proiect managerial - juridice.ro · proiectul managerial pe care îl propun pentru funcţia de...
TRANSCRIPT
TRIBUNALUL CLUJ
PROIECT MANAGERIAL
Alexandrina Rădulescu
CUPRINS
INTRODUCERE ___________________________________________________________ 1
1. TRIBUNALUL CLUJ. PREZENTARE: SEDIUL, DOTĂRILE ŞI LOGISTICA ____ 2
1.1. Analiza activităţii Tribunalului Cluj din perspectiva interpretării datelor statistice 2
1.2. În ceea ce priveşte procesul principal al instanţei, activitatea de judecată _______ 4
1.3. Procesul de evaluare individuală a judecătorilor ____________________________ 4
1.4. Procesul de pregătire profesională continuă ________________________________ 4
1.5. Descrierea problemelor pe care vreau sa le rezolv ___________________________ 5
1.6. Analiza SWOT pentru Tribunalul Cluj ___________________________________ 6
2. SCOPUL SI OBIECTIVELE PROIECTULUI _________________________________ 6
3. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESELOR ________________________ 8
3.1. Procesul de management al instanţei ______________________________________ 8
3.2. Întărirea valorilor care susţin procesul echitabil ___________________________ 10
3.3. Procesul de unificare a jurisprudenţei şu managementul informaţiei __________ 18
3.4. Procesul de evaluare individuală a judecătorilor. __________________________ 23
3.5. Procesul de pregătire profesională continuă. ______________________________ 24
3.6. Procesul de comunicare externă. ________________________________________ 26
3.7. Procesul de organizare a feedback-ului. __________________________________ 28 ANEXE
1
INTRODUCERE
Sistemul judiciar românesc se află în mod clar sub presiunea schimbării, venită atât din
interior, ca urmare a conştientizării cerinţelor de adecvare la nevoile omului contemporan, cât şi din
exterior, ca urmare a factorilor sociali şi economici care impun actualizarea şi adaptarea la noile
condiţii din România – ţară membră a Uniunii Europene.
Pentru protejarea actului de justiţie, atât instanţele, cât şi Consiliul Superior al Magistraturii
sunt preocupate de crearea unor standarde pentru întărirea integrităţii sistemului judiciar, care să fie
utilizate ca reper pentru stabilirea cerinţei de productivitate şi eficacitate a fiecărei instanţe.
În acest sens, instanţele, prin conducerile colective în primul rând, sunt chemate să susţină politicile
Consiliului Superior al Magistraturii, pentru toate direcţiile de acţiune la care Consiliul s-a angajat
în mod formal.
Măsuri generale propuse CSM în ce privește Strategia pentru întărirea integrităţii sistemului
judiciar 2011-2016 se referă la:
1. Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a sistemului de gestionare a bazei de date al
instanţelor
2. Managementul dosarelor şi al procedurilor judiciare
3. Îmbunătăţirea site-urilor instanţelor
4. Reconfigurarea managementului instanţelor şi parchetelor din perspectiva cetățeanului
5. Dezvoltarea unei culturi a integrităţii
6. Organizarea de dezbateri periodice între profesioniştii dreptului despre rolul justiţiei şi etica
profesiei.
Proiectul managerial pe care îl propun pentru funcţia de Preşedinte al Tribunalului Cluj
a fost conceput pentru a răspunde problemelor cu care sistemul de justiţie se confruntă în prezent.
Sustenabilitatea acestui proiect poate fi verificată prin aceea că are ca puncte de plecare, pe de o
parte, problemele pe care însuşi sistemul de justiţie prin managementul de vârf realizat de Consiliul
Superior al Magistraturii le recunoaşte şi a făcut paşi importanţi pentru rezolvarea lor, iar pe de altă
parte sunt prezentate trei proiecte aflate în derulare, din faze diferite şi care au fost iniţiate,
coordonate de mine, au fost implementate, sau se află în curs de implementare cu contribuţia
esenţială a judecătorilor de la Secţia Mixta a Tribunalului Cluj dar si a tuturor judecătorilor de la
judecătoriile din judeţul Cluj.
Pentru a mă păstra cât mai aproape de această cerinţă voi propune îmbunătăţiri, folosind o
schemă de gândire a managementului calităţii ISO 9001:2008
2
1. TRIBUNALUL CLUJ. PREZENTARE: SEDIUL, DOTĂRILE ŞI LOGISTICA
Tribunalul Cluj îşi desfăşoară activitatea în municipiul Cluj-Napoca, str. Dorobanţilor
nr. 2-4, într-o clădire care se afla parţial în renovare (pâna în luna aprilie 2014) şi care face parte
din patrimoniul cultural naţional, fiind în proprietatea Statului Român şi în administrarea
Ministerului Justiţiei.
În subordinea administrativă a Tribunalului Cluj sunt arondate un număr de 5 judecătorii:
Judecătoria Cluj-Napoca, care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi sediu; Judecătoria Turda, care are
sediul în centrul municipiului Turda, într-un spaţiu închiriat în fosta Scoala Potaisa unde
funcţionează 12 judecători şi 15 grefieri; Judecătoria Dej, care funcţionează într-o clădire cu 100 de
încăperi, din care sunt folosite de instanţă doar 47; Judecătoria Gherla, înfiinţată în anul 1996,
ocupă o treime din spaţiul unei clădiri vechi de peste 100 de ani şi care în prezent se află în
renovare; Judecătoria Huedin, care funcţionează din anul 1997 într-un spaţiu cu două corpuri de
clădire aflate în administrarea Ministerului Public, are o schemă de 4 judecători şi 7 grefieri.
Pentru toate judecătoriile, cu excepţia Judecătoriei Cluj-Napoca care are afectate 2 săli de
judecată şi 4 birouri pe durata lucrărilor de extindere a clădirii, spaţiul este suficient de mare pentru
a asigura desfăşurarea în bune condiţii nu numai a activităţii de judecată propriu-zisă, ci şi a
celorlalte activităţi din cadrul unei instanţe. Reţeaua internă de computere este funcţională încă din
anul 2005, astfel că, din punct de vedere logistic, există premisele desfăşurării unei activităţi
eficiente.
1.1. Analiza activităţii Tribunalului Cluj din perspectiva interpretării datelor statistice
În cadrul Tribunalului Cluj activează 34 de judecători şi 38 de grefieri repartizaţi în trei
secţii: Secţia Penală, Secţia Civilă, Secţia Mixtă de contencios administrativ, conflicte de muncă şi
asigurări sociale (ANEXA 1 – organigrama Tribunalului Cluj).
Volumul de muncă
Pentru Tribunalul Cluj creşterea volumului de muncă a fost resimţită doar de judecătorii
de la Secţia Mixta şi de contencios administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Participarea constantă a judecătorilor de la alte secţii la activitatea Secţiei Mixte poate explica
fenomenul diminuării rezultatelor la indicatorii de calitate ai hotărârilor pronunţate de Tribunalul
Cluj în procent de 7,5% în perioada 2010 - 2012.
3
Pentru a echilibra volumul de munca între secţii, în primăvara anului 2011, Colegiul de
conducere, cu majoritate de voturi, a hotărât ca toţi judecătorii Secţiei Penale sa facă parte din
completurile de recurs ale Secţiei Mixte de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi
asigurări sociale. Din perspectiva funcţiei de președinte al Tribunalului este important de reţinut
faptul că 17 judecători ai Tribunalului (9 de la secţia de contencios şi 8 de la secția penală) sunt
implicaţi în soluționarea dosarelor aflate în stadiul procesual recurs ale Secţiei Mixte.
Aceasta masură a adus beneficiul ameliorării volumului de muncă pentru judecatorii
Secţiei Mixte însă se prefigura un un risc de pierdere a jurisprudenţe unitare. Programul pentru
unificare a jurisprudenţei a fost conceput pentru această secţie cu o noua viziune în organizarea
informaţiei jurisprudenţiale. Proiectul a contribuit substanţial la creşterea coerentei jurisprudenţiale,
a încrederii publice în actul de justiţie. Paşii acestui proiect sunt prezentaţi in partea de propuneri
pentru îmbunătătirea managementului informational si de prevenire a jurisprudentei neunitare.
Volumul de muncă al Tribunalului Cluj (ANEXA 2 – Tabele) pentru cauzele nou intrate
şi cele care au fost înregistrate după intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă se
prezintă astfel:
4
1.2. În ceea ce priveşte procesul principal al instanţei, activitatea de judecată
Modalitatea de lucru cu grefierii secţiei este diferită de la o secţie la alta. Pentru Secţia
civilă, regula este că fiecărui judecător să îi corespundă un grefier, astfel încât acesta să susţină
activitatea judecătorului de redactare a hotărârilor repartizate pentru întocmirea motivării.
În ceea ce priveşte activitatea judecătorilor din Secţia Mixtă de contencios
administrativ, conflicte de muncă şi asigurări sociale, nu există suficient timp pentru pregătirea
şedinţelor de judecată şi de asemenea pentru redactarea hotărârilor. În medie, un judecător ar trebui
să redacteze 30 de hotărâri pe săptămână pentru a se încadra în termenul legal de redactare, acesta
este motivul principal pentru întarzierearedactarii horărârilor.
Judecătorii de la Secţia Penală folosesc o organizare a echipelor judecător - grefier de
şedinţă pe complete, astfel că se creează câteodată dezechilibre în volumul de muncă al grefierilor
care sunt repartizaţi la completurile de fond, faţă de cei care sunt repartizaţi în completurile de apel.
Această aglomerare a grefierilor din şedinţele de fond favorizează întârzieri în gestionarea dosarelor
(emiterea întârziată a unei părţi din corespondenţă, a citaţiilor, a mandatelor de aducere). Acest
fenomen se constituie ca o cauză principală de temporizare a procedurilor pentru judecătorii secţiei
penale. Secţia utilizează doi grefieri dactilografi care ar putea fi repartizaţi completurilor de
judecată, întrucât doar 2 dintre judecătorii secţiei mai folosesc ciorne pentru redactarea hotărârii.
1.3. Procesul de evaluare individuală a judecătorilor În general judecătorii au obţinut rezultatele aşteptate în aprecierea performanţelor
profesionale, au primit calificativul „foarte bine”, însă dialogul pe care l-au avut cu comisia de
evaluare nu le-a adus informaţii noi cu privire la activitatea lor profesională. Judecătorii au aşteptări
de la comisia de evaluare doar cu privire la o apreciere corectă, şi nu au privit procesul de evaluare
ca unul dintre instrumentele care contribuie la dezvoltarea lor profesională (acesta a fost scopul
afirmat de Consiliul Superior al Magistraturii prin elaborarea Regulamentului de evaluare
individuală a judecătorilor şi a Ghidului de evaluare – adoptate în luna octombrie 2007).
1.4. Procesul de pregătire profesională continuă Judecătorii intervievaţi, atunci când s-au referit la nevoile de pregătire profesională au
avut în vedere, pe de o parte, nevoia de pregătire profesională pentru noile coduri, pe de altă parte,
îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul jurisprudenţei internaţionale, fiind confruntaţi cu o
diversitate de probleme jurisprudenţiale.
Sunt organizate periodic şedinţele de pregătire profesională în care sunt dezbătute teme
alese de judecători, însă acestea nu au un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii activităţii lor,
aceştia nu se declară mulţumiţi de rezultatele (concluziile) şedinţelor. Cu excepţia Secţiei Mixte, şi
a Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Cluj, concluzia şedinţelor profesionale nu este publicata pe
5
pagina internă a Tribunalului Cluj sau a judecătoriilor deşi exista create domenii de publicare
pentru fiecare secţie, respectiv judecătorie din judeţul Cluj. Acesta a fost motivul pentru care am
promovat în anul 2012 Proiectul pentru dezvoltare organizaţională cu scopul de provoca o
conştietizare a rolului membrilor din instanţă şi pentru creşterea motivaţiei judecătorilor pentru
dezvoltare. Au fost organizate pană în prezent traininguri cu următoarele teme: Managementul
timpului, la care au participat în doua sesiuni un număr de 28 de judecători de la toate nivelurile de
jurisdicţie, inclusiv de la Curtea de Apel Cluj; Comunicarea asertivă, la care au participat 18
judecători în trei sesiuni de training şi Evaluare apreciativa. Cum dăm şi primim feed-back, la
care au participat toţi membrii comisiilor de evaluare de la judecătorii.
S-a constatat că cei care s-au înscris pentru a participa la aceste formări sunt persoane cu o
disponibilitate mare pentru învăţare şi dezvoltare, sunt mai ataşaţi scopurilor organizaţiei şi sunt
dispuşi să contribuie la diferite proiecte de management organizate în instanţă.
1.5. Descrierea problemelor pe care vreau sa le rezolv 1. Noul Cod de procedură civilă (NCPC) separă procedura publică de procedura de regularizare
a cererii de chemare în judecată si de comunicare a cererilor; judecătorii utilizează metode diferite
de lucru şi au rezultate diferite deşi volumul de muncă este repartizat egal in instanţă; nu există încă
o procedură unitară la nivelul judecătoriilor în ce priveşte faza scrisă a procesului civil.
2. Nu există o specificitate suficientă a datelor aplicată la înregistrarea dosarelor aflate pe rolul
instanţelor, pentru caracterizarea adecvată a elementelor unui dosar; este dificil de identificat
hotărârile pronunţate, pe un anume complet sau în raport de obiect, pentru a putea fi comparate pe
mai multe luni sau ani.
3. Sistemul ECRIS nu promovează utilizarea unei schemei de codificare uşor de folosit pentru
selectarea rapidă a codului necesar identificarii unui anumit tip de dosar. O analiză iniţială a datelor
de la nivelul individual al dosarelor relevă fie date lipsă, fie o utilizare disproporţionată a
categoriilor “altele”, sau a altor coduri mult prea generale pentru a contribui la fundamentarea
deciziilor de management sau la monitorizarea performanţei specifice (ex: câte hotârâri de
respingere/admitere s-au dat în procedura de reexaminare a cererilor formulate in temeiul NCPC in
ultimele 6 luni).
4. Există o presiune prea mare pentru activitatea de inregisrare a dosarelor şi asupra activităţii
arhivei
5. Exista un număr relativ mic de grefieri de şedinţă pentru volumul actual de muncă din
instanţele Tribunalului Cluj şi Judecătoria Cluj – Napoca.
6. Exista o incompletă informare a publicului cu privire la jurisprudenţa Tribunalului în stadiul
procesual recurs.
6
1.6. Analiza SWOT pentru Tribunalul Cluj Puncte tari
• Experienţa şi competenţa profesională a judecătorilor • Interesul profesional al majorităţii judecătorilor pentru creşterea încrederii în actul de justiţie • Capacitatea crescută de absorbţie a know–how–ului în ceea ce priveşte identificarea şi implementarea unor proceduri de calitate în instanţă • Existenţa unui cadru de discuţie şi colaborare a judecătorilor cu presa locală (prin intermediul activităţilor iniţiate de organizaţia profesională locală AMR)
Puncte slabe • Managementul instanţei apare mai mult orientat pe reacţie şi mult mai puţin pe prevenţie • Deficienţe de comunicare intre secţiile Tribunalului Cluj cu privire la obiectivele comune ale instanţei • Un interes căzut al judecătorilor Secţiei Civile pentru evidenţierea către public a jurisprudenţei de recurs, lipsa unei proceduri eficiente de depistare a practicii neunitare la toate secţiile • Volumul de muncă foarte ridicat pentru Secţia Mixtă • Discrepanţa de volum de muncă existentă între secţiile Tribunalului Cluj • Motivaţie în descreştere a unor judecători pentru găsirea de noi soluţii pentru a face faţă suprasolicitărilor profesionale • Ponderea relativ ridicată a atacabilităţii hotărârilor şi a procentului de casare a hotărârilor
Oportunităţi • Demararea unor proiecte noi de către CSM (managerul de instanţă, stabilirea volumului optim în instanţe, existenţa unei strategii de întărire a integrităţii) • Modernizarea sistemului Ecris • Modernizarea cadrului legislativ / implementarea noilor coduri • Interes pentru dezvoltarea unor metode alternative de soluţionare a litigiilor • Creşterea gradului de transparenţă a sistemului informatic (portal ) • Raţionalizarea proceselor/subproceselor de susţinere a activităţii de judecată
Ameninţări • Gradul scăzut de încredere în justiţie şi imaginea nefavorabilă a sistemului judiciar • Creşterea semnificativă a numărului de dosare • Cadrul legislativ incoerent • Criza financiară care ar putea afecta finanţarea posturilor de grefier necesare funcţionării normale a instanţei • Lipsa voinţei politice pentru susţinerea unei reforme în justiţie
2. SCOPUL SI OBIECTIVELE PROIECTULUI Scopul proiectului: - Promovarea de schimbări de abordare în managementul instanţei, prin orientarea către cetăţeni a serviciilor furnizate de Tribunalul Cluj - Optimizarea procedurilor de lucru la Tribunalul Cluj şi judecătoriile din judeţul Cluj
- Creşterea transparenţei instanţelor din judeţul Cluj
7
Obiectivele pe care mi le propun sunt:
2.1 Crearea unei proceduri de calitate pentru pregătirea şi implementarea hotărârilor Colegiului de
conducere al Tribunalului Cluj
2.2. Identificarea şi implementarea celor mai bune practici în aplicarea Noilor coduri de procedură
la Tribunalul Cluj şi judecătoriile din judeţul Cluj în vederea creşterii eficienţei managementului de
caz (proiect în derulare pentru NCPC 1 septembrie 2013 - 30 iunie 2014)
2.3. Întărirea valorilor care susţin procesul echitabil: independenţa, imparţialitatea judecătorilor,
pregătirea profesională, celeritatea procedurilor, accesul la justiţie, unitatea jurisprudenţei
2.4. Dezvoltarea şi extinderea proiectului Jurisprudenţă Unitara on-line 2013 -2014 către toate
secţiile Tribunalului Cluj (prima parte a proiectului a fost implementat în anul 2012 doar la o
singură secţie)
2.5. Abordarea managementului ca un sistem integrat al calităţii, bazat pe procese
2.6. Îmbunătăţirea continuă. Relaţiile reciproc avantajoase între judecători, personal auxiliar şi
utilizatorii sistemului judiciar
2.7. Creşterea încrederii utilizatorilor în instanţele din circumscripţia Tribunalului Cluj, între 10-
20% în următorii 3 ani
Harta ProceselorProcese Generaleşi de Management
Procese Principale
Procese Suport
Controluldocumentelor
Controlulînregistrărilor
Responsabilitateamanagementului
Managementul resurselor
ServiciulInformatic
Şedinţa deJudecatăDeliberarea
Arhivarea Pregătireaşedinţei
de judecată,gestiuneadosarelor
Motivarea,Comunicarea
sentinţei Repartizareadosarelor şigestiuneatermenelorde judecată
Analiza datelor
Practica unitarăFormare
profesionalăcontinuă
Administrativ Financiar -Contabilitate
SatisfactiaClientilor
8
3. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A PROCESELOR
3.1. Procesul de management al instanţei Cele mai importante decizii cu privire la funcţionarea unei instanţe se iau de către Colegiul de
conducere (art.22 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti).
3.1.1. Planificarea şi organizarea şedinţelor Colegiului de conducere
De regulă, managementul participativ presupune luarea unor decizii care în mod frecvent sunt
strategice şi tactice; acest tip de decizie fiind caracterizată printr-un consum mai mare de timp,
reflectat, de regulă, în gradul de fundamentare superior.
Conform principiilor planificării cu matricea Eisenhower, subiectele de abordat într-o şedinţă
de colegiu pot fi clasificate după doi factori: urgenţa şi importanţa. În propunerea mea, consider
urgente subiectele de termen scurt, care vor implica modificări în sarcinile personalului şi
organizarea muncii. Totodată, consider importante deciziile care sunt în atribuţiile colegiului şi
prevăzute expres prin regulamente, au caracter periodic, proiectele care fac obiectul dezvoltării pe
termen lung a instanţei, îmbunătăţirii practicilor de lucru şi în general cele care ţin de
managementul calitatii pe care îl propun. În măsura în care un subiect aparţine ambelor categorii
urmărite, el poate fi urgent şi important, în acelaşi timp.
Programele şi strategiile care vor fi dezbătute de Colegiul de conducere al Tribunalului Cluj şi
care vor beneficia de o planificare a şedinţelor sunt: programul privind evaluarea individuală a
judecătorilor, programul privind evaluarea personalului auxiliar, programul semestrial de
pregătire profesională, programul de culegere a feedback-ului pentru judecători şi instanţă, de
asemenea - politicile pentru prevenirea practicii neunitare pe termen lung, promovarea volumul
optim în instanţă şi echilibrarea volumului de muncă între secţii.
Activităţi pentru îmbunătăţirea deciziilor Colegiului de conducere
Rolul presedintelui : convoacă colegiul e conducere, conduce şedinţa colegiului de conduecre.
Aceste competente ale preşedintelui creează premisele pentru realizarea unei proceduri de calitate
care are ca scop întărirea: principiului transparenţei actului decizional şi principiul participativ
al managmentului
În faza de pregătire a procesului decizional
Materialele vor cuprinde: propunerea în cel puţin doua variante, o fundamentare a fiecărei variante;
materialul va fi însoţit de date statistice, sau de alte materiale care susţin propunerile.
Propunerea de hotărâre de colegiu va fi afişată pe pagina internă a Tribunalului cu 24 de ore
înainte de şedinţă, pentru ca toţi judecătorii sa aibă acces la informaţiile necesare pentru a face
comentarii anterior luării deciziei de către Colegiu de conducere.
9
Colegiul de conducere va desemna câte un judecător din fiecare secţie care va avea obligaţia
să consulte judecătorii secţiei din care provine cu privire la propunerea de hotărâre, în măsura în
care hotărârea Colegiului de Conducere are impact asupra activităţii secţiei.
Preşedintele trebuie să se asigure că a reuşit să creeze contextul şi premisele pentru ca
membrii Colegiului de conducere să aibă sentimentul contribuţiei personale la decizie, acest
sentiment reprezentând cel mai înalt nivel al motivării umane. Astfel potenţialul intelectual creator
al judecătorilor poate fi captat la un nivel superior doar prin implicarea lor într-un proces
semnificativ de dezvoltare şi schimbare. Ca urmare a aplicării procedurii de pregătire a şedinţelor
se pot manifesta din plin beneficiile principiului conducerii participative. „Angajaţii sunt cel puţin
la fel de valoroşi prin ideile pe care le au, raportat la lucrurile pe care le fac în mod curent” (Daniel
Goleman - Inteligenţa socială)
3.1.2. În cadrul şedinţei de colegiu
Colaborarea în cadrul şedinţei este esenţială pentru a creşte calitatea decizională. Membrii
Colegiului trebuie încurajaţi să participe cu idei şi argumente pentru construirea deciziei. O calitate
bună a deciziei este dată şi de unanimitatea votului. Pentru situaţii de excepţie, când nu se obţine
unanimitate în decizie voi propune colegiului adoptarea unei proceduri1.
Rolul preşedintelui în această etapă este de a se asigura că:
- decizia este fundamentată legal şi integrează principiile de eficienţă şi calitate.
- membrii colegiului de conducere contribuie egal la dezbateri şi la conturarea deciziei.
- în timpul sedinţei de colegiu, vor fi analizate alături de variantele de propunere care iniţiază o
anumită decizie şi comentariile pe care judecătorii din instanţă le au cu privire la tema supusă
analizei.
- integrarea deciziilor atât pe verticală, cât şi pe orizontală, acestea garantând realizarea principiului
unităţii de decizie şi acţiune. Integrarea pe verticală se referă la corelarea deciziilor luate de
preşedintele Curţii de Apel Cluj şi cele adoptate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, dar
şi cu deciziile si activităţile judecătoriilor. Integrarea pe orizontală priveşte corelarea deciziilor cu
activităţile derulate în instanţă.
- decizia trebuie să se încadreze în perioada optimă de elaborare şi de aplicare. Pentru fiecare
decizie care vizează proiecte pe termen mediu sau lung trebuie să se elaboreze un calendar al
implementării (pentru procesele principale ale instanţei –ca procese operaţionale; pentru
procesele de suport şi de îmbunătăţire - procesul anual de evaluare, pregătire profesională
continuă, de culegere a feedback-ului, strategiile de comunicare externă).
1 Pentru îmbunătăţirea semnificativă a procesului colaborativ, în situaţia în care decizia se amână se întocmeşte un document pentru a clarifica ideile care au rezultat în urma dezbaterii, a variantelor de lucru şi a argumentelor; această practică ajutând decidenţii la pregătirea următoarei întâlniri.
10
3.1.3. În faza de punere în aplicare a hotărârilor colegiului de conducere
În această etapă se desemnează persoanele responsabile pentru fiecare activitate, se stabilesc
indicatorii de verificare a rezultatelor si se întocmeşte calendarul de punere în aplicare a deciziei.
Activităţile planificate în urma emiterii hotărârii de Colegiu de conducere vor fi incluse în
Diagrama Gantt pentru activităţile din anul curent şi vor fi publicate pe pagina internă a
Tribunalului Cluj şi pe pagina internă a judecătoriilor din judeţul Cluj.
La un interval de minim 3 luni, în raport de termenele stabilite de monitirizare sau evaluarea
rezultatelor intermediar pentru diferitele proiecte aflate în derulare, se va actualiza informaţiilor cu
privire la activităţile monitorizate.
Evaluarea rezultatelor trebuie să reflecte măsura în care obiectivele fixate au fost îndeplinite,
cauzele care au generat eventualele abateri, factorii imprevizibili care au produs modificări în
calendarul de aplicare a deciziei.
3.2. Întărirea valorilor care susţin procesul echitabil
Activitatea de judecată
Valorile implicate în această etapă sunt: imparţialitatea, independenţa, competenţa
profesională şi celeritatea procedurilor.
Principiile care susţin aceste valori sunt: principiul continuităţii completului de judecată,
principiul specializării, principiul distribuirii aleatorii a cauzelor, principiul asigurării
volumului optim de muncă.
Constituirea completurilor de judecată se efectuează la începutul fiecărui an, numerotându-
se pe secţie, cu observarea materiilor în care se judecă, a specializării completurilor şi a stadiului
procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului completurilor de judecată sau schimbarea
componenţei completurilor este posibilă doar pentru motive obiective, în condiţiile legii.
Este în responsabilitatea preşedintelui să repartizeze eficient, echitabil resursele pentru
asigurarea bunei funcţionări a instanţei; din această perspectivă, identifică variantele de repartizare
echitabilă a judecătorilor şi a grefierilor în cadrul secţiilor. Odată cu adoptarea unei variante optime
de repartizare a judecătorilor de către Colegiul de conducere, vor fi stabilite şi măsurile necesare
pentru dobândirea unei noi specializări de către judecătorii care temporar sau definitiv îşi vor
schimba specializarea.
Previziunea pentru anul 2014, la nivel Tribnalului Cluj arată tendinţa descrescătoare a
volumului de muncă la Secţiile materia Civilă şi Penală; de stagnare în materia litigiilor de muncă
faţă de anul 2012, iar în contencios administrativ o creştere de 15% a cauzelor de soluţionat în
primă instanţă.
11
3.2.1. Pregătirea şedinţei de judecată
In ce priveşte implementarea Noului Cod de Procedură Civilă voi prezenta proiectul în derulare
( 1 septembrie 2013 -30 iunie 2014)
„Identificarea celor mai bune practici în aplicarea NCPC, în procedura de regularizare a
ererii de chemare în judecată până la stabilirea primului termen de judecată (art.194 - 210)”2
Scopul proiectului îl constituie stabilirea unei practici unitare transparente, în vederea respectării
principiului previzibilităţii legii şi a jurisprudenţei conturate în aplicarea ei, identificarea celor mai
bune practici pentru managementul de caz.
Obiectivele proiectului sunt:
1. Identificarea problemelor de drept, în scopul prevenirii jurisprudenţei neunitare la nivelul
Tribunalului Cluj şi a judecătoriilor din raza acestuia, în condiţiile în care, regularizarea cererii de
chemare în judecată nu este supusă controlului judiciar la instanţa ierarhic superioară.
2. Determinarea timpului optim de muncă pentru administrarea procedurilor din instanţe raportat la
obiectul proiectului.
3. Repartizarea sarcinilor între judecător şi grefier în etapa scrisă – stabilirea celor mai bune practici
(să reanalizăm ce trebuie făcut, cum trebuie îndeplinită fiecare sarcină).
Durata proiectului: 1 septembrie 2013 - 30 iunie 2014
Participanţi la proiect: 35 de judecători din cadrul tuturor judecătoriilor din judeţul Cluj; 28 de
grefieri din cadrul tuturor judecătoriilor din judeţul Cluj; au fost chestionaţi 430 de avocaţi din
Baroul Cluj
Activităţi derulate pâna in data de 11 octombrie 2013:
A1.Culegerea datelor prin completarea formularelor de către judecători, grefieri, 2 -20 septembrie 2013 (ANEXA 3). Datele provin din analiza activităţilor judecătorilor şi grefierilor pentru 966 dosare aflate în procedura de regularizare a cererii până la stabilirea primului termen de judecata (NCPC). A.2 Observarea activităților desfășurate de către judecător și grefier de către consultantul psiholog 16-18 septembrie 2013 A.3 Centralizrea datelor privind problemele de drept propuse de judecători şi de avocaţi în vederea discutării în şedinţa de unificare 25 septembrie 2013 A.4 Centralizrea datelor privind procedurile de lucru în procedura de regularizare a cererii până la stabilirea primului termen de judecata (NCPC) 25 septembrie 2013 A.5 Distribuirea către toate judecătoriile a celor 12 teme centralizate pentru sedinţele de învaţământ professional A.6. Colectarea rezultatelor analizei de jurisprudenţă şi identificarea divergenţelor în interpretarea prevederilor din art. 194 -200 (NCPC) - 2 octombrie 2013 A.7 Analiza problemelor semnalate de judecători şi avocaţi în derularea procedurii de regularizare a cererii până la stabilirea primului termen de judecata NCPC. A.8 Analiza datelor privind timpii de muncă şi a eficienţei activităţii judecărorilor şi grefierilor participanţi la studiu – 28 septembrie -18 octombrie 2013.
2 Partea a doua din proiect vizeaza peocedura publică şi va fi elaborat cu datele obţinute din prima parte a proiectului, incepand cu luna martie 2013
12
Activitatea A.7 Probleme organizatorice sesizate de avocaţi (dosare înregistrate conform NCPC) I. Cu privire la accesul la informatiile din dosare 1. Există o initiativă a Curţii de apel Cluj,apreciată de avocaţi care presupune un acces on-line al avocatilor la actele din dosar. Cu toate acestea nu exista posibilitatea inregistrarii de acte direct la dosar in format electronic prin intermediul internetului, conform NCPC. 2. Odata cu introducerea cererilor pe noua procedura civila, intervine un interval de timp de mai multe luni in care partea nu este sesizata, nu apare nimic în sistemul ecris, nu se poate urmari in nici un fel “procedura prealabila de verificare a dosarului”, termen care este destul de lung: 3 La nivelul Tribunalului Cluj - si in special prin intermediul paginii web a instantei - nu sunt disponibile niciun fel de informatii despre litigiile considerate urgente sau prioritare si nu exista nicio selectie a dosarelor, la inregistrare, cu privire la acest aspect. Pe cale de consecinta, din perspectiva art. 201 NCPC, toate dosarele risca sa evolueze in acelasi ritm. 4. Ca urmare a plasarii dosarelor in arhiva pina la "data recomandata", justitiabilii sunt lipsiti de orice posibilitate de a solicita instantei devansarea acestei date, in considerarea unor elemente cum ar fi urgenta cererii sau circumstantele personale. Or, aceasta conduita este contrara dreptului la judecarea cauzelor intr-un termen optim si previzibil si lipseste practic de substanta acest drept.
5. Se indica in adresa de comunicare faptul ca se poate lua act de datele dosarului si de toate cele depuse prin indicarea unei adrese de site a Curtii de Apel si a unei parole pe care o comunica in scris, sistem care insa nu functioneaza, unele parole fiind incorecte.
II. Cu privire la comunicarea scrisa
1. Comunicarile facute in dosare prin care se pune in vedere partilor sa completeze sub diferite aspecte dosarul cauzei sunt, in mare parte ambigue, deoarece ele pun in vedere, pe de o parte, sa se completeze cu anumite documente enumerate clar, iar pe de alta parte, cu fraze generale se solicita partii “ sa se completeze cu toate cele dispuse de art.....NCPC”.
2. Exista comunicari stufoase, confuze, destinatarul nu intelege ce se doreste din partea instantei (exemplu 1, adresa se emite in luna iunie, se indica un termen de regularizare a cererii de 10 zile de la primirea comunicarii sub sanctiunea anularii, apoi intr-o fraza ulterioara se indica data de 25 august ca ultima zi în care se poate regulariza cererea; exemplul 2, acesi acţiunea e scrisa pe mai multe pagini, dosar 8123/211/2013, se cere ca reclamantul sa indice motivele de fapt si de drept pentru fiecare capat de cerere).
3. Instanta a anulat cererea in baza unui alt articol decât cel invocat în rezoluţia de regularizare, deşi, în termenul indicat de instanţă, s-a completat cu tot ceea ce a considerat a fi prevazut de lege.
4. Au fost situaţii în care petentului i s-a comunicat obligativitatea îndeplinirii unor condiţii în alt termen decât cel prevăzut de lege (25 zile, nu 10zile) însă cererea a fost anulată de îndată ce sa împlinit termenul legal, de 10 zile, mult mai scurt decât cel comunicat petentului neasistat de avocat la momentul respective.
5. Judecatoria Cluj Napoca, care desi indica o parola ea nu este functionala si de multe ori dosarul nici nu poate fi verificat, deoarece nu este coborât in arhiva, parţile se află imposibilitea de a mai complini anumite acte, aspecte, deficiente dupa teremenul scurt de 10 zile .
13
6. Desi nu este reglementata de NCPC instanţa emite a doua cerere de regularizare, pentru alte motive, la un interval de 3 luni de la termenul recomandat pentru începerea procedurii intr-o cauza urgentă.
III. Cu privire la circuitul dosarelor 1. Au existat situaţii în care s-a pus în vedere parţii să secompleteze cererile cu acte deja depuse, ceea ce şi dovedeşte faptul că, înainte de a se redacta corespondenta prealabilă inchierii de anulare, dosarele nu sunt studiate cu atenţie sau circuitul dintre Registratura-Arhiva-Grefa instanţei nu funcţionează cum trebuie. 2. Există şi acte înregistrate care din diferite motive nu ajung la dosar. Într-o astfel de situaţie, în lipsa dosarului din arhivă şi imposibilitatea studierii lui, nu se poate dovedi,că actul a fost depus, în acest sens, partea nu poate face dovada lipsei de culpa în depăşirea termenului acordat de instanţă.
Activitatea A.8 Analiza datelor privind timpii de muncă şi a eficienţei activităţii judecărorilor
şi grefierilor participanţi la studiu –rezumat
Analiza activitatilor pentru Judecătoria Cluj Napoca
La Judecătoria Cluj-Napoca au fost analizate procesele de muncă (un act procesual) pentru 482 de
dosare, atât la judecători cât si la grefieri. La judecători s-a constatat o medie de 10.52 min timp
consumat pentru activităţile ce corespund unei faze din cadrul procedurii de regularizare până la
stabilirea primului termen de judecată, iar la grefieri o medie de 12.23 minute timp consumat. (a se
vedea Anexa 2 – Pentru descrierea activităţilor)
14
Celelalte judecătorii din judeţul Cluj, si anume, Judecătoria Huedin, Judecătoria Dej, Judecătoria
Gherla, Judecătoria Turda, pentru aceleaşi procese de muncă, au inregistrat timp de lucru mediu
mai mare atât în ce priveşte activităţile desfăşurarte de judecători cât şi de grefieri:
15
Dej
16
Concluzii preliminare – Pentru proiectul bune practici NCPC
În urma analizei datelor colectate cu privire la timpul alocat unui dosar de către judecători şi grefieri
este diferit între judecătoriile din judeţul Cluj.
Activităţile realizate de judecători în procedura de regularizare prevăzută de NCPC dovedesc
stiluri diferite de munca la judecătorii de la Judecătoria Cluj Napoca, cu consecinţa ca pentru o
categorie majoritară să se accentueze restanţele în redactarea hotărârilor în perioaca lunilor martie –
iulie 2013 cu pană la 30% în timp ce 2 judecători, participanţi la studiu, având un alt stil de lucru şi-
au îmbunataţit semnificativ rezultatele, cu 60% - 80% în ceea ce priveşte redactarea în termen a
hotărârilor3. Această presiune de timp pentru activităţile din fiecare dosar, la judecătorii de la
Judecătoria Cluj Napoca determină menţinerea unei rate ridicate a greşelilor de comunicare, pe de o
parte, între judecător şi grefier, pe de altă parte, în comunicarea scrisă a grefierului catre avocaţi şi
parţi.
Posibile recomandări care vor fi puse în discuţia judecătorilor de la judecătoriile din judeţul
Cluj, Tribunalul Cluj şi a Curţii de Apel Cluj :
a) pentru reducerea greşelilor comunicare scrisă în condiţiile menţineri timpului mediu de
lucru pentru judecători de 11 minute/act procedural prevăzut in art 194 -200 NCPC:
- Utilizarea unei liste de verificare, de către judecător, in vederea tehnoredactării rezoluţiei de
către grefier cu toate posibilele variante sau faze ale dosarului conform NCPC pentru a vizualiza
mai repede lipsurile din dosar si a ghida grefierul în etapa de comunicare cu părţile.
- Operarea în ECRIS în aceasta fază să se facă doar de către grefierul de şedinţă, la
Judecătoria Cluj Napoca. In acest fel se evită să se facă de doua oroi aceeaşi operaţie, astfel încât
timpul pe care îl alocă judecătorii pentru procedura de regularizare dosare să fie scurtat.
- Eliminarea transmiterii soluţiilor între judecător si grefier prin post it-uri, sau alte înscrisuri.
Sunt foarte dese situaţiile în care scrisul de mână nu este înleles de către grefier sau bilelele prea
mici se pot pierde sau rătăci.
- Uniformizarea formulărilor folosite de judecători către grefieri prin punerea de acord asupra
textelor care sunt transmise în afara instituţiei. De exemplu, formulările scrise să fie concise, clare
pentru a se evita ambiguitatea mesajului tranmis părţilor. De exemplu, am observat că pentru
aceeaşi situaţie au fost cel puţin 3 formulări a) a se aduce documente la dosar în atâtea exemplare
câte una pentru fiecare parte – s-a omis instanţa-, b) a se aduce documente în atâtea exemplare cât
sunt necesare, c) a se aduce 5 exemplare ale documentelor, plus una pentru instanţă – ultima fiind
- 3 Echipele în care judecătorii folosesc ECRIS-UL si redactează, imprimă rezoluţiile si le transmit grefierului;Echipele care folosesc o listă predefinită de răspunsuri, imprimată, din care judecătorul alege tipul de rezoluție care va fi transmis părților; echipe în care tipul de rezoluţie de la judecător la grefier era transmis pe post-it sau scris de mână de către judecător pe cererea de chemare în judecată au fost confuze, greu de descifrat de către grefieri, rezoluţia ajungând înapoi la judecător pentru semnare.
17
clară. Din păcate în cadrul comunicării scrise nu există posibilitatea de a obţine feedback imediat de
la destinatarul mesajului si astfel mesajul nu îşi atinge scopul.
- Crearea şi utilizarea aplicaţiilor electronice pentru transmiterea documentelor către instanţă:
încărcarea on line a documentelor, în toate fazele în care dosarul este în instanţă, inclusiv când este
arhivat. La primirea documentelor grefierul verifică conformitatea lor.
- Utilizarea docmentelor preformatate în comunicarea răspunsurilor, astfel încât să scadă cât
mai mult posibilitatea apariţiei erorii umane în completarea sa. De exemplu, au fost documente
emise de instană care conţineau două termene, date, comunicare, creând confuzie si aducând
prejudicii de imagine instituţiei.
- Eliminarea transmiterii către parţi a doua documente pentru acelaşi conţinut (comunicare şi
rezoluţie)
- Organizarea unui spaţiu adecvat pentru păstrarea dosarelor între comunicările dintre părţi
până la primul termen. Poate fi un factor demotivant, atât pentru judecător cât si pentru grefier,
modul de organizare al birourilor cu dosare aflate peste tot şi în număr mare.
- Organizarea ergonomică a spaţiilor de lucru.
- Scurtarea distanţelor fizice între judecători si grefierii cu care lucrează, prin amplasarea
birourilor celor doi cât mai aproape. Astfel, se împiedică pierderea timpului si se evită accidentele
de muncă provocate de transportarea dosarelor.
Posibile soluții pentru îmbunătățirea comunicării în exterior, in speță cu avocații:
- Utilizarea acelorași formulări către părți de către judecători, mai ales în această fază a
procesului, de pregatirea a şedinţei de judecată.
- Stabilirea de comun acord, în cadrul instanței, a modului de lucru unitar
- Activarea aplicațiilor on line pentru instanță
- Folosirea unui mod de lucru în care să fie verificate documentele lipsă din dosar de “4 ochi”
(echipa judecător/grefier- utilizând lista de verificare)
Posibile soluţii pentru împărţirea sarcinilor între judecător şi grefier în procedura reglementată de
art 194-200 NCPC:
- Analiza gradului de încărcare şi complexitatea muncii al fiecăruia. Activitatea
grefierului este de suport pentru judecător. Acesta nu poate lua decizii cu privire la dosarele pe care
le lucrează împreună cu judecătorul. Mai mult, întreaga răsupundere cu privire la textul scris
aparţine judecătorului. Astfel că, pentru a uşura activitatea şi a clarifica informaţia care iese din
instanţe, se recomandă ca judecătorul sa sprijine grefierul cu: texte predefinite, cu mesaje clar
formulate etc.
18
- Din observaţia directă s-a desprins concluzia că timpul petrecut de judecător pe un dosar
este sensibil mai mic, dacă în momentul în care citeşte dosarul face însemnări pe o listă de
verificare, decât să îşi comute atenţia pe un monitor la intervale de câteva minute pentru a tehno-
redactarea rezoluţiei. Consumul suplimentar de timp la care se adaugă cel cognitiv, în raport de
vechea procedură, unde nu întocmea acte ci doar verifica încheierile de şedinţă, apoi le semna, se
regăseşte ca pierdere în capacitatea de a depune efort în gestiunea a horărârilor finale pentru
majoritatea judecătorilor.
- Procedura de lucru în echipa judecător-grefier, pentru faza scrisă, trebuie sa favorizeze
consumul redus de timp pentru judecător pentru ca acesta să aloce un efort mai mare pentru
sedinţa de judecată, deliberare şi elaborarea hotărârilor finale.
3.3. Procesul de unificare a jurisprudenţei şu managementul informaţiei Având un impact deosebit asupra credibilităţii actului de justiţie, practica neunitară
afectează principiul previzibilităţii legii şi generează suspiciuni asupra corectitudinii actului de
justiţie, chiar dacă soluţiile contrare sunt argumentate juridic şi au aparenţa de legalitate.
Tribunalele sunt instanţe de reglare a practicii judiciare la nivel judeţean, şi sunt chemate să ofere o
informaţie publică validă în ce priveşte temele asupra cărora judecătorii şi-au unificat punctele de
vedere în cadrul întâlnirilor profesionale.
Astfel, procesul de prevenire a practicii neunitare se cere a fi organizat într-o procedură
unică pentru toate secţiile din Tribunalul Cluj. In prezent, secţiile Tribunalului utilizează metode
diferite de colectare şi utilizare a informaţiei. Secţile Penală şi Civilă păstrează ca surse de
informare pentru practica neunitară: procesele verbale întocmite cu ocazia verificării practicii de
casare; procesele verbale ale întâlnirilor profesionale organizate de Curtea de Apel Cluj; sesizarea
de către un complet de judecată a preşedintelui de secţie cu privire la existenţa unor soluţii contrare
pentru acelaşi tip de speţă.
19
Imagine 1 Pagina Internă Tribunalul Cluj şi a Judecătoriilor Secţia Penală –organizează periodic întâlniri profesionale iar rezultatul şedinţei de
unificare ajurisprudenţei este adus la cunoştinţa a tuturor judecătorilor din judeţul Cluj prin
intermediul link-ului din pagina internă.
Secţia Civilă organizează sedinte profesionale, dar nu este diseminată informaţia pe
circuitul intern deşi a fost creat un domeniu pentru această Secţie pe pagina principală. (a se vedea
imaginea 1 de mai sus).
In opinia mea, procesul de prevenire a practicii neunitare poate fi elaborat şi implementat în
aşa fel încât să integreze nevoia utilizatorului de a fi informat cu privire la jurisprudenţa asumată
unitar de către corpul de judecători, daca se îndeplinesc două cerinţe si anume:
1. Procesul să fie organizat în sensul în care fluxul de informaţie jurisprudenţială către
şedinţele profesionale să cuprindă toate tipurile de speţe (informaţia să fie colectată din toata
jurisprudenţa recentă a secţiei); Procesul de management al informaţiei (de colectare, stocare şi
analiză a speţelor) să fie elaborat în aşa fel încât să permită identificarea şi a situaţiilor noi în
rezolvarea problemelor de drept, anterior producerii unei jurisprudenţe neunitare în calea de atac.
Astfel, procedura poate contribui la scăderea progresivă riscului apariţiei unor soluţii contrare în
speţe asemănătoare.
2. Judecătorii secţiei sa îşi dorească să contribuie la crearea unei viziuni coerente, unitare
asuprea tuturor problemelor de drept soluţionate în calea de atac în mod irevocabil.
Voi propune extinderea proiectului în derulare din anul 2012 descris mai jos şi pentru celelalte două
secţii ale Tribunalului Cluj
20
Proiect pentru promovarea jurisprudenţei unitare 2012-2013 Secţia Mixtă
Link - http://www.tribunalulcluj.ro/juris.html
Proiectul fost inspirat de o ipoteză de lucru a cercetătorilor4 care au elaborat raportul CEPEJ 2010
“A study on court quality systems in eight European countries”, şi anume:
Dacă judecătorii inşişi işi asumă responsabilitatea profesională pentru organizarea instanţei,
problema independentei se transforma in doua feluri. In primul rand, intrebarea este, dacă (si daca
da, atunci până unde) pot să se angajeze judecătorii să urmeze o jurisprudentă colectivă şi o
politică de management a dosarului, atât in interiorul instanţei, cât şi între instanţe diferite. In al
doilea rând, întrebarea este cum va fi afectat procesul de decizie judecatorească de către procesele
administrative de organizare a raspunderii pentru respectarea termenelor rezonabile, practica
unitară şi imbunătăţirea serviciilor catre justitiabili.
Proiectul şi-a propus să răspundă la aceste două întrebări în aşa fel încât parţile implicate să
genereze un rezultat care să fie valorizat pe termen lung, atat în interiorul instanţelor, cât şi
de către beneficiarii actului de justiţie, avocaţi, organizaţii şi societate. Pentru aceasta, e
important ca fiecare individ sau grup profesional sa aibă acces la un spaţiu în care contribuţia
profesională să se poate exprima împreună cu a celorlalţi şi, în acelaşi timp fiecare să se
regăsească ca parte din scopul comun.
OBIECTIVELE PROIECTULUI
În ultimii zece ani, instanţele s-au confruntat cu o serie de schimbări organizaţionale. Uneori, aceste
modificări au fost consecinţa unor presiuni externe, cum ar fi reducerile bugetare, dinamica
accentuată a legislaţiei, sau creşterea semnificativă a numărului de cauze de soluţionat. Aceste
provocări au reclamant necesitatea de adaptare rapidă a conducătorilor instanţei la solutii
operaţionale care să menţină serviciile instanţei la nivelul la care poate fi implinită raţiunea de
existenţă a tribunalelor şi a judecătoriilor.
Obiectivele proiectului integrează nevoia instanţelor clujene de a reorganiza structurile şi mai cu
seama de a stabili legaturi cu societatea dincolo de ceea ce este vizibil într-o instanţă. Hotărarile
judecătoreşti pronunţate în materia contenciosului administrativ au impact asupra parţilor din
procese dar in acelaşi timp au potenţialul de a influenţa activitatea instituţiilor şi organizaţiilor.
Proiectului a fost conceput cu doua obiective şi anume:
- clarificarea cadrului de referinţă pentru favorizarea jurisprudenţei unitare
- facilitarea dialogului cu profesioniştii din afara instanţelor din perspectivă colectivă.
4 Grupului de cercetători din Montaigne Centre, Utrecht University and Maastricht District Court in cooperation with the Institute for research of Judicial Systems in Italy, Bologna
21
Pentru cel de al doilea obiectiv am avut în vedere îndeplinirea a doua criterii de calitate şi
anume: Informatia jurisprudenţială să fie actualizată o dată la 2 luni; apoi, pentru a raspunde
nevoii de informare rapidă am ales ca forma de prezentare sa fie on-line, iar structurarea
rezunatelor şi a hotarârilor din link-uri să permită culegerea si înţelegerea informatiei specifice
fiecărei categori de speţe în cel mult 15 minute5.
CONŢINUTUL PROIECTULUI
Au fost evaluate în luna februarie 2012:
- nevoile judecatorilor de la Judecatoria Cluj Napoca exprimate in legatura cu tipurile de spete care
reclamă o clarificare suplimentara in ce priveste jurisprudenta de recurs a Sectiei Mixte. Informaţile
au fost culese din interviurile individuale si fişele de evaluare a nevoii de pregatire profesională
pentru anul 2012.
- nevoile de informare a avocaţilor cu privire la utilitatea unui index jurisprudenţial de recurs.
Discuţiile purtate cu decanul Baroului Cluj şi cu nouă avocaţi din cadrul Baroului Cluj au
determinat alegerea actualei structuri de prezentare a buletinului de jurisprudentă.
Incepand cu luna februarie 2012 a fost colectată şi stocată informaţia jurisprudenţială de
recurs în noua foldere cu hotărâri pronunţate in anul 2012 pentru care judecătorii de la Judecătoria
Cluj Napoca au solicitat o mai bună clarificare a jurisprudenţei. In cadrul acestei structuri de
informare internă au fost puse la îndemâna judecatorilor atat referatele care au pregatit întâlnirile
profesionale ale judecatorilor de analiză a jurisprudenţei, cat şi cele care au reflectat consensul
judecătorilor secţiei în urma dezbaterilor din sedinţa de unificare a jurisprudenţei. Accesul la
aceste foldere, de pe pagina internă, a fost oferit celor cinci judecătorii in luna iunie 2012.
Au fost organizate până în prezent opt întâlniri ale judecătorilor pentru dezbaterea jurisprudenţei de
recurs a Secţiei Mixte. Materialele cu cele doua secţiuni – plangere contravenţionala şi contestaţie
la executare - cuprinse într-un format standard de 30 -40 de rezumate (nr. dosar, titlu care
grupează speţe asemanatoare sau cu opinii diferite) au fost întocmite succesiv de către trei
judecători ai Secţieie Mixte doamna Anca Ion, doamna Alexandrina Radulescu, doamna
Francesca Bujor, au fost prezentate judecătorilor cu cel puţin 48 de ore înainte de sedinţă. Am ales
o atare formalizare a procedurii întrucât se evită riscul ca un judecător care, din motive obiective, nu
poate participa la sedinţa să nu işi poata exprima opinia. O astfel de situaţie a fost prezentă în doua
sedinţe de analiza a practicii judiciare când opinia scrisă a judecătorului care a fost în
imposibilitatea de a participa la şedinţă a fost sustinută de un coleg judecător şi apoi împartaşită
de toţi judecătorii secţiei.
5 criteriile legate de timpul de procesare al utilizatorului şi calitatea informaţiei a fost preluata din proiectul Court Excellence -...
22
De asemenea, o altă regulă utilizată cu succes în managementul şedinţelor a fost ca
problemele de drept care nu primesc o rezolvare consensuală la sfarşidul şedinţei să fie reportate
pentru şedinţa următoare. Astfel, s-a constatat în unele situaţii că judecătorii aveau nevoie de timp
pentru a recontextualizarea punctele de vedere rezultate din dezbateri; în acest caz se fixau temele
de aprofundat pentru sedinţa urmatoare. Este adevărat că pentru o problema de drept asupra căreia
la nivel naţional exista o jurisprudenţă neunitară (ex: valabilitatea semnaturii electonice din procesul
verbal de constatare a contravenţie) s-a realizat consensul doar în a treia şedinţă. Câştigul pentru
aplicarea regulii consensului, porneşte din intenţia proiectului ca fiecare opinie să fie valorizată cât
mai mult în expertiza juridiciară a grupului, iar acest mod de lucru a favorizat creşterea
contribuţiilor individuale la scopul profesional colectiv.
Timpul de şedinţă a fost monitorizat sub forma alocării unuei unităţi maxime pentru fiecare
spetă (în controlul conducătorului de şedinţă), astfel ca pentru acelaşi volum de informaţie, timpul
de dezbatere s-a redus progresiv de la 90 de minute la 50 de minute în ultimele doua şedinţe. Daca
în primele doua şedinţe, timpul a fost de 90 de minute, cu un rezultat de una –doua reportări de
teme jurisprudenţiale, in ultimele trei şedinţe s-au consumat 60 şi respectiv 50 de minute, cu
rezultatul obţinerii consensului pentru toate temele abordate. Imbunătăţirea timpului de şedinţă dar
şi a calităţii rezultatului se datorează faptului ca judecătorii secţiei pâstrează dorinţa de a construi un
mesaj colectiv şi clarificator pentru utilizatorii din afara instanţei, astfel că în ultimele şedinţe
judecătorii au valorizat experienţa acumulată din şedinţele anterioare, au cooperat cu uşurinţă
pentru consolidarea raţionamentelor care formează unitatea de viziune jurisprudenţială.
Proiectul şi-a propus sa inplice în dezbateri şi judecătorii de la judecătoriile din raza de
competenţă a Tribunalului Cluj pentru a favoriza comunicarea ascendentă a expertizei judiciare
intre instanţe. Astfel, în ceea ce priveste procesul de unificare a jurisprudentei pentru cauzele care
au vizat plangerile contravenţionale privind aplicarea OUG 195/2002 s-au propus celor cinci
judecătorii din judeţul Cluj luarea în discuţi a noua problemele de drept colectate din jurisprudenţa
secţiei, anterioară anului 2012. Astfel, in luna iunie 2012 s-au identificat patru situaţii de practica
neunitară, fie între judecătorii aceleiaşi instanţe de fond, fie intre cele cinci judecătorii.
Materialul cu cele noua teme de jurisprudenţa a fost analizat în sedinta Secţiei Mixte din
luna iunie 2012 şi din perspectiva jurisprudenţei de recurs din anii anteriori, iar opinia unanimă a
judecătorilor a fost comunicata judecătoriilor în luna septembrie 2012.
In luna decembrie 2012 Buletinului de Jurisprudenţă unitară 2012 a fost publicat pe
pagina internă a Tribunalului Cluj şi a judecătoriilor din judeţul Cluj concomitent cu crearea unui
domeniu special pe pagina externă a Tribunalului Cluj cu titlul Jurisprudenţă unitara 2012 – Secţia
Mixtă, pentru accesul publicului. În prima variantă au fost selectate 82 de rezumate indexate pe
capitole si subcapitole, cu acces la hotărâri denominate pentru toate rezumatele de speţă. Au fost
23
selectate pentru publicare şi horărâri ale judecătorilor de la judecătorii. In aceasta etepa a proiectului
de redactare a buletinului de jurisprudenţă unitară on-line au lucrat în mod succesiv judecătorii
Francesca Bujor, Alexandrina Rădulescu şi Bogdan Zdrenghea. Concluziile desprinse din
şedinţe au fost prelucrat cu sprijinul Serviciului Informatic din cadrul Tribunalului. Informaţia
jurisprudenţială a fost actualizată de patru ori în cursul anului 2013, după şedinţele de unificare a
jurisprudenţei, ultima actualizare având loc în luna octombrie 2013. In prezent titlul domeniului este
Jurisprudenţă unitară 2013 – Secţia Mixtă
Imagine 2 Pagina Externă Tribunalul Cluj şi Judecătorii
In termen de 48 de ore de la actualizarea Buletinului de jurisprudenţă unitară 2013, sunt
trimise newsletter-uri utilizatorilor profesionişti din afara instanţei – avocaţi, executori judecătoreşti
şi instituţiilor din judeţul Cluj.
INDICATORII CALITATIVI de verificare a rezultatelor proiectului în cursul anului 2014 se referă
la:
- scăderea numarului de hotărâri cu jurisprudenţă în divergenţă
- scăderea numărului de horărîri desfiinţate sau modificate în recurs
- scăderea cu un procent de 10% în perioada anilor 2013-2014 a dosarelor inregistrate la
judecătorii în materia plângerii contravenţionale şi în materia contestaţiei la executare - contencios
fiscal.
- imbunătăţirea percepţiei utilizatorilor serviciului judiciar cu privire la expertiza
judecătorilor.
3.4. Procesul de evaluare individuală a judecătorilor. Logica din spatele sistemelor care necesită o evaluare profesională individuală este că
aprecierea individuală, creşte simţul de răspundere al judecătorului în mod individual. Procesul de
24
evaluare poate fi folosit atât pentru a identifica deficienţe profesionale legate de activitatea
judiciară individuală, cât şi pentru a urmări tendinţele de dezvoltare ale instanţei.
Experienţa mea de formator in evaluare pentru toate comisiile de evaluare din cadrul Curţii
de Apel Bucureşti în perioada 2007-2010 m-a invaţat că un proces de evaluare are efecte pozitive
durabile în activitatea judecătorilor dacă se pune accentul înţelegerea sensului de evoluţie
profesională. Conştientizarea sensurilor de dezvoltare a judecătorului evaluat ajută părţile
procesului de evaluare să ajungă mai repede la un consens în cadrul interviului de evaluare pentru
elaborarea planului de dezvoltare profesională în care să fie menţionate posibilele soluţii pentru
îmbunătăţirea performanţelor individuale, modul de organizare a timpului de lucru, gestiunea
dosarelor, stabilirea priorităţilor etc. In această etapă preşedintele trebuie să se asigure ca
potențialul judecătorului este favorizat prin angajamentele pe care fiecare judecător şi le asuma in
mod formal prin planul de dezvoltare profesională.
Procedura evaluării ajută conducerea instanţei să finalizeze lista cu necesităţile de pregătire
profesională a judecătorilor, să organizeze şi să gestioneze soluţionarea cauzelor în raport cu
informaţiile obţinute de la judecători, de asemenea să organizeze procesul de pregătire profesională.
3.5. Procesul de pregătire profesională continuă. Procesul de antrenare a membrilor instanţelor se realizează pe trei componente (ISO 9001-
2008) Conștientizare, pregătirea profesională continuă şi instruire.
a) Conștientizarea (punct de plecare pentru creșterea motivaţiei profesionale)
Proiect de dezvoltare organizaţională (în derulare iunie 2012- decembrie 2014)
Scopul proiectului: Creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţii instanţelor şi, implicit, a încrederii
publice în sistemul judiciar, prin stimularea instanţelor pentru dezvoltarea profesională a
judecătorilor cât şi organizaţională.
Obiectivul propus: Dezvoltarea şi implementarea unui program de dezvoltare organizaţională,
testarea şi validarea mecanismelor de intervenţie realizat pentru toate judecătoriile din competenţa
Tribunalului Cluj.
Programul de pregătire profesională în instanţă trebuie pus în legătură directă cu procesul
de evaluare al magistraţilor şi al grefierilor. Participarea judecătorului la pregătirea profesională
trebuie convenită în cadrul discuţiilor anuale privind dezvoltarea personalului.
Programul de dezvoltare organizaţională presupune susţinerea unor programe de
dezvoltare profesională adresate în primul rând judecătorilor care îşi propun:
- Conştientizarea valorilor instanţei şi a celor individuale, integrarea lor în scopul actului de
conducere
- Conştientizarea factorilor care le influenţează modalitatea de comunicare şi relaţionare, la nivel
interpersonal sau la nivel de echipă - atitudini şi valori personale
25
- Conştientizarea propriilor puncte tari şi limite, deschiderea către un feedback onest, perspective
noi, învăţare continuă şi auto-dezvoltare.
- Dezvoltarea unor atitudini constructive în relaţiile pe care le formează la locul de muncă.
- Exersarea stilurilor de rezolvare a conflictelor în cadrul unei echipe şi înţelegerea rolului de
mediator al liderului în acest context
- Dezvoltarea unei atitudini constructive în faţa stresului şi dobândirea de metode şi tehnici de
control al stresului
In urma consultării judecătorilor de la judecătorii şi de la Tribulalul Cluj în cursul anului 2014 se
vor organiza în colaborare cu UNJR:
Programe de dezvoltare profesională. Abilităţi de comunicare şi relaţionare
interpersonală. Grup ţintă: judecători cu şi fără funcţii de conducere. Include tematici legate de:
ascultare activă şi punere de întrebări; transmiterea mesajelor cu impact; atitudini în comunicare,
asertivitatea - comunicarea interpersonală autentică; defectul diferenţelor de percepţie în
comunicare; arta de a oferi şi primi feedback; stil personal preferat: cum interacţionăm cu tipuri de
personalitate diferite de noi; acceptarea diversităţii, abordarea comunicării disfuncţionale în şedinţe.
Dezvoltarea abilităţilor de lider. Grup ţintă: judecători cu funcţii de conducere. Include
tematici legate de: diferenţa manager/lider, când gestionez şi când conduc; lderul – charismă, sau
abilităţi? Stiluri de leadership şi impactul lor asupra colaboratorilor, Procesul delegării – bariere
personale şi etape distinctive Rezolvarea problemelor şi luarea deciziilor la nivelul unui grup
Rezolvarea conflictelor într-o echipă. Rolul liderului ca mediator. Puterea poziţiei/puterea
interpersonală. Care sunt sursele mele de influenţare. Etape în dezvoltarea unei echipe – rolul
liderului în cadrul fiecărei etape.
Dezvoltarea abilităţilor de management al timpului. Grup ţintă: judecători cu şi fără funcţii
de conducere. Include tematici legate de: Hoţii timpului personal – cum să utilizăm timpul avut la
dispoziţie, Organizare personală şi stabilirea priorităţilor Evaluarea priorităţilor şi planificarea
sarcinilor Identificarea acţiunilor pentru utilizarea raţională a timpului. Recunoaşterea activităţilor
care sprijină realizarea obiectivelor Exersarea unor metode şi instrumente de management al
timpului
Dezvoltarea abilităţilor de management al stresului. Grup ţintă: judecători cu şi fără funcţii
de conducere. Include tematici legate de: Stresul – constructiv sau distructiv, analiza stresului.
Factorii declanşatori. Identificarea simptomelor stresului. Reacţia mea la stres şi consecinţele
stresului. Cum să ne dezvoltăm o atitudine constructivă în faţa stresului? Gestionarea emoţiilor
distructive şi construirea unor relaţii bazate pe încredere Metode şi tehnici de control al stresului
26
Managementul performanţei prin sistemul de evaluare profesională. Grup ţintă: judecători
membri ai comisiilor de evaluare. Include tematici legate de: Principii de acţiune în gestionarea
unui proces de evaluare profesională în funcţie de obiectivul general şi specific al acestui proces.
Discuţia de apreciere a performanţelor, Feedback pentru performanţă, Evaluarea evaluării –
lecţii învăţate şi direcţii de acţiune, Definirea planurilor de dezvoltare în mod colaborativ cu
persoana a cărei activitate o evaluează prin identificarea punctelor tari şi a zonelor de dezvoltare în
cadrul procesului de evaluare a performanţei.
b) Pregătire profesională continuă
În conformitate cu prevederile art. 35 din Legea nr 305/2004 republicată privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a magistraţilor constituie garanţia
independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei, fiind necesar ca aceasta să ţină seama de
dinamica procesului legislativ.
Această activitate presupune cunoaşterea, aprofundarea legislaţiei interne, a tratatelor şi
documentelor internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi
Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene
de Justiţie, a dreptului comparat, a normelor deontologice.
Cu privire la structurarea programelor de pregătire din instanţe, programele de pregătire
profesională pentru judecători vor fi orientate în două direcţii:
1. Pentru judecătorii care aprofundează o specializare, programele de pregătire profesională
vor pune accentul pe jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii Europene de
Justiţie, jurisprudenţa nouă a instanţelor de control, a Curţii Constituţionale şi a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie,
2. Pentru judecătorii care trebuie să aplice noile coduri, se vor organiza seminarii separate
care vor avea ca prioritate diseminarea concluziilor din dezbaterile organizate la nivelul Curţii de
Apel Cluj (seminarii conferinţe). În funcţie de nevoia judecătorilor de clarificare a unor instituţii se
vor organiza seminarii împreună cu judecători de la judecătorii.
3.6. Procesul de comunicare externă.
Creşterea calităţii instanţei implică creşterea transparenţei pentru diferitele domenii din interior şi
exterior. În interiorul instanţei transparenţa depinde de relaţiile organizate de conducerea instanţei.
In exterior transparenţa este rezultatul felului în care instanţa pune la dispoziţia publicului
informaţii specifice sau rapoarte publice şi permite să se observe ce se întâmplă în instanţă.
Cel mai eficient mod de transparenţă exterioară este prin pagina web a instanţei. Este necesară
păstrarea informării publice la un nivel rezonabil de actualitate, prin întreţinerea în mod curent a
27
paginii web a Tribunalului, atât cu privire la dosare, cât şi cu privire la comunicatele de presă, şi
uşurarea accesului la comunicate prin implementarea unor legături directe de tip flux de ştiri în
format RSS care să permită accesul direct şi diferenţiat pe categorii de informări publice (de
exemplu pentru comunicate, pentru actualizări în stadiul dosarelor, pentru proceduri etc.)
Proiect de comunicare activă a instanţei cu profesioniştii din afara instanţei
Obiective: Îmbunătăţirea strategiei de comunicare cu exteriorul în scopul creşterii transparenţei
decizionale, depistării rapide a practicilor contradictorii din instanţe şi scăderea numărului de dosare
Direcții de acţiune:
1.Diseminarea punctuală a informaţiilor rezultate din şedinţele de unificare a practicii neunitare
a. către avocaţi,
b. către poliţie, pentru chestiuni legate de contravenţii
c. către executorii judecătoreşti pentru chestiuni legate de executare
d. către alte instituţii interesate
2.Culegerea informaţiilor pentru problematicile intervenite în executarea hotărârilor în vederea
informării judecătorilor cu privire la impedimentele de executare a hoărârilor judecătoreşti
pronunţate de instanţeleclujene.
Elemente de CRM (Customer Relationship Management) pot fi folosite cu succes pentru
acest scop. CRM este o tehnologie nouă, bazată pe o soluţie informatică, creată pentru a sprijini
organizaţiile să deţină o platformă de comunicare cu beneficiarii serviciilor organizaţiei. Cu această
platformă, Tribunalul Cluj poate dezvolta un canal de comunicare care permite un acces facil,
personalizat (pe bază de roluri) al beneficiarilor. Se are în vedere uşurarea sarcinilor utilizatorilor
profesionişti de a notifica instanţele asupra cazurilor de practică controversată, în principal dar şi
pentru a culege informaţii rapid cu privire la funcţionarea administrativa a instanței şi
comportamentul personalului. Acest sistem online de notificări se va baza pe roluri (ex. dreptul de
accesare a sistemului din rolul de avocat va fi distribuit doar unui grup de avocaţi autorizat de către
instanţă şi Baroul de Avocaţi Cluj, însă notificările din partea membrilor acestui grup vor fi
anonime).
Totodată, ca o măsură de calitate, vor fi implementate sisteme de gestiune preluate din
CRM care vor asigura transferul automat al notificărilor către vicepreşedinte sau către comisiile
responsabile în funcţie de natura notificării, iar notificatorul va putea urmări în sistem progresul.
Sistemul va permite separarea tipurilor de notificări în funcţie de conţinutul lor, sau cui i
se adresează, de ex. notificările pot fi făcute separat în funcţie de secţia căreia i se adresează (civil,
penal, etc.), separat pentru practicile judiciare la judecătorie respectiv la tribunal. Canale diferite vor
avea şi sesizările ce ţin de comportamentul etic, cele care sunt legate de funcţionarea administrativă
a instanţei (arhiva, registratura, utilizarea sălilor de judecată, etc.).
28
Schema sistemului informatic pentru gestiunea sesizărilor
Utilizatori Sistem Tribunal
Text
Alegere:- rol- instanta- tip sesizare- etc
GenerareSesizare(Tichet)
Lini
a de
via
ta a
tich
etul
ui Comisiecompetenta
Distributie
Sedinta 1Notificare Organizare procedura
Update informatiein tichet
Sedinta N
Arhivare
...Solutie / FinalizareNotificare Solutie / Finalizare
Acest program scurtează timpul de constatare a unei disfuncţionalităţi şi de găsire a unei soluţii
pentru rezolvarea problemei. Este important de asemenea ca instanţele să înveţe din sesizările şi
reclamaţiile concrete existente pentru a putea aduce îmbunătăţiri în viitor. Aceste măsuri fac ca
transparenţa să fie folosită pentru susţinerea dezvoltării competenţelor instanţei şi întăririi
responsabilităţilor faţă de cetăţeni a tuturor funcţiilor din instanţă.
3.7. Procesul de organizare a feedback-ului.
Feedback-ul este un instrument foarte eficient de autoreglare a acţiunilor, a
comportamentelor, de îmbunătăţire permanentă a membrilor şi a activităţilor organizaţiei.
Feedback-ul transmite reacţii autentice care la rândul lor, implementate eficient în sistemul de
management al instanţelor, au capacitatea de a îmbunătăţii continuu relaţia dintre judecători şi
utilizatorii serviciului judiciar.
Acest proces, pentru judecătorii Tribunalului Cluj, nu se află la început, ci a fost demarat
în anul 2009 cu sprijinul Asociaţiei Magistraţilor din România – Filiala Cluj. Programul de evaluare
29
externă a instanţei6 a scos în evidenţă faptul că dialogul despre calitate are nevoie de parteneriate
interprofesionale pentru ca apoi calitatea instanţelor să poată fi experimentată la un nivel superior.
Continuarea programului presupune reevaluarea chestionarului de evaluare a percepţiei (Anexa 4)
pentru a fi aplicat avocaţilor din Baroul Cluj şi extinderea formelor de evaluare externă la toţi
utilizatorii serviciului de justiţie de pe raza de competenţă a Tribunalului Cluj.
Îmi propun elaborarea unei proceduri de evaluare internă de percepţie cu privire la
calitatea managementului Tribunalului Cluj în două etape: după un an de mandat şi la finalul celor
trei ani.
6 Rezultatele proiectului de evaluare externă a activităţii judecătorilor din cadrul Tribunalului Cluj şi al Judecătoriei Cluj-Napoca au fost publicate în lucrarea PAŞI CĂTRE MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN SISTEMUL DE JUSTIŢIE DIN ROMÂNIA pe site-ul Juridice.ro şi pe pagina http://www.alexandrina-radulescu-csm.ro/docs/evaluare-externa-avocati.pdf
ANEXE Anexa 1
Anexa 2
Anexa 3
Proiect de dezvoltare organizaţională
Identificarea celor mai bune practici in aplicarea NCPC, în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată până la stabilirea primului termen de judecată (art.194 - 210), în scopul prevenirii unei jurisprudenţe neunitare la nivelul
Tribunalului Cluj precum şi la nivelul judecătoriilor din judeţul Cluj
Tabel privind analiza activităţii
Număr complet de judecată_________________ Stimaţi colegi, mai jos, vă rugăm să completaţi câmpurile din tabel cu activităţile pe care le
desfaşuraţi în mod uzual, în cadrul fiecărui dosar analizat. Datele completate de dvs. sunt
foarte importante pentru realizarea unui studiu organizational ce are ca scop
îmbunătăţirea modului de lucru. Rolul dvs este de a completa informaţiile astfel încât
modul dvs de lucru să poată deveni model de bune practici.
Sunt de completat două secţiuni:
1. secţiunea care cuprinde activităţile pe care le realizează judecătorul, în cel puţin 20 de dosare aflate pe rolul instanţei în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată pana la stabilirea primului termen de judecată
2. secţiunea care cuprinde dificultăile întâmpinate în activitatea desfăşurată, de la intrarea în vigoare a NCPC si identificarea problemelor de drept care ar putea genera sau au generat practică neunitară în procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată pana la stabilirea primului termen de judecată.
Vă rugăm să completaţi informaţiile solicitate, pana la data de 20 septembrie 2013
Vă mulţumim!
Tabel analiza activităţilor – Judecători
Secțiunea 1 – activitatea desfășurată în analiza dosarelor
Număr dosar
Descrierea tuturor activităţilor realizate de judecăttor pentru emiterea unui act procesual
(rezoluţie, incheiere)7
Durata în care sunt parcurse activităţile
(exprimată în minute)
1 2 3
_______
Obiectul dosarului___________________
______
Obiectul dosarului____________________
______
Obiectul dosarului____________________
7 Dat fiind termenul de monitorizare de 20 de zile vor fi avute în vedere dosarele aflate în stadii diferite in procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată pâna la stabilirea primului termen de judecată. De exemplu: intr-un dosar în care constataţi ca cererea de chemare în judecată este neregulată, descrieţi in tabel activitatile pecare le faceţi de la citirea cererii de chemare în judecată până la semnarea rezoluţiei si pentru toate aceste activitaţi evidenţiati timpul de muncă alocat; intr-un alt dosar constataţi că aveţi de comunicat întapinarea, descrieţi activitatile pecare le realizaţi si pentru toate aceste activitaţi evidenţiati timpul de munca alocat.etc.
Anexa 4 Asociaţia Magistraţilor din România – Filiala Cluj
Baroul Cluj Universitatea Babeş – Bolyai din Cluj-Napoca
CHESTIONAR „A” DE APRECIERE A CALITĂŢII ACTIVITĂŢII JUDECĂTORILOR Instrucţiuni: Scopul acestui chestionar este iniţierea unui dialog între avocaţi şi judecători pentru îmbunătăţirea actului de justiţie. Va rugăm să completaţi acest chestionar gândindu-vă la: Date despre judecătorul apreciat Numele judecătorului_________________________ Instanţa: Judecătoria_____________________ sau Tribunalul ____________________ Experienţa profesională a judecătorului Cu aproximaţie: a) sub 5 ani b) între 5 şi 10 ani c) peste 10 ani Date privind avocatul care face aprecierea Experienţa profesională
a) mai puţin de 7 ani b) intre 7 şi 15 ani c) peste 15 ani
Cât de des aţi pledat în faţa judecătorului?
a) o data sau de doua ori b) de 3 pana la 5 ori c) de 6 pana la 10 ori d) mai mult de 10 ori
1. Încărcătura şedinţei (numărul de cauze cu judecarea cărora este învestit judecătorul respectiv) este adecvată pentru asigurarea calităţii judecării cauzelor? a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată De ce credeţi că încărcătura cu dosare a acestui judecător este aşa cum ați apreciat în răspunsul de mai sus? 2. Judecătorul deschide şedinţa de judecată la ora stabilită şi comunicată părţilor: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
3. Judecătorul respectă ordinea dosarelor de pe listă, cu excepţia amânărilor fără discuţii sau a altor cazuri excepţionale (cauze în care părţile au convenit asupra unei ore a dezbaterilor, termene date în continuare, tranzacţii, împăcări etc.), cu respectarea dreptului la apărare: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 4. Judecătorul permite mai multe apeluri în cauze, pentru a se asigura prezenţa apărătorilor părţilor: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
5. Judecatorul dezbate cauza atunci când există împuternicirea dumneavoastră la dosar, fără a se asigura că avocatul poate fi prezent pe parcursul zilei la şedintă: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 6. Judecatorul permite depunerea împuternicirii avocaţiale sau a delegaţiei la dosar în ziua dezbaterilor (întrebarea nu vizează grefierul): a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 7. Judecatorul permite studierea dosarelor în sală de catre avocat: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 8. Judecatorul tratează părţile din proces în mod imparţial: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 9. Judecătorul cunoaste bine conţinutul dosarelor: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 10. Judecătorul ascultă cu atenţie toate punctele de vedere care îi sunt prezentate : a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 11. Judecătorul manifestă respect şi răbdare faţă de participanţii la proces: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 12. Judecătorul abordează în mod realist circumstanţele cauzei, punându-se în situaţia părţilor (ex : judecătorul adaptează cerinţele probatorii circumstanţelor cauzei):
a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
13. Judecătorul abordează cu profesionalism problemele de drept din cauză, dovedind cunoaşterea normelor juridice aplicabile în speţă: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 14.Judecatorul demonstrează că are cunoştinţe temeinice privind practica judiciară (strict : CEDO, CJCE, RILs) :
a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
15. Judecătorul se adresează părţilor într-un limbaj accesibil: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 16. Judecătorul manifesta rol activ în soluţionarea cauzelor, în sensul că pune în discuţia părţilor (avocaţilor) toate problemele de fapt şi de drept, inclusiv necesitatea administrării, din oficiu, a probelor necesare aflării adevărului: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
17. Judecătorul explică părţilor motivele încuviinţării sau respingerii probelor administrate, într-un limbaj accesibil: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 18. Judecătorul explică părţilor motivele admiterii sau respingerii excepţiilor ridicate din oficiu sau invocate de părţi, într-un limbaj accesibil: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 19. Judecătorul explică părţilor motivele efectuării sau neefectuării diverselor acte de procedură, într-un limbaj accesibil: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 20. Judecătorul manifestă constanţă şi fermitate în ceea ce priveşte măsurile procesuale dispuse, în aceleaşi circumstanţe: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 21. Judecătorul audiază martorii exhaustiv şi cu imparţialitate: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
22.Judecătorul consemnează nedistorsionat declaraţiile martorilor, experţilor: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 23. Judecătorul dispune amânarea judecării cauzelor doar pentru motive întemeiate: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 24. Judecătorul asigură consemnarea fidelă a dezbaterilor din şedinţă de judecată: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 25. Judecătorul asigură, prin cuprinsul minutei, o informare corectă, completă şi la timp a părţilor asupra soluţiei procesului: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
26. Judecătorul motivează temeinic repunerile cauzelor pe rol: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată
27. Judecatorul redactează considerentele hotărârilor într-un termen rezonabil, cu luarea în considerare a complexităţii cauzelor, a încărcăturii şedinţelor etc. a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 28. Considerentele hotărârilor sunt redactate în mod clar, într-un limbaj accesibil: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 29. Judecătorul motivează convingător hotărârile, fiind evidenţiate atât argumentele de fapt şi de drept în favoarea soluţiei, cât şi argumentele de fapt şi de drept care au condus la îndepărtarea susţinerilor contrare soluţiei: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 30. Hotărârile asigură finalizarea litigiului, pronunţând o hotărâre executabilă: a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată 31. Judecătorul soluţionează cauzele într-un termen apreciat de părţi ca fiind rezonabil : a. întotdeauna b. aproape întotdeauna c. aproape niciodată d. niciodată Vă rugăm să ne oferiţi câteva sugestii cu privire la măsurile pe care ar trebui să le luăm pentru a îmbunătăţi performanţele acestei instanţe