proiect semestrial ects iii - analiza financiară danro botoșani

5/12/2018 PROIECT SEMESTRIAL ECTS III - Analiza financiară Danro Botosani - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-semestrial-ects-iii-analiza-financiara-danro-botoani 1/38

PROIECT SEMESTRIAL

DANRO INTERNA IONAL IMPORT EXPORT SRLȚ

BOTOSANI, jud. BOTOSANIStare societate: ÎNREGISTRATĂ, din data de 23.12.1992CIF: RO2585815 Reg. Com.: J07/797/1992

Capital social: 18.020,00 RONCAEN (rev. 2 2009): 4120 Lucrari de constructii a cladirilor reziden iale i nereziden ialeț ș ț

ECTS - Anul III

Chifan Carmen-Maria (24)

Mărtina Cristina-Roxana (12)ș

Ni i or Mara (13)ț ș

1



Cuprins

DANRO INTERNA IONAL IMPORT EXPORT SRLȚ ................................................................. 1Analiza politicii de finantare a intreprinderii .................................................................................37

Capitolul I

Prezentarea societă ii Danro Interna ionalț ț

1.1. Domeniul de activitate

Obiectul principal de activitate al Danro Interna ional SRL constă în lucrări deț contrustruc ii a clădirilor reziden iale i nereziden iale.ț ț ș ț

DANRO INTERNATIONAL Botoşani - România este o societate cu răspunderelimitată înfiinţată în anul 1992 şi înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie- RegistrulComerţului sub numărul J07/797/1992, având Codul Unic de Înregistrare Fiscală RO2585815.

Iniţial, societatea a avut activităţi comerciale de import – export cherestea şi materialereciclabile, după care a activat în domeniul construcţiilor, fiind astăzi o societate de management,consultanţă şi execuţie în domeniul construcţiilor civile şi de mediu – studii de impact şi lucrăride protecţie a mediului.

2



1.2. Formă de organizare

Societatea comercială Danro are ca formă de organizare Societatea cu raspunderelimitată. O societate cu răspundere limitată (abreviată curent ca S.R.L. ori SRL) este o formălegală de companie, o anumită formă de persoană juridică, care are o răspundere limitată în fa aț legii i fa ă de proprietarii acesteia. Conform legii, ca să poată fi infiin ată o societate cuș ț ț raspundere limitata, trebuie să existe minim 2 asociati si maxim 50 sau o singură persoană,fizică sau juridică, în cazul formei de S.R.L. cu asociat unic, de altfel, o persoana fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură S.R.L.

Danro este o societate cu raspundere limitata cu un singur asociat, Radu Andrascu.Societatea trebuie să aibă un sediu principal, care este locul, spatiul i adresa unde se găsescș organele sale de conducere i serviciile administrative. Sediul social este un element deș identificare a societa ii în func ie de care se stabilesc: legea aplicabilă, instan ele judecătorestiț ț ț

competente, na ionalitatea societa ii, locul unde trebuie îndeplinite formalită ile de înmatriculare,ț ț ț publicitate i autorizare. Sediu social al societă ii Danro Interna ional se află în Boto ani pe Str ș ț ț ș Ion Pillat nr 1 Bloc B7 sc A ap 1.Informa ii generale preluate la data de 26-Apr-2010ț

• Firmă înfiin ată în anul 1992ț

• Ultima înregistrare la ANAF: 16 Septembrie 2008

• Prelucrarea ultimelor informa ii depuse la ANAF: 16 Septembrie 2008ț

• Agent commercial înregistrat ca plătitor de impozit pe profit înregistrat la data de 01-01-2005

• Firmă plătitoare de TVA începând cu data de 01-07-1993

• Plata contribu iei de asigurări sociale plătite începând cu data de 31-01-2004ț

• Plata contribu iei de asigurări pentru omaj plătite începând cu data de 31-01-2004ț ș

• Plata contribu iei angajatorilor pentru Fondul de garantare pentru plata crean elor socialeț ț începând cu data de 01-01-2008

• Plata contribu iei pentru asigurări de sănătate începând cu data de 31-01-2004ț

• Plata pentru concedii i indemniza ii de la persoane juridice sau fizice 01-01-2008ș ț

• Plata pentru impozitul pe venituri din salarii assimilate salariilor începând cu data de 01-01-2003

• Număr mediu de salaria i pentru anul 2008: 51 angaja iț ț

1.3. Evolu ia SC. Danro Interna ional SRLț ț

Grafic evolu ie cifra de afaceri (RON)ț

3



Cifra de afaceri a Danro International Import Export Srl este ascendenta cu scaderi in anii2000, 2001 si 2003, si valoarea acesteia a fost 102.248,00 RON - 2000, 82.460,00 RON - 2001,39.034,00 RON - 2003. Din anul 1999 pana in anul 2008 cifra de afaceri a crescut cu34.608.761,00RON,adica cu 13.285,21%.

Cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2008 - valoare:34.869.267,00RON.

Cea mai mica valoare a cifrei de afaceri a fost realizata in anul 2003 - valoare:39.034,00RON.In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2008) cifra de afaceri a Danro International ImportExport Srl, a crescut cu 31.429.536,00 RON, adica cu 913,72 %, fata de anul precedent.

Evolutia veniturilor Danro International Import Export Srl este ascendenta cu scaderi inanii 2000, 2001 si 2003, si valoarea acestora a fost 103.072,00 RON - 2000, 82.461,00 RON -2001, 62.334,00 RON - 2003. Din anul 1999 pana in anul 2008 veniturile au crescut cu34.806.305,00 RON, adica cu 13.324,87%.

Cele mai mari venituri au fost obtinute in anul 2008 - valoare: 35.067.518,00 RON.Cele mai mici venituri au fost obtinute in anul 2003 - valoare: 62.334,00 RON.

In bilantul din anul 2008(ultimul bilant inregistrat), veniturile realizate de Danro InternationalImport Export Srl, au crescut cu 31.616.162,00 RON, adica cu 916,05 %, fata de anul precedent.

4



Nivelul de cheltuieli ale Danro International Import Export Srl a avut o evolutie oscilantaintre anii 1999 si 1999. Cheltuielile au crescut cu 30.875.658,00 RON, adica cu 11.854,64 %.Cele mai multe cheltuieli au fost realizate in anul 2008 - valoare: 31.136.110,00 RON.Cele mai putine cheltuieli au fost realizate in anul 2003 - valoare: 60.476,00 RON.

In bilantul din anul 2008 cheltuielile Danro International Import Export Srl, au crescut cu28.107.655,00 RON, adica cu 928,12 %, fata de anul precedent.Danro International Import Export Srl a avut profit in toti anii cu exceptia anului 2005.Exista un singur an in care s-au inregistrat pierderi, anul 2005.

1.4. Structura societă iiț

Parteneriat şi management

• Proprietar - Director General:Jurist Radu Andraşcu• Director Executiv:Inginer Radu Tudor Simiean• Director Comercial :Tehnician George Rogozea• Director Tehnic:Arhitect Artur Andraşcu

Birouri:

- Botoşani, România- Bucureşti, România- Brüggen, Germania

Salariaţi:

5



- 390 muncitori- 8 ingineri constructori- 9 tehnicieni

Echipamente:

• Echipamente de lucrări la sol- 2 Excavatoare hidraulice- 3 Camioane / basculante- 10 Compactoare- 6 Pompe submersibile- 3 Pickammer / Jack Hammer

• Echipamente pentru lucrări civile- 2 Macarale turn mobile- 1 Pompă de beton

- 20 Vibratoare de beton (25 - 60 mm)- 5 Betoniere- 10 Maşini de taiat şi fasonat oţel beton- 3 Prese de îndoit oţel beton

• Echipamente de protecţie:

6



- Veste de protecţie, căşti de protecţie, ochelari de protecţie, centuri de protecţie, încălţăminte de protecţie (cu tălpi şi bombeuri metalice), mănuşi, mănuşi de protecţie pentru lucrări la instalaţiielectrice de joasă şi medie tensiune.• Echipamente de verificare a calităţii• Echipamente de transport:- 5 Camioane de la 3,5 to la 20 to- 4 Microbuze- 10 Autoturisme

Construcţii civile:

• Compania Danro este capabilă să execute toate tipurile de clădiri şi construcţii, la obiectivecivile de orice complexitate. Compania a fost implicată în principal în construirea de obiective lacomandă, construcţii rezidenţiale singulare sau multiple, obiective sociale şi culturale, precum şi

obiective de infrastructură urbană.• Experienţa acumulată în procesul de execuţie a contractelor, ne permite să ne folosim potenţialul, începând de la stadiul de proiectare, până la predarea obiectivului către client. Chiar şi în stadiul de proiectare iniţială, acordăm o atenţie deosebită studiului ingineriei şiinfrastructurii sociale din punct de vedere al aplicării ultimelor tehnologii şi al folosiriimaterialelor care economisesc energia. Lucrăm cu proiectanţi, arhitecţi şi designeriexperimentaţi.

Construcţii industriale:

• Experienţa acumulată în îndeplinirea proiectelor tehnologice complexe, interacţiuneaintrastructurală bine organizată, poliţele evaluate rezonabil şi respectarea termenelor şicondiţiilor exacte ale contractelor pentru construcţii - acestea sunt criteriile care îi determină peclienţi să aleagă compania noastră pentru executarea diverselor tipuri de lucrări de construcţii.• Compania Danro a concretizat cu succes contracte pentru construcţii in-situ : fundaţii in-situ pentru echipamente tehnologice şi clădiri, pereţi de susţinere, structuri de podele in-situ, podelede beton.• Danro garantează calitatea şi promptitudinea datorită disponibilităţii proiectelor, angajaţilor cuînaltă calificare, schelarilor, sudorilor, echipaţi cu facilităţi moderne pentru executarea lucrărilor in-situ.

Proiecte executate:

Printre cele mai importante proiecte executate în România între anii 1994 – 2010, se numărăurmătoarele :- Clădirea Direcţiei de Sănătate Publică din Botoşani (reabilitare)

7



- Biblioteca Municipală Botoşani- Clădirea ROMTELECOM Botoşani (reabilitare)- Şcoli şi licee- Diverse clădiri şi birouri- Construcţia halelor de producţie MG – Constructii metalice - Iaşi- Realizarea unei mori de 30 to / 24 ore şi a unei brutării pentru holding-ul Tofan Grup- Blocuri de locuinţe – Ansamblul RUBIN – Bucureşti pentru Grupul IMPACT- 17 clădiri de apartamente – cartiere rezidenţiale QUARTZ şi BLUE - Bucureşti- Staţii de tratare a apei şi staţii de pompare a apei – Bucureşti – cartierul rezidenţialGREENFIELD- Staţie de tratare a apei şi de pompare a apei - oraş Paşcani- Construcţii şi întreţinere de staţii de distribuţie şi depozite pentru produse petroliere – PetromRomânia - OMV Grup.• Între anii 2004 – 2006, compania Danro a derulat şi contracte pe teritoriul Italiei prin filiala sa,

cele mai semnificative fiind :1. Ansamblul de construcţii Villaggio Olimpico Sestriere -Torino2. Construcţia staţiei de epurare a apei - Milano - Sud3. Construcţia unui ansamblu de parcări subterane în Milano şi Torino4. Construcţia ansamblului Complesso della Torre – Savona.

• Pozitia DANRO INTERNATIONAL IMPORT EXPORT SRL in TopulFirmelor:

Locul 1 in Top Profit Romania Intreprinderi Mici, judetul BOTOSANI, domeniul 41:Constructii de cladiri

Locul 2 in Top Afaceri Romania Intreprinderi Mici, judetul BOTOSANI, domeniul 41:Constructii de cladiri

8



Contact:

DANRO INTERNATIONAL IMPORTEXPORT CUI RO2585815, J/07/797/1992RO82BACX0000003009409000 UNICREDIT TIRIAC BOTOSANIBotoşani Str. Ion Pillat nr.1, Bloc B7, sc. A, ap.1Tel/fax (+4)0231.513.212

Bucuresti Str. Romulus Bazar Niculescu nr. 18Tel. (+4)021.653.79.02; (+4)021.653.79.06Fax. (+4)021.653.79.99Deutschland Op de Haag 16, 41379 Brüggene-mail: [email protected]

Capitolul II

Analiza pozi iei financiare a întreprinderiiț

În economia de piaţă, conducerea întreprinderii este direct interesată ca, prin deciziilefinanciare adoptate, să facă faţă plăţilor şi să evite falimentul, făcând dovada unui managementfinanciar de calitate, orientat spre constituirea şi utilizarea eficientă a resurselor. Din acest motiv,deciziile financiare, fie că se referă la investiţii sau la finanţare, sunt rezultatul analizei

9

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]



lichiditate-exigibilitate care are meritul de a pune în evidenţă riscul de insolvabilitate aîntreprinderii.

Analiza lichiditate-exigibilitate studiază, în vederea confruntării, gradul de lichiditate aelementelor de activ şi gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv. Lichiditatea reprezintă

capacitatea unui activ de a se transforma în bani, fără termen, dar şi fără pierdere de valoare .Exigibilitatea exprimă însuşirea unui pasiv de a deveni scadent la un anumit termen . În acestcontext, riscul de insolvabilitate presupune imposibilitatea întreprinderii de a face faţă pasivuluiexigibil cu activul său disponibil. Analiza lichiditate-exigibilitate se sprijină pe criteriile declasificare a posturilor bilanţiere, precum şi pe concepţia patrimonială a întreprinderii, motiv pentru care se mai numeşte şi analiză patrimonială.

2.1. SITUA IA NETĂ Ț

În optica acestui tip de analiză, întreprinderea apare ca o entitate juridico-economică,

având un patrimoniu inventariat în activul şi pasivul bilanţului. Activul se compune din bunurideţinute de întreprindere şi creanţe; pasivul este format din capitaluri proprii şi, într-o măsurăconsiderabilă, din datorii contractate de întreprindere şi nerambursate încă. Expresia cea maisimplă a valorii patrimoniale a întreprinderii, la data încheierii exerciţiului, este redată prinsituaţia netă(SN), calculată ca diferenţă între activ şi datoriile totale.

SITUAŢIA NETĂ = ACTIVE – DATORII TOTALE

SITUAŢIA NETĂ = Capitaluri proprii – Subvenţii pt. investiţii – Provizioane reglem.

Situaţia netă exprimă averea netă a acţionarilor, respectiv activul neangajat în datorii. Acest

indicator interesează, atât acţionarii şi proprietarii întreprinderii care vor să ştie ce avere posedă,cât şi creditorii pentru care activul realizabil constituie gajul creanţelor lor. Astfel, situaţia netăevidenţiază sumele ce vor reveni asociaţilor sau acţionarilor în caz de lichidare, dacă princedarea elementelor de activ se vor obţine sume la un nivel corespunzător valorii lor din bilanţ şidacă nu vor apărea datorii necontabilizate.

valoare pozitivă a situaţiei nete reflectă o gestiune economică sănătoasă. Această creştereeste consecinţa reinvestirii unei părţi din profitul net şi marchează atingerea obiectivuluide maximizare a valorii întreprinderii urmărit de acţionari şi de manageri.

O valoare negativă a situaţiei nete este consecinţa încheierii cu pierderi a exerciţiilor

anterioare care au consumat integral capitalurile proprii, iar partea neacoperită rămâne însarcina creditorilor, ca rezultat al asumării riscului de insolvabilitate a societăţii;

INDICATORI 2008 2009 2010

Total activ 10.761.252 9.687.523 7.588.232

Datorii 4.213.777 3.524.936 3.058.372

10



SITUA IA NETĂȚ 6.547.475 6.162.587 4.529.860

Situaţia netă 2008 = 10.761.252 – 4.213.777 = 6.547.475 RON



În perioada analizată se observă o scădere a situaţiei nete, ceea ce înseamna o diminuare a patrimoniului datorată situa iei economice actuale. Ca efect al crizei financiare performan aț ț economică a firmei a înregistrat o scădere în ultimii 3 ani de activitate a firmei, situaţia netă aavut o valoare în scădere de la un an la altul, fapt ce semnifică o diminuare a capitalurilor proprii. Este de aşteptat ca situaţia netă să înregistreze o scădere în condiţiile unei reevaluări aactivelor imobilizate, dar să fie de asemenea negativ afectată şi de recenta depreciere a monedeinaţionale.

Însă la sfârşitul anului trecut, firma avea de recuperat creanţe în valoare totala de5.140.546 RON, în creştere cu 40% faţă de anul precedent.

2.2. FONDUL DE RULMENT

Atunci când sursele permanente sunt mai mari decât nevoile permanente de alocare afondurilor băneşti, întreprinderea dispune de un fond de rulment. Acest excedent de resurse permanente degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor poate fi utilizat sau „rulat” pentru

reînnoirea activelor circulante. Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară caregarantează solvabilitatea întreprinderii. Aşadar, în cazul apariţiei unor probleme comerciale saude natură financiară (reducerea temporară a vânzărilor, întârzierea plăţilor către clienţi,accelerarea plăţilor către furnizori etc), fondul de rulment asigură independenţa financiară aîntreprinderii faţă de creditorii săi. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung şi acontribuţiei acestuia la realizarea echilibrului finanţării pe termen scurt. Un FRN pozitiv certifică o stare de echilibru financiar pe termen lung. Existenţa unor

capitaluri cu exigibilitate mai mare de un an asigură acoperirea necesarului de finanţat alimobilizărilor. În plus, un FRN pozitiv trebuie înţeles ca un fond de rezervă din care se pot finanţa deficitele care pot apărea între alocările şi resursele de finanţat pe termenscurt. Pentru ca întreprinderea să nu se îndepărteze de un management financiar performant, dimensiunea FRN pozitiv nu trebuie exagerată întrucât costurile capitalurilor procurate pe termen lung sunt superioare celor pe termen scurt.

Pot apărea următoarele situaţii:

creşteri ale capitalurilor permanente prin modificarea îndatorării prin credite petermen lung, crescând şi cheltuielile financiare pe termen lung, care vor avea ca

11



efect diminuarea rezultatului exerciţiului, sau prin creşterea capitalurilor proprii,având ca efect o îmbunatăţire a situaţiei.

reducerea activelor imobilizate datorită acţiunii amortizării, care este un evenimentnormal; vânzării de active imobilizate (situaţie mai rară)

Un FRN negativ va evidenţia imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resursefinanciare pe termen lung din care să poată fi acoperite necesităţile de finanţare pe termenscurt.

FOND DE RULMENT = CAPITAL PERMANENT - ACTIVE IMOBILIZATE

Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii termen lung) – Active imobilizate

FOND DE RULMENT = ACTIVE CIRCULANTE – RESURSE DE TREZORERIE


Capitaluri proprii 3.585.122 4.331.108 2.878.942

Datorii termen lung 209.345 727.679 94.403

Active imobilizate 3.799.260 2.804.447 876.268

FOND RULMENT - 4.793 2.254.340 2.097.077

VARIA IA FRNȚ - 2.249.547 - 157.263

FRN 2008 = (3.585.122 + 209.345) – 3.799.260 = - 4.793 RON

FRN 2009 = (4.331.108 + 727.679) – 2.804.447 = 2.254.340 RON

FRN 2010 = (2.878.942 + 94.403) – 876.268 = 2.097.077 RON

VARIAŢIA FRN 2009-2008 = 2.254.340 - (- 4.793) = 2249547 RON

VARIAŢIA FRN 2010-2009 = 2.097.077 - 2.254.340 = - 157263 RON

12



Fondul de rulment s-a men inut pozitiv în anii 2009 - 2010 însă în anul 2008 fondul deț rulment a prezentat o valoare negativă ceea ce a eviden iat imposibilitatea firmei de a asegura unț excedent de resurse financiare pe termen lung.

Valoarea pozitiva a fondului de rulment, în ultimii doi ani de calcul, evidenţiază surplusulactivelor circulante nete în raport cu datoriile temporate, sau partea activelor circulantenefinanţată din datoriile pe termen scurt.

La sfârşitul anului 2009, firma înregistrează un capital propriu în valoare de 4.331.108aceasta suma a rezultat în urma unor creşteri ale rezervelor din reevaluare, a rezultatului reportat, precum şi a reultatului exercitiului, faţă de soldul anului precedent, de 3.585.122.

În ceea ce prive te varia ia fondului de rulment, se constată o fluctua ie mai mare întreș ț ț

anii 2009 i jumate din 2010, datorată unei scăderi a capitalului propriu cu 52%, fa ă de aniiș ț 2008 – 2009 unde se remarcă o cre tere a capitalului cu 21%.ș

Din analiza fondului de rulment putem identifica un excedent de resurse, în anii 2009 iș 2010, constituite pe termen lung care acoperă integral costul activelor imobilizate astfel încâtsocietatea este capabilă sa-şi finanţeze o parte din activităţile curente din aceste capitaluri, nevoiasuplimentară de fonduri fiind procurată prin contractarea de credite pe termen scurt. Însă în anul2008 identificăm un deficit de resurse constituite pe termen lung societatea nefiind capabilă să- iș finan eze activită ile curente.ț ț

2.3. NECESARUL DE FOND DE RULMENT

13



Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie să existe între nevoile temporare şiresursele temporare, bilanţul patrimonial pune în evidenţă un alt indicator de echilibru financiar denumit nevoia de fond de rulment (NFR).

Acesta reprezintă alocarea pe care societatea trebuie să o facă în plus faţă de investiţiile propriu-zise pentru ca să poată funcţiona. Necesarul de fond de rulment reprezintă diferenţadintre necesităţile de finanţare ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. NFR esteexpresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul şiresursele de capitaluri circulante – ale exploatării.

NFR = Active Circulante (exclusiv disp băneşti) – Datorii Curente (<1 an)

NFR = (Stocuri + Creanţe) – Datorii de exploatare

NFR = Stocuri + Creanţe + Active de regularizare – Datorii curente – Pasive deregularizare

Mărimea pozitivă a NFR poate fi consecinţa unei creşteri economice sănătoase, dar şiefectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri.

Mărimea negativă a NFR poate evidenţia, fie un surplus de surse temporare ca urmare aaccelerării rotaţiei activelor circulante, fie o întrerupere temporară a aprovizionărilor. Necesarul de fond de rulment negativ poate fi totuşi favorabil dacă este determinat decreşterea vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor, sau de angajarea unor datorii deexploatare cu temene de plata mai mari.


Active circulante 6.961.992 6.883.076 6.711.964Datorii curente 4.004.432 2.797.257 2.963.969

NFR 2.957.560 4.085.819 3.747.995

VARIA IA NFR Ț - 1.128.259 -337.824

NFR 2008 = 6961992 – 4004432 = 2.957.560 RON

NFR 2009 =6883076 – 2797257 = 4085819 RON

NFR 2010 = 6711964 – 2963969 = 3747995 RON

VARIAŢIA NFR 2009-2008 = 4085819 – 2957560 = 1128259 RON

VARIAŢIA NFR 2010-2009 = 3747995 – 4085819 = -337824 RON

14



Se remarcă o varia ieț a necesarului de fond de rulment de la o perioadă la alta, cea mai maremodificare înregistrându-se la nivelul anului 2009 datorită atât unei creşteri a stocurilor, dar maiales a creanţelor. De asemenea, NFR s-a modificat din cauza scaderii cu 43% a datoriilor din

exploatare.

Nevoia de fond de rulment pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare, în raport curesursele temporare posibile de mobilizat. Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă, poate fi considerată normală, numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond derulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de altă parte, respectiv încetinirea încasărilor şiurgentarea plăţilor.

2.4. TREZORERIA NETĂ

În cadrul analizei patrimoniale, diferenţa dintre fondul de rulment financiar şi nevoia de fondde rulment reprezintă trezoreria netă (TN). Trezoreria netă relevă calitatea echilibrului financiar general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi pe termen scurt.

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurarii unei activităţi echilibrate şieficiente. Ea relevă calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen lung cât şi petermen scurt.

TREZORERIA NETĂ reflectă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia firmei rezultatedin activitatea desfaşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar.

TREZORERIA NETĂ POZITIVĂ evidenţiază echilibrul financiar al societăţii, asigurând posibilitatea rambursării datoriilor financiare pe termen scurt, efectuareade plasamente, deţinerea de disponibilităţi băneşti. TREZORERIA NETĂ NEGATIVĂ evidenţiază un dezechilibru

financiar al societăţii, iar deficitul monetar va fi acoperit prin angajarea de noi credite pe termen

scurt.

TREZORERIE NETĂ = FOND DE RULMENT – NECESAR DE FOND DERULMENT


15



FR - 4.793 2.254.340 2.097.077Varia ie FR ț - 2.249.547 - 157.263NFR 2.957.560 4.085.819 3.747.995Varia ie NFR ț - 1.128.259 -337.824TREZORERIE NETĂ - 2.962.353 - 1.831.479 - 1.650.918VARIA IE TNȚ - 1.130.874 180.561

TN2008 = - 4.793 – 2.957.560 = - 2.962.353 RON

TN2009 = 2.254.340 – 4085819 = - 1.831.479 RON

TN2010 = 2.097.077 – 3.747.995 = - 1.650.918 RON

VARIA IA TNȚ 2009-2008 = ( - 1.831.479) – (- 2.962.353) = 1.130.874 RON

VARIA IA TNȚ 2010-2009 = (- 1.650.918) – (- 1.831.479) = 180.561 RON

Cifra de afaceri a fost în scădere în 2009 şi 2010, fa ă de anul 2008 iar firma Danro s-aț confruntat cu o situaţie de dezechilibru financiar, trezoreria netă având o valoare negativă de 1,8respectiv de 1,6 milioane RON. Cu toate că în anul 2008 cifra de afaceri a atins o valoare foartemare, 34.869.267 RON, trezoreria netă a înregistrat valoare cea mai scăzută ceea ce eviden iazăț dezechilibrul financiar al societă ii iar acest deficit monetar a fost acoperit prin angajarea de noiț credite pe termen scurt.

Dezechilibrul financiar a fost astfel influenţat de creşterea cu 38% pe care a avut-o NFR,

pusă mai ales pe seama modificărilor creanţelor cu 39,92% în plus faţă de finalul anului 2008,dar şi prin evoluţia datoriilor financiare pe termen scurt, care au scăzut, societatea urgentându-şiastfel plaţile către furnizori. Acest lucru se poate observa şi din valoarea pe care o audisponibilitaţile (casa şi conturi la bănci), care au scăzut cu 42,30% faţă de finalul anului 2008.Scăderea stocurilor este corelată cu dinamica în creştere a cifrei de afaceri, însă societatea ar trebui să urgenteze încasarea creanţelor pentru a reface echilibrul financiar.

2.5. ANALIZA RATELOR FINANCIARE

Aprofundarea studiului situaţiei financiare a întreprinderii se realizează prin analiza ratelor

financiare care urmăreşte aspecte diverse şi are destinaţii precise. Această analiză arată în cemăsură firma îşi poate onora obligaţiile de plată, cât de mult se poate finanţa prin credite, cât deeficient sunt utilizate activele de care dispune şi, nu în ultimul rând, care este eficienţa echipeimanageriale.

Informaţiile oferite prin ratele financiare pot fi folosite pentru a previziona câştigurilefirmei. Dacă din punctul de vedere al unui investitor previzionarea este cel mai important

16



aspect, pentru managerul general sau financiar al unei firme, analiza documentelor financiare pe baza ratelor reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare.

2.5.1. Rate financiare de analiză a capacităţii de plată

Majoritatea analiştilor financiari consideră că cea mai importantă preocupare a unui manager estede a vedea dacă firma pe care o conduce poate să-şi onoreze obligaţiile de plată cu scadenţă înviitorul apropiat. Această capacitate a firmei, de a face faţă obligaţiilor scadente care rezultă dinangajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare condiţioneazăcontinuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii, reprezintă solvabilitatea soviet.

În sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii întreprinderii de a fisolvabilă şi de a învinge riscul de faliment ocupă un loc central. Orice dereglare privind achitareaobligaţiilor generează prejudicii şi necesită o corectură urgentă. Totodată, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adică nu poate fi omis sub nici o motivaţie. În practica economică, se

poate concepe că o întreprindere care cunoaşte o perioadă mai dificilă să renunţe provizoriu launele obiective de creştere, obiective economice sau sociale. În schimb, ea nu poate renunţa laasigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie condiţia financiară de supravieţuire.


Active curente 6.961.992 6.883.076 6.711.964

Pasive curente 4.004.432 2.797.257 2.963.969

RATA CURENTĂ 2,1385 2,4606 2,2645

1. Rata sau lichiditatea curentă, utilă în analiza financiară pe termen scurt, indică în ce măsurădrepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor care pot fitransformate la nevoie în bani lichizi. Rata curentă, definită şi ca lichiditate generala, comparăansamblul lichidităţilor potenţiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligaţiilor scadentesub un an, şi se calculează astfel:

Rata curentă = Active CurentePasive Curente

În categoria activelor curente se includ:

banii lichizi (disponibili în casierie sau la bancă);

valori mobiliare foarte lichide (acţiuni, obligaţiuni, cecuri etc);

efectele comerciale de primit (datoriile clienţilor către firmă);

17



stocurile.

În categoria pasivelor curente se includ:

efectele comerciale de plată (datoriile firmei către furnizori);

împrumuturile bancare pe termen scurt ;

partea din creditul pe termen lung a cărei scadenţă este în limita intervalului detimp luat în calcul;

impozitele de plată ;

alte cheltuieli (de regulă cele cu salariile).

Ca regulă generală, un nivel supraunitar al raportului ar semnala posibilitatea ca firma să-şi poată rambursa datoriile pe termen scurt pe baza valorificării activelor pe termen scurt (printr-unciclu normal de activitate finalizat prin încasarea contravalorii produselor finite sau a mărfurilor).De aceea, indicatorul trebuie să înregistreze valori mai ridicate de 2-2,5.

Totuşi, dacă pasivele curente cresc mai repede decât activele curente, rata curentă scade,ceea ce înseamnă apariţia unor probleme (întârzierea plăţii furnizorilor, întârzierea plăţiidrepturilor salariale, acumularea de credite bancare). În această situaţie, se impune o analizăamănunţită a factorilor care au determinat scăderea lichidităţii şi luarea unor măsuri din timp, pentru a evita apariţia unor probleme negative în viitor, cum sunt:

creşterea şi diversificarea portofoliului (numărului de clienţi), cu impact asupra

creşterii vânzărilor;

scăderea datoriilor faţă de furnizori, de preferinţă prin operaţiuni de compensare;

plata la timp a datoriilor către stat , pentru evitarea penalităţilor;

reducerea împrumuturilor bancare cel puţin până la redresare;

recuperarea datoriilor de la debitori.

În cursul anului 2009 lichiditatea curentă s-a îmbunătăţit sensibil, ca urmare a scăderii

sensibile a datoriilor pe termen scurt şi a cresterii lichidităţilor companiei. În această perioadădatoriile curente ale companiei sunt acoperite în proporţie de 2,46 ori prin activul circulant lasfârşitul lui 2009 financiar, acest indicator înregistrând o creştere faţă de aceeaşi perioadă aanului anterior.

Compania nu are o foarte bună eficienţă în colectarea creanţelor. Creanţele au înregistratîn 2009 o creştere semnificativa, de 55% faţă de perioada similară a anului precedent.

18



2. Rata rapidă (lichiditatea rapidă) contribuie la identificarea rapidă a stării de lichiditate lanivelul întreprinderii. Rata rapidă (R r ) se calculează prin scăderea valorii stocurilor din valoareaactivelor curente şi împărţirea diferenţei obţinute la valoarea pasivelor curente:

Rata Rapidă = Active curente – StocuriPasive curente

R RAPIDĂ = (Activ circulant – Stocuri) / (Obligaţii pe termen scurt)

R RAPIDĂ = (Creanţe + Plasamente + Disponibilităţi) / (Obligaţii pe termen scurt)

Relevanţa acestui indicator, numit şi „testul acid”, este datorată neluării în calcul astocurilor care sunt cel mai puţin lichide dintre toate activele circulante, se vând cel mai greu şi

de cele mai multe ori, sub valoarea lor reală. Or, firma trebuie să se asigure că poate face faţă plăţilor scadente pe termen scurt (datoriilor curente) numai pe seama activelor uşor transformabile în lichidităţi. Din această categorie fac parte activele de trezorerie şi creanţelecare, în principiu, pot fi uşor scontate. Ca valoare recomandată pentru acest indicator, se poatereţine nivelul de 0,8.


Active de trezorerie 2.813.915 1.448.004 554.299

Crean eț 3.673.803 5.140.546 5.886.243

Pasive curente 4.004.432 2.797.257 2.963.969

RATA RAPIDĂ 1,62013 2,3553 2,1729

Rata rapidă înregistrează între anii 2000 – 2010 o scădere, care poate fi explicată prinfaptul că, activele curente au scăzut într-o proportie de 10%. În to i cei trei ani rata rapidăț înregistrează valori peste nivelul de 0,8 ceea ce semnifică că firma poate face faţă plăţii scadente

pe termen scurt numai pe seama activelor uşor transformabile în lichidităţi (active de trezorerie sicreanţe).

3. Rata cash sau lichiditatea la vedere pune în corespondenţă elementele cele mai lichide aleactivului cu obligaţiile pe termen scurt:

19



R cash = Active de trezorerie / Obligaţii pe termen scurt

În teoria economică se apreciază că Rata cash ar trebui sa fie mai mare ca 0,3.Interpretarea ratei trebuie să mai implice şi alte informaţii privind condiţiile de

desfăţurare a activităţii. Deşi, teoretic, o rată ridicată indică o lichiditate, respectiv o solvabilitate

ridicată, ea poate avea şi alte semnificaţii, ca de exemplu, o folosire mai puţin performantă aresurselor disponibile. De asemenea, o valoare ridicată a acestei rate, nu este o garanţie asolvabilităţii dacă celelalte active au un grad redus de lichiditate. O valoare scazută a ratei desolvabilitate imediată poate fi perfect compatibilă cu menţinerea echilibrului financiar dacăîntreprinderea minimizează valoarea încasărilor sale, detinând în schimb valori de plasament,creanţe, stocuri uşor mobilizabile în concordanţă cu exigibilitatea obligaţiilor la termen.

Rata cash oferă o imagine asupra riscurilor de neplată, iar în practică, o valoareinferioară a reperului de 0,2 seminifică un risc ridicat în ceea ce priveşte posibilitateaacoperirii datoriilor imediate.


Active de trezorerie 2.813.915 1.448.004 554.299

Datorii pe termenscurt

4.004.432 2.797.257 2.963.969

RATA CASH 0,7027 0,5176 0,1870

După o scădere în 2009 faţă de 2008, de la 0,70 la 0.51 datorată scăderii ponderiiconturilor la banci, în totalul activelor de trezorerie. În 2010 are loc o scădere bruscă a ratei cash,la 0,18 cauzată de scaderea cu 79% a lichidităţilor.

2.5.2. Rate finaciare de analiză a finanţării prin credite (gradul de îndatorare)

Măsura în care creditele sunt utilizate pentru finanţare are semnificaţii multiple. Prinutilizarea raţională a creditului, se menţine controlul asupra întreprinderii şi sunt procurate

resursele necesare pentru derularea afacerii. Creditorii vor să afle cu ce fonduri contribuie proprietarii firmei la afacere, pentru a şti cât de sigură este recuperarea creditului pe care îl vor acorda. Interesul creditorilor este, aşadar, să îşi recupereze fondurile împrumutate plus dobândaaferentă. Interesul proprietarilor firmei (acţionarii) este ca prin utilizarea fondurilor din credite săobţină un câştig suficient de mare, pentru a plăti datoriile şi a rămâne cu profit corespunzător.

20



Îndatorarea reprezintă masura în care fondurile folosite de o societate comercială suntasigurate de creditori şi nu de proprietari. Totodată, solvabilitatea reprezintă capacitatea uneicompanii de a-şi onora obligaţiile faţă de partenerii de afaceri din activele sale.

Principalii indicatori de solvabilitate sunt următorii:1. Rata îndatorării2. Rata de acoperire a dobânzilor

1. Rata îndatorării arată ce pondere deţin datoriile în totalul activelor; altfel spus, rata

îndatorării arată cât la sută din totalul fondurilor de care dispune firma provine din credite.

Rata îndatorării (RÎ) se exprimă astfel:

RÎ = (Total datorie / Total active)*100

De obicei, creditorii preferă rate mici ale îndatorării, deoarece cu cât acest raport este mai

mic, cu atât riscul unor eventuale pierderi în cazul unui faliment este mai mic. Proprietariiurmăresc de obicei o rată mai mare, pentru că doresc să-şi dezvolte afacerea şi în acest scop, aunevoie să se împrumute. Totuşi, o rată prea mare a îndatorării duce, de obicei, la apariţia unor acţiuni speculative din partea proprietarilor afacerii. Deoarece fondurile pe care aceştia le-auinvestit sunt puţine şi limitate, tentaţia participării la unele acţiuni speculative este extrem demare. Dacă reuşesc, speculaţiile aduc mari câştiguri acţionarilor, însă, în caz de eşec, cea maimare parte din pierdere revine creditorilor.


Total activ 4.213.777 3.524.936 3.058.372Total datorii 10.761.252 9.687.523 7.588.232

RATA ÎNDATORĂRII(levierul financiar)

39,15% 36,38% 40,30%

În 2010 gradul de îndatorare, calculat ca raport între datorii totale şi total activ,caracterizează stabilitatea financiară a societăţii raportată la datoriile totale, iar nivelul maiscăzut al acestui indicator în 2008 şi 2009 se explică prin folosirea resurselor împrumutate într-o

mai mică proporţie comparativ cu resursele proprii de finanţare:În toţi cei trei ani rata îndatorării are o valoare sub cea de referinţă de 68% ceea ce este

avantajos pentru creditori pentru care cu cât acest raport este mai mic, cu atât riscul unor eventuale pierderi în cazul unui faliment este mai mic.

21



2. Rata de acoperire a dobânzilor defineşte măsura în care veniturile pot scădea fără să apară probleme financiare pentru firmă (de tipul incapacităţii de a-şi plăti dobânzile anuale).

În situaţia în care firma nu îşi mai poate onora obligaţiile anuale de plată a dobânzilor, eava fi acţionată în justiţie de către creditori (acesta fiind de fapt primul pas către faliment).

Rata de acoperire a dobânzilor se calculează prin împărţirea valorii profiturilor firmeiînainte de plata dobânzilor şi impozitelor la valoarea cheltuielilor cu dobânda:

R.d. = (Profit brut + Cheltuieli cu dobânzile) /Cheltuieli cu dobânzile

Tendinţa descrescătoare a RAD poate indica un management ineficient sau previziuni prea optimiste la momentul contractării creditelor.


Profit brut 3.931.408 1.563.314 1.392.514

Cheltuieli cu dobânzile 15.673 18.125 6.893

RATA DE ACOPERIRE ADOBANZILOR

25,18% 87,25% 20,30%

Evoluţia pe parcursul anilor şi majorarea acestui indicator în 2009 la nivelu 87,25% de la25,18% în 2008 poate fi explicată prin faptul ca ponderea cheltuielilor cu dobânzile a crescut în

2009 la 18.125 RON de la 15.673 RON în 2008.

2.5.3.Rate finaciare de analiză a eficienţei utilizării activelor

Gradul de eficienţă cu care firma utilizează activele de care dispune trebuie să reprezinteo preocupare continuă a managerilor financiari, în vederea asigurării unui anumit echilibru întrecifra de afaceri şi activele firmei. Este un fapt dovedit că o cifră de afaceri mare nu este acelaşi

lucru cu obţinerea uni profit mare. Există o serie de active a căror valoare prea mare, poatecauza, paradoxal, multe probleme întreprinderii.

Pentru a afla eficienţa cu care sunt utilizate activele se pot folosi următorii indicatori:

1. Rata de rotaţie a stocurilor 2. Durata medie de încasare a clienţilor 3. Viteza de rotaţie a clienţilor

22



4. Rata de utilizare a activelor financiare

1. Rata de rotaţie a stocurilor se calculează prin raportarea Cifrei de Afaceri la valoareastocurilor.

Rrs = Cifra de afaceri / Valoarea Stocurilor

Controlul valorii şi mărimii stocurilor este una dintre cheile succesului în afaceri în acestmoment. Practic, o firmă nu poate lucra fără stocuri, dar în acelaşi timp, prea multe stocuri potduce la un blocaj financiar prin imobilizarea banilor cu care ele au fost cumpărate.

În calculul şi interpretarea rotaţiei stocurilor apar trei probleme de care ar trebui camanagerul financiar să ţină seama:

- cifra afacerilor se exprimă la preţul pieţei, în timp ce stocurile sunt luate în calcul la

valoarea lor contabilă (valoarea de la data la care au fost achiziţionate);

- la evaluarea stocurilor se pot folosi mai multe metode (FIFO- primul intrat, primul ieşit, „first in, first out”; LIFO- ultimul intrat, primul ieşit, „last in, first out”) ceea ce poate duce lainterpretări diferite;

- la calculul ratei se ţine seama de vânzările anuale, în timp ce stocurile se consideră la

o anumită valoare.


Cifra de afaceri 34.869.267 10.303.156 3.031.163

Valoarea stocurilor 474.274 294.526 271.422

RATA DE ROTA IE AȚ STOCURILOR

73,52 34,98 11,16

23



Rata de rotaţie a stocurilor variaza semnificativ de la o perioada la alta datorită scăderii proporţionale a cifrei de afaceri de la 34.869.267 RON în 2008 la 10.303.156 RON în 2009 şi astocurilor de la 474.274 RON în 2008 la 294.526 RON în 2009. Totuşi, în toţi cei trei ani vitezade rotaţie a stocurilor este mult peste cea normală (8 rotaţii).

2. Durata medie de încasare a clienţilor reprezintă numărul de zile scurse între momentulvânzării şi momentul primirii efective a banilor aferenţi acesteia.

Dmîc = Clienţi / Vânzări zilnice

Dmîc = Creanţe - Clienţi * 365 / Cifra de afaceri

Acest indicator exprimă ritmul încasării creanţelor concretizate în clienţi, debitori. Cu câtmărimea acestui indicator este mai mică cu atât creanţele se încasează mai rapid.


Cifra de afaceri 34.869.267 10.303.156 3.031.163

Clien iț

(Crean e comerciale)ț

3.666.204,88 5.110.546,51 3.845.316,67

Vânzările zilnice(CA/365)

95.532,23 28.227,82 16.839,79

DURATA MEDIE DE ÎNCASARE ACLIEN ILORȚ

38,37 181,046 228,34

24



Deoarece durata medie de încasare este mult superioara celei normale, managerii ar trebui să se gândească la aplicarea unor măsuri împotriva clienţilor rău platnici cum ar fi penalizări în cazul neachitarii la timp a facturilor, termene limita de achitare etc..

3. Rata de utilizare a activelor fixe măsoară eficienţa cu care firma utilizează maşinile şi

echipamentele de care dispune. Prin folosirea raportului dintre CA şi activele imobilizate putemobserva dacă întreprinderea investeşte sume mari de bani în active, cu scopul de a putea aveavânzări.Acesta este un indicator eficace îndeosebi atunci când este comparat cu acelaşi raportobţinut de alte companii din acceaşi branşă; dacă altă companie a găsit o cale de a realiza vânzări profitabile cu o investiţie mai scăzută în active, aceasta va genera mai multă plusvaloare. Acestindice este util când i se poate determina o tendinţă de modificare, fiind uşor de observatexistenţa unor investiţii bruşte în active pe care compania le-a făcut pentru a-şi creşte vânzările.

Raf = Cifra de afaceri / Valoarea netă a activelor fixe

INDICATORI 2008 2009 2010Cifra de afaceri 34.869.267 10.303.156 3.031.163

Valoarea netă aactivelor fixe

3.799.260 2.804.447 876.268

RATADE UTILIZARE A ACTIVELOR FIXE

9,17 3,67 3,45

Rata de utilizare a activelor fixe arată cifra de afaceri la 1000 lei active fixe; cu cât acestindicator este mai mare cu atât se poate concluziona că activele fixe sunt utilizate într-o manierăeficientă, semnale de îngrijorare apar în momentul în care valoarea ratei se apropie de 1.

În perioada analizata, nivelui acestei rate se situeaza sub nivelul normal (7,5 rotaţii),având o evoluţie negativă pe parcursul celor 3 ani, expcep ie făcând anul 2008 unde nivelulț acestei rate este peste nivelul normal.

25



2.6. ANALIZA EFICIEN EI ECHIPEI MANAGERIALE Ț

Obţinerea profitului este motivaţia oricărei afaceri şi rezultatul unui ansamblu de deciziistrategice şi tactice ale managerilor. Pentru a măsura eficienţa cu care este condusă o afacere din punct de vedere a profitabilităţii, se folosesc trei indicatori:

1. Rata profitului2. Rentabilitatea investiţiilor 3. Rata rentabilităţii financiare


Cifra de afaceri 34.869.267 10.303.156 3.031.163

Profit net (EBIT) 3.228.718 1.245.986 1.404.607

RATA PROFITULUI (ROS)

9,25% 12,09% 46,33%

1. Rata profitului sau marja profitului net arată profitul obţinut la o unitate monetară,cifra de afaceri şi se calculează prin raportarea profitului net (după plata impozitelor) la cifra deafaceri, astfel:

26



RATA PROFITULUI = (PROFIT NET / CIFRA AFACERI) * 100

Orice manager trebuie să urmărească atingerea unei rate cât mai ridicate a profitului. Ratade profitabilitate arată care este rezultatul net al efectelor combinateale lichidităţii,

managementul activelor şi managementul datoriilor.La nivelul anului 2008 se înregistrează o rată de profitabilitate relativ scăzută, dar situaţia

se schimbă radical în anul următor, aceasta înregistrând o valoare de 12.09%, datorată scăderiisemnificative atât a profitului net cât i a cifrei de afaceri. În 2010 se remarcă din nou o cre tereș ș a ratei, aceasta ajungând la 46,33%; o importanţă majoră a acestei oscilaţii o reprezintă scăderea profitului net înregistrat de companie dar i a cifrei de afaceri în acela i timp.ș ș

2. Rata rentabilităţii investiţiilor (rentabilitatea activelor totale – ROA) măsoară gradulde rentabilitate a întregului capital investit de firmă şi se calculează ca raport între porfitul net şi

valoarea totală a activelor:RENTABILITATEA INVEST = (PROFIT NET / TOTAL ACTIVE) * 100


Profit net (EBIT) 3.228.718 1.245.986 1.404.607

Total active 10.761.252 9.687.523 7.588.232

RATA RENTABILITĂ II Ț

INVESTI IILOR (ROA)Ț

30,00% 12,86% 18,51%

27



Rentabilitatea investiţiilor înregistreaza în perioada analizată o oscliaţie destul de mare,de la 30% în 2008, la 12,86% în 2009 şi apoi 18,51% în 2010. Aceste modificări se datorează, caşi în cazul profitabilităţii, modificării profitului net, în acest interval.

3. Rata rentabilităţii financiare (rentabilitatea capitalului propriu - ROE) măsoară

gradul de rentabilitate a investiţiei făcute de acţionari. Această rată este cea mai interesantă pentru acţionarii unei firme, arătându-se adevărata valoare a investiţiei făcute. Formula de calculeste următorea:

RENTAB. FINANCIARĂ = (PROFIT NET / TOTAL CAPITAL PROPRIU) * 100


Profit net (EBIT) 3.228.718 1.245.986 1.404.607

Total capital propriu 3.585.122 4.331.108 2.878.942

RATA RENTABILITĂ II Ț

FINANCIARE (ROE)

90,05% 28,76% 48,78%

Un ROE bun facilitează atragerea de capital social nou deoarece demonstreazăcapacitatea conducerii de a realiza o afacere rentabilă.

Acest indice poate varia substanţial de la companie la companie sau de la o perioadă laalta ca urmare a diferenţei de structură de finanţare. ROE-ul unei firme cu o creştere rapidă vaînregistra o descreştere constantă chiar dacă vânzările şi câştigurile nete evoluează foarte bine.Acest lucru se întamplă datorită faptului că în perioada de început firma a fost subcapitalizată.

Obţinerea unui profit mare pe o societate cu finanţare proprie modestă poate imprimaROE - ului o evoluţie culminantă. O evoluţie descrescătoare a ratei, în condiţiile unei firme solidcapitalizate, nu trebuie văzută negativ – cu condiţia să nu fie sub limita minim admisă înindustria respectivă.

Valorea ratei financiare la nivelul anului 2009 scade de 3 ori faţă de cea înregistrată înanul anterior, datorita scăderii profitului net într-o măsură mult mai mare deşi capitalurile propriiale firmei au crescut.

28



Capitolul III

Analiza stării de performan ă financiară a întreprinderiiț

3.1. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

În contul de profit şi pierdere, rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină cadiferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora.Acest aspect conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din cadrul contului de profit şi pierdere în două categorii: fluxuri de venituri încasabile/cheltuieli plătibile şi fluxuri

calculate.

Veniturile încasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi veniturile de încasatîn exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii ca şi produsele, lucrările, serviciile în stoc, executarea unor obligaţii din partea terţilor, venituriexcepţionale din operaţii de gestiune, din cesiunea imobilizărilor, etc.).

Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătibile în cursul exerciţiului şi cheltuielile de plătit în exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile procurate din afară şiconsumate, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligaţii de către întreprindere, cheltuieliexcepţionale privind operaţiile de gestiune, impozitul pe profit). Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile, majorează şi respectiv diminuează rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şicheltuielile calculate nu au influenţă decât asupra rezultatului, fără a afecta direct trezoreriaîntreprinderii (reluări asupra provizioanelor, cote părţi din subvenţii pentru investiţii virateasupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane calculate, valoarea net contabilă aelementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot influenţa trezoreriaîntreprinderii numai sub incidenţa unor aspecte fiscale.

Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea performanţelor întreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanţare şiriscul economic.

Structura contului de profit şi pierdere pe cele trei tipuri de activităţi permite degajarea unor solduri de acumulări băneşti potenţiale, destinate să îndeplinească o anumită funcţie deremunerare a factorilor de producţie şi de finanţare a activităţii viitoare, denumite solduriintermediare de gestiune (SIG).

29



Tabloul SIG se prezintă în felul următor:

Cheltuieli Venituri SIG

Consumuri provenind de la terţi Marja comercială (MJ)+Producţiaexerciţiului (PE)

Valoarea adăugată (VA)

Impozite, taxe şi vărsăminteasimilate+Cheltuieli cu personalul

Valoarea adăugată (VA)+Subvenţii din exploatare

Excedentul brut (sau insuficienţa brută) de exploatare (EBE,IBE)

IBEAmortizări şi provizioanecalculate+Alte cheltuieli deexploatare

EBE Reluări asupra provizioanelor+Alte venituri dinexploatare

Rezultatul exploatării (RE)(profitsau pierdere)

RE(pierdere)+Cheltuielifinanciare

RE(profit)+Venituri financiare Rezultatul curent (RC)(profit sau pierdere)

RC(pierdere)+CheltuieliexcepţionaleImpozit pe profit

RC(profit)+Venituri excepţionale Rezultatul net alexerciţiului(RNE)(profit sau pierdere)

Soldurile intermediare de gestiune ale SC Danro Interna ional SRL pe perioada anilorț 2008-2010 sunt structurate în următorul tabel:

30



31

Nr.rd. INDICATORI Mod de calcul

2008 2009 2010

01 Cheltuieli cumaterii prime şimaterialeconsumabile

9.528.702 2.776.126 3.041.663 F20 rd.11

02 Cheltuieli dinafară(cu energia şiapa)

2.420 2.157 31.744 F20 rd.13

03 Cheltuieli privindprestaţiile externe

15.845.840 4.348.867 0 F20 rd.25

04 Alte cheltuielimateriale

627.124 204.847 1.345.917 F20 rd.12

05 Valoarea adăugată(VAD)

26.004.086 7.331.997 4.419.324

06 Venituri din

subvenţii deexploatare

0 0 0 F20 rd.04

07 Cheltuieli cu alteimpozite şi taxe

11.158 15.394 16.371 F20rd.25/26/28

08 Cheltuieli cupersonalul

1.692.302 1.993.532 1.103.443 F20 rd.15/17

09 Excedentul brut de exploatare(EBE)

24.322.942 5.353.859 3.332.252

10 Alte venituri din

exploatare

0 525.959 10.500 F20 rd.09/10

11 Cheltuieli cudespăgubiri,donaţii, activecedate

274.227 614.771 34.293 F20. rd.27

12 Ajustarea valoriiactivelorcirculante

0 522.887 0 F20 rd.21

13 Ajustări privindprovizioanele ptr

riscuri şi cheltuieli

2.899.407 -1.149.000 -187.454 F20 rd.29/31

14 Rezultatul dinexploatare

21.697.762 5.891.160 3.495.914

15 Veniturifinanciare

198.251 459.229 62.902 F20 rd.42

16 Cheltuielifinanciare

15.673 18.166 6.893 F20 rd.49

17 Rezultatul curent(EBT)

21.880.340 6.332.223 3.551.923

18 Impozitul pe

profit

702.690 317.328 12.093 F20 rd.62/64

19 Rezultatul net 21.177.650 6.014.895 3.539.830



Danro Interna ional fiind o societate prestatoare de servicii nu areț marjă comercială i niciș produc ia exerci iului.ț ț

Pe ansamblul anului 2006 se constata o crestere a veniturilor din exploatare cu 12.8% fatade anul 2005.

Scaderea cifrei de afaceri pe parcursul exercitiului financiar 2009 este de 70.45%comparativ cu anul 2008.

Referitor la cheltuielile cu dobanzile, se constata o scadere cu 52.5% fata de celeinregistrate in anul 2005, fapt determinat de neutilizarea in intregime a creditelor in anul 2006.

In ceea ce priveste destinatia profitului net aferent exercitiului financiar 2006, Consiliulde Administratie propune spre aprobare Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor repartizareaintegrala a acestuia in suma neta de 8,529,927 pentru completarea surselor proprii de finantare.

3.1.1. Valoarea adăugată

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a întreprinderii.

Valoarea adăugată nu este evidenţiată în contul de profit şi pierdere, dar acesta din urmăconţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenind de la terţi.

32



VA = PE + MJ - Consumuri provenind de la terţi =

= MJ + (Producţia vândută + Venituri din producţia stocată + Venituri producţiaimobilizată) – (Chelt.cu materii prime+ Chelt. Cu materiale consumabile + Chelt.Cu energie şi apă + Chelt cu lucrări şi servicii executate de terţi)

Valoarea adăugată permite sa se răspunda la întrebarea: "Prin ce aduce intreprinderea un plusla ceea ce deja a investit?"

Aceasta bogăţie este produsă de:

• salariaţi (factorul muncă)• maşini utilaje (factorul capital)• statul (este cel care asigură infrastructura)• băncile (permit expansiunea economică a întreprinderii prin împrumuturi)• asociaţii sau acţionarii (care sunt la originea creării întreprinderii)• întreprinderea însăşi (prin autofinanţare)

Toţi aceşti "actori" contribuie la fabricarea produselor finite şi prin intermediul valoriiadăugate se permite remunerarea lor.

33



Indicatori de repartiţie a valorii adăugate

Analizând repartizarea valorii adaugate se observa ca cea mai mare influenta la creareavalorii adaugate o are numărul de salariaţi.

Analizând comparativ datele din SIG se observa ca vânzarile au scazut în 2010 faţă de aniianteriori. Valoarea adaugata a scazut de asemenea, iar ponderea cheltuielilor cu forţa de muncăîn valoarea adăugata cunoaste o variatie semnificativa de la an la an. Productivitateamuncii înregistrează, deasemenea o evoluţie negativa de la 6,8 în 2008 la 2,61 în 2009,semnificând faptul că remunerarea factorilor de producţie nu sunt pe măsură.

În ceea ce priveşte rata de remunerare a statului este de preferat ca în urma analizeistucturii valorii adăugate să se constate o pondere mai scăzută a bogăţiei întreprinderii vărsatăstatului sub forma impozitelor şi taxelor. Aceasta însemnă reducerea presiunii fiscale asupraîntreprinderii şi încurajarea investiţiilor.

Indicatorul reflectă capacitatea întreprinderii de a suporta costul îndatorãrii în cursulexerciţiului. Diminuarea ponderii cheltuielilor financiare în valoarea adãugatã a întreprinderii

34

Nr. Indicatori derepartiţie

2008 2009 2010 Semnificaţieindicator

VAD 26.004.086 7.331.997 4.419.324

1 Chelt. cu personalul 1.692.302 1.993.532 1.103.443 PondereaCheltuielilor forţei de muncăîn VADVAD

ul cupersonal Chelt .

15,36 3,67 4

2 Nr.salariaţi 407 407 407 Productivitateamuncii pesalariat

salatiati Nr

VAD

.

63.89 18.01 4.0

3 Imobilizări Brute 3.799.260 2.804.447 876.268 Productivitatea pe unitate decapital pe care ofolosesc

ruteobilizariB

VAD

Im

6.8 2.61 5.04



poate fi interpretatã ca fiind consecinţa unei gestiuni financiare eficiente, preocupatã deoptimizarea structurii fianciare a întreprinderii sub restricţia minimizãrii costului capitalurilor împrumutate. Literatura de specialitate menţioneazã cã pentru întreprinderile industriale şi cele prestatoare de servicii valoarea acestui raport este de circa 10%, în timp ce pentru firmele dedistribuţie, în cadrul cãrora finanţarea creanţelor comerciale şi a stocurilor antreneazã cheltuielifinanciare ridicate, valoarea raportului este de circa 20%.

3.2. Indicatori de reparti ie a valorii adăugateț

3.2.1. Excedentul brut de exploatare

Excedentul Brut de Exploatare sau EBE constituie un excelent indicator de rentabilitate

economica pentru ca el exclude politicile de finantare si de investitii si permite astfel sa se vadadaca activitatea proprie a intreprinderii este sau nu rentabila. Atunci cand EBE este negativ,vorbim de insuficienta bruta de exploatare.

In cazul unei insuficiente brute de exploatare este important de urmarit provenienta acesteia,care poate fi:• pierderi din vanzari (o politica comerciala proasta; insuficienta de calitate a unui produsvandut);• cheltuieli cu personalul mari;• valoare adaugata mica (consumurile tertilor prost gestionate, preturi de vanzare inadecvate, proasta strategie comerciala).

Metodologia de calcul al EBE :EBE = Venituri din exploatare încasabile – Cheltuieli de exploatare plătibile


Venituri din exploatare 34.869.267 10.829.115 3.041.663

Cheltuieli de exploatare 31.120.437 9.706.864 4.490.186

EBE 3.748.830 1.122.251 -1.448.523

35



Evoluţia negativa a acestui indicator : 3.748.830 Ron în 2008, 1.122.251 în 2009, şi-1.448.523 Ron în 2010, indică faptul că Marja medie a excedentului brut din exploatarecaracteristică ultimilor 3 ani, scade la aprox 32,5% din cifra de afaceri.

Cheltuielile aferente activităţii deexploatare au înregistrat în ultimii 2 ani o scadere relativ egala cu cea a veniturilor.

Motivele principale care au condus la majorarea cheltuielilor din exploatare au fost :creşterea cheltuielilor cu personalul angajat şi, în plan subsidiar, creşterea tarifelor la utilităţi.

3.2.2. Rezultatul curent (EBT)

Rezultatul exploatarii este un excelent criteriu de comparatie intre intreprinderi deoareceel masoara performantele intreprinderilor privind activitatea lor proprie (fara a lua in consideratieoperatiile financiare si exceptionale).

Dacă ne focalizăm atenţia asupra profitul brut vom observa faptul că începând cu anul2008 acesta s-a înscris pe o tendinţă uşor descendentă. In anul 2008 ,profitul brut a ajuns lavaloare de 3.931.408 ,iar in anul 2009 profitul brut a scazut 1.563.314.

36



3.2.3. Rezultatul net al exerciţiului

Rezultatul curent reprezinta rezultatul tuturor operatiunilor curente ale intreprinderii.

Conform datelor preliminate profitul net aferent anului 2008 este de 3.228.718 RON. Din acest profit conducerea companiei nu a acordat dividente iar profitul va fi utilizat pentru autofinanţare.

Danro a realizat în anul 2009 un profit net de 1.245.986, înregistrând o diferenţă faţă deanul precedent. Acest profit a fost obţinut în condiţiile in care societatea a realizat venituri totalein suma de 11.288.344 pentru care a cheltuit 9.725.030

Capitolul IV

Analiza politicii de finantare a intreprinderii

Acest capitol cuprinde interpretarea chestionarului FINE pe care l-am aplicat directoareicomerciale ,a firmei DANRO INTERNA IONAL IMPORT EXPORT, Andrascu Nicoleta.Ț

În urma aplicării chestionarului FINE am ob inut informa ii privind finan areaț ț ț întreprinderii DANRO INTERNA IONAL IMPORT EXPORT S.R.L. , în urma căroraȚ

deducem că firma a fost afectată de criza economică ducând la scăderea cifrei de afaceri, profitului, marjei profitului, a cash-flow-lui i a investi iilor. i totu i firma reu e te să- iș ț Ș ș ș ș ș men ină nivelul datoriilor, cât i cota de pia a (în raport cu concuren a).ț ș ț ț

Directorul economic consideră că elementele cele mai importante pentru a asiguradezvoltarea firmei sunt reglementarile sociale i fiscale mai adecvate pentru sectorul de activitateș al firmei i accesul mai facil la mijloacele de finan are.ș ț

37



Firma DANRO INTERNA IONAL IMPORT EXPORT S.R.L. a apelat la tipul deȚ finan are Leasing/Închiriere , iar mărimea aproximarivă a ultimului împrumut a fost mai mare deț 100.000 EUR.

În cazul unui împrumut mai mic de 25.000 EUR nevoia specifică a firmei este aceea de a

finan a activitatea curentă, iar factorii cei mai importan i în luarea deciziei de a solicita un astfelț ț de împrumut sunt ratele dobânzii mai scăzute, proceduri mai simple de creditare, garan ii maiț reduse i întârzieri mai mici în acordarea împrumutului.ș

În compara ie cu anii preceden i, directorul economic al firmei crede că în prezent esteț ț mai dificilă ob inerea unui credit bancar i că accesul actual la creditele bancare este foarteț ș dificil. Motivul relevant pentru a explica dificultatea de a ob ine un credit bancar în prezent fa ăț ț de perioada anterioară este acela că procedura de acordare a creditelor se întinde pe o perioadăîndelungată .

Pentru ob inerea de informa ii sau consiliere privind finan area, firma apelează mai întâiț ț ț la surse din exterior cum ar fi o bancă comercială.

Politica firmei în privin a repartizării profitului este aceea că propor ia reinvestită dinț ț profit este mai mare de 50%.

38

proiect semestrial ects iii - analiza financiară danro botoșani

Documents