programul operațional infrastructură mare...
TRANSCRIPT
Iaşi, 17 mai 2019
2
Propunerea publicată de Comisia Europeană în perioada
29 – 30 mai 2018 include:
Regulamentul privind prevederile comune (CPR);
Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare
regională (FEDR) și Fondul european de coeziune (FC);
Regulamentul privind cooperarea teritorială;
Regulamentul privind mecanismul de cooperare
transfrontalieră;
Regulamentul privind „Fondul social european plus”
(FSE+).
Regulamentul comun (CPR) cuprinde un set unic de
norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune
partajată, respectiv:
❑ Fondul european de dezvoltare regională (FEDR),
❑ Fondul de coeziune (FC),
❑ Fondul social european+ (FSE+),
❑ Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
(FEPAM),
❑ Fondul pentru azil și migrație (FAMI),
❑ Fondul pentru securitate internă (ISF),
❑ Instrumentul pentru frontiere externe și vize (IBMF);
Comparativ cu actuala perioadă de programare, CPR nu
mai acoperă Fondul european pentru agricultură și
dezvoltare rurală (FEADR).
Memorandum cu tema: Elemente preliminare de
poziţionare a României în perspectiva negocierilor
privind politica de coeziune post-2020
Memorandum cu tema: Elemente de poziţionare a
României în perspectiva negocierilor privind viitorul
Cadru Financiar Multianual (CFM) POST -2020
Memorandum cu tema: Elemente privind poziția
preliminară națională asupra pachetului legislativ
privind Politica de Coeziune 2021-2027
Memorandum cu tema: Pregătirea documentelor
naționale de programare a finanțărilor din fonduri
europene post 2020
Mai 2017
Martie2018
Sept.2018
Sept.2018
6
La nivelul UE, semestrul european de coordonare a politicilor
economice oferă cadrul pentru identificarea priorităților
naționale în materie de reforme;
Strategiile naţionale trebuie să fie în acord cu Programul
Național de Reformă și să constituie fundamentarea pentru
stabilirea priorităților de investiții naționale care urmează să
fie sprijinite prin fonduri europene în cadrul programelor
2021-2027;
Este consolidată legătura cu Recomandările Specifice de Țară
(RST), cele mai recente RST-uri fiind luate în considerare în
procesul de programare: la începutul programării și în timpul
evaluării intermediare;
Politica de coeziune (PC) este simplificată şi axată pe 5
obiective.
Europă mai
inteligentă
Europă mai
verde
Europă mai
socială
Europă mai
apropiată de
cetățenii săi
Europă mai
conectată
1. regiuni mai
puțin dezvoltate
al căror PIB pe cap de locuitor este
mai mic de 75% din PIB-ul mediu
al UE-27
2. regiuni de
tranziție
al căror PIB pe cap de locuitor se
situează între 75% și 100% din PIB-
ul mediu al UE-27 (faţă de 90%
maximum în prezent)
3. regiuni mai
dezvoltate
al căror PIB pe cap de locuitor
depăşeşte PIB-ul mediu al UE-27
Arhitectura și fondurile specifice PC rămân aceleași, finanţările fiind
conectate cu obiectivele majore de investiţii după cum urmează:
◦ 1. investiții pentru creștere și ocupare – finanțat din FEDR, FSE+ și FC;
◦ 2. cooperare teritorială europeană – finanțat din FEDR;
Conținutul Acordului de Parteneriat (AP) și al programelor va fi mai
simplu și strategic;
CPR are anexate un model de AP și un model de program comun pentru
programele aferente FEDR, FC, FSE+ și FEPAM;
Actualul Raport Anual de Implementare (RAI) va fi înlocuit de ASPD
(Annual Structured Policy Dialogue);
Cadrul de performanță menţinut, într-o formă simplificată. Acesta va
avea indicatori de output – obiective de etapă 2024 și ținte pentru 2029
și de rezultat – ținte 2029;
Pentru nivelul sub-regional şi local se menţin, în formă simplificată,
Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI) și Dezvoltare locală, plasate sub
responsabilitatea comunităţii (DLRC).
✓Alocarea propusă pentru România: 27,2 miliarde EUR
(cu 8% peste alocarea propusă pentru perioada 2014-2020)
✓ Pentru România, între 65%-85% dintre resurse FEDR şi FC
se vor aloca pentru obiectivele 1 şi 2:
✓ 35% din FEDR pentru OP 1 (Europa mai inteligentă)
✓ 30% din FEDR pentru OP 2 (Europa mai verde)
✓ FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări
climatice;
✓ FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări
climatice;
✓ 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană;
✓ 2% din FSE+ pentru susținerea materială a
persoanelor cele mai defavorizate;
✓ 25% din FSE+ pentru incluziune socială;
✓ 10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tineriicare nu au un loc de muncă.
Rata de cofinanțare a UE va scădea la 70% (comparativ cu
85%) pentru regiunile mai puțin dezvoltate și la 40% (față de
80% în perioada 2014-2020 regiunea București-Ilfov) pentru
regiunile dezvoltate;
„Condițiile favorizante”, care înlocuiesc condiționalitățile ex-
ante din perioada 2014-2020, sunt mult mai stricte și
consolidate;
Termenul de dezangajare automată a fondurilor este ”N+2”,
mai puțin favorabil decât actualul termen de ”N+3”;
Ne-eligibilitatea TVA (cu excepția operațiunilor al căror cost
total este mai mic de 5 mil. EUR);
Eliminarea pre-finanțării inițiale și reducerea tranșelor anuale
de pre-finanțare la 0,5% din alocarea anuală/program.
Sistematizarea și sporirea utilizării opțiunilor simplificate în
materie de costuri (rambursarea forfetară, baremuri standard
pentru costurile unitare sau pentru sumele forfetare etc);
Este susţinută şi încurajată utilizarea mai mare a
instrumentelor financiare;
Pentru eficientizarea utilizării fondurilor, statele membre
sunt invitate la o mai mare flexibilitate – de exemplu
combinarea finanţării prin granturi cu alte forme de finanţare
ori combinarea finanţării FESI de nivel naţional cu cea prin
instrumentele disponibile la nivel european (precum InvestEU,
Mecanismul pentru Interconectarea Europei - Connecting
Europe Facility, ş.a.).
Abordarea nevoilor trebuie să fie făcută integrat, astfel
încât să fie exploatat la maximum potențialul de
complementaritate al investițiilor specifice diverselor
fonduri - investiții ”hard”, respectiv investiții ”soft”
(Fondul Social European versus Fondul European de
Dezvoltare Regională/Fondul de Coeziune);
Pregătirea unor proiecte de calitate, care să conducă la
creștere economică și la crearea de locuri de muncă;
Colaborarea eficientă între partenerii instituţionali, dar
şi între mediul privat şi cel public.
