Punct de vedere BNS referitor la reducerea cotei CASreducerea cotei CAS

Iunie 2014

27.2

29.6

33.45

34.75

35.29

35.35

37.7

37.84

39.45

39.64

40.8

42.9

44.00

45.5

Bulgaria

Slovacia

Grecia

Portugalia

Italia

Spania

Austria

Belgia

Germania

Polonia

Franta

Cehia

Romania

Ungaria

Contribuții la sistemul de securitate socială

Așa cum se poate observa, România are unul din cele mai ridicate niveluri ale contribuțiilor la

sistemul de asigurări sociale. Din totalul contribuțiilor plătite de sau pentru salariații din

România, peste 76% reprezintă contribuția la sistemul de pensii. Dacă analizăm strict

contribuțiile plătite la sistemul de pensii, România înregistrează de departe unul dintre cele mai

ridicate niveluri din Europa, doar Ungaria și Italia situându-se peste România.

Sursa: MISSOCPrelucrare BNS

8

8.25

18.94

20.2

25.28

25.8

27.2

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Danemarca

Irlanda

Suedia

Olanda

Slovenia

Marea Britanie

Bulgaria

• Decizia de reducere a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale trebuieanalizată atât din punctul de vedere al sarcinii fiscale asupra forței demuncă cât și din punctul de vedere al sistemului public de pensii și aldeficitului creat ca urmare a unei astfel de decizii.

• Sistemul public de pensii se confruntă cu deficite cronice încă din anul2008, 2007 fiind ultimul an în care bugetul de asigurări sociale a fost înechilibru. Scăderea numărului de contribuabili, pe fondul reduceriinatalității, asociată cu îmbătrânirea populației, crează îngrijorări majorepentru viitor.

• Deși are unul din cele mai ridicate niveluri ale contribuțiilor la sistemul desecuritate socială, România se situează printre ultimele poziții în ceea ceprivește colectarea contribuțiilor ca procent din PIB.securitate socială, România se situează printre ultimele poziții în ceea ceprivește colectarea contribuțiilor ca procent din PIB.

• Strict din punct de vedere al nivelului contribuțiilor la sistemul de asigurărisociale se impune o reducere a acestora, însă, având în vedere niveluldeficitului deja existent, considerăm că o astfel de măsură nu trebuie pusăîn aplicare până când nu sunt identificate măsuri care să contribuie la obalansare a situației.

• Așa cum se poate observa, România are o cotă de contribuții de aprox 44%și colectează 8,8% ca procent din PIB. Prin comparație, Bulgaria are o cotăde contribuții de 27,2% și colectează 7,8%. Ungaria are o cotă decontribuții de aprox 45% și colectează 13,4% din PIB.

10

12

14

16

18

20

7.88.3

8.8

11.2 11.3

12.2 12.212.8

13.4 13.4 13.413.8 13.8 14

15.215.6

16.7 16.8 16.917.3

19.4

Contributii colectate ca % din PIB

0

2

4

6

8

1.8

6.2

7.57.8

8.3

Date Eurostat, Prelucrari BNS

Contributii sociale ca % din PIB – total buget public 2013

8,8%

Date Eurostat, Prelucrari BNS

Cheltuieli bugetare pentru protectie sociala, % din PIB, 2012

Date Eurostat, Prelucrari BNS

Deși colectează pentru întregul sistem de securitate socială aproximativ 8,8%, Româniaalocă pentru sistemul de securitate socială circa 14%. Chiar și în aceste condiții România alocă unul din procentele reduse din PIB pentru securitate socială.

20

30

40

50

60

Ponderea remunerarii salariale ca % din PIB in anul 2013

0

10

În 2013 România a înregistrat cel mai redus nivel al remunerării salariale ca procent din PIB, în condițiile în care nivelul contribuțiilor sociale este unul din cele mai ridicate din Europa.

• Nivelul redus al remunerării salariale ca procent din PIB este o consecință aflexibilizării pieței muncii, în special a slăbirii sistemului de negocieri colective;

• La această cauză se adaugă o lipsă de viziune în dezvoltarea României și oselecție naturală haotică a sectoarelor ce stau la baza economiei. Selecțiasectoarelor s-a bazat pe capacitatea de supraviețuire a actorilor economici șinu pe un plan strategic dezvoltat multianual și multisectorial, fapt care acondus la dezvoltarea unor ramuri bazate pe utilizarea intensivă a forței demunca slab calificată și prost platită.

• În condițiile în care valoarea adăugată realizată va continua să se împartă întremuncă și capital, România va rămâne captivă, în imposibilitatea de a creștevaloarea contribuțiilor colectate ca % din PIB.valoarea contribuțiilor colectate ca % din PIB.

• Având în vedere nivelul actual al contribuțiilor (înainte de reducerea CAS) șiprocentul remunerării salariale ca % în PIB – România poate colecta pentrusistemul de securitate socială maxim 10,2 % la nivelul anului 2013, ceea ceeste mai mult decât 8,8 % cât a colectat în 2013, însă mult sub nivelul mediudin UE 27 de 14%.

• Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, așa cum s-a avut în vedere și pentrusectorul bugetar, se va orienta tot spre factorul capital păstrând în continuarecaracteristicile unui sistem de dezvoltare fără viitor.

40.56%

36.24%

33.28%34.67%

33.16%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

45.00%

%

Evoluția remunerării salariale și a contribuțiilor sociale ca % din PIB

remuneratii salarii/PIB

contributii/PIB

10.20%9.50% 9.10% 9% 8.80%

12.49%11.16%

10.24% 10.67% 10.21%

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

2009 2010 2011 2012 2013

%

contributii potentiale

Date INS, CNPP, Prelucrari BNS

• În ultimii ani, ca urmare a înrăutăţirii situației demografice și a efectelor crizeieconomice, sistemul public de pensii a intrat într-o fază care devine din ce în ce maicomplicată. În ultima perioadă, statul a trebuit să aloce subvenții din ce în ce maimari pentru a compensa insuficiența fondurilor de asigurări sociale, în special abugetului de asigurări sociale de stat (BASS). Situația nefavorabilă în privințaasigurării resurselor pentru sistemul public principal de pensii (așa-numitul Pilon I) afost influențată într-o măsură semnificativă și de transferurile către Pilonul II depensii.

• Dacă avem în vedere atât evaluările BNS cât și cele ale Ministerului de Finanțe,deficitul prognozat pentru 2014 se va accentua. Începând cu anul 2015, în fiecare anbugetul asigurărilor sociale va pierde în medie 6.918 milioane lei, pierdere debugetul asigurărilor sociale va pierde în medie 6.918 milioane lei, pierdere devenituri ce va trebui să fie compensată prin subvenții de la bugetul de stat.

• Chiar dacă la o primă vedere se poate argumenta că reducerea CAS va însemna și oreducere a cheltuielilor la Bugetul de Stat cu personalul bugetar, trebuie ținut contde faptul că Bugetul Asigurarilor Sociale va înregistra anual un deficit suplimentar de1.572 milioane euro. Estimările Guvernului iau în calcul compensări între Bugetul deStat și Bugetul Asigurărilor Sociale, însă, conform Legii 263/2010, sistemul public depensii trebuie sa fie unul autonom.

• În acest moment aproximativ 24% din veniturile totale anuale ale Bugetului deAsigurari Sociale sunt acoperite din subvenții de la Bugetul de Stat, ceea cereprezintă o povară din ce în ce mai grea.

10,954,712,612

14,950,637,000

13,834,101,00013,407,844,000

12,519,181,00012,720,392,000

14,150,977,000

8,000,000,000

10,000,000,000

12,000,000,000

14,000,000,000

16,000,000,000le

i

Subvenții alocale din bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului de pensii – cf bugetului de asigurări

sociale pentru anul 2014

1,379,569,000

6,397,515,000

0

2,000,000,000

4,000,000,000

6,000,000,000

8,000,000,000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015* p 2016*p

lei

Date INS, Prelucrari BNS

Situația sistemului public de pensii

0.99

1.05

1.02

0.9951.00

1.02

1.04

1.06

Raportul de dependență

(pensionari/salariați)

0.353

0.358

0.361

0.351

0.350

0.355

0.360

0.365

Rata medie de inlocuire a salariului prin pensii

(pensie medie/salariul mediu)

0.99

0.98

0.97

0.995

0.92

0.94

0.96

0.98

2009 2010 2011 2012 2013 2014

pe

rs

0.338

0.344

0.325

0.330

0.335

0.340

0.345

2009 2010 2011 2012 2013 2014

%

Date INS, CNPP, Prelucrari BNS

• Politicile publice au promovat și continuă să o facă, mascarea relațiilor de muncă sub forma relațiilor independente de tip persoane ocupate pe cont propriu.

• Un astfel de model mai este promovat doar de Grecia si de Bulgaria, aceasta din urmă fiind totuși departe de

European Union (28 countries)

Belgium

Ireland

Czech Republic

Poland

Italy

Bulgaria

Romania

Greece

Raportul persoane ocupate pe cont propriu / salariati in anul 2013

totuși departe de România. Modelul este unul cu efecte negative consistente atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung.

• Sistemul fiscal este cel care determină în mod covârșitor trecerea din statut de salariat în statut de liber profesionist.

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Denmark

France

Hungary

Germany

Austria

Portugal

Spain

Netherlands

Ne-am propus să estimăm impactul în cazul a două variante de echilibrare abugetului, utilizate în mod frecvent în literatura de specialitate și în practicacurentă de elaborare a politicilor în domeniul pensiilor, care în esență vizeazăcreșterea sumelor colectate la bugetul de pensii.Aceste două variante, folosite separat sau în combinație, se pot exprimasimplificat prin:1) sporirea numărului salariaților (al contributorilor la sistemul de pensii)2) creșterea salariului mediu.2) creșterea salariului mediu.

Ambele au ca rezultat sporirea veniturilor fondului de pensii.

Situația de echilibru a bugetului de asigurări sociale, înainte de reducerea CAS

Var 1 - fără transfer contribuții la pilonul

II de pensii (4,5% în 2014)

• Număr de salariați pentru a atinge echilibru în cazul în care salariul rămâne la nivelul actual:

Var 2 – cu transfer de contribuții cătrepilonul 2 de pensii

• Număr de salariați pentru a atinge echilibru în cazul în care salariul rămâne la nivelul actual:

5,709,958

• Valoarea salariului mediu în condițiile în care numărul de salariați rămâne la nivelul actual:

2,526

6,795,502

• Valoarea salariului mediu în condițiile în care numărul de salariați rămâne la nivelul actual:

3,007 lei

Situația de echilibru a bugetului de asigurări sociale, după reducerea CAS

Var 1 - fără transfer contribuții la pilonul

II de pensii (4,5% în 2014)

• Număr de salariați pentru a atinge echilibru în cazul în care salariul rămâne la nivelul actual:

• Număr de salariați pentru a atinge echilibru, în cazul în care salariul rămâne la nivelul actual:

Var 2 – cu transfer de contribuții cătrepilonul 2 de pensii

6,668,720

• Valoarea salariului mediu în condițiile în care numărul de salariați rămâne la nivelul actual:

2,951

8,198,243

• Valoarea salariului mediu în condițiile în care numărul de salariați rămâne la nivelul actual:

3,627 lei

• Calculele arată că pentru a echilibra Bugetul Asigurărilor Sociale, după reducereaCAS cu 5 puncte procentuale (în condițiile în care se menține sistemul de transfer a

4,5 puncte procentuale din contribuția la bugetul de asigurări sociale către Pilonul

2 de pensii), am avea nevoie fie de creșterea numărului de contribuabili până la8.198.243 (față de 5.550.947 – contribuabili total în 2013), fie de o creștere asalariului mediu de 3.627 lei (față de 2231 lei în 2013).

• Niciuna din cele 2 soluții menționate nu este una viabilă. Atingerea nivelului de8.198.243 de salariați este practic imposibil de realizat în condițiile în carepopulația activă, conform Comisiei Naționale de Prognoză, a fost estimată lanivelul de 8.710.000. Nici creșterea salariului cu 160% nu poate fi pusă în practică,în special pe termen scurt.în special pe termen scurt.

• Ca urmare, așa cum rezultă din calculele realizate, ar trebui utilizat un mix demăsuri pentru creșterea salariului mediu și concomitent ar trebui aplicate măsuripentru creșterea ocupării formale.

• Chiar și așa, este aproape imposibil de echilibrat sistemul public de pensii atât petermen mediu cât și pe termen lung.

• În cazul în care avem în vedere și evoluțiile demografice ale populației pentruRomânia pe termen lung, situația arată mult mai rău decât pe termen scurt. Pânăîn 2050 piramida populației pentru România se va inversa, populația sub 20 de aniși peste 65 de ani urmând a depăși populația în vârstă de muncă.

Surs

a: P

relu

at d

in W

orl

d P

op

ula

tio

n A

gein

g 1

95

0-2

10

0, P

op

ula

tio

n

Div

isio

n, D

ESA

, Un

ited

Nat

ion

s.

Populaţia pe grupe de vârstă şi sexe în România, 1950-2100

Surs

a: P

relu

at d

in W

orl

d P

op

ula

tio

n A

gein

g 1

95

0D

ivis

ion

, DES

A, U

nit

ed N

atio

ns.

• Riscuri viitoare:�Evoluția demografică;�promisiunile populiste,

nesustenabile, făcute pe fondelectoral;

�Continuarea graficului decreștere anuală a procentuluide contribuții transferat laPilonul II;

�Continuarea transferului deforță de muncă din statut de

• Solutii:Păstrarea economiei realizate

din reducerea CAS în interiorulfondul de salarii prin majorareasalariilor brute;

Reducerea nivelului economieiinformale, implicit a ocupariiinformale sau în sectorulinformal;

Înghețarea calendarului decreștere a contribuțiilor�Continuarea transferului de

forță de muncă din statut desalariat în statut de persoanăindependentă;

�Creșterea ratei de înlocuire asalariului prin pensie, camăsura electorală;

�Transferul integral în profit aleconomiei realizate prinreducerea CAS.

creștere a contribuțiilortransferate la pilonul 2;

Regândirea sistemului deimpozitare, inclusiv în ceea ceprivește persoanele cedesfășoară activitățiindependente;

Eliminarea plafonului desalariu pentru care se plăteștecontribuție CAS.