proiect sdtf 2015

8/10/2019 PROIECT SDTF 2015

1/52

Proiect S.D.T.F

Proiectarea unei scheme care sa simuleze functionarea unui Bloc de

Linie Automat

Profesor coordonator: Gheorghiu Andrei Student:


2/52

Cuprins

1. Tema proiectului

2. Schema bloc

3.Blocul de linie automat(BLA)

4.Blocul de alimentare

5.Blocul de detectie a materialului rulant

6.Blocul de decizie i control

!.Blocul de emnale luminoae

".Schema completa

#.$entenanta

1%.Biblio&ra'ie


3/52

1. Tema proiectului

Sa e proiecteze o chema care a imuleze 'unctionarea blocului de linie

automata ( BLA ) cu urmatoarele peci'icatii minime

a. Se conidera cel putin 4 ectoare de blocb. te obli&atorie proiectarea caii de control pentru intalatiile luminoae

c. Se *or analiza cel putin 5 apecte care tin de 'iabilitated. Solutiile alee trebuie +uti'icate , pentru 'iecare e *or prezenta a*anta+e i

deza*anta+e

-ontinutul roiectului e. rezentarea &enerala a BLA / mod de 'unctionare.

'. rezentarea chemei bloc propue cu e0plicarea blocurilor component i

de'inirea 'unctiilor acetora

&. ecrierea olutiei alee pentru realizarea 'izica a 'iecarui bloc din celeprezentate anterior chema electrica / calcule pentru dimenionarea elementelor

component / prezentarea datelor de intrare i de ieire neceare / elemente de 'iabilitareh. roiectarea inter'etelor dintre blocurile 'unctionale/i. rezentarea pro&ramului o'tare ( limba+ de pro&ramare / -- /

peudocod / chema lo&ica etc. )

+. rezentarea chemei complete rezultate pentru realizarea temei. rezentarea elementelor i conceptelor de 'iabilitate utilizate.

2.SCHEMA BLOC


4/52

Blocul de alimentareete blocul care ai&ura 'unctionarea blocului de linie automatprin 'urnizarea de ener&ie electrica . entru a e*ita unele de'ectiuni la reteaua de ener&ie electrica

i pentru a elimina ricul producerii de accidente blocul de linie automat ete dotat cu un bloc de

alimentare ecundara care intra in 'unctiune cand blocul de alimentare principal cedeaza din

di*ere moti*e.

Blocul de detectiea materialului rulant ete cel care 'ace corelarea intre ectoarele de

bloc. rin intero&ari intre ectoare pune daca e0ita au nu material rulant pe unul din ectoare .

Blocul de decizie si controlprimete in'ormatii de la blocul de detectie i 'urnizeazain'ormatii catre blocul de e0ecutie. l 'ace lo&ica blocului de linie automat i 'urnizeaza catre'iecare ector de bloc ce trebuie a realizeze in 'unctie de ocuparea ectoarelor de bloc

precedente i urmatoare .

Blocul semnalelor luminoaseprimete in'ormatii de la blocul de control i deciziei / in 'unctie de ectoarele de bloc *a a'ia in'ormatiile neceare pentru a circula pe un ector de

bloc . n 'unctie de 'ocul a'iat mecanicul tie cum a e comporte pe ectorul de bloc pe care

intra .

3.Blocul de linie autoat

BL7C

DEALIME

NTAE

BL!C

DEALIMEN

TAE

SEC"NA

DA

BL!C DE DETECTIE

BL!C DE DECI#IE

SI C!NT!L

BL!C DE E$EC"TIE

% SEMNAL"L L"MIN!S&


5/52

Blocul de linie automat (BLA) reprezinta un echipament perfectionatpentru reglarea si asigurarea circulatiei in linia curenta. Trenul, prin prezentasa pe linie (sesizata prin circuitul de cale), isi realizeaza propria sa protectie,materializata in comanda automata, fara interventia operatorilor, aindicatiilor semnalelor luminoase (prin intermediul unor scheme electrice

specializate).Blocul de linie automat permite marirea densitatii circulatiei in linia

curenta, prin realizarea celui mai mic interval de spatiu la care se urmarescdoua trenuri. Acest interval este denumit sector de bloc (BL) si reprezintaportiunea de linie curenta cuprinsa intre doua semnale luminoase de bloc(BL) consecutiv.

Blocul de linie automat este indicat a folosit chiar daca densitateacirculatiei nu-l reclama indca, datorita lui, accidentele in linia curentaa!ungeri din urma, ciocniri etc., produse din greselile inerente alepersonalului de miscare, sunt complet eliminate. "e usureaza considerabil si

munca acestui personal, reducandu-se preocuparile sale in legatura cusiguranta circulatiei.

#rimele forme ale blocului de linie automat au aparut acum aproape$%% de ani cand, la depasirea semnalelor mecanice dotate cu electrocupla!ede paleta, se comanda trecerea pe oprire a semnalului de catre un contactde pedala amplasat in dreptul semnalului. &e atunci, echipamentele de blocde linie automat s-au perfectionat permanent, a!ungandu-se astazi lainstalatii moderne ce permit repetarea semnalelor de locomotiva, cucontrolul vitezei trenului si comanda automata a opririi sale in caz denecesitate. &e aceea, marea diversitate de tipuri de instalatii BLA nu trebuie

sa surprinda, ele ind rodul diferitelor stadii de perfectionare.

Legatura dintre tren si semnalele luminoase se realizeaza in modcontinuu, prin intermediul circuitelor de cale amplasate pe sectoarele de bloc(de regula, un sector de bloc cuprinde un singur circuit de cale). Tipulcircuitului de cale determina si tipul circuitelor specice blocului de linieautomat (pe linii neelectricate sau electricate).

Blocul de linie automat din tara noastra, indiferent de varianta tehnicautilizata, are semnale luminoase cu trei indicatii (', si ), iar ecare semnalde bloc reprezinta si prevestitorul celui urmator. *ltimul semnal de bloc, ce

se a+a in fata semnalului de intrare in statie, este si prevestitor acestuia,schema sa ind pusa in dependenta cu instalatia de centralizareelectrodinamica.

n functie de liniile pe care se monteaza, blocul de linie automat poate

8 pentru cale dubla (cu un singur sens de circulatie)8 pentru cale simpla (circulatie in ambele sensuri)


6/52

8 pentru cale dubla cu circulatie in ambele sensuri).n mod normal, cand linia este libera, semnalele luminoase ale

blocului de linie dau indicatii permisive. rice deran!ament in circuite duceintotdeauna la indicatii restrictive, indicatia de verde trecand in indicatie degalben sau de rosu ( la arderea lamentului unui bec, la un deran!ament al

circuitului de cale etc.). "emnalele luminoase ale blocului sunt permisive,avand in lungul catargului un reper de culoare alba. Acesta permitemecanicului de locomotiva sa depaseasca semnalele pe rosu, dupa o oprireprealabila si sa circule apoi cu viteza redusa ($/ 0m1h) pana ce intalnestesemnalul urmator.

La blocul de linie automat pentru ambele sensuri de circulatie,simultan cu punerea pe liber a semnalului de iesire la una din statiileadiacente, toate semnalele (din linia curenta) corespunzatoare sensuluicontrar de circulatie trec imediat pe oprire. Totodata, se impiedica efectuareaparcursurilor de iesire din statia ce urmeaza sa primeasca trenul se

realizeaza astfel 2inzavorirea de sens3, cunoscuta si sub denumirea de2orientarea blocului3 sau 2propagarea valului de rosu3.

Princi!ii de urarire in linie curenta

n cazul blocului de linie automat cu trei indicatii (g $4.$), intre douatrenuri care se urmaresc pot e5ista unul sau mai multe sectoare de bloc, infunctie de viteza ecarui tren. Lungimile sectoarelor de bloc se iauintotdeauna mai mari decat drumul minim de franare, si sunt cuprinse, infunctie de conguratia trenului, intre $6%% m si 66%% m. Aceste distante se5eaza tinand seama de faptul ca trenurile nu au o viteza constanta(demararea la plecari din statii si franare la intrari in statii), de lungimile

ma5ime ale garniturilor si de viteza medie de circulatie pe linia respectiva.

#e liniile de circulatie in ambele sensuri, semnalele luminoase seamplaseaza pe stanga si pe drreapta liniei in dreptul acelorasi !oanteizolante, pentru a avea, pe cat posibil, un singur dulap de bloc cu aparata!pentru doua semnale. Totodata, se are in vedere evitarea amplasariisemnalelor in portiuni periculoase tuneluri, poduri, curbe fara vizibilitate etc.


7/52

n situatia din gura $4.$ intre trenuri T$ si cel urmaritor T6 se a+atrei sectoar de bloc. &aca vitezele celor doua trenuri sunt egale (v$ 7 v6),aceasta distanta se mentine si permite circulatia cu viteza stabilita, fara a necesare franari si demarari in linia curenta, mecanicul trenului T6 intalnindin permanenta semnalele de verde. Acest caz este intalnit de foarte multe ori

in practica, situatia in care se spune ca se circula la trei sectoare de bloc.&aca v$ 8v6 , distanta dintre cele doua trenuri scade, si se a!unge la

situatia prezentata in gura $4.6. ntre cele doua trenuri sunt numai douasectoare de bloc, si desi se observa ca mecanicul trenului T6 are in fata totun semnal de verde (circula in continuare cu viteza stabilita) el va depasisemnalul Bl6 inainte ca trenul T$ poate vedea indicatia de galben asemnalului Bl4 , deci va lua masuri de franare. &e aceea in cazul circulatiei ladoua sectoare de bloc nu se foloseste cand trenul din fata are vitezaspecica mai mica decat cel din urma el se poate insa folosi daca see5pediaza, de e5emplu, un tren personal dupa un tren rapid, deoarece se

a!unge tot la situatia de circulatie la trei sectoare de bloc.

&aca distanta dintre cele doua trenuri scade si mai mult, se poatea!unge la situatia in care intre cele doua treburi e5ista un singur sector debloc (g $4.4). n acest caz viteza trenului T6 este substantial scazutadeoarece, imediat dupa depasirea semnalului de bloc, incepe franarea invederea opririi la semnalul urmator. &in acest motiv, circulatia la un sectorde bloc este recomandabila numai in cazul e5pedierilor din statii in liniacurenta a trenurilor de viteza mica (trenuri de marfa, dupa trenuri personalesau rapide) (cazul v$ 9 v6).


8/52

#rin introducerea blocului de linie automat, capacitatea de transport aunei sectii oarecare se mareste substantial, deloarece

- timpul de reavizare se reduce practic la zero (timpul necesar

pentru raportarea primirii si gararii trenului de statia primitaore si celnecesar comandarii parcursului de iesire in statia e5pediatoare)

- se reduce timpul de urmarire dintre doua trenuri, deoarece numai este necesar sa se astepte ca trenul e5pediat sa parcurga toate distantadintre statii.

#resepunand ca distanta dintre doua statii este de $4 0m, viteza decirculatie medie este de :% 0m1h, iar timpul de reavizare este ; minute,timpul dupa care se poate e5pedia un nou tren este

t< 77 ; = $4 7 $> munute (daca trenul circula fara oprire). &acatrenul are opriri in albe statii, valoarea sa creste pina la 6%-66 minute,datorita timpului necesar pentru demarare si franare.

ezulta ca se pot e5pedia circa trei trenuri pe ora, deci apro5imativ >%-


9/52

?ircuitele de cale sunt alimentate in sens invers sensului de circulatiede la o sursa de energie a+ata in dulapul de bloc al semnalului urmator. necare dulap de semnal se a+a releul de cale al propriului sector de bloc,impreuna cu un nou releu notat ' (verde) ce este de fapt un repetitor alreleului de cale al sectorului urmator. @l este comandat prin cablu, princontacte de lucru ale releelor de cale a+ate atat pe rul de tur, cat si pe celde retur, pentru a se evita actionari false la slabirea rezistentei de izolatiedintre conductoarele cablului ca de e5emplu, prin patrunderea umezelii.

&esi, functional, contactele de lucru ale propriului releu de cale nu suntnecesare in circuitul releului ' (?$ la '$, ?4 la '4 etc.) ele se introduc atatpe tur cat si pe retur (dubla taiere), pentru mai multa siguranta infunctionarea circuitelor BLA.

"chemele focurilor semnalelor sunt identice, ind realizate pe bazastructurii functiei logice ", schema de selectie cu numar minim de contacte(se utilizeaza si contacte de lucru, si contacte de repaus).

ndicatia de verde se obtine daca ambele relee sunt atrase, prininserierea contactelor de lucru indicatia de galben se obtine la deze5citareareleului ', iar cea de rosu daca ambele relee sunt cazute.

n gura $4./ este prezentata diagrama de timp a functionariicircuitelor electrice din gura $4.;, la parcurgerea sectoarelor de bloc decatre un tren.

?um in timpul ocuparii succesive a sectoarelor de bloc, apar intervalede timp in care trenul se a+a simultan pe doua sectoare vecine (trenul se a+aatat in fata, cat si in spatele unui semnal de bloc), sunt situatii in care douasemnale consecutive aseaza simultan indicatia de rosu.

"e mentioneaza ca ecare dulap de bloc are alimentare din statiavecina printr-un cablu special de alimentare (in gura $4.; nu este aratat) si


10/52

un redresor pentru obtinerea tensiunii de $6', necesara alimentarii releelorsi unitatiilor luminoase. #entru ca semnalele de bloc sa nu se atinga laintreruperea alimentarii, se prevede si o bariera de acumulatoare, amplasatein imediata apropriere a dulapului, alimentata in tampon (in permanenta) deacelasi redresor.

#lecand de la aceasta prima schema de bloc de linie automat, seadauga noi elemente (contacte, relee, conductoare in cabluri etc.) prin carese realizeaza toate conditiile de siguranta impuse, atat din punctul de vedereal semnalelor (controlul arderii lamentelor, reducerea stralucirii noapteaetc.) cat si al dependentei cu statiile vecine, iar pe liniile simple si realizarea2orientarii3 asa!uluipermisivpentru sensul de circulatie comandat sinepermisivpentru sensul incompatibil.


11/52


12/52

'.Blocul de alimentare

Blocul de alimentare pentru circuitul de detectie i cel de decizie i comanda eteimpartit in doua cate&orii cel principal i unul au mai multe de rezer*a, ele 'iind conectate la

reteaua nationala in mai multe puncte(ure).

Sunt neceare blocurile de rezer*a deoarce de'ectarea blocurilor principale i lipaunor alte iiteme au0iliare cauzeaza pierderi material/'inanciare dar ce ete mai &ra* pierderea

de *ieti omeneti. eaemenea blocurile de rezer*a ai&ura o 'unctionare limitata a iitemului incazul in care pe calea 'erata apar ditru&eri cauzate de 'actorul uman('urturi/ditru&eri/etc)

entru circuitul de detectie i cel de controldecizie *om 'oloi o ura tabilizatade 129/ montata alaturi de blocul de control pe mi+locul ectorului de bloc. Aceata are

urmatoare chema electrica


13/52

(.Blocul de detectie a materialului rulant

Generalit#$i

?ircuitele de cale sunt instalaii de siguran feroviar, cu funcionare

automat Cipermanent, ce au ca funcie de baz sesizarea strii de 2LB@3 sau2?*#AT3 a

seciunilor izolate. Aceast funcie se bazeaz pe faptul caansamblurile roi-osie ale materialului rulant, staionat sau Dn miCcare,prezint Dntre zonele de contact cu Cinele de rulare o rezisten ohmic devaloare foarte mic (sub %,%$ E). #entru fiecare circuit de cale cu funcionare2normal Dnchis3, e5istena uneia sau a mai multor osii, Dn repaus sau Dndeplasare Ci Dn contact electric ferm cu Cinele ce au luciu metalic, ale liniilorcontrolate prin nivel de tensiune, prin efectul de Cunt ohmic realizat, nu maipermite transferul de energie electric de la una din e5tremiti (de emisie),

ctre cealalt e5tremitate a circuitului de cale(de recepie), ce poate singular sau multipl.

O"iect

?artea tehnic prezint condiiile tehnice Ci de utilizare, descrierea,funcionarea,

montarea, reglarea, Dntreinerea Ci depanarea echipamentului electricCi electronic 2?ircuite de cale tip ?-;-:;3, cFt Ci pe cele ale subansamblurilorspecice acestuia

- @mitorul electronic de cod @@?-;-:;- Transmitorul impulsurilor de sincronizare pentru recepie deprtat

T"-;- Transmitorul impulsurilor de sincronizare pentru emisie Ci recepie

deprtatT"-6- Blocul decodicator electronic C B&@G-;- Blocul decodicator electronic C pentru vericarea secvenelor

B&@G-;'- Giltrul de protecie pentru sincronizare la recepie G#"-;- Giltrul de protecie pentru sincronizare la emisie G#"-;@- ?ontactorul static au5iliar pentru decodicare la recepie ?"A-;

- ?ontactorul staie au5iliar pentru decodicare la emisie ?"A-;@- Blocul de protecie pentru recepie B#-;, care Dnsumeaz funciileG#"-; Ci

?"A-;, ce sunt montate Dntr-o carcas de releu de mic gabarit tip C- Blocul de protecie pentru emisie B#-;@, care Dnsumeaz funciile

G#"-;@ Ci?"A-;@, ce sunt montate Dntr-o carcas de releu de mic gabarit tip C


14/52

- Adaptorul pentru supravegherea tensiunilor de alimentare cu ; valoride

tensiune la intrare Ci cu trepte de $6 ' la ieCire A"A-;- Adaptorul pentru supravegherea tensiunilor de alimentare cu / valori

de

tensiune la ieCire Ci reglare Dn trepte de 4 ' A"A-/.

%estina$ia !rodusului

?ircuitele de cale Dn impulsuri de >/ Hz, cu ; secvene decalate Dn timp

Ci sincronizare, tip ?-;-:; Dnlocuiesc actuala structur de circuite de caleDn impulsuri de >/ Hz cu dou secvene suprapuse. @le se pot monta Dn toatestaiile Ci liniile curente ale seciilor de

circulaie unde se introduce traciunea electric a trenurilor, latensiunea de 6/ 0'ca1/% Hz, cFt Ci pe seciile de circulaie ce au traciuneacu motoare termice, cu ecartament normal sau larg, precum Ci pe liniileDnclecate.

Metoda de control utili&at#

#entru controlul liniilor Ci macazurilor din staii Ci din linia curent, ?-;-:; utilizeaz o nou metod de control (brevet de invenie $%/.>I41"J,$II% 2Jetod Ci instalaie de control pentru circuite de cale cu impulsuri decurent alternativ3), ce realizeaz urmtoarea succesiune a fazelor de lucru

- Dn prima faz, un emitor electronic de cod, unic pe staie, genereaznumeric

o succesiune de ; serii de impulsuri de curent alternativ, precisdelimitate Dn timp, cu care se comand succesiv ; contactoare staticetiristorizate uzuale, ce transmit, prin reeaua de cabluri a staiei Ciechipamentul de linie respectiv, Dntre rele cii, serii de impulsuri de cFte :...6;6 'ca, cu frecvena nominal de >/ Hz Ci o abatere a frecveneide cel mult $ Hz.

"epararea electric Dntre seciunile izolate controlate cu circuitele de

cale ?-;-:; Cidintre ?-;-:; Ci alte tipuri de circuite de cale se realizeaz prin !oanteizolante. La frontier de separare Dntre zonele cu tipuri diferite de circuite decale se admit, Dn cazuri speciale, Dnvecinri recepie-recepie, cu condiiameninerii tensiunilor Dn cale la valoarea minim

admis de tabelele de regla!. La !oantele izolante de separare Dntrecircuitele de cale vecine proprii unui echipament ?-;-:;, se admit toatecombinaiile posibileemisie-emisie, recepierecepie, emisie-recepie, cucondiia alocrii de secvene diferite.

Condi$ii tehnice i!use

?ircuitele de cale ?-;-:; funcioneaz atFt pe linii cu traverse dinlemn, la care

rezistena minim de izolaie dintre Cinele cii este de $,/ E 5 0m, cFtCi pe linii cu traverse din beton armat, la care rezistena minim de izolaieDntre Cine este de $ E 5 0m.

Lungimea ma5im a unei seciuni izolate controlate (msurat pe a5ulcii Dntre

!oantele izolante e5treme) este de- 6./%% m, Dn varianta monta!ului bilar- $.$%% m, Dn cazul monta!ului monolar, cu condiia asigurrii pentru

returulcurentului de traciune electric, a cel puin : Cine, Dn paralel.La seciunile izolate cu ramicaii (cu macazuri), Ci care au bmin 7 $

E50m,lungimea de calcul (denit Dn capitolul


17/52

ma5im de e5tremiti receptoare ale unei seciuni izolate este de ;.Lungimea ma5im a ramicaiilor necontrolate cu recepii, msurat tot pea5ul cii, de la !oantele de schimbare a

polaritii spre !oantele izolante de delimitare, este de /% m. La!oantele mecanice ale ramicaiilor necontrolate se introduc, pentru

continuitate Ci abilitate, minim 6 cone5iuni deconductibilitate, confecionate din oel zincat, cu diametrul de ; mmecare, montate prin broCe sau prin sudur.

Mn cazul monta!ului bilar, pentru realizarea continuitii circulaiei prinCine a

returului curentului de traciune, se utilizeaz bobine de !oant, careDndeplinesc Ci funcia de transformator pentru legare ctre Cine aelementelor de la captul de emisie (alimentare) sau de la capetele derecepie.

Mn cazul echiprii seciunilor izolate de macaz, circuitele de cale ?-;-:;pot montate Dn varianta de echipare cu numr redus de bobine de !oant.

Mn acest caz, emisia se face prin bobin de !oant, situaie Dn care se admit$...; recepii, dintre care cel puin una este prin bobin de !oant. Laseciunile izolate de macaz ce au Ci sabot de deraiere, circuitele de cale ?-;-:; se monteaz cu cel puin 6 recepii, din care una este, obligatoriu, pe liniacu sabotul de deraiere.

?ircuitele de cale ?-;-:; sunt compatibile cu soluia de protecie prinlegarea

individual la Cin a obiectelor metalice din vecintatea cii, curespectarea reglementrilor Dn vigoare.

La monta!ul monolar legrile de protecie se fac la Cina folosit pentrureturul

curentului de traciune. Dntre Cina parcurs de curentul de traciune CiCina izolat se prevede un interstiiu de scFnteiere.La monta!ul bilar, circuitele de cale ?-;-:; realizeaz controlul

integritii electrice a Cinelor Dn urmtoarele condiiia. rezistena total echivalent distribuit a obiectelor metalice legate

direct launa din Cine este mai mare de / E 5 0m

b. rezistena total a obiectelor metalice legate la mediana unei bobinede !oant

este mai mare de 6 E face e5cepie legarea fiderului returului

substaiei de traciune electricc. la introducerea Dn circuitele de cale a unor bobine de !oant tip BN-6/%,

suplimentare, pentru legri de protecie, acestea trebuie montate la odistan de cel puin 6%% m de la oricare din capetele circuitului de cale

d. Dntr-un circuit de cale se monteaz o singur bobin de protecie, iarDntre dou


18/52

bobine de !oant suplimentare succesive trebuie s e cel puin ;perechi de bobine de !oant consecutive

e. conectarea derului de Dntoarcere a returului curentului de traciuneelectric

ctre Cine, Dn zona substaiilor, se face Dn zona !oantelor izolante Ci

numai prin medianele bobinelor de !oant de la capetele circuitelor de calevecinef. Dn planurile bilare de protecie Ci de izolare a seciunilor izolate nu

aparcircuite ocolitoare, cu conductibilitate galvanic direct de mai puin de

/ perechi de bobine de !oant Dntre capetele de emisie Ci de recepie aleaceluiaCi circuit de cale

g. regla!ul este realizat astfel DncFt, atunci cFnd linia este liber,tensiunea

efectiv la bornele releului de prag Dn impulsuri, ? sau "i, este lavaloarea minim admis de tabelele de regla!.

Legarea obiectelor metalice la circuitul de Dntoarcere al curenilor detraciune nutrebuie s perturbe funcionarea normal a circuitelor de cale ?-;-:;.?ircuitele de cale ?-;-:; sunt prote!ate fa de in+uenele

perturbatoare ale oricrui alt semnal electric provenit de la un alt circuit decale, vecin, adiacent sau paralel (de alta

secven). ici o alt suprapunere de coduri, din circuitele de calevecine, indiferent de nivel, nu conduce la o indicaie permisiv, cFnd circuitulde cale este ocupat.

?ircuitele de cale ?-;-:; sunt prote!ate fa de in+uena perturbatoarea oricrui

semnal electric provenit de la returul curentului de traciune Dn /% Hz,astfel- pFn la 6%O dezechilibru Dntre curenii de traciune din cele dou re

ale cii,pentru varianta montrii izolrii bilare- pFn la $% 'ca tensiune perturbatoare de /% Hz la intrarea Dn ltrul

de cale tipB, obinut Dn urma diferenei de potenial la capetele Cinei de

traciune, pentru variant izolrii monolare.?ircuitele de cale ?-;-:; funcioneaz corect Dn domeniul de

temperaturi-;%...=>%P?, la o umiditate relativ ma5im de I/O, la orice

altitudine cuprins Dntre % Ci 6.%%% m Ci Dn regim de vibraii cu amplitudineade cel mult $,/ mm Ci frecvena ma5im de 4% Hz.

Condi$ii de siguran$# reali&ate

"tructura echipamentului electric Ci electronic ?-;-:; este realizatastfel, DncFt orice defectare, prin Dntrerupere sau scurtcircuitare a uneicomponente aparinFnd unui circuit de cale are ca efect


19/52

- cFnd circuitul de cale este liber, are loc scderea tensiunii medii labornele

releului de cale ? sau "i, iar Dn unele situaii, chiar Ci deze5citarea sa- cFnd circuitul de cale este ocupat, iar tensiunea de alimentare este

ma5im,

tensiunea rezidual la bornele releului de cale, ? sau "i, este mai micdecFt tensiunea minim de revenire a releului (sub 6 ').

%urata de utili&are noral#

&urata de utilizare normal a echipamentelor circuitelor de cale ?-;-:;este de 6% de ani. @chipamentele electronice nu au uzur, iar componenteleutilizate DCi menin caracteristicile zico-chimice Dn acest interval de timp.

Perforan$ele circuitului de cale C'(')(

ntroducerea Dn staiile echipate cu circuite de cale cu dou secvene,comandate de emitorul de cod tip Q#T-$%, a echipamentului ?-;-:; oferurmtoarele avanta!e

- ridic gradul de siguran al ansamblului circuitelor de cale, acesteadevenind

insensibile la orice impuls singular aprut la recepie

- elimin emitorul de cod tip Q#T-$% din import- elimin toate releele transmitoare- nu necesit surs de curent continuu sau acumulatoare- simplic izolarea liniilor la realizarea planului bilar de izolare a

seciunilorizolate, pentru c nu mai este necesar introducerea de noi !oante

izolante sau de seciuni izolate suplimentare pentru separarea secvenelor- prin introducerea recepiilor multiple, devine posibil amplasarea

!oantelorizolante pentru schimbarea polaritii la seciunile izolate ale

macazurilor pe Cinele liniilor Dn abatere

- la introducerea pe liniile duble cu instalaii BLA a celor ; secvene sepermitemontarea decalat a semnalelor luminoase Ci a !oantelor izolante- se reduce uzura contactelor releelor J'K-$$% sau ', prin

micCorarea depeste 4% de ori a valorii curentului Dntrerupt de contacte Ci prin

Dn!umtirea numrului deacionri ale armturii mobile Dn unitatea de timp


20/52

- structura de decodicare este compatibil Ci cu alt tip de releu cuprag, care are

un contact comutator sau este cu comutaie static echivalent- se reduce de peste / ori puterea solicitat invertoarelor Ci de circa :

ori

consumul de energie electric pentru funcionarea circuitelor de cale- deoarece energia necesar unui circuit de cale este mult mai mic,rezerva, de

putere e5istent Dn echipamentele din pichei asigur posibilitateacontrolrii (cu regla! special) a seciunilor izolate care au pierderi mari prinrezistena de izolaie a balastului

- se pot reduce gabaritele transformatoarelor de cuplare la Cineleseciunilor

izolate- micCoreaz activitatea de Dntreinere, pentru c Dn toate structurile

electronice

nu e5ist condensatoare electrolitice, iar Dn schemele de putere Ci deprotecie nu sunt contacte mobile- devine posibil vericarea echipamentelor electronice o data la : ani,

iar areleului de prag in impuls, o dat la 4 ani- stabilitatea Dn timp a funcionrii este foarte mare, ca urmare a

structuriinumerice de la emisie Ci a celei logic-analogice de la recepie- semnalizeaz optic principalele semnale electrice utile din circuite Ci

situaiilede apariie a unor perturbaii electrice Dntre Cinele cii, ceea ce permite

o localizare rapid a deran!amentelor- prin semnalizarea optic au5iliar permite Ci depistarea din timp a!oantelor

izolante cu izolaie sczut, astfel c se realizeaz preDntFmpinareaderan!amentelor ce apar la strpungerea ferm a acestora

- circuitele electrice ale ecrei bobine aparinFnd releelor de cale, ?sau "i,

sunt separate galvanic de oricare alte circuite electrice,- releul de cale, ? sau "i, se atrage numai dup recepionarea din cale

a uneisuccesiuni de impulsuri de control, proprii, pentru c are temporizare

mare la atragere (6...; Ci mic la cdere (el se deze5cit Dn mai puin de 6 s,din momentul ocuprii seciunii izolate de o osie)- elimin supratensiunile de comutaie de la Dnceputul Ci sfFrCitul

trenului deimpulsuri din linie, deoarece tranziiile au loc la trecerea prin zero a

tensiunii sau curentului- Dn staiile Dn care e5ist reeaua de cabluri cu ; conductoare pentru

dou


21/52

secvene, se pot introduce numai trei secvene pe ecare capt destaie, cu utilizarea celui deal

patrulea conductor din cablul de alimentare pentru circuitului returului(comun la toate secvenele)

- circuitul de decodicare are o structura unic, atFt la circuitele de

cale bilare,cFt Ci la cele monolare, indiferent dac sunt Dn staie sau Dn liniacurent

- echipamentul electronic nu necesit componente electrice sauelectronice din

import- blocurile funcionale au conectare de tip C Ci sunt prote!ate la

introducereagreCit Dn alt priz, prin utilizarea unui sistem de prindere cu Ctifturi

de control- reduce substanial nivelul de zgomot din sala de relee.

Mn comparaie cu alte circuite de cale uzuale, echipamentul ?-;-:;prezint, Dnprincipal, urmtoarele avanta!e- nu are nevoie de reea de cabluri suplimentare- nu este sensibil la faza tensiunii de alimentare sau de control- funcioneaz fr ferite de comutaie cu ciclul de histerezis

dreptunghiular- nu este necesar echipament specic ecrei seciuni izolate- nu are echipament electronic in picheii de pe teren- are un pre de cost sensibil mai sczut- se adapteaz uCor la recepii Ci decodicri Dn dulapurile de aparata!,

deprtatede slile de relee- comple5itatea schemelor electronice este relativ redus- pentru un circuit de cale care controleaz o seciune izolat, numrul

decomponente electronice este mai mic- se poate face trecerea de la circuitele de cale Dn dou secvene la

circuitele decale Dn patru secvene fr scoateri Dndelungate din funcie- acoper un domeniu larg de lungimi- nu introduce component de curent continuu, prin reeaua de cabluri

de alimentare, Dn sursele de curent alternativ- poate funciona cu alimentarea emisiei de la un invertor Ci cu

alimentareadecodicrii de la alt invertor, fr a necesar sincronizarea (Dn faz

sau frecven) a acestora- utilizeaz acelaCi echipament de baz, la recepie Ci decodicare, atFt

pentru


22/52

controlul liniilor cFt Ci pentru controlul seciunilor izolate alemacazurilor, Ci Dn staii (locale Ci deprtate) Ci Dn linia curent

- se poate adapta, cu modicri minime pentru funcionarea laalimentare din

reeaua de /% Hz (numai pe linii neelectricate)

- nu implic o instruire Dndelungat a personalului din e5ploatare- se adapteaz uCor la un sistem de indicare, automat Ci ciclic, atensiunilor

efective de la ieCirile ltrelor de cale.

Structura general#

Semnalele electrice utilizate pentru linie i sincronizare

Ansamblul circuitelor de cale ?-;-:; dintr-o staie este echipat cu unemitor de cod unic @@?-;-:;. Acesta genereaz pentru controlul electric al

cii o succesiune de ; semnale electrice de curent alternativ, Dn >/ Hz, subforma unor impulsuri scurte, de < sinusoide, cu valoarea efectiv de 66% 'ca,decalate Dn timp, Ci denumite, Dn continuare, secvene de linie.

#entru controlul suplimentar al recepiei, @@?-;-:; furnizeaz Ci o adoua succesiune de alte ; semnale electrice Dn impulsuri de curent continuu,la tensiunea de 6; 'cc Ci denumite, Dn continuare, secvene de sincronizare,cu care se comand decodicatoarele de dup recepie, coerent Ci sincron cuemisia.

?ircuitele de cale ?-;-:; au codul denit numeric. #entru generareaacestuia se

utilizeaz un semnal pilot preluat din tensiunea alternativ de

alimentare Dn >/ Hz Ci prelucrat numeric, astfel c se obin urmtoarelevalori- perioada codului cod 7 :; sinusoide complete- durata impulsului din linie imp 7 < sinusoide complete- durata pauzei dintre dou impulsuri succesive ale unei secvene

"*? 7 /:sinusoide complete- durata minim dintre frontul posterior al unei secvene Ci frontul

anterior aioricrei alte secvene min 7 s$-6 7 "6-4 7 "4-; 7 ";-$ 7 in cutia cu borne a inductorului seface prin intermediul unei piese de legatura si protectie I, montata intreinductor si pichetul : sau tubul protector al cablului


32/52

).Blocul de decizie si control

Structura circuitelor !entru controlul sectoarelor de "loc

#e liniile electricate ale retelei feroviare din tara noastra se utilizeazain prezent circuite de cale in curent alternativ cu frecventa de >/ Hz. Acestecircuite pot avea lungimi mari si deci acopera lungimea unui sector de bloc(ce poate controlat fara a mai necesara sectionarea lui). n consecita,


33/52

circuitele de cale ale BLA se alimenteaza dintr-un dulap al semnalului debloc, iar echipamentului de receptie se a+a montat in celalalt dulap de bloc.

#rimele instalatii 5e de tractiune electrica s-au introdus pe sectia decirculatie Brasov R #redeal pe aceasta linie s-au introdus circuitele de cale cucod numeric si de timp (g. si urmatoarele), avand echipamentul decodare si decodare de tip electromecanic.

#entru asigurarea repetarii semnalelor pe locomotiva, in sistemul decontrol continuu al vitezei, este necesara orientarea sensului de alimentare acircuitelor de cale, astfel incat intotdeauna locomotiva sa atace circuitul decale pe la capatul releului. n acest scop, in ecare dulap de bloc se prevadrelee directoare de sens & (tip QG$ R


34/52

tensiune de 66% ' si >/ Hz.

&aca puterea necesara alimentarii sectoarelor de bloc este acoperitade contactoarele statice ale statiei, atunci alimentarea sectoarelor de bloc seface identic cu cea a circuitelor de cale din statii, pe linii bilare. &escifrareaimpulsurilor la capatul releu se face cu o celula obisnuita tip B&G-6, la carecontrolul strapungerii !oantei se realizeaza prin contacte ale releelortransmitatoare montate, in acest scop, in dulapuri si alimentate din cablul dealimentare in secvente.

&aca puterea solicitata pe bloc depaseste puterea disponibila acontactelor din statie, atunci se monteaza in ecare dulap de bloc cate uncontactor static, ce se comanda printr-un contact al releului transmitatorfolosit oricum pentru schemele de descifrare. &eoarece releul neutru

comandat de celula descifratoare da informatii despre starea circuitului decale si permite, cand acesta este liber, asarea focului galbel la semnal, elnu este notat pe planuri cu ? (cale), ci cu litera (galben). n acest mod sea!unge si la uniformizare de structura a schemelor electrice ale diferitelorvariante de bloc.

Aceasta varianta a circuitelor BLA prezinta dezavanta!ul ca necesita unnumar mare de conductoare in cablul de dependenta intre dulapurile de bloc


35/52

si nici nu permite transmiterea informatiilor referitoare la vitezele decirculatie permise sau repetarea semnalelor pe locomotiva.

Toate dezavanta!ele variantelor de mai sus sunt inlaturate de structurace utilizeaza circuite de cale electronice tip ? >/-:. #rin multipleleposibilitati informationale ale acestui circuit, se elimina un mare numar deconductoare in cablu, informatiile necesare ind transmise prin cele doua reale caii, cu a!utorul celor $< variante de cod.

n aceasta varianta sunt create si conditiile pentru trecerea la controlulcontinuu al vitezei locomotivei.

%e!endenta intre "locul de linie autoat si instalatiile decentrali&are electodinaica din statii

&eoarece marea ma!oritate a liniilor curente din reteaua noastraferoviara sunt prevazute cu posibilitatea circulatiei in ambele sensuri (liniile

duble au sensuri banalizate), pentru a se asigura un trac cat mai mare, incele ce urmeaza se vor prezenta circuitele corespunzatoare pentru liniile cuambele sensuri de circulatie.

&ependentele dintre instalatiile de bloc de linie automat si cele decentralizare electrodinamica, constau in materializarea prin circuite electricea conditiilor de siguranta referitoare la

- permiterea e5pedierilor din statie numai daca cel putin primulsector de bloc este liber

- permiterea e5pedierilor din statie numai daca statia vecina nu a

comandat anterior un parcurs de iesire pe aceeasi linie- statia care a fost 2primitoare3 sa poate deveni 2e5peditoare3

numai daca linia curenta este libera.

n plus, asa cum s-a aratat la prezentarea schemelor electrice alefocurilor semnalelor de iesire, selectia intre focurile galben si verde aleacestora se realizeaza prin contacte ale unor relee de dependenta cu blocul,ce sunt comandate de primul semnal de bloc intalnit de tren.

&ependentele dintre statii si bloc se realizeaza in doua variante, infunctie de varianta tehnica de realizare a blocului de linie automat

- cu semnalele de bloc in mod normal pe liber in ambele sensuride circulatie, la care asa!ul se 2orienteaza3 la ecare comanda dee5pediere, prin transmiterea 2valului de rosu3

- cu semnale de bloc orientate in permanenta, in functie deultima comanda efectuata, la care structura focurilor de semnal este2unicata3 schema electrica a acestora ind prezentata in gura $4.$


36/52

Structura circuitelor de de!endenta in +arianta cu relee de +al

"e va analiza, in continuare, functionarea unei instalatii de bloc de linieautomat intre doua statii centralizate electrodinamic, la care ecare semnalde pe teren are dulap. ntre dulapuri se a+a cate doua cabluri unul dealimentare cu energie electrica (66% ', alternativ) si unul de dependenta.

n repaus, toate semnalele de circulatie ale instalatiei de centralizaresunt pe oprire (aseaza rosu), prevestitoare aseaza galben, iar toate celesase semnale de bloc sunt pe liber (verde).

n ecare statie releele zavor sunt e5citate, la fel sunt si releele ce

comanda valul de rosu, iar la ecare dulap de bloc se a+a pentru ecaresemnal cate un releu (inzavorare de sens) care, ind in mod normal e5citatpermite conectarea focurilor permisive.

n urma efectuarii unei comenzi de iesire din statia A, se comanda prinreleia! deze5citarea consecutiva a tuturor releelor de inzavorare a semnalelorde sens contrar pe indicatia de rosu din dulapul ultimului semnal de bloc secomanda si imposibilitatea e5ecutarii comenzilor de iesire din statia B,deze5citandu-se releul din sala de relee numit " (inversor de sens ), princare se taie posibilitatea e5citarii releelor Q".

n urma depasirii de catre tren a semnalelor (de iesire si apoi de bloc),toate semnalele ramase in urma revin in mod automat pe liber inzovarareade sens anulandu-se dupa o mica temporizare (apro5imativ < secunde).


37/52


38/52

n gura $4.$< se prezinta schemele electrice de principiu ale releelorde val si de inzavorare de sens. #entru ecare capat de statie se prevede uncomplet de relee de aval 'S R val de sensul S, A'S R a!utator de val dinsensul S, relee de tipG$ R


39/52

parcursurile de iesiri. Totodata, releul " comanda aprinderea pe aparatul decomanda a unui bec rosu R primiri R prin care impiegatul din statia B esteavizat ca s-a facut o e5pediere si nu se mai poate face parcursuri catre statiaA.


40/52

#ropagarea valului de rosu dureaza foarte putin deoarece, releele ind netemporizate, de la darea comenzii in statia A si pana la intreruperea

alimentarii schemei Q" din statia B trec numai cateva secunde (timpul crestecu cateva zecimi de secunda pentru ecare sector de bloc). n gura $4.$Ise poate urmari grac (fara a se respecta scara timpului) propagarea valuluide rosu, cat si anularea acestuia.

n mod normal, anularea valului de rosu se face in mod treptat, pemasura efectuarii parcursului de catre tren. La depasirea semnalului deiesire, acesta trece pe rosu, datorita deze5citarii releului S$ "@ releul de val'S nu se e5cita insa decat dupa eliperarea sectiunii %6; cand trenulparaseste statia si ocupa sectiune %66).

&epartandu-se de statia A, trenul depaseste semnalul de bloc Bl$ (careschimba asa!ul din verde in rosu) dupa un timp, determinat de lungimeagarniturii si viteza de circulatie, se elibereaza sectiunea %66.

&upa apro5imativ < secunde, contactul releului termic din a douaramura de actionare a releului A'S se stabileste acesta duce la e5citareareleului A'S, care se automentine prin urmare din stanga. Totodata, elintrerupe alimentarea releului termic (ce se raceste) si, cu cele douacontacte de lucru stabilite in circuitul releului inversor , comanda anulareainzavoriii de sens la prevestitor. n consecinta, la apro5imativ , b si g. $4.$


41/52

"e remarca o analogie functionala intre grupul de temporizare A si Tdin dulapul de bloc cu cel al releelor A' S si TA' S, ce nu permite nici un blocanularea inzavoririi de sens la sunturi intermitente.

Trenul, efectuand parcursul in continuare, dupa eliberarea sectiunilordin spate, se e5cita consecutiv releele ;, : si, in nal (dupa garareatrenului), releul " din statia B (primitoare). &in acest moment se poateefectua in statia B un parcurs de iesire catre statia A, adaca nu s-a efectuatun alt parcurs de iesire din statia A (releele sunt atrase) si nici nu au ramasvagoane in linia curenta (pentru cel putin < secunde, toate sectiunile au fostlibere).


42/52

&aca impiegatul de miscare efectueaza un parcurs de iesire, lacomanda pe liber a semnalului de iesire se propaga valul de rosu. &aca sedoreste anularea parcursului, la tragerea butonului de comanda semnalului(la instalatiile ?-6) sau a celui de comanda parcursului (la instalatiile ?-4),desi semnalul de iesire trece imediat pe rosu, stingerea becului rosu pentru

primiri din statia vecina nu are loc imediat. Acesta, deoarece valul de rosu seanuleaza treptat (parcursul este anulat, iar releele de cale sunt libere), pemasura functionarii circuitelor de incalzire a releelor termice intai in statii,apoi la primul dulap de bloc, apoi la al doilea si asa mai departe).

&aca la un moment dat apare un deran!ament la un circuit de cale (saula mai multe), toate semnalele de bloc ce acopera zona respectiva trec inmod automat pe oprire. Totodata, nu mai este posibila anularea valului derosu si nici reorientarea restului semnalelor de bloc, ce acopera sectiunilecare functioneaza corect. n aceasta situatie, este necesara interventia deurgenta, pe teren, a personalului de intretinere pentru ridicarea

deran!amentelor.#ana la ridicarea deran!amentelor, trenurile vor circula pe baza

semnalului de chemare, a carui actionare se face numai in urma intelegeriitelefonice dintre statii iar in statia primitaore se verica (prin discul ne detren) sosirea integrala a ultimei garnituri e5pediate.

nlaturarea nea!unsurilor acestei scheme (timp mare a anulariiinzavorarii de sens la anularea unui parcurs comandat fara a efectuat detren si imposibilitatea anularii inzavorarii de sens in cazul deran!amentelorcircuitelor de cale) se realizeaza cu schema electrica prezentata incontinuare, prevazuta cu relee directoare si cu scheme electrice unicate la

semnalele de bloc.


43/52

,.Blocul de senale luinoase

Semnale electrice luminoase

#entru transmiterea indicatiilor necesare personalului delocomotive,pentru ca acesta sa poata conduce trenul in conditii depline desiguranta,se utilizeaza semnale electrice luminoase.

nstalatia de centralizare electrodinamica este cu atat mai ecientacu cat numarul semnalelor luminoase,precum si modul in care sunt dispusein ansamblul liniilor unei statii asigura o elasticitate mai mare in e5ploatare sio buna organizare a activitatii de manevra.&e asemenea instalatia de bloc delinie automat este cu atat mai ecienta cu cat semnalele luminoase permit oviteza sporita in linie curenta in conditii de siguranta.

ndiferent de functia pe care o indeplinesc,toate semnaleleluminoase trebuie sa aiba o vizibilitate perfecta,pentru a putea perceputesigur si la timp de catre mecanic.

Descrierea semnalelor electrice luminoase

"emnalele electrice luminoase folosite in instalatia de centralizareelectrodinamica si bloc de linie automat se impart din punct de vedereconstructive in

-semnale luminoase cu catarg

-semnale luminoase pitice-semnale luminoase montate pe console sau pasarele.

Senale luinoase cu catargse folosesc ca semnale decirculatie(de intrare,de iesire,de parcurs si de trecere).*neorisemnalele luminoase cu catarg se folosesc si ca semnale demanevra,atunci cand este necesar sa se asigure o vizibilitate sporita.


44/52

Senale luinoase !itice se folosec ca semnale demanevra in incinta statiilor centralizate electrodinamic.n unele cazurise folosesc semnale luminoase pitice pentru semnalizarea intrarilor instatie de pe linia falsa a unei cai duble.

&aca datorita gabaritului redus dintre linii,nu se pot monta

semnale pe catarg,acestea se monteaza pe console sau pe pasarele.

n afara de aceste semnale se mai utilizeaza si semnaleluminoase de constructie speciala,destinate instalatiilor de semnalizareautomata cu lumini clipitoare pentru treceri la nivel.

#entru indicarea suplimentara a directiei in care circulatrenul,sau a liniei de pe care se permite e5pedierea unui tren,sefolosesc indicatoare de semnal.Acestea se pot folosi sic a semnaleluminoase repetitoare ale semnalelor de trecere(pe BLA),sau asemnalelor din incinta statiilor centralizate electrodinamic.

Indicatiile date de semnalele luminoase

ndicatiile necesare mecanicului pentru conducerea trenului se dauprin semnale luminoase 5e care,dupa destinatia lor,pot

-de intrare,pentru permiterea sau interzicerea intrarii unui tren instatie

-de iesire,pentru permiterea sau interzicerea iesirii unui tren dinstatie,in linie curenta

-de parcurs,pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren,dintr-o zona in alta zona a statiei

-de trecere,pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren,dintr-un sector de bloc de linie automat in alt sector de bloc de linie automat

-de ramifcatie,pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui trenpeste o ramicatie sau !onctiune din linie curenta

-de manevra,pentru permiterea sau interzicerea miscarilor demanevra

-prevestitoare,pentru prevestirea indicatiilor semnalelor deintrare,iesire,parcurs,trecere si ramicatie

-repetitoare,pentru repetarea indicatiilor semnalelor deintrare,iesire,ramicatie si trecere,cand nu este asigurata vizibilitateareglementara a semnalului pe care il preced.

ntrarea trenului in statie se face pe baza indicatiilor date desemnalul de intrare.#entru permiterea intrarii in statie se da persona!ului de


45/52

locomotiva o inductie de liber,iar pentru interzicerea intrarii in statie oindicatie de oprire.

ndicatia de liber nu se insa sucienta mecanicului pentru a conducetrenul in depline conditii de sigurantaca trebuie completata si cu indicatiiasupra vitezei cu care poate circula peste schimbatoarele de cale dinstatie,precum si cu indicatii privitoare la oprirea sau trecerea fara oprire atrenului prin statie.

ndicarea vitezei cu care se poate circula peste schimbatoarele decale din statie este necesara datorita caracteristicilor constructive aleschimbatoarelor de cale.&in considerente constructive,viteza cu care sepoate circula peste un schimbator de cale a+at in pozitia pe linie direct estemai mare decat viteza cu care se poate circula peste un schimbator de calecare da acces in abatere.&e aceea,o data cu indicatia de liber se dapersonalului de locomotive si indicatia daca linia pe care intra trenul estelinia directa(si deci poate circula cu viteza mai mare),sau este o linie

abatuta(si deci poate circula cu vitea mai redusa).

Totodata,prin aceeasi indicatie de liber,se dau mecanicului indicatiiprivitoare la oprirea trenului in statie sau la trecerea lui fara oprire prinstatie.

&eci indicatia de liber a semnalului de intrare contine douainformatii distincteo informatie de e5ecutie,prin care se indica mecaniculuiviteza cu care poate circula peste schimbatoarele de cale de la intrare si oinformatie de avertisment,prin care se indica aspectul semnalului urmator deiesire,adica indicatii privind necesitatea opririi sau trecerii fara oprire a

trenului prin statie. 'iteza cu care se poate trece pe langa un semnal se considera ca

este

-viteza stabilita(Vs),care reprezinta viteza ma5ima de circulatieprevazuta in livretul de mers pentru trenul si portiunea de linie respective

-viteza redusa(Vr) care reprezinta viteza ma5ima admisa la trecereapeste schimbatoarele de cale in abaterela ?G aceasta viteza este de 4%,;%0m1h,in functie de caracteristicile constructive ale schimbatoarelor de cale.

&aca schimbatoarele de cale sunt de o constructie care permiteviteze mai mari in abatere,ca de e5emplu cazul schimbatoarelor de cale culimbi elastic,care permit viteze de I% 0m1h in abatere,indicarea acesteiviteze la circulatia peste aceste schimbatoare de cale in abatere se face prinindicatii suplimentare la semnale.

ndicatia de oprire se da atunci cand este interzisa intrarea instatie.n acest caz,mecanicul trebuie sa opreasca trenul pana la semnaul de


46/52

intrare,indu- categoric interzisa depasirea acestuia.eluarea circulatieidupa oprirea trenului este permisa numai daca indicatia de oprire se schimbain indicatia de liber.

#rin urmare,rezulta ca in ceea ce priveste semnalul de intrare suntposibile urmatoarele situatii indicate in gura

-intrarea in statie este interzisa.n acest caz,trenul trebuie sa-simiscsoreze viteza de la viteza 's la zero.

-intrarea in statie este permisa pe linia directa cu oprire in statie.nacest caz,trenul poate trece pe langa semnalul de intrare cu viteza ' rdardupa dupa aceea incepe sa reduca viteza,astfel incat sa opreasca trenulpana la semnalul de iesire.


47/52

-intrarea in statie este permisa pe linia directa ara oprire in statie.nacest caz,trenul poate trece pe langa semnalul de intrare si prin statie pelinia directa,cu viteza ma5ima 's

-intrarea in statie este permisa pe linia abatuta cu oprire in statie.n

acest caz,trenul trece pe langa semnalul de intrare cu viteza redusa,dupacare circula tot cu viteza redusa,astfel incat sa opreasca trenul pana lasemnalul de iesire

-intrarea in statie este permisa pe linia abatuta ara oprire in statie.nacest,caz trenul trece pe langa semnalul de intrare cu viteza redusa,dupacare circula tot cu viteza redusa pana trece peste schimbatorul de cale de laiesirea din statie si apoi isi mareste viteza la viteza stabilita.

#entru ca indicatia semnalului de intrare sa poate respectata,este

necesar ca indicatia semnalului sa e vazuta si inteleasa prVcis de la odistanta suWcient de mare,astfel incat mecanicul,in functie de aceastaindicatie,sa conduca trenul cu viteza stabilita,sau sa ia masuri de micsorare avitezei in vederea opririi trenului pana la semnalul cu indicatia de oprire.

Distanta minima de vizibilitate a unui semnaleste determinate de

-distanta care este parcursa de tren din momentul perceperii indicatieisemnalului de catre mechanic si pana in momentul cand acesta actioneazafrana

-drumul de franare care este parcurs de tren din momentul actionarii

franei si pana la oprirea completa a trenului. #entru ca totusi indicatia de oprire sa poata respectata de mecanic

in toate situatiile,indiXerent de vizibilitatea semnalului,a fost necesar cainformatia privind indicatia de oprire la semnalul de intrare sa e cunoscutade mecanic din timp.n felul acesta au aparut semnalele prevestitoare,careinformeaza mecanicul despre indicatia pe care o va gasi la semnalulurmator. situatie asemanatoare se prezinta atunci cand un semnal deintrare da indicatia de viteza redusa si care tot din cauza imposibilitatii de aasigura in toate cazurile vizibilitatea necesara trebuie anuntata la semnalulprevestitor.

esirea trenului din statie se face pe baza indicatiilor date desemnalul de iesire.n statiile centralizate electrodinamic se prevad semnalede iesire pentru ecare linie de la care se fac e5pedieri de trenuri si numai incazuri deosebite se prevad semnale de iesire pentru un grup delinii,e5ceptand liniile pe care se efectueaza treceri fara oprire,care auintotdeauna semnale individuale de iesire.


48/52

#entru interzicerea iesirii trenului din statie se da mecanicului oindicatie de oprire,iar pentru permiterea iesirii trenului din statie se damecanicului o indicatie de liber.La fel ca si la semnalul de intrare,indicatia deliber nu este sucienta pentru conducerea in siguranta a trenuluiea trebuiecompletata si cu indicatii privind vitea cu care se poate circula peste

schimbatoarele de cale de la iesirea din statie,precum si cu indicatiiprivitoare la semnalul urmator,in cazul sectiilor inzestrate cu bloc de linieautomat.&eci,la fel ca si la semnalul de intrare,indicatia de liber a semnaluluide iesire contine doua informatiio informative de e5ecutie prin care secomunica mecanicului viteza cu care poate circula peste schimbatoarele decale de la iesirea din statie si o informative de avertisment prin care secomunica mecanicului indicatii privitoare la aspectul semnalului urmator.

Acest principiu care se aplica la toate semnalele luminoase a fostnecesar datorita faptului ca semnalele se gasesc la distante relative miciunul fata de altul,aproapiate de distanta minima de vizibilitate.

ezulta ca pentru semnalul de iesire sunt posibile urmatoarelesituatii indicate in gura

-iesirea din statie este interzisa.n acest caz,trenul isi micsoareazaviteza si opreste pana la semnalul de iesire,sau,daca este garat in statie,nuare voie sa plece.

-iesirea din statie este permisa de le linia directa,iar semnalul urmatorde bloc de linie automat are o indicatie care permite circulatia cu vitezastabilita.n acest caz,trenul trece atat pe langa semnalul de iesire cat si pelanga semnalul de bloc de linie cu viteza stabilita.

-iesirea din statie este permisa de pe linia directa,dar semnalulurmator de bloc de linie are o indicatie de opreste.n acest caz,trenul poatetrece pe langa semnalul de iesire cu viteza stabilita,iar dupa aceea incepe sareduca viteza,astfel incat sa poata opri la semnalul de bloc de linie.

-iesirea din statie este permisa de pe linia abatuta,iar semnalulurmator de bloc de linie(sau de acoperie a unei ramifcatii)are o indicatiecare permite circulatia cu viteza stabilita sau redusa.n acest caz,trenul trecepe langa semnalul de iesire cu viteza redusa,iar dupa aceea ori isi sporesteviteza la viteza stabilita,ori isi mentine viteza redusa

-iesirea din statie este permisa de pe linia abatuta,dar semnalulurmator de bloc de linie are o indicatie de opreste.n acest caz,trenul trecepe langa semnalul de iesire cu viteza redusa,iar dupa aceea incepe sa iamasuri de incetinire,astfel incat sa poata opri sigur la semnalul de bloc delinie.


49/52

-.Schea co!leta


50/52

.Mentenanta

#osibile defectari ale blocului de linie automat


51/52

$. #entru a preintampina probleme ce pot aparea inalimentarea sistemului "locul de alientarea fost dotat cu oalimentare de rezerva .Astfel in cazul unor pene de curent, deteriorariale cablurilor din alimentarea principala, furtul sau distrugerea unorcomponente din alimentarea principala sistemul este alimentat prin

alimentarea de rezerva pana la remedierea situatiei fara a pusa inpericol circulatia pe calea ferata.6. n cadrul "locului de detectie pot aparea probleme in

detectarea osiilor atunci cand unul dintre contactele asnamblului dedetectie se defecteaza sau apar erori. Acest lucru poate dedus deoperatorul uman atunci cand desi este stiut ca sectorul de cale esteliber se observa ca sistemul il considera ocupat.n acest caz sereseteaza sistemul si daca nu a fost o eroare de soft se vericasenzorii.

4. n cadrul "locului de senali&are pot aparea problemeatunci cand unul din becurile de galben sau verde se ard.&in acest

motiv becurile sunt de tip bilament iar atunci cand un lament searde se trece pe al doilea lament."e considera ca acest lucru se poateintampla in ma5im un interval al vericarilor periodice si poate detectat in timp util. Becul de rosu si galben sunt prevazute cu un releude siguranta care semnalizeaza microcontrolerului cand acestea sedefecteaza (ambele lamente) cel de verde si rosu de rezerva pot observate de un acar in tern, sau de mecanicul de locomotiva.

;. a 6 problema din cadrul acestui bloc poate apareasituatia in care becului de rosu i se pot arde ambele lamente. naceasta situatie raspunsul este considerat unul fals, fapt ce pune inpericol circulatia pe calea ferata. ?a masura de siguranta, in cadrul

semaforului va montat un asa numit Yrosu de rezerva3 care se vaaprinde atunci cand Yrosu de baza3 este ars sau alimentarea catre eleste intrerupta. Gaptul ca Yrosu de baza3 este ars si semaforulfunctioneaza pe rosu de rezerva va si detectat de catremicrocontroler si va sesizat in dispecerat.


52/52

Bi"liogra/e:

?arti?entralizare electrodinamica vol $

?entralizare electrodinamica vol 6

Jateriale "?B-sectia ?T $, &istrictul Bucuresti ord

http11ro.Zi0ipedia.org1Zi0i1#agina[principalO?;O

proiect sdtf 2015

Documents