Suntem fiinte umane formate din intamplari. Iar omul nu va renunta niciodata saasculte povestiri Mircea Eliade Incercarea Labirintului

A. Comunicarea in textul narativB. Constructia subiectului narativC. PersonajeleD. Limbajul

A.1 Propozitia unitatea de baza in textul narativ2 Secventa o grupare de propozitii3 Textul unitatea care incorporeaza si propozitia si secventa4 Instantele comunicarii participantii la actul de comunicare a textului narativa) Autorul persoana fizica , concreta ,o entitate in carne si oaseb Naratorul vocea care povestesteCategorii :- naratorul personaj : se povestete la persoana I/a II-a (naratorul se cofunda cupersonajul)- naratorul martor : apare sub forma persoanei I si se intalneste in Hanul Ancutei deM.Sadoveanu :Am indraznit si eu sa ridic glasul intr-un tarziu si am intrebat - narator omniscient : naratorul care povesteste ,la persoana a III-a ,foarte detaliat ceea cefac persoanjele ,si este amplasat in exteriorul povestirii

Autorul Narator = Personaj IntradiegeticRoman subiectiv

Ultima noapte de dragoste , prima noapte de razboiAutorul = Narator = Personaj IntradiegeticIn situtia unui jurnal/carte de memorii

Autorul Narator Personaj ExtradiegeticRoman obiectiv

IonNarator - intradiegetic , necreditabil, subiectivNaratori extradiegetic, creditabil, obiectiv

c) Personajul cel care participa faptic si afectiv la intamplarile povestited) Cititorul - poate fi avizat sau neavizat

- inocent sau specialist5 Punctul de vedere/perspectiva/viziuneaPunctul de vedere : - subiectiv

- obiectivPerspectiva : - unitara : roman subiectiv Narator = Personaj

- unica , a unui narator ominiscient- plurala , in cazul unui roman subiectiv in care partitura apartine mai multor

naratoriViziunea : - cu focalizare 0 = nefocalizata , naratorul cunoaste tot mult mai mult decatcelalalte instante ale comunicarii

- cu focalizare interna : naratorul stie tot atat de mult cat personajul- cu focalizare externa : inregistreaza numai detaliile exterioare stie mai putin

decat chiar personajul sau; aceasta omniscienta se numeste selectivaa) Viziunea cu focalizare interna : - pentru ca naratorul este personaj

- povesteste trairile personaleb) Viziunea cu focalizare 0 : - actiunea se povesteste la persoana a III-a

- narator omniscient- se cunosc gandurile persoanejelor

c) Viziunea cu focalizare externa : - se nareaza la persoana a III-a- naratorul povesteste ceea ce vede

B. Constructia subiectului narativActiunea = insiruirea de evenimente,fapte si intamplari care se succed in mod inlantuit (dacaevenimentele sunt consecutive cronologice) , alternativ ( se desfasoara pe mai multe planuricare sunt fie paralele , fie intersectate) , in mod intercalat ( actiunea inceputa se suspendapentru a se povestii o a doua actiune la sfarsitul careia se reia prima actiune)Ex : actiune inlantuita Harap-Alb , Baltagul

actiune alternativa Ion , Morometiiactiune intercalata Ultima noapte de dragoste ,intaia noapte de razboi,

Hanul Ancutei

Incipitul = formula de inceput, care deobicei fixeaza deobicei spatiul,timpul si personajele

Finalul = ultima fraza a textului , si se afla in relatie de opozitie sau simetrie

Episodul = actiunea secundara, care pune in lumina actiunea principala- episodul coborarii in fantana

- episodul sarutarii pamantului5) Timpul i spaiul

Timpul obiectiv, convenional, redat de succesiunea momentelor subiectelor:- expoziiunea / situaia iniial- intriga- desfurarea aciunii- punctul culminant- deznodmnt

subiectiv, durata interioar, poate s se desfoare n mod fragmentarsau sub forma de spiral

durata interioar fragmentar se datoreaz memoriei involuntare,afective declanate de un gust, un miros, o discutieex. Vol I Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, CamilPetrescu

durata interioar sub form de spiral se datoreaz fluxului contiineialctuit din toate gndurile, amintirile, senzaiile i tririle noastre la unmoment dat.

Spaiul locul de desfurare a aciunii n funcie de spaiul de desfurare, tematica textelor poate fi rural sau

citadin spaiul poate fi real sau ireal.

6) Elipsa este o omisiune din lanul ntmplrilor pentru ca aciunea s secomprimeEx. Toate stteau n loc, numai Ft-Frumos mergea mereu... Cnd era spreseara zilei a treia..., Mihai Eminescu

7) Pauza descriptiv reprezint un moment n care naraiunea este suspendatpentru a fi introdus un pasaj descriptiv de tip tablou sau portret

C. Personajelea) Principale protagonist (pozitiv)

- antagonist (negativ)b) Secundarec) Episodiced) Individuale sau colectivee) Personaj naratorf) Alter ego (Titu Herdelea)g) Personaj liant (Titu Herdelea)h) Personaj reflector (cel cruia, uneori , naratorul care i pierde din omniscien, i

pred tacheta i va fi cel care povestete)i) Personaj - rotund / mobil / complex / modern

- plat / static / simplu / tradiional

Personajul alter ego: personajul care dubleaz n ficiune ,existena real a scriitoruluisub toate aspectele ei sau numai ntr-o anumit msur.

Personajele rotunde: sunt caracterizate de o suit de trsturi ,fie pozitive, fie negative.Ex.: sensibilitatea excesiv a criorului, milostenia acestuia , imprevizibilitatea.

Personajul plat se construiete n jurul unei singure trsturi dominante.Ex.: dorina de putere a domnitorului Al. Lpuneanul.

Personajul dinamic: cel care printr-o succesiune de descoperiri evolueaz i ajunge s secunoasc pe sine.

Personajul static: cel cruia nu i se schimb destinul pe parcursul aciunii.Ex.: Vasile Baciu.

D. Limbajul textului narativI Modaliti de expunere- naraiunea- descrierea tablou

- portret fizic- moral

- dialogul- monologulIIModaliti de redare a vorbirii

Reproducerea spuselor cuiva se poate realiza n dou moduri: trasmind integral( oral sau n scris) cele enunate pstrnd informaia, dar modificnd anumite formeStilul direct( vorbirea direct) reproduce o comunicare aa cum se presupune c a fostrostit, fiind introdus prin unul din verbele de declaraie( acestea au valoare de cuvinte sauexpresii incidente) .Verbe de declaraie pot fi:a zice, a spune, a gri, a rosti, a vorbi, a ntreba; (acte specifice de vorbire)a ncuviina, a se nvoi, a confirma, a admite;a mrtturisi, a porunci, a cere, a solicita, a ruga, a sftui, a recomanda, a propune, a avertiza;(operaia discursiv)a urma, a continua, a preciza, a aduga, a (re)aminti, a meniona, a sublinia;a opti, a striga, a murmura, a bodogni, a exclama; (modul i tonul vorbirii)a aprecia, a considera, a susine, a conchide, a constata;a anuna, a declara, a comunica, a informa, a afirma, a proclama.Pot fi aezate nainte, median sau dup enun.Stilul indirect( vorbirea indirect) reproduce comunicarea cuiva n alte cuvinte dect a fostea rostit. n acest stil cuvintele de declaraie subordoneaz gramatical replica(nu mai suntexpresi incidente), ceea ce urmeaz dup ele putnd fi CD. , SB. PR. etc. introduse princonjunciile subordonatoare c, s, ca s. Se folosete persoana a III- a.

n transpunerea unui dialog n vorbire indirect, vorbitorul i poate exprima acordul(pebun dreptate, cu ndreptire), dezacordul(cic, pasmite, chipurile, vezi Doamne registru familiar; modul condiional- opativ registru cult) .Mesajul reprodus poate rmnei neutru dac se folosete acelai mod cai n vorbirea direct.Stilul direct legat este o form de contaminare ntre procedeele de reproducere ale vorbiriin stil direct( intonaie, ancorare n situaia de comunicare) sau indirect(cuprinde uninstrument de subordonare, de obicei conjuncia c) . Este de fapt un fenomen spontan , deoralitate.Zice c de ce n- ai venit? Stilul indirect liber pstreaz unitatea vorbiri. Scriitorul reproduce gndurile personajului,folosind persoana a III- a. ( Hortensia Papdat Bengescu, Marin Preda etc. ) . E o formspecific literaturii, suprapunnd vocile naratorului cu cele ale personajului. n lipsasemnalelor clare de atribuire( nu apar verbe de declaraie i nici conjuncii subordonatoare) ,vocea personajului se identific prin unele trsturi de oralitate: intonaie, propoziii scurte,juxtapuse, repetiii, suspensii, mrci afective, alte particulariti de registru i stil.

Registre stilistice ale limbiiLimbajul popular cuprinde fapte de limb generale, rspndite pe ntreg teritoriul locuit deromni, fr a fi ns literare. Acest limbaj este condiionat de factorul social-cultural careimprim o amprent specific asupra vorbitorilor.Caracteristicile generale ale limbajului popular sunt oralitatea, spontaneitatea i dinamismul.Limbajul regional conine faptele de limb specifice din anumite regiuni, variabile cantindere, care pot cuprinde dou-trei provincii istorice. El aparine graiurilor i este folosit ide oamenii instruii, deprini din copilrie cu anumite expresii sau rostiri.Regionalisme: - gramaticale: o fost, am pltitr, oamenii n-a sosit

- lexicale: pcurar (cioban), slobod (liber), ctan (soldat), dad (leli), zaibr (vin),ppuoi (porumb), perje (prune uscate).

Limbajul arhaic: conine toate cuvintele, expresiile, fonetismele, formele gramaticale iconstruciile sintactice care au disprut definitiv din limba comun ori au ncetat s mai fieuzuale.

A tbr a instala tabra; prostime oameni simpli ; neatrnare independen; carte scrisoareLimbajul cult: este legat de apariia textelor scrise; este mai elaborat i respect regulilegramaticale, ortografice i de punctuaie.Limbajul colocvial: ndeplinete funcia de comunicare ntr-o sfer restrns, adecvndu-serelaiilor particulare, intime, neoficiale, ntre membrii unei colectiviti mici. Se n dialoguloral, monologul scris (notie, jurnalul intim, amintiri), monologul oral (urri, felicitri,toasturi, relatri, anecdote). Apare capacitatea vorbitorului dea-i adapta exprimarea potrivit mediului i de a nelege mai multe variante (=diglosia).Caracteristicile lui sunt: naturaleea, relaxarea, degajarea, ticurile verbale, formele regionale,greelile de exprimare, clieele, zicalele, proverbele, expresiile i locuiunile, marcareaafectiv a exprimrii, nclinaia spre ironie, satir.Argoul: este un limbaj codificat cu scopul de a fi neles numai de cei ce-l folosesc: elevi,soldai, studeni, delicveni: la mititica, bitari, vax.Jargonul este un limbaj specializat care conine neologisme preluate din limbile romanice idin englez, folosite n mod abuziv ceea ce induce o not de preiozitate, elitism, parad defals cultur.A. Introducerea

1. Contextul2. Activitatea literar

B. Cuprinsul1. Definiia speciei2. Tipul3. Supratema4. Tema5. Motivele6. Titlul7. Narator8. Punct de vedere / Perspectiv / Viziune9. Naraiune10. Structur i compoziie11. Incipit i final

12. Timp13. Spaiu14. Aciune15. Subiectul16. Episoade17. Conflicte18. Personaje

C. ncheiere1. Limbajul operei narative