proiect pcip

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞIFACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Specializarea: Ingineria produselor nepoluante

PROIECT

Prevenirea si controlul integrat al poluării in cadrul instalatiei de fabricare a caramizilor

ceramice

Coordonator: Sef luc. Dr. Ing Maria Harja Masterand:

Chimu Laura Mihaela

IAŞI - 2012

1

Cuprins:

Cap 1. Introducere…………………………………………..3

Cap 2. Descrierea procesului tehnologic…………………...5

Cap 3. Identificarea si descrierea fluxurilor poluante…….15

Cap 4. Procedee de tratare a efluientilor…………………...19

Cap 5.Cele mai bune tehnici disponibile…………………...25

Bibliografie…………………………………………………..27

Capitolul 1 . INTRODUCERE

2

Poluarea aerului este definita prin prezenta in atmosfera a unuia sau amai multor poluanti intr-o asemenea cantitate si pentru o asemena durata incat devin periculosi pentru sanatatea sau confortul omului, pentru viata plantelor si animalelor. Numarul acestor poluanti , generati in activitatile umane din era industriala , este foarte mare. Dintre acestia 188 sunt considerati foarte toxici si sunt pe lista EPA pentru monitorizare continua. Doar 9 din cei 188

sunt consideranti poluanti majori: , , , Pb, CFC (cloro-floro-carbon), SPM (particule solide in suspensie), COV. Acestia sunt generati atat in surse fixe, cat si in surse mobile.

Agentiile nationale si internationale de protectia mediului au stabilit limite ale concentratiilor poluantilor majori pentrua nu deprecia calitatea aerului. Dintre poluantii majori, dioxinele sunt considerate cele mai periculoase.

Tabel 1.1. Standardele EPA pentru calitatea aerului

POLUANT

CONCENTRATIA MAXIMA

Media Anula Media 24 h

60 80

60 80

CO 2 4

SPM 140 200

Pb 0.75 1

AMPLASARE: SC CERAMICA SA Iasi

Adresa : mun.Iasi, str.Calea Chisinaului, nr.176, jud. Iasi

3

Amplasare: in partea de SE a municipiului Iasi, in zona industriala, pe str.Calea Chisinaului, nr.176 ;

Coordonatele geografice : Longitudine : 27038′49”

Latitudine : 47008′35”

Suprafata : 15,1476 ha ;

Capitolul 2. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

4

2.1 Descrierea procesului tehnologic Procedeul tehnologicProcedeul tehnologic de fabricare a cărămizilor ceramice utilizat de Ceramica Iaşi este

procedeul plastic de fasonare.Pentru realizarea procedeului plastic de fasonare este necesar să se obţină o masă uniform

umezită şi amestecată, care să nu conţină incluziuni (pietre, calcar) mai mari de 1 mm şi a căreicontracţie la uscare să nu depăşească valoarea de 6 %. Compoziţia masei trebuie aleasă astfel încât să păstreze o capacitate de fasonare satisfăcătoare, garantând în acelaşi timp o uscare rapidă şi un număr minim de rebuturi.

Principalii indicatori de calitate ai masei sunt: proprietăţile de fasonare, comportarea la uscare, comportarea la ardere, calitatea produsului ars.

Obţinerea unei mase de calitate se realizează prin:- stabilirea unui raport optim între diferitele varietăţi de argilă din carieră;- introducerea în masă a adaosurilor degresante;- adăugarea de argilă plastică.

Pentru obţinerea masei şi apoi a produsului fasonat, materia primă trece printr-o serie deoperaţii ce au ca scop:- amestecarea diferitelor sortimente de argilă şi a materialelor degresante;- îndepărtarea incluziunilor mari;- mărunţirea incluziunilor dure cu dimensiuni mai mici şi distrugerea structurii naturale a argilei;- distribuirea uniformă a apei până la atingerea consistenţei necesare;- obţinerea produsului fasonat suficient de rezistent şi omogen cu dimensiuni ce depind de contracţia la uscare şi ardere a masei.

Schema bloc a procesului tehnologicFluxul procesului tehnologic de fabricaţie al cărămizilor de construcţie este prezentat în

figura 2.1.

5

Figura 2.1. Schema bloc a procesului tehnologic de fabricare a cărămizilor ceramice.

6

Etapa tehnologică de fabricare propriu-zisăDin etapa tehnologică de fabricare a produselor ceramice fac parte următoarele procese

componente: fasonarea, uscarea, aşezarea pe vagoneţi, arderea, controlul tehnic de calitate,împachetarea şi depozitarea.

Fasonarea produselor ceramice se realizează în agregate de fasonare ce cuprind: malaxor biax; camera cu vid racordate la pompe de vid; presă melc.

Alimentarea cu materii prime a liniilor de fasonare se corelează cu sortimentul fasonat după indicaţiile laborantului. În malaxorul biax se realizează omogenizarea materiei prime cu sau fără corecţie de umiditate. Simultan cu omogenizarea masei argiloase în malaxorul biax al agregatului de fasonare se realizează transportul şi trecerea ei din camera de vid prin grătare de mărunţire. Dozarea are rolul de creştere a plasticităţii şi puterii liante a masei argiloase. Pasta plastică este preluată de presa melc, transportată şi compactată în capul presei şi apoi presată în filieră. Filiera montată în capul presei conferă produsului forma şi două din dimensiuni. Cea de a treia dimensiune se obţine la masa automată de tăiat cărămizi (figura 2.2). Produsele fasonate sunt transportate cu transportoare cu bandă de cauciuc şi aşezate manual pe suporturi la coloanele de încărcare (figura 2.3).

Figura2.2 Masa automată de fasonare acorpurilor ceramice.

Figura 2.3. Transportarea produselor fasonate.

7

Uscarea produselor ceramice are loc în două uscătorii artificiale cu camere dublecompartimentate. Procesul de uscare este compus după curbe de temperaturi, care se stabilescexperimental pentru fiecare sortiment. Agentul termic de uscare este constituit din aerul cald obţinut prin arderea gazului metan în camerele de combustie, aerul cald recuperat din zona de răcire a cuptorului tunel şi o parte din aerul uzat recuperat din zona camerelor de uscare.

Transportul încărcăturilor în şi din camerele de uscare se realizează cu transportorul electric cu cărucior cu braţe.

Produsele uscate sunt transportate de la camerele de uscare la coloanele descărcătoare cu transportorul electric cu vagonet rotativ. Cărămizile uscate, în final sunt aşezate manual petransportoare cu solzi P.V.C. iar suporţii de uscare sunt dirijaţi pe tranportoare cu benzi de cauciuc la coloanele încărcătoare.

Aşezarea pe vagoneţi a produselor ceramice uscate se face manual în stive ordonate, stabile, aerisite şi cu anumite părţi cu gabarit. Vagoneţii tip pentru cuptorul tunel sunt aduşi de pe calea de rulare la liniile de aşezare cu o platformă transportoare la cuptorul tunel sau pe liniile de rezervă. În timpul operaţiei de aşezare a produselor se face şi sortarea lor pentru a se evita introducerea de cărămizi cu defecte de fasonare sau uscare în cuptor. Produsele uscate cu defecte sunt colectate şi transportate cu un sistem de trei benzi de cauciuc într-un buncăr pentru deşeuri uscate.

Arderea cărămizilor se face în cuptorul tunel cu funcţionare continuă cu foc fix şi vatrămobilă. Secţia este dotată cu două cuptoare din care unul este de rezervă. Procesul de ardere estecondus după anumiţi parametri tehnologici, de cea mai mare importanţă fiind curba de ardere. După temperaturile şi procesele ce au loc în cuptor se disting trei zone pe curba de ardere: zona de preîncălzire; zona de ardere; zona de răcire. Vagoneţii formează în cuptor un tren continuu (figura 2.4). Împingerea vagoneţilor cu cărămizi uscate se face cu ajutorul împingătorului hidraulic.

Figura2.4. Vagoneţi încărcaţi cu cărămizi după procesul de ardere.

8

2.2 Descrierea instalatiei tehnologice

S.C. CERAMICA S.A. Iasi extrage argila, produce si comercializeaza caramizi si blocuri ceramice pentru zidarie portanta si neportanta in sectiile Ceramica 1, 2 si 3.

Principalele faze ale fluxului tehnologic de fabricatie sunt: extragere argila preparare materie prima fasonare produse uscare produse ardere/sortare/ambalare/evacuare produse finite livrare

CARIERA :Extragerea argilei se face in cariera situata la aproximativ 1 km distanta, langa satul Vladiceni, comuna Tomesti. Argila derocata din Dealul Blanaru, este haldata in vatra carierei pentru macerare, timp de 6-12 luni. Argila macerata este incarcata in mijloace auto si transportata in depozitul tampon al sectiei Alimentare-Preparare.Utilajele din flux: tractoare S 1500 si S 1501, echipate cu lama de buldozer si scarificator; excavator electric E 303; excavator termic; autobasculante de 16 tone.

SECTIA ALIMENTARE-PREPARARE – se prelucreaza materia prima in vederea fasonarii produselor ceramice.

Halele destinate operatiei de alimentare cu argila si cenusa sunt compuse din doua corpuri de cladire (un corp pentri alimentatoarele de argila si un corp pentru alimentatorul de cenusa) cu o Stotala = 625 mp. Din mijloacele auto, argila este descarcata treptat in cuva alimentatorului, iar prin intermediul unui releu de benzi situate la inaltime, pe estacada, pe structura metalica, amplasata pe suporti din beton, realizand in acest sens supratraversarea raului Vamasoaia, argila este transportata in sectia Preparare unde are loc procesul de maruntire-omogenizare.

Linia de preparare are o capacitate de 143 tone/h, asigura necesarul de materie prima pentru desfasurarea fluxurilor tehnologice in cadrul halelor de fabricatie conform capacitatilor proiectate. Hala de preparare este compusa din doua corpuri distincte: una este sala masinilor cu S = 1.535 mp, iar cealalta este silozul de stocare – o cuva din beton armat cu 3 compartimente si un Vutil = 7500 mc cu S = 2.040 mp. SECTIA CERAMICA 1 :Activitatea sectiei Ceramica1 se desfăşoară într-o hală tehnologică pe o linie de fabricatie noua, cu o capacitate proiectata de 300 t/zi, respectiv 105.000t/an producţie - blocuri ceramice. Corespunzator capacitatii proiectate, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este:

9

Denumirea materialului Cantitate anuala Tip material utilizat

Argila macerata 95.253t Materie prima

Cenusa 23.813t Materie prima

Fluxul tehnologic se derulează automat în circuit închis. SECTIA CERAMICA 3:

Sectia Ceramica 1 – linia 1 de producere a blocurilor ceramice data in conservare in anul 2006 si supusa lucrarilor de reabilitare si extindere in vederea modernizarii fluxului tehnologic de fabricatie pentru o capacitate de 750t/zi, respectiv 262.500t/an, avand la baza acordul de mediu nr.6 din 26.05.2008, a devenit sectia Ceramica 3.

Corespunzator capacitatii proiectate, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este:


Argila macerata 236.250t Materie prima

Cenusa 59.532t Materie prima

SECTIA CERAMICA 2:

Sectia Ceramica 2 are o capacitate proiectata de 200t/zi, respectiv 70.000 t/an produse ceramice constand din 2 linii de fabricatie, una pentru caramizi si una pentru produse ceramice pentru invelitori.

Corespunzator capacitatii de productie, necesarul de materii prime pentru desfasurarea fluxului tehnologic este:


Argila macerata 68004t Materie prima

10

2.3 Prezentarea materiilor prime si auxiliare

Pentru asigurarea procesului de productie, in cadrul societatii sunt necesare:

Materii prime: ArgilaArgila se extrage din cariera de pe Dealul Blanarului, sat Vladiceni, comuna Tomesti, situata

la aprox.1 km de sediul societatii, dupa un Plan anual de exploatare care se avizeaza de catre Agentia Nationala a Resurselor Minerale Bucuresti.

Conform Avizului de exploatare, situatia si miscarea rezervelor de argila in cursul anului 2009 se prezinta astfel: - rezerve geologice existente la 01.01.2009 – 10.988.000 tone;

- consum aprobat pentru anul 2009 – 350.000 tone;- rezerve geologice existente la 31.12.2009 – 10.638.000 tone.

Corespunzator capacitatii proiectate a celor 3 sectii, necesarul de argila macerata este de 399.507 tone/an.

: Cenusa

Cenusa de termocentrala se aprovizioneaza de la SC CET SA Iasi pe baza de contract de vanzare-cumparare.

Cenusa este un material pulverulent, de culoare gri inchis, rezultat prin procesul de ardere a carbunilor sub forma macinata. Se colecteaza pe cale umeda si se depoziteaza in halde special amenajate pe amplasamentul SC CET SA Iasi. Compartimentele de depozitare a cenusii sunt amplasate le confluenta raului Jijia si Bahlui. Activitatea de decopertare a eventualelor impuritati si vegetatie de pe suprafata depozitului de cenusa, precum si incarcarea cenusii se realizeaza cu autoincarcatorul frontal, sub supravegherea personalului autorizat de la SC CET SA Iasi, iar transportul se realizeaza cu autobasculante echipate corespunzator.

Depozitarea temporara a cenusii in cadrul SC CERAMICA SA Iasi se face pe un amplasament special amenajat in zona alimentare-preparare si cariera, se realizeaza pe un pat de argila, prin tasare si acoperire cu un strat de argila, luandu-se masuri de prevenire a imprastierii prin antrenare de vant, ploi.

Corespunzator capacitatii proiectate si a procesului tehnologic, cenusa este utilizata la data revizuirii numai la sectiile C1 si C3 la obtinerea blocurilor ceramica arse, necesarul de cenusa este de 83.345 tone/an.

11

Materiale auxiliare:

Nr.crt. Materii auxiliare Cantitati (t/an )1. Rumegus 3.663

2. BaCO3 150

3. Ciment 128

4. Nisip 60,2

5. Deseu ceramic ars 128

6. Electrozi titan si supertit 10,6

7. Motorina* 247

-rumegus – utilizat numai in procesul tehnologic numai la sectia C2 ca degresant;

-BaCO3 - utilizat numai in procesul tehnologic numai la sectia C2 pentru stabilizarea sarurilor solubile;

-ciment - utilizat pentru repararea vagonetilor;

-nisip - utilizat pentru repararea vagonetilor;

-motorina - utilizat pentru utilaje tehnologice la extractia argilei;

- deseu ceramic ars utilizat ca degresant la fabricarea tiglei

Alte materii auxiliare : - Huse folie termocontractibila = 1.169,4 Kg- Folie polietielna = 77.514,5 Kg - Folie gumata= 286 Kg

*Depozitul de carburanti din incinta societatii este prevazut cu un rezervor capacitate 9 mc montat suprateran cu cuva de retinere.

In cariera de argila exista un rezervor de motorina, aerian, izolat, de 12 mc, prevazut cu rebord 0,5 m. In anul 2004 pentru rezervorul de motorina de la carieră, s-a realizat un separator de grasimi.

12

Energia electrica

Furnizarea energiei electrice se face in baza contractului nr. 24.1.086-11.42-09.10.2006, incheiat de SC CERAMICA SA Iasi cu SC E.ON MOLDOVA SA Bucuresti. Energia electrica este utilizata pentru forta si iluminatul in halele de lucru, anexele tehnice, incintele administrative. Consumul anual de energie electrica este de 30065 Mwh/an, respectiv 2505,4Mwh/luna.

Societatea detine:

- 48 condensatori scosi din uz care contin ulei cu continut de PCB- 19 condensatori scosi din uz care contin ulei cu continut de PCB- 14 condesatori in functiune care nu contin ulei cu continut de PCB- 8 condensatori uscati (nu contin ulei)

Condensatorii scosi din uz sunt depozitati in spatii speciale inchise, pe suporti speciali asezati pe platforma betonata. Nu au existat scurgeri care ar fi putut contamina solul.

Furnizarea gazelor naturale se face pe baza contractului nr.1000379462/04.2008/40 incheiat cu SC E-ON GAZ ROMANIA. Presiunea minima livrata la consumatori este de 0,8 bar, iar consumul la nivelul unui an conform capacitatii proiectate este de 21672000Nmc, respectiv 240559Mw. Compoziţia gazului metan folosit este: 98.5 % CH4, 0.9 % O2 şi 0.6 % N2. Umiditatea combustibilului este d0 = 9 g H2O/Nm3 comb.anh3.h.

Aerul atmosferic este agentul de ardere a combustibilului gazos. Aerul atmosferic este foarteuşor de procurat. Compoziţia aerului atmosferic se consideră : 21 % O2 şi 79 % N2.În aer, vaporii de apă se găsesc la o presiune mult inferioară valorii de saturaţie (pv<< pvs),corespunzătoare temperaturii acestuia. În consecinţă, vaporii de apă conţinuţi de aer se pot considera supraîncălziţi, temperatura aerului fiind superioară celei de saturaţie. Ca urmare, aerul atmosferic este considerat un amestec de gaze perfecte pentru care se pot aplica legile gazelor perfecte şi ale amestecurilor de gaze perfecte. Datorită variaţiilor presiunii atmosferice şi temperaturii, cantitatea de vapori de apă conţinută de aer variază, de aceea la definirea mărimilor de stare se ia în considerare aerul uscat.

Alimentarea cu apa se realizeaza:

a. Incinta societatii :

- racord prin branşament OL Dn 100 mm, prevăzut cu apometru, la reţeaua de distribuţie orăşenească de alimentare cu apă potabilă din administrarea SC APAVITAL SA Iaşi, în baza Contractului de branşare/racordare şi utilizare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare de pe raza judeţului Iaşi.Apa potabilă este folosită în scop igienico-sanitar la Pavilionul administrativ şi la secţiile de producţie.

- racord prin branşament OL Dn 150 mm, prevăzut cu apometru, la reţeaua de distribuţie orăşenească de alimentare cu apă industrială din administrarea SC APAVITAL SA Iaşi.

13

Volumele de apă furnizate sunt reglementate prin contractul încheiat cu SC APAVITAL SA Iaşi. Apa industrială este folosită ca apă de proces la fabricarea produselor ceramice şi pentru reţeaua de stingere a incendiilor.

b. Carieră extragere argilă +Zona administrativă

- racord prin branşament OL Dn 75 mm, contorizat (apometru Dn 50 mm), la reţeaua orăşenească de alimentare cu apă industrială din administrarea SC APAVITAL SA Iaşi; apa este folosită pentru udarea argilei extrase din carieră pe timp călduros, prin transport cu autocisterna.

- pânza freatică, captată prin intermediul unui front de captare format din 3 (trei) puţuri forate amplasate în albia majoră a râului Vămăşoaia, în incinta carierei de extragere a argilei. Apa prelevată din pânza freatică va asigura o parte din necesarul de apă tehnologică folosită pentru udarea argilei extrase din carieră pe timp călduros. Forajele vor fi utilizate alternativ, unul câte unul, deoarece debitul de exploatare al forajelor este influenţat de captarea concomitentă a celor trei foraje.Prelevarea apei din pânza freatică se poate face în baza unui Abonament privind prestarea de

servicii de gospodărire a apelor ce se va încheia cu Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia Apelor Prut Iaşi.

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor, în incinta societăţii există 6 rezervoare ce alimentează hidranţii exteriori:

- 1 rezervor - zona pavilion administrativ - 33mc

- 1 rezervor - zona concasare deseu ceramic - 73mc

- 1 rezervor – zona depozit produse finite (capat sectia Ceramica 1) - 68 mc

14

Capitolul 3 .IDENTIFICAREA SI DECRIEREA FLUXURILOR POLUANTE

3.1. Descrierea surselor de emisie din instalatie

Emisia reprezinta evacuarea directă sau indirectă de substanțe, vibrații, căldură sau

zgomot din surse punctiforme sau difuze dintr-o instalație în aer, apă sau sol.

a) AER

Emisiile in atmosfera, dupa modul de evacuare, sunt de doua feluri:

Dirijate (evacuare controlabila prin cosuri de dispersie, guri de ventilatie, tevi de esapament, guri de aerisire, etc.). :

- cosurile de dispersie dotate cu sisteme de ventilatie ce evacueaza gaze arse de la tunelurile de ardere ce utilizeaza drept combustibil gazul metan de la sectiile Ceramica C1, C2 si C3 ;

- centralele termice de la pavilionul administrativ, de la sectia Caramizi 2 (tigle), sectia Preparare (birou si grup social vestiar), cazan Termansi Athena 175, cazan incalzire Junkera –Euroline, boiler Vaillant, boiler pentru apa calda menajera ACV-HL, cazan pe lemne Viadrus;

Difuze (evacuare necontrolabila inregistrata la manipulari de substante pulverulente sau cu volatilitate diferita, incarcare-descarcare rezervoare de substante cu volatilitate diferita) :

- concasorul cu ciocanele pentru deseuri ceramice de la sectia Ceramica C3 ;- depozitul de carburanti, traficul din incintaValorile limita admise ale emisiilor punctiforme din sursele enumerate sunt prezentate in

tabelul uemator :

Nrcrt.

Sursa de emisie Poluant

Valoare limita admisibila

cf.Ord.462/93(mg/mc)

1. Cuptor sectia Ceramica C1

Cuptor sectia Ceramica C2

Cuptor sectia Ceramica C3

Pulberi in suspensie 50SO2 500

NOx 500

CO 250HF 5HCl 30COT 250

2. CT pavilion administrativ Pulberi in suspensie 5

15

CT sectia Caramizi C2

CT sectia Preparare – birou

CT sectia Preparare – grup social-vestiar

Cazan Termansi Atena 175 – sectia Preparare

Cazan Junkers Euroline–atelierul mecanic

Boiler Vaillant-atelierul mecanic

SO2 35NOx 350CO 100COVtot -

3. Cazan Viadenis pe lemne-cariera

Boiler ACV-HL pe lemne-cariera

Pulberi in suspensie 100SO2 2000NOx 500CO 250COVtot 100

Emisiile difuze rezultate de la :

Concasorul pentru deseuri ceramice sunt : pulberile in suspensie, PM10 ; Depozitul de carburanti sunt :COV, Pb ; Traficul din incinta : pulberi in suspensie, SO2, NOx, CO, COVtot, Pb.

b) APA

De pe amplasamentul societatii rezulta urmatoarele categorii de ape uzate : Ape uzate menajere ; Ape uzate industriale de la sectia Ceramica C2 ; Ape pluviale.

In urmatorul tabel sunt prezentati poluanti evacuati cu apa si limitele admisibile :

Nr.crt.

Tip de ape uzateTip poluanti in apa evacuata, conform

registrului EPER

Concentratii de poluanti admise la

evacuareU.M. CMA

NTPA 002/2002

1. Ape uzate menajere si pluviale evacuate in reteaua de canalizare a mun.

- temperatura-pH-materii in suspensie-CBO5

0Cunit.pH

mg/lmg/l

406,5 – 8,5

350300

16

Iasi -CCOCr-reziduu fix-fosfor total (P)-amoniu-sulfuri si H2S-fenoli-subst.extractabile cu eter de petrol-detergenti

mg/lmg/lmg/lmg/lmg/lmg/lmg/lmg/l

5002000

5301

303025

2. Ape pluviale evacuate in reteaua de canalizare a mun. Iasi

-pH-materii in suspensie-CCOCr-subst.extractabile cu eter de petrol

unit.pHmg/lmg/lmg/l

6,5 – 8,535050030

3. Ape pluviale evacuate in raul Vamasoaia

-pH-materii in suspensie-CCOCr-subst.extractabile cu eter de petrol

unit.pHmg/lmg/lmg/l

6,5 – 8,560

12520

c) SOL

Surse potentiale de poluare

eventualele scurgeri de substante petroliere in conditiile in care nu se respecta disciplina tehnologica la operatiile de manipulare din zona depozitelor de carburanti;

depozitarea necorespunzatoare a deseurilor; depunerile pe sol a poluantilor emisi prin cosuri; scurgeri din canalizarea societatii in cazul deteriorarii acesteia.

ZGOMOTActivitatile desfasurate in cadrul SC CERAMICA SA care sunt producatoare de zgomot :

- extragerea materiei prime din cariera (utilaje folosite – tractoare, excavatoare, autobasculante) ;

- prepararea si prelucrarea argilei ;- obtinerea produselor finite.

Sursele generatoare de zgomot din incinta sunt:

- concasorul pentru deseuri arse;- cuptoarele;- benzile rulante;- uscatoriile;- presa;- valturi;

17

- ciururile vibratoare;- traficul auto din incinta pentru aprovizionare, transport produse finite.

3.2 Bilantul de masa

Debitul de combustibil necesar pentru capacitatea de productie raportata la o ora : 310,50 Nm3/h.Debitul de aer uscat : 3188,835 [Nm3/h aer uscat]Debitul de aer umed: 3260, 25 [Nm3/h aer umed]Volumul gazelor de ardere: 11,50 [Nm3 gaze de ardere/Nm3 comb.umed]Debitul de gaze de ardere: 3570,75 [Nm3/h]

Capitolul 4 .PROCEDEE DE TRATARE A EFLUIENTILOR

18

In procesul de dubla cataliza conversia dioxidului de sulf a 85- 95% este realizat in prima faza catalitica a convertizorului inainte de intrarea in absorber. După răcirea gazelor la aproximativ 190 ° C, într-un schimbător de căldură, SO3 deja format este absorbit într 98.5 - 99.5% acid sulfuric. Dacă este necesar, un absorbant cu oleum este instalat în amonte de absorbantul intermediar. Absorbtie a SO3 deplasează echilibrul reactiei în mod semnificativ fară deformarea de SO3. Acest lucru duce la o rată de conversie considerabil mai mare, în cazul în care gazul residual este trecut prin paturile convertizorului (de obicei unul sau doi). SO3, care este format în etapa a doua de cataliză este absorbita în absorberul final. Figura 4.1 prezinta un exemplu de dubla instalatie 2 +2 cu dublu contact de absorbtie. 2 +2 indică numărul de straturi de catalizator înainte si după absorbtie. 3 +1 reprezintă configuratia alternativa cu 4 straturi, 3 +2 este configuratia normală cu 5 straturi.

Figura 4.1 Exemplu de proces dubla cataliza/dubla absorbtie

Ratele de conversie de 99.8 % sunt realizabile cu patru straturi catalitice si cu un gaz de

intrare de variabilitate mica. Cu patru straturi de catalizator si gazul de intrare din productia de

19

metale neferoase, rata de conversie de 99,7 % este realizabila. Exemplu pentru gradul de

variatie a concentratiei initiale a dioxidului de sulf si variatia ratei de conversie sunt figurile :

20

INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU

AERIn functie de sursa de emisii, tipul emisiei, modul de evacuare si dispersie, instalatiile de retinere sunt prezentate in tabelul:

Nr.crt.

Activitatea/instalatia

generatoare

Tipul de emisie

Tipul de poluant

EvacuareaDebit de aer

evacuatRetinerea

SECTIA CERAMICA C1

1.

Uscator - sectia Ceramica 1

Emisie difuza Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, TOC

Cosuri de dispersie 4 aer umed buc. cu H = 11 m, Ø = 300 mm/buc

Dtotal aer = 350.000 Nmc/h – 2 ventilatoare

-

Cuptor - sectia Ceramica 1

Emisie dirijata Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, HF, HCl, TOC

Un exhaustorCos de evacuare gaze arse din tabla cu H = 12 m, Ø = 250 mm


-

SECTIA CERAMICA C2

2.

Uscator caramizi si blocuri ceramica


Cosuri de dispersie aer umed 2 buc. cu H = 13 m, Ø = 300 mm/buc.

La data revizuirii

autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

-

Uscator tigle si accesorii


Cosuri de dispersie aer umed 2 buc. cu H = 13 m, Ø = 300 mm/buc.

Cuptor tunel Emisie dirijata Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, HF, HCl, TOC

cos de evacuare gaze arse, tabla cu H = 14 m, Ø = 250 mm

La data revizuirii

autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

-

SECTIA CERAMICA C3

21

3.

Uscare Emisie difuza Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, HF, HCl, TOC

Cosuri de dispersie aer umed 6 buc. cu H = 20 m, Lxl=1.500x1.500 mm/buc.


-

Cuptor tunel Emisie dirijata Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, HF, HCl, TOC

Cos de evacuare gaze arse cu H = 20 m, Lxl=1.500x1.500 mm/buc


-

4. Centrala termica – pavilion administrativ

Emisie dirijata Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, TOC

Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 12 m, Ø = 300 mm

-

5. Centrala termica sectia Caramizi 2 (tigle)


Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 12 m, Ø = 300 mm

La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

-

6. Centrala termica sectia Preparare - birou


Cos de evacuare gaze arse metalic cu H = 9,5 m, Ø = 300 mm

-

7. Centala termica sectia Preparare – grup social vestiar


Cos de evacuare gaze arse metalic cu Ø = 120 mm

-

8. Cazan Termansi Athena 175 la sectia Preparare


- -

9. Cazan incalzireJunkers-Euroline 56 kW la Atelierul


Cos de fum metalic cu Ø = 120 mm

-

22

mecanic10. Boiler Vaillant

VGH 2207 de 28 kW la Atelierul mecanic


- -

11. Boiler pe lemne ACV-HL/100 pentru apa menajera la Cariera de argila


- -

12. Cazan pe lemne Viadrus V 22/6 la Cariera de argila


- -

13. Concasorul cu pentru deseuri ceramice

Emisie difuza Pulberi in suspensiePM10

- La data revizuirii autorizatiei integrate de mediu sectia este oprita

Carcasarea concasorului si a benziilor transportoare

14. Depozitul de carburanti – operatia de incarcare-descarcare a rezervoarelor

Emisie difuza COVPb

- Astupare imediata cu capac a gurilor de alimentare a autovehiculelor

15. Traficul din incinta

Emisie difuza Pulberi in suspensieSO2, NOx, CO, COV, Pb

Tevile de esapament a motoarelor

-

APA

23

In functie de categoria de ape uzate, modul de retinere a lor este prezentat in tabelul :

Nr.crt.

Sursa generatoare Tipul apei Mod de stocare Mod de evacuare

CARIERA

1.

Spalarea cuvei de retentie a rezervorului de carburanti

Ape uzata cu continut de substante petroliere

separator de produse petroliere cu V = 20 mc

Preluate de firme specializate in vederea eliminarii

Din incinta Ape pluviale Camin prevazut cu gratar metalic, transportate la doua decantoare pentru materii grosiere

Preluate de firme specializate in vederea epurarii si eliminarii

SECTIA CERAMICA C1 si C3

2.Grupurile sanitare Ape uzate

menajere- In reteaua oraseneasca

aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi

SECTIA CERAMICA C2

3.

Procesul tehnologic Ape uzate tehnologice

un decantor-separator cu randament de 90%. Vutil = 11 mc

In reteaua oraseneasca aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi

Zona caii ferate Ape pluviale un bazin colector betonat avand un compartiment cu un Vutil = 7 mc

In reteaua oraseneasca aflata in administrarea SC APAVITAL SA Iasi

SOLProtectia solului si subsolului se realizeaza prin depozitare controlata a materiilor prime, a produselor finite si a deseurilor.

Avand in vedere faptul ca platforma SC CERAMICA SA este in prezent in majoritate astfaltata, nu exista riscul de poluare a solului si subsolului.

Alte amenajari speciale – dotari pentru protectia mediului :

respectarea exploatarii zacamantului de argila in trepte conform “Preliminatului anual de exploatare aprobat de IZRM Campulung Moldovenesc” ;

plantarea unei perdele de protectie (plopi si rachita) pe suprafetele eliberate de zacamant; realizarea sistematizarii pe orizontala a carierei de argila; reconstructia ecologica a zonei dupa epuizarea zacamantului;

pe amplasament sunt amenajate zone distincte betonate pentru depozitarea selectiva a deseurilor, de la producere pana la eliminare/valorificare.

Capitolul 5 . CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE

24

Emisiile de SO2

Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal din prezenta sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat in general fara continut de sulf. Acesta insa nu este cazul pentru anumite gaze industriale si poate fi necesara desulfurarea fluxurilor de gaz.

In general, pentru instalatiile de ardere alimentate cu combustibil lichid, se considera a fi BAT utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf si/sau desulfurarea. In afara de utilizarea combustibilului cu continut scazut de sulf, tehnicile considerate a fi BAT sunt in principal desulfurarea cu scruber umed (rata de reducere de 92 – 98 %) si desulfurarea cu scruber uscat cu pulverizare (rata de reducere 85 – 92 %), care deja ocupa o cota parte din piata acestora de 90%. Tehnicile FGD uscate precum injectia uscata cu absorbanti sunt utilizate in principal pentru instalatiile cu capacitate termica de mai putin de 300 MWth. Scruberul la umed prezinta avantajul de a reduce si emisiile de HCl, HF, pulberi si metale grele.

Tabel 1. BAT pentru reducerea emisiilor de SO2 provenite de la unele instalatii de ardere

Capacitatea Mvth

Nivelul de emisie SO2 (mg/Nm3)

Huila si lignit Turba Combustibili lichizi pentru cazane

BAT pentru a atinge aceste

niveluri

Instalatii noi

Instalatii existente

Instalatii noi


Instalatii noi


50-100

200 – 400*

150 – 400*

200 – 400*

150 – 400*

200 – 300 200 – 300 100 –

350*

100 – 350* Combustibil cu sulf redus si/sau FGD(dsi) sa

FGD (sds) sau

FGD (umed)

100-300

100 – 200

100 – 250*

200 – 300

150 – 250

(FBC)

200 – 300

150 -300

(FBC)

100 –

200*

00 – 250*

Oxizii de sulf sunt emisi prin ardere de catre majoritatea combustibililor fosili prin oxidarea sulfului continut in combustibil. Masurile de indepartare a oxizilor de sulf, in principal SO2, din fluxul de gaz in timpul sau dupa ardere au fost utilizate inca din anii 1970,

25

mai intai in SUA si Japonia si apoi, in anii 1980 in Europa. In zilele acestea exista multe cai diferite de reducere a emisiilor de SO2 generate de arderea combustibilului fosil.

Importanţa reducerii oxizilor de azot În procesul de ardere a combustibililor apar inerent oxizi de azot, denumiţi în mod

sintetic NOx , fiind un efect secundar al arderii combustibililor fosili la temperaturi înalte datorită reacţiei oxigenului în exces cu azotul din aer şi combustibil. Reacţia este dependentă în mod direct de mărimea excesului de aer şi de temperatura flăcării. O parte provine din azotul molecular din aerul de ardere, care în condiţii de temperatură ridicată din flacără reacţionează cu oxigenul din aer, formând NOx (monoxid de azot), denumit termic.Dacă combustibilul conţine şi azot, sub formă de compuşi azotaţi, aceştia se descompun în procesul de ardere formând, în final, monoxidul de azot din combustibil. Monoxidul de azot astfel format, reacţionează în continuare cu oxigenul din aer formând NOx, N2O, N2O4, etc, notaţi NOx(de regulă NOx se calculează în echivalent NO2). Această transformare, la temperaturi reduse, are loc în mediu oxidant şi se face parţial până la coş, însă în principal după emisia în atmosferă. Transformarea este activată în prezenţa razelor ultraviolete şi a ozonului. La combustibili superiori emisia de NOx provine preponderent din NO termic.La cărbuni, pânăla 30% din NOxeste de constituţie. Formarea de NOx promt şi termic are loc numai la temperaturi de flacără peste 8000C. Sub această valoare apare numai NOxdin combustibil. Formarea NOx în focar este controlabilă pentru temperaturi de flacără până la 15500C. În focarele cazanelor apare în principal monoxidul de azot. Transformarea acestuia în NOx, gazul de mare toxicitate, este un proces brut, împiedicat în general de răcirea rapidă a gazelor. Procentul de NOx în gaze nu depăşeşte 5% din totalul NOx . NO2. Concentraţia de NOx în partea iniţială a flăcării urmăreşte aceeaşi lege ca cea de variaţie a concentraţiei de CO2 şi cea a temperaturii flăcării. Se remarcă creşterea bruscă a concentraţiei în apropierea ambrazurii, aceasta rămânând practic constantă după terminarea lungimii jeturilor (fenomenul este mai

pregnant la arzătoarele turbionare faţă de cele lamelare).

Bibliografie :

26

1. Grigoriu I., Găburici M., Talabă A., Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Litografia I.P., Iaşi, 1980

2. Teoreanu I., Ciocea N., Bărbulescu A., Ciontea N., Tehnologia produselor ceramice şi refractare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985.

3. Nicolae A. şi colab., Materiale ceramice refractare pentru instalaţii termotehnologice, Ed. Fair Parteners, Bucureşti, 2000.

4. SC. Ceramica SA Iasi, SC. Regulamentul de fabricatie a caramizilor de constructie.5. http://www.ceramica-iasi.ro – SC Ceramica SA Iasi.6. http://www.arpmbc.ro – Autorizaţie integrată de mediu pentru SC Ceramica SA Iasi

27

proiect pcip

Documents