proiectarea unui reductor de turatie cu o treapta cu roti cilindrice cu dintii inclinati
TRANSCRIPT
-
Tema proiectului
Sa se proiecteze un reductor cu angrenaj cilindric cu dinti inclinati pt urmatoarele date: P=2,5 kW n=1250 rpm i=2,4 raport de transmisie
Miscarea la reductor se transmite de la motorul electric printr-o transmisie cu curele trapezoidale inguste.
-
1
Capitolul 1. Memoriul tehnic
1.1. Consideratii generale
Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general au
un singur lant cinematic deci un raport de transmitere unic si o carcasa independenta si inchisa. In categoria reductoarelor de uz general nu intra reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta pozitie decat orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90.
Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite fie ca subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie de pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti dintate cilindrice (cand cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de transmitere mari).
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate. Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate distanta intre axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite fabricarea in serie a carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte de transmitere.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia transmisiei.
Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice reduse, cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile etc.
Rotile dintate cilindrice cu dinti inclinati si in V se recomanda la angrenaje silentioase si la viteze periferice mari. Rotile dintate cu dinti in V se folosesc, de preferinta, la reductoarele cu dimensiuni mari pe cand cele cu dinti drepti si inclinati la reductoarele si mijlocii. In general se prefera rotile dintate cu dinti drepti, din cauza tehnologiei si a montajului lor mai simplu. Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice, conice sau pseudoconice si melcate montate in carcase
Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale, pseudoconice, melcate sau combinate. Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare
a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita faptului ca se realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de vedere constructiv este mai usor de realizat. Carcasa turnata din fonta are avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii mici de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are dezavantajul faptului ca nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul faptul ca ungerea se realizeaza destul de greu. Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si reductoare
cu axe mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).
-
2
Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le prezinta: raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu incarcari de la cativa newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.
Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de precizie, producerea de zgomot, socuri
1.2. Partile componente ale reductorului
Componentele reductorului cu o singura treapta sunt urmatoarele:
Carcasa reductorului: se compune in general din doua parti, corp si capac, ansamblate intre ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. Stifturile din centrare sunt necesare pentru asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizata prin turnare avand prevazute nervure de ridigizare si racier. In cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realize si prin sudare.
Arborii: sunt realizati de obicei cu sectiune variabila ( in trepte), avand capetele cu diametru si lungimea standardizata, prevazuta cu pene pentru transmiterea momentului de torsiune. Arborele pe are se introduce micsorarea in redactor se poate executa impreuna cu pinionul cilintric, cu pinionul conic sau cu melcat motor de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului. Orice reductor are un arbore de intrare si unul de iesire. La reductoarele cu mai multe trepte exista si arbori intermediari. Arborii pot si orizontal sau verticali in functie de tipul si pozitiarelativa a angrenajelor, locul de utilizare a reductorului, etc.
Rorile dintate: sunt montate pe arbori prin intermediul unor pene paralele si fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere, etc. In cazul cand dantura se executa prin material deficitar se recomanda executarea rotii din doua materiale.
Lagarele: in general sunt cu rastogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la turatii mici, reductoarele se pot realize si cu lagare cu alunecare. Ungerea rulmentiilor se poate realize cu ajutorul uleiului din redactor sau cu vaselina destinata in acest scop. Reglarea jocului din rulmenti se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand seama de sistemul de montare in 0 sau in X.
Elemente de etansare: utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor, sunt mansetele de rotatie cu buza de etnas are si inele din pasla.
Capacele: servesc la fixarea si reglarea jocului din rulmenti, la asigurarea etansarii, fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul suruburilor.
Dispozitive de ungere: sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau vaselina a rulmentiilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii de dispozitive de ungere ( canalede ungere, ungatoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de ungere, etc.)
Indicatorul nivelului de ulei: din reductor, in cele mai multe cazuri este executat sub forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim respectiv minim al uleiului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica cu baia de ulei.
Elemente pentru ridicarea reductorului: si manipularea lui sunt realizate sub forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin ansamblarea filetata.
-
3
1.3. Variante constructive. Varianta 1 : Este un reductor cu putere de transmitere mare prezentat n figura 1, cu
gabarit mare. Rezemarea arborilor se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu bile pentru roata condus, iar rezemarea pinionului se face pe o pereche de rulmenti radiali-axiali cu bile pe un singur rnd.
Fig 1.1
Fig 1.2 Schema cinematic
Varianta 2 : Este prezentat un reductor cu dinti drepti, n figura 2, cu o singur treapt de reducere. Este o variant simpl usor de realizat avnd un gabarit redus. Pentru
-
4
varianta aceasta se pot folosi si roti cu dinti nclinati. Sprijinirea arborilor se face pe rulmenti radiali cu bile pe un singur rnd.
Fig 2.1
Fig 2.2 Schema cinematic
Se alege varianta constructiv 2, deoarece corespunde cerintelor temei, adic o
putere de transmitere mic, si tot odat este o variant economic avnd un gabarit redus, simplu de realizat care nu implic conditii speciale de executie.
-
5
1.4. Lubrifianti La angrenajele cu roti dintate cilindrice tipul ungerii care se realizeaz n aceste
angrenaje depinde de : geometria danturii, marimea alunecrilor specifice, sarcina, rugozitatea si duritatea flancurilor, lubrifiant. Astfel, ungerea poate fi : mixt, la limit, elastohidrodinamic sau chiar hidrodinamic. Angrenajele din reductoare se ung prin barbotare n baie de ulei. n acest scop cte o roat dintr-un angrenaj este introdus n baia de ulei pn la nltimea unui dinte ns cel putin 10 mm si fr a depsi de 6 ori modulul. Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 5000 ore de functionare. La reductoare noi, rodate, uleiul se schimb dup 200 300 ore de functionare. ntr-o cupl de frecare lubrifiantul are urmtoarele functii principale : - reducerea frecrii si uzrii ; - protectia suprafetelor cuplei de frecare mpotriva oxidrii ; - eliminarea din zona de contact a particulelor desprinse prin uzare ; - evacuarea cldurii din zona de contact ;
1.5. Norme de tehnica securittii muncii
La lucrul sau la exploatarea reductorului va trebui s se in seama de urmtoarele prevederi cu privire la norme de muncii:
La aparitia unei defectiuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa defect;
Este de preferat ca muchile i colturile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente;
Este preferat ca elementele mecanisului s se vopseasc pentru a nu ruginii. Trebuie respectate ntocmai regulile de ntretinere a dispozitivului; n timpul manipulrii reductorului se va evita stationarea sub sarcin. Zonele n care exist organe de rotatie n micare se vor proteja cu ajutorul unor
aprtori. Nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului. nainte de nceperea lucrului se verifica nivelul de ulei al reductorului. Ridicarea i transportul reductorului se face cu mijloace de ridicat i transport
adecvate.
Reductorul nu are voie s functioneze dect dac are toate accesoriile montate. Se interzice reglarea jocului din rulmenti n timpul functionrii reductorului,
aprnd posibilitatea de distrugere a angrenajelor.
Se va evita ptrunderea diferitelor obiecte prin capacul de vizitare.
1.6. Montarea si demontarea reductorului Montarea reductorului se va face astfel: se monteaz capacul de vizitare pe capacul reductorului; se monteaza subansamblele arboriroi dinaterulmeni, rulmenii si roile dinate fiind montati pe arbori; se monteaz capacul reductorului impreuna cu uruburile de asamblare a carcasei;
-
6
se monteaz capace laterale mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare si se prind cu uruburi. Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine: se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din baia de ulei; se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capace mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare; se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separ capacul reductorului; se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demonta roile dinate i rulmenii de pe arbori; se demonteaz capacul de vizitare;
-
7
Capitolul 2. MEMORIUL DE CALCUL
Schema cinematica a transmisiei:
2.1.Alegerea valorii medii ale randamentelor
cureleprinitransmisielrandamentu
uiangrenajullrandamentu
lagarelorlrandamentu
c
a
l
tcalt
94.0
97.0
993.0
899.02
Aleg raportul de transmitere al reductorului i12 = 1.69;
.4.2
;2
;42,169.1
4.2
max
12
12
tot
cC
C
tot
CCtot
i
ii
ii
iiiii
itot - raportul de transmisie total i12 - raportul de transmisie al reductorului iC raportul de transmisie a curelei trapezoidale
2.2. Calculul turatie arborilor reductorului.
1min]/[88042,1
12501 arboreluituratiarot
i
nn
C
-
8
2min]/[8.5204.2
125022 arboreluituratiarotn
i
nn
tot
2.3. Calculul puterilor pe arbori.
iesiredearboreluiputereaKWPPP
intraredearboreluiputereakWPP
m
c
][2475.2899,05,2
][35,294,05,2
22
1
2.4. Calculul momentelor de torsiune pe arbori.
iesiredearborelepetorsiunedemomentulNmmM
iMM
trareindearborelepetorsiunedemomentulNmmn
PM
t
latt
t
][52,41220
69,1993,097,096,25500
][96.25500880
35.210301030
2
2
12
2
12
6
1
1
6
1
2.5. Alegerea preliminara a materialelor arborilor si a rotilor dintate1
Am ales ca material 40Cr10
Materialul Tratamentul termic
Duritatea dintelui
HB [MPa]
Solicitari limita
Hlim Flim Grupa Simbolul
Oeluri aliate de
mbuntire 40Cr10 I 2500-2900
0,15HB+300=735 [MPa]
0,057HB+385 =550[MPa]
2.6. Factori Se alege 8= - unghiul de nclinare a danturii pe cilindrul de divizare (pentru
reductoare 8...12= ).
Profilul cremalierei generatoare:
20= - unghiul de presiune de referin n plan normal;
1=h*a - coeficientul nlimii capului de referin;
,250=c* - coeficientul jocului la capul dintelui de referin.
1 Formulele de calcul sunt luate din: REDUCTOR DE TURAIE CU O TREAPT, autor Vasile Palade,
pag. 8-16
-
9
- Factorul de elasticitate al materialului rotilor:
2
8,189mm
NZ E
- Factorul nclinrii dinilor.
8coscos Z 0,995=Z
- Factorul zonei de contact:
478,2995,049,249,2 ZZH
2.7. Valori necesare calcului angrenajului -tensiunea admisibila la solicitarea de contact:
XWVRLN
HP
HHP ZZZZZZ
S lim
in care: Hlim = 735 MPa - tensiunea limita la solicitarea de contact; SHP = 1,15 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de contact; ZN = 1 - factorul de durabilitate; ZL = 1 - factorul de ungere; ZR = 1 - factorul de rugozitate, pentru danturile rectificate; ZV = 1 - factorul de vitez; ZW = 1- factorul de duritate al flancurilor; ZX = 1 - factorul de dimensiune.
.63915.1
735lim MPaZZZZZZS
XWVRLN
HP
HHP
-tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere:
XRNFP
FFP YYYY
S
lim
unde: Flim =550[MPa] - tensiunea limit la solicitarea de ncovoiere; SFP = 1,25 - coeficientul de siguran minim admisibil pentru solicitarea de ncovoiere; YN = 1 - factorul de durabilitate la ncovoiere; YR 1 - factorul rugozitii racordrii dintelui pentru roi rectificate; YX =1 - factorul de dimensiune, n funcie de modulul normal al roii; Y = 1,1 - factorul de sprijin.
.4841,125,1
550lim0 MPaYYYYS
XRN
FP
FP
-pentru solicitarea de contact:
HHVAHKKKKK
unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare; KV = 1,5 - factorul dinamic; KH = 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact;
-
10
KH = 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de contact.
81,25,115,125,1 HHVAH KKKKK .
-pentru solicitarea de ncovoiere: FFVAF KKKKK
unde: KA = 1,25 - factorul de utilizare; KV = 1,6 - factorul dinamic; KF = 1 - factorul repartiiei frontale a sarcinii la solicitarea de incovoiere; KF = 1,5 - factorul repartiiei sarcinii pe limea danturii la solicitarea de incovoiere.
81,25,115,125,1 FFVAF KKKKK .
2.8. Calculul de predimensionare - alegerea numarului de dinti: Se alege z1=27 pentru ca sa nu apara interferenta
4669.127 =z 1212 iz
- alegerea coeficientului de lime al danturii, a:
297,0169.1
4.02
1
2
u
d
a
- distana minim necesar ntre axe, a:
322
2
2
min2
1HPa
EHHt
u
ZZZZKMua
unde: Mt2 = 41220,52 [Nmm] - momentul de torsiune la roata condus; ZH factorul zonei de contact;
474,2cossin
cos2
tt
bHZ
18076,20cos
nt
tgarctg - unghiul profilului n plan frontal;
;20n
51466,7b - unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza:
;cossinsin nb
ZE = 189,8 [MPa]1/2 - factorul de material;
Z = 1 - factorul gradului de acoperire; 0,995=Z - factorul de nclinare al dinilor.
-
11
mmu
ZZZZKMua
HPa
EHHt23,89
639297,069,12
995,08,189474,281,252,41220169,1
21 3
22
2
322
2
2
min
.90 mmaw - modulul normal, mn: Se calculeaz modulul normal minim, mnmin:
90,3
69,127
8cos902
)1
cos2
1
min
uz
am wn
mmmnSTAS 4
-Modulul n seciune frontal.
mmm
m nt 039,48cos
4
cos
-Unghiul normal al cremalierei din seciune frontal.
3675,08cos
20
cos
tgtgtg nt
-Diametrele de divizare.
mmzmd t 061,109270393,411
mmzmd t 808,185460393,422
- Raportul de angrenare.
7,127
46
1
2 z
zu
- Diametrele cercurilor de cap
mmmhdd naa 061,117412061,1092*
11
mmmhdd naa 808,193412808,1852*
22
- Diametrele cercurilor de picior.
mmchmdd anf 061,9925,0142061,1092 **11 mmchmdd anf 808,18325,0142808,1932 **22
-
12
- Diametrele cercurilor de rostogolire.
mmddw 061,10911
- Diametrele cercurilor de baza.
mmdd
mmdd
twb
twb
401,17418076,20cos808,185cos
365,10218076,20cos061,109cos
22
11
-Inaltimea dintelui.
mmchmh an 925,01242 -Distanta dintre axe
mmdd
a ww 4345,1472
808,185061,109
2
21
-Unghiul de presiune la capul dintelui
859,25808,193
401,174arccosarccos
019,29061,117
365,102arccosarccos
2
2
2
1
1
1
a
b
a
a
b
a
d
d
d
d
-Latimea rotilor
danturiilatimiifactorul
mmbmbb
mmbab
a
a
484441
444345,147297,0
121
22
-Gradul de acoperire
66,118076,204627859,2546019,29272
1
2
1
1,1149,2
4
8sin4418076,204627859,2546019,2927
2
1
sin
2
1
212211
2212211
tgtgtg
tgzztgztgz
aindeplinitconditie
tgtgtg
m
btgzztgztgz
a
taaa
n
taa
mmddw 808,18522
-
13
- randamentul angrenrii, a
Randamentul unei trepte cu roi dinate cilindrice se determin cu relaia:
994,046
1
27
1
8cos5
66,109,01
11
cos1
21
zzf
aaa
unde : f = 5 pentru angrenaje cilindrice cu dinti inclinati; a =coeficient de frecare=0.09
2.9. Calculul fortelor care actioneaza in angrenaj 2.9.1. Forta normala.
-Pentru arborele 1
NF
d
MF n
w
t
n 55,5028cos20cos061,109
96,255002
coscos
21
01
1
1
- Pentru arborele 2
NF
d
MF n
w
t
n 8,4768cos20cos808,185
52,412202
coscos
21
02
2
2
2.9.2. Forta tangentiala, forta axiala, forta radiala.
][88,171208cos
64,467
cos
][72,65864,467
][64,467061,109
96,2550022
0
1
21
121
1
1
21
NtgtgF
FF
NtgtgFFF
Nd
MFF
t
rr
taa
w
t
tt
2.10. Predimensionarea arborilor Predimensionarea arborilor se face pe baza capatului de arbore: STAS 8724/3-74: Arborele 1: Mt1 = 25,5 Nm => dI = 30 mm; Arborele 2: Mt2 = 41,22 Nm => dII = 35 mm;
-
14
2.11. Calculul transmisiei cu curele trapezoidale.
- Diametrului primitiv al roii mici Dp1
][631 mmD STASp
- Diamentrul primitiv al rotii mari.
][90212 mmDDiD STASppcp
- Diametrul mediu al rotilor de curea
][5.762
21mmD
DDD pm
pp
pm
- Distanta dintre axe (preliminar)
][194
)(2)(7.0 2121
mmA
DDADD pppp
- Lungimea primitiv a curelei
767195630][6294
)(2
2
12
STASLmm
A
DDDAL p
pp
pmp
- Distanta dintre axe (calcul de definitizare)
125.91)(125.0
371.97)(393.025.0
][27.194
2
12
21
2
pp
ppp
DDq
DDLp
mmAqppA
- Unghiul dintre ramurile curelei:
op
A
D97.7
2
Darcsin2
1p2
-
15
- Unghiul de nfurare: 1 = 180
o = 172.03o; 2 = 180
o + = 187.97o. - Calculul numrului de curele (preliminar)
cureaodetransmisaputereakWP
fuctionaredecoeficientC
fasurareindecoeficientC
lungimedecoeficientC
zPCC
PCz
F
L
L
F
][1.1
1.1
976.0
82.0
24,31,1976,082,0
5,21,1
0
0
0
0
- Coeficientul numrului de curele
95.0ZC
- Numrul de curele (definitiv)
44,30 zalegesezC
zz
z
- Viteza periferica a curelei
;/12,419100
1sm
nDv
p
- Dimensiuni ale curelei trapezoidale
Tip curea
lp [mm]
h [mm]
[o]
Sectiunea curelei Ac
[cm2]
SPZ 8,5 8 400,1 0,54
-
16
- Dimensiunile si abaterile limita ale sectiunilor canalelor rotilor de curea
Sectiunea canalului
lp nmin mmjn f e r
Z 8,5 2,5 9 81 120,3 38o1o 34o1o 0,5 2.12.Calculul reactiunilor pe arbori
-
17
2.12.1 Reactiunile pe verticala pentru arborele 1
mmb
mmNVb
bFV
mmNVb
bFV
t
t
107
233,82107
5,5364,4672/
82,233107
5,5364,4672/
2
1
2
1
1
1
2.12.2 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 1
][62,239
55,262
44,52
107
5305,5472,655,5388,1712/
43,119
107
5305,5472,655,5388,1712/
2
2
2
2
22
1
2
1
2
11
2
11
2
1
11
1
mmNRHVR
mmNRHVR
mmNH
b
rFbFH
mmNH
b
rFbFH
ar
ar
V1 V2
Ft
b/2 b/2
In plan
vertical
In plan
orizontal H1 H2
Fr
b/2 b/2
r1 Fa
-
18
2.12.3 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 1
mmNMMMM
mmNM
mmNM
mmNMrFb
HM
mmNMrFb
HM
mmNMb
VM
mmNMb
VM
iiHiVi
iH
iV
iHaiH
iHaiH
iViV
iViV
44,15998
25,9973
37,12509
2,7782
25,99732
12509,372
37,125092
max
2
max
2
maxmax
max
max
122
111
222
111
2
1
2.12.4 Reactiunile pe verticala pentru arborele 2
mmb
mmNVb
bFV
mmNVb
bFV
t
t
108
82,233108
5464,4672/
82,233108
5464,4672/
2
1
2
1
1
1
V1 V2
Ft
b/2 b/2
In plan
vertical
In plan
orizontal H1 H2
Fr
b/2 b/2
r2 Fa
-
19
2.12.5 Reactiunile pe orizontala pentru arborele 2
][66,235
8,273
4,29108
904,9272,655488,1712/
47,142108
904,9272,655488,1712/
2
2
2
2
22
1
2
1
2
11
2
21
2
1
21
1
mmNRHVR
mmNRHVR
mmNHb
rFbFH
mmNHb
rFbFH
ar
ar
2.12.6 Determinarea momentelor incovoietoare pentru arborele 2
mmNMMMM
mmNM
mmNM
mmNMrFb
HM
mmNMrFb
HM
mmNMb
VM
mmNMb
VM
iiHiVi
iH
iV
iHaiH
iHaiH
iViV
iViV
88,18703
13799
12626,28
73,15872
137992
12626,2852
12626,282
max
2
max
2
maxmax
max
max
2212
1211
222
111
2.13. Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor
-Alegerea rulmentilor -Alegerea rulmentilor
Am adoptat rulmeni radiali axiali cu bile pe un rnd:
Pentru dI = 35mm vom alege rulmentul cu seria 7207B.
D =72mm; T = 17mm; C = 29700 N; C0 = 20100N. Pentru dII = 40mm vom alege rulmentul cu seria 7208B.
D =80mm; T = 18mm; C = 35500 N; C0 = 25100N.
-
20
- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1
].[7,29][673,2
];[55,262
;
;20000;105610
60
;
13
11
2,11
6
11
3
kNCkNLP
NmmRP
ui rulmentul radial ancrcareaP
hLrotatiidemilioaneLn
L
LPC
hh
- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2
].[5,35][34,2
];[8,273
;
;20000;96,62410
60
;
23
22
4,32
6
22
3
kNCkNLP
NmmRP
ui rulmentul radial ancrcareaP
hLrotatiidemilioaneLn
L
LPC
hh
2.14. Alegerea si justificarea sistemului de ungere si de etansare - Calculul vitezei periferice:
[m/s] 025,560000
880061,109
60000
11
ndw
- ks este presiunea Stribeck si este dat de relaia:
][95,01478,27,1
17,1
061,10944
64,4671 2222
1
MPaZZu
u
bd
Fk H
t
s
Pentru ungere se va folosi uleiul TIN 55 EP, cu vscozitatea J50 = 52 cSt .
Simbolul uleiului
Vscozitatea cinematica la 500C 50 (cSt)
Indice de viscozitate IV
Punct de congelare
( 0C )
Inflamabilitate ( 0C )
TIN 55 EP 50-57,5 60 -20 220
-
21
2.15. Verificarea reductorului la nclzire Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc recircularea uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:
6085,25994.012.02.112
994.01102475.218
1
3
2
0
a
a
tc
t
tt
tS
Ptt
unde: t0 - temperatura mediului ambiant (t0=18
oC); P2 - puterea la arborele de ieire din reductor, n watt; t - randamentul total al reductorului; Sc - suprafaa de calcul a reductorului, n m
2: Sc=1,2S, unde S reprezint suprafaa carcasei. - coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer; = (8...12) [W/(m2.oC)] dac exist o circulaie slab a aerului n zona de montare a reductorului;
-
22
BIBLIOGRAFIE
1) V. CONSTANTIN , V. PALADE-Transmisii mecanice ,Indrumar de proiectare , Ed. Fundatiei Universitare DUNAREA DE JOS, Galati 1999
2) I. CRUDU, s.a.-Atlas de reductoare cu roti dintate .Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981
3) M. Galiteanu, s.a.-Rulmenti, Proiectare si tehnologie, vol III,Ed. Tehnica, Bucuresti 1985
4) V.PALADE, V.CONSTANTIN, M.HAPENCIUC,-Reductoare cu roti dintate, Ed. Alma,Galati 2003