şi o direcţie nouă pentru a trăi o viaţă pusădeoparte pentru Dumnezeu.[168 pag., 13,5x21,5 cm]

Alte cărţipublicate deLIFE PUBLISHERSINTERNATIONALin

limba românăBIBLIA

DE STUDIUpentru oViaţd Deplină

BIBLIA DE STUDIUPENTRU O VIAŢĂ DEPLINĂCitirea Bibliei va deveni oadevărată desfătare în timpce învăţaţi să folosiţi propriaBIBLIE DE STUDIU PEN-TRU O VIAŢĂ DEPLINĂ(BSVD).Cercetătorul biblic DonaldC. Stamps a cunoscutputerea Duhului Sfânt, acrezut în ea şi a trăit prin ea în timp cea scris notele de studiu pentru această Biblie.BSVD este una dintre cele mai complete Biblii de studiucare tratează subiectul lucrării Duhului Sfânt în viaţa cre-dinciosului. BSVD oferă un studiu amănunţit şi o înţelegereprofundă a Cuvântului lui Dumnezeu.In aceasta veţi găsi 77 de articole despre elementele fun-damentale ale credinţei, inclusiv puterea asupra lui Satan şia demonilor, darurile spirituale pentru credincioşi şi stan-dardele moralităţii sexuale. în partea de jos a fiecărei paginise găsesc note de studiu detaliate, care amplifică textelebiblice. BSVD include o concordanţă, un index complet desubiecte, 16 pagini de hărţi color şi numeroase tabele.Această ediţie minunată a Bibliei a fost tipărită pe ceamai fină hârtie de Biblie şi îndeplineşte cel mai înalte stan-darde de calitate pentru tipărirea acesteia.(2.110 pagini, 16 x22 x 4 cm, hârtie de 25 g/m2, copertă în 2 variante: tare şi moale)

DUMNEZEU VREA SA FII VICTORIOASA

ÎN TOT CE FACIFQuin Sherrer şi Ruthanne Garlock au scris Ghidul femeii pentru oviaţă plină de DuhulSfântpentru a le ajuta pe femei să descopere viaţacreştină plină de putere. Dacă tânjeşti după o umblare mai apropi-ată cu Dumnezeu şi după o mărturie mai eficientă, dacă doreşti săprimeşti răspuns la rugăciune când te rogi, atunci această carte estepentru tine.Dumnezeu doreşte ca femeile să fie victorioase în toate efor-turile lor, şi El a dat puterea Duhului Sfânt pentru a le ajuta să facăfaţă provocărilor vieţii. Acest ghid oferă o înţelegere esenţialăprivitoare la modalităţile în care poţi beneficia de puterea Sa.Ne bucurăm că există acest ghid pentru a ne ajuta să ne adâncim practic într-oviaţă plină de Duhul Sfânt. O astfel de lucrare îi ajută pe credincioşi să cauteadevărata viaţă în Duhul evitând obiceiurile superficiale care potdiscredita tradiţia carismatică.JACK şi ANNA HAYFORD, The Church on the WayDacă ai editat să ceri prezenţa Duhului Sfânt în toată plinătatea Saîn viaţa ta această carte este pentru tine! Ba^ându-se pe'învăţătura Biblieişi pe experienţe personale — atât ale lor cât şi ale altora — Quin Sherrerşi Ruthanne Garlock ne oferă o hartă ilustrată pentrucălătoria noastră spre această plinătate.ELIZABETH SHERRILLQuin Sherrer şi Rjitbanne Garlock ne oferă întotdeauna călăuzire practică şi

realistă pentru maturizare în umblarea noastră cu Domnul. învăţătura biblicăsănătoasă combinată cu exemple din viaţa creştină practică fac din acest ghidnu doar o carte pe care o citeşti cu plăcere, ci şi una care comunică adevăruriscripturale esenţiale. O recomand din toată inima!JANE HANSEN, preşedinta organizaţiei Aglow International Sherrer şi Ruthanne Garlock au mai scris împreună A Woman's Guîde toitual U aijare Ghidulfemeii pentru lupta spirituală si . I II oman $ Guide to Break/ng[Ghidul femeii pentru eliberarea de dependenţă . Amândouă învaţă şi slujesclin întreaga lume. Quin şi soţul ei, I ,eRoy, l( icuiesc în Colorado Springs,nne şi soţul ei, John, locuiesc in Dai