proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele
TRANSCRIPT
![Page 1: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/1.jpg)
Ponderea analizei economice în raport cu analiza juridică în domeniul concurenţei
-carteluri, abuz de poziţie dominantă şi concentrări economice-
Paul Prisecaru – Economist Şef Consiliul Concurenţei
22.04.2013
![Page 2: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/2.jpg)
I. INTRODUCERE
![Page 3: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/3.jpg)
„Domeniul antitrust are un caracter interdisciplinar şi este cel mai bine
deservit recunoscând că o înţelegere mai profundă a problemelor depinde
de abordarea subiectului din mai multe puncte de vedere”
Oliver Williamson (1979)
![Page 4: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/4.jpg)
Componentele unei analize complete
Analiza completă
Cunoştinţe sectoriale (tehnice)
Economie
Drept
![Page 5: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/5.jpg)
Proporţia este dificil de cuantificat cu precizie... dar putem spune unde folosim mai multă sau mai puţină
analiză economică
(presupunerea mea este că partea juridică rămâne relativ constantă...).
![Page 6: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/6.jpg)
1. Ce înseamnă analiză economică?
• Economia este la rândul ei un domeniu interdisciplinar (folosim matematică, sociologie, statistică, psihologie etc.)
• Diversitatea de posibile analize este covârşitoare... dar le putem împărţi în două categorii: analize (1) calitative şi (2) cantitative
![Page 7: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/7.jpg)
2. Diferenţa dintre analize calitative şi analize cantitative (un exemplu)
Abordarea cantitativă:
Elasticitate cererii în funcţie de preţ pentru produsul X este 0.1
Abordarea calitativă:
Produsul X are o cerere inelastică faţă de preţ datorită faptului că este un bun de strictă necestitate
![Page 8: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/8.jpg)
3. Limitele abordării cantitative
• De cele mai multe ori datele necesare pentru calcule nu sunt disponibile
• Există riscul ca aceasta să aibă un caracter static (valoare predictivă scăzută)
• Este dificil de înţeles/interpretat de nespecialişti
![Page 9: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/9.jpg)
4. Limitele abordării calitative
• Riscul de a fi subiectivă
• Nu surprinde nuanţe
• Riscul mai mare de apariţie a erorilor (fals-negative sau fals-pozitive)
• Economiştii nu se pun de acord cu privire la interpretări (dar toţi acceptăm că 2 > 1)
![Page 10: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/10.jpg)
5. Categorii de analize economice utilizate
• Microeconomie – organizare industrială; • Econometrie şi statistică; • Economia informaţiei; • Teoria jocurilor; • Teorii comportamentale (behavioral economics); • Analize financiar-contabile; • Teorii de management şi marketing; • În unele cazuri chiar şi macroeconomie (pieţele
financiare). De cele mai multe ori folosim combinaţii între ele!
![Page 11: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/11.jpg)
6. Domeniul concurenţei lucreză cu un model microeconomic standard din
care derivă toate celelalte
![Page 12: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/12.jpg)
7. Ce se întâmplă cu surplusul când avem un cartel?
Q
P
D
S
P*
Q*
Pc
Qc QS
![Page 13: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/13.jpg)
O concluzie intermediară:
Fundamentul politicii de concurenţă este unul profund economic.
![Page 14: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/14.jpg)
II. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ FOLOSIM PENTRU POLITICA
ANTI-CARTEL?
![Page 15: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/15.jpg)
Întrebarea mai corectă este: când folosim analiza economică?
![Page 16: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/16.jpg)
Monitorizarea pieţelor se bazează pe o paradigmă din domeniul organizării
industriale (microeconomie aplicată):
Performanţă La nivelul firmelor: situaţia avantajului competitiv
La nivelul societăţii: eficienţă productivă şi alocativă, progres tehnologic, calitate, echitate etc.
Comportament Strategii de preţ sau de produs, publicitate, cercetare-dezvoltare, investiţii, practici anticoncurenţiale etc.
Structură Nr. de competitori, gradul de concentrare a pieţei, omogenitatea produselor, bariere la intrare, structuri de
costuri etc.
![Page 17: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/17.jpg)
Ponderea analizei economice în cazurile de cartel:
• foarte mare în faza de detectare activă (vs. pasivă – politica de clemenţă, plângeri, informaţii din presă etc.);
• destul de redusă în faza de investigare (are mai mult rolul de parametru de confirmare pentru probele juridice);
• destul de redusă şi în faza de sancţionare
(pentru că există puţine dubii cu privire la efectele economice nocive ale cartelurilor).
![Page 18: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/18.jpg)
III. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ FOLOSIM PENTRU ABUZUL DE
POZIŢIE DOMINANTĂ?
![Page 19: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/19.jpg)
1. Identificarea poziţiei dominate este exclusiv un procedeu economic
Poziţia dominată este determinată de două elemente fundamentale:
1. Definirea pieţei relevante.
2. Identificarea (cuantificarea) puterii de piaţă.
![Page 20: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/20.jpg)
2. Ponderea analizei economice depinde de tipul de abuz
• Pentru abuzurile de excludere: relativ redusă.
• Pentru preţuri de ruinare sau preţuri excesive: foarte mare.
![Page 21: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/21.jpg)
3. Un exemplu:
Testul „AKZO” (abuz de poziţie dominantă):
Preţurile < costurile variabile medii – sunt considerate întotdeauna preţuri de ruinare.
Preţurile < costurile totale medii – pot fi considerate preţuri de ruinare dacă se demonstrează că fac parte dintr-o strategie.
![Page 22: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/22.jpg)
III. CÂTĂ ANALIZĂ ECONOMICĂ ESTE UTILIZATĂ ÎN CAZURILE DE
CONCENTRĂRI ECONOMICE?
![Page 23: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/23.jpg)
1. Este probabil activitatea cu cea mai mare pondere a analizei economice
• Definirea pieţelor este crucială;
• Determinarea efectelor unilaterale sau coordonate ale operaţiunilor de concentrare (obiectivul testului SIEC).
![Page 24: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/24.jpg)
2. Analiza economică a concentrărilor: exemple de intrumente
cantitative
Indicele Herfindahl–Hirschman
Analiza preţurilor
Analiza marjelor de profit
calitative
Bariere la intrare/ieşire de pe piaţă
Impactul inovaţiei pe piaţă
Gradul de omogenitate al produslui
![Page 25: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/25.jpg)
3. Evoluţia analizei economice a concentrărilor
Abordarea modernă este de pune în balanţă două elemente economice:
Eliminarea concurenţei
Creşterea eficienţei
![Page 26: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/26.jpg)
CONCLUZII
![Page 27: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/28.jpg)
Richard Posner (1999):
„Există un remarcabil izomorfism între doctrina juridică şi teoria economică. Izomorfismul devine caracter identic atunci când legea adoptă un criteriu
economic explicit al legalităţii, aşa cum este cazul în antitrust.”
![Page 29: Proporţia între analiza juridică şi analiza economică în principalele](https://reader033.vdocuments.mx/reader033/viewer/2022051302/588f0aa11a28ab77318ba069/html5/thumbnails/29.jpg)
Vă mulţumesc.
Q&A