LICEUL TEORETIC “”

LA ISTORIE CU TEMA:

“MODUL DE VIATA RURAL SI URBAN IN BASARABIA

IN EPOCA MODERNA”

A efectuat: Profesor:

CHISINAU 2010

MOTTO: “Societatea este o vasta conspiratie pentru a sculpta individul intr-un fel de statuie si a-l plasa in nisa cea mai convenabila pe care o are. “ ( Randolf Bourne)

Or.Chisinau str.Armeneasca,sec.XVIII Locuinte rurale din Basarabia sec. XVIII

CUVINTE-CHEIE:

Habitat, Modernizare,Urbanizare

VIATA RURALA IN BASARABIAPopulatiaConform datelor Recensamintului din 1897 din numarul total de 1.935.412 locuitori 84,8 % ii revenea populatiei rurale.Marea majoritate o constituiau bastinasii(86 %), iar restul (14 %) il constituiau rutenii,lipovenii,evreii,armenii etc.(vezi figura 1)Satele basarabene in epoca moderna se diferentiau atit dupa structura cit si dupa textura.Astfel avem:Dupa structura:- sate de tip rasfirat; - sate de tip adunat;Dupa textura: - sate cu textura neregulata; - sate cu textura liniara.

Nationalitatea In cadrul guberniei In orase In localitatile rurale

Moldoveni/romani 47,58 14,16 53,55

Rusi 8,05 24,42 5,12

Ucraineni 19,62 15,75 20,31

Belorusi 0,13 0,12 0,13

Polonezi 0,6 2,1 0,34

Bulgari 5,33 3,94 5,58

Germani 3,11 0,72 3,54

Tigani 0,45 0,15 0,5

Evrei 11,79 37,18 7,25

Turci 2,88 0,12 3,38

Alte nationalitati 0,46 1,34 0,3

Fig.1 Componenta nationala a Basarabiei conform recensamintului populatiei din 1897

LocuinteleCasele din Basarabia erau construite de catre oameni care utilizau materiale ca: pamintul( lutul), lemnul, stuful. Iar in ceea ce priveste tehnicile de constructie predominau: casele construite pe furci cu stilpi de stejar sau salcim,case construite din ceamur,case din chirpici.Acoperisul caselor se realiza in doua ape,iar invelitoarea era din stuf batut “nemteste” sau “ruseste”.Odata cu trecerea secolelor isi faceau aparitia materiale noi pentru invelitoare: tabla,tigla,azbociment. Peretii caselor se spoiau cu var in care se amesteca putina sineala.(Fig.2)Structura unei gospodarii taranesti din Basarabia era urmatoarea: locuinta propriu-zisa, anexele,gradina de legume, beciul(incapere subterana in care se pastrau reviziile pentru iarna) si pamintul arabil. Locuintele rurale basarabene in interior erau constituite de obicei din 2 odai: prima era numita “casa mare”si avea rol festiv dar si pentru a primi oaspetii.Acolo se afla lada cu zestre si hainele de sarbatoare. Pe cind cea de-a doua avea un rol cotidian.Aici se mai gasea asa-numita “lejanca” care avea si rol de pat.(Fig.3)

Fig.2 Aspectul exterior al unei locuinte rurale din Basarabia in epoca moderna

Fig.3 Aspectul interior al unei case basarabene din epoca moderna

ALIMENTATIA TARANILOR BASARABENIIn localitatile rurale oamenii se alimentau cu terciuri din cereale,dat fiind faptul ca se ocupau cu agricultura ceea ce era un avantaj.Principalele mincaruri erau: orzul prajit si macinat,mei,ovaz,lapte,brinza,peste,carne sarata,legume. Bauturi:berea,cidrul, alcoolul de griu.La sarbatori gospodinele pregateau o serie de mincaruri precum:alivenci, racituri de pasare, piftie de porc, ciorba de potroace, borsul moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliguta, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale-n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. Etc.Unele din ele sint prezente in fig. 4 si 5.

Fig.4-Mamaliga Fig.5- Sarmalele

VESTIMENTATIA POPULATIEI DE LA SATECusutul obiectelor vestimentare a constituit o activitate neintrerupta. Pe langa straiele de zi cu zi, fiecare

avea vesminte pentru gatelile sarbatoresti; in timp, cand se mai ponoseau, acestea le inlocuiau pe cele obisnuite, prea uzate, pentru momentele speciale, fiind cusute unele noi. Costumele traditionale din Basarabia prezentau o diferentiere indiscutabila intre portul femeiesc si cel barbatesc, ele avand in comun doar materialele din care sunt confectionate si infloriturile de pe panzeturi. Costumul femeiesc( Fig.6)Femeile acordau o atentie obiectelor ce serveau la acopierirea crestetului, existand deosebiri clare intre articolele intrebuintate de femeile maritate si cele folosite de tinerele fete. La cele casatorite, accesoriul avea mai mult un rol simbolic si mai putin unul de infrumusetare. El le oficializa statutul in societate, asigurand, totodata, respectarea unei legi nescrise, mostenite prin strabuni, prin care se stipula ca femeilor nu le era permis sa isi expuna podoaba capilara. Femeile se pieptanau alegand o carare pe mijlocul capului, astfel incat parul sa poata fi impletit in doua cozi egale, ce se prindeau, apoi, intr-un coc. Aceasta se acoperea cu o panza triunghiulara numita tulpan. In zilele de sarbatoare si in cele racoroase, foloseau marama, confectionata din canepa, lana sau borangic.Camasa traditionala purtata de femei era lunga, stanii. Odata cu emanciparea femeilor, partea de sus a camasii s-a desprins de poale, devenind “camasa scurta”, cunoscuta si sub denumirea de ie (poalele se leaga in talie, cu ajutorul unui bracinar). Ornamentarea se realiza prin cusatura (de mana) sau alesatura (la razboiul de tesut).

Catrinta acoperea partea inferioara a corpului si era confectionata indeosebi din lana si, mai rar, din canepa sau in. Pe fond negru, rosu sau vanat, pastelca era ornata cu doua chenare laterale, denumite “vargi” sau “alesatura” si avea motive geometrice, dense si policrome. Peste camasa, femeile isi incingeau talia cu un brau rosu, iar peste catrinte se legau cu betele inguste, cu margeluse pe margini.

Costumul barbatesc (Fig.7)Costumul barbatesc era mult mai simplu, nu prezinta atat de multe inflorituri. Era compus din caciula sau palarie (in functie de sezon) camasa, pantaloni brau cu bete si vesta. Caciula rotunda (desi croita cu mot, acesta se afunda la mijloc) era cunoscuta si sub denumirea de “caciula cu tarc”. De asemenea, se purtau si “palaria popeasca” (rasfranta) si “palaria mocaneasca” (margini drepte).

Camasa dreapta, din panza vargata si cu maneci din borangic, “alese cu flori” ea mai lunga pana la glezne si se purta “sumetita la brau”. Predomina tot rosul si negrul. Pe marginile tivurilor apar “bibilurile”, ornament specific zonei. Se remarca si prezenta sabacei (ornament perforat), in alb langa tivuri sau pe piept. Pantalonii, numiti si “poturi” sau pantaloni incutati, erau largi, confectionati din dimie sau din panza camasii. Erau impodobiti cu gaetane negre sau colorate. Se vopseau in vinetiu ori negru. Barbatii din Basarabia purtau pantaloni numiti “izmene” si opinci iar iarna purtau ciubote.

Braul lat avea diferite culori fiecare simbolizand ceva anume: alb (la lucru), rosu (purtat de tineri), albastru si verde (pentru barbatii insurati si batrani). Ciucurii largi atarnau pe ambele solduri. Peste camasa se purta vesta sau ilicul. Iarna, puteau fi intalnite cojoacele drepte, scurte (nu depaseau genunchiul), fara clini.

Fig.6 Costum traditional femeiesc Fig.7 Costum traditional barbatesc

Transportul: principalul mijloc de transport era caruta.

VIATA URBANA IN BASARABIA PopulatiaIn Basarabia,chiar daca populatia urbana constituia doar 15,2% ea se deosebea de cea rurala prin faptul ca era impartita in mai multe categorii sociale: functionarii,ofiterii,judecatorii,profesorii,clerul.Aceasta dovedeste faptul ca aici exista un grad mai inalt de cultura si de cunoastere.Principalul oras al Basarabiei era Chisinaul-centru administrativ,comercial si cultural.Urmatoarele dupa importanta urmeaza:Judetul Chisinau,judetul Balti, orasul Orhei,judetul Orhei,orasul Soroca,judetul Hotin.(Fig.8)

Fig.8 Date din Recensamintul populatiei din 1897,referitoare la unele judete si orase din Basarabia

Chisinaul in sec.XVIII avea retea rutiera neregulata si gospodarii dispuse in regim "afinat". Sursele de epoca pun permanent in evidenta ansamblul cu destinaţie preponderent comerciala, asa-numit bazar, incluzind o hala de piatra, dughene, ateliere, depozite, hanuri si caravanseraiuri. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ritmul modernizarii orasului a devenit mai rapid: a fost construita calea ferata (1870), au fost pavate strazile, a fost infiintata presa locala. In privinta arhitecturii, dupa 1870 se impune eclectismul. Citeva dintre edificiile reprezentative ale acestei epoci erau destinate institutiilor de invatamint: Seminarul Teologic (deschis în 1813), Gimnaziul de băieţi nr.1 etc.

Asezarile urbane din Basarabia

Locuintele din Chisinau erau construite de arhitecti renumiti in special pentru nobilimea basarabeana.Celelalte clase locuiau in asezari mai moderne decit cele rurale.In special mobilierul suferea anumite modificari iar exteriorul locuintei era mai evoluat.(Fig.9)

Fig.9 Locuinte din orasul Chisinau Mai apoi se înfiinţează vestita “concă”, tramvaiul de cai,în anul 1912, cetăţenii

Chişinăuluiputeau călători în elegantele tramvaie electrice ; felinarele cu lămpi de seu

se schimbă în cele de petrol, care la rândul lor, pe la începutul veacului al XX-lea, cu

încetul sunt înlocuite cu lumină electrică.(Fig.10)

Fig.10 Aspectul orasului Chisinau in epoca moderna

Vestimentatia in mediul urban in Basarabia

Mult mai diferita decit cea rurala.Aici persista stilul,si maniera diferita de a se imbraca.

(Fig.11)

Fig.11 Locuitori ai orasului Chisinau in epoca moderna

Alimentatia in orasele basarabene

Pe linga bucatele specifice basarabenilor,la oras isi mai faceau aparitia si mincaruri din

bucatarii ale altor etnii:evrei,rusi,ucraineni,etc.

Concluzie:Orasele basarabene in epoca moderna erau mai dezvoltate decit satele,

deoarece ele erau principale centre economice si culturale.Acolo populatia era

impartita in diferite clase sociale care isi aduceau aportul la dezvoltarea economica a

oraselor.Totusi in Basarabia modernizarea decurgea lent in raport cu spatiul

romanesc,unde reforme se infaptuisera inca din 1746-1749.

1. Viata rurala in Basarabia

2. Populatia rurala

3. Locuintele rurale

4. Alimentatia taranilor basarabeni

5. Vestimentatia populatiei de la sate

6. Viata urbana in Basarabia

7. Populatia urbana

8. Asezarile urbane

9. Vestimentatia in mediul urban

10. Alimentatia in orasele basarabene 11. Concluzie