programe de cheltuieli publice privind bunăstarea socială ... 9_fp.pdf · cheltuieli publice...
TRANSCRIPT
Programe de cheltuieli publice privindbunăstarea socială
CURS 10PROF.UNIV.DR. ANDREEA STOIAN
DEPARTAMENTUL DE F INANȚE Ș I CEFIMO
ASE BUCUREȘTI
Statistici, Barr (1992)
Statul bunăstare”Statul providenţă” (welfare state) este reprezentat de modul de organizare aunei societăţi care garantează membrilor un minim de protecţie socială şisecuritate economică cu ajutorul unei redistribuiri a impozitelor şi contribuţiilorsociale.
Principalele direcţii în care acţionează statul providenţă:◦ -garantarea unui venit minim, indiferent de mărimea pieţei şi de forma de
proprietate;
◦ -diminuarea ariei de nesiguranţă şi punerea în gardă a indivizilor şi familiilorlor în înfruntarea unor situaţii determinate de boli, bătrâneţe, şomaj;
◦ -asigurarea pentru toţi membrii societăţii a unor standarde mai bune de viaţă.
Cheltuieli publice pentru educațieMotivație
Productivitate
Responsabilitate socială
Redistribuire
Eșecul pieței creditului pentru
educație
Creșterea calității capitalului uman
Creșterea gradului de responsabilitate
socială și politică
Reducerea gradului de criminalitate
Îmbunătățirea stării de sănătate
Cheltuielile pentru educațieFactori de influență
Demografici
Economici
Sociali
Politici
Cheltuielile pentru educațieSurse de finanțare
Bugetul public
Populația
Companiile private
Sponsorizări, donații
Resurse externe
Parteneriat public-privat
Furnizarea publică a serviciilor de educație și efectul de evicțiune
Finanțarea serviciilor de educație prin sistemul cupoanelor (vouchers)
Performanțe în educație, HDR 2016
Obiectivele europene în educație 2020Education and Training Monitor 2016
Cheltuielile publice pentru educație, 2014Education and Training Monitor 2016
Cheltuielile publice pentru educație-clasificație economică, 2014Education and Training Monitor 2016
Cheltuielile publice pentru educație-nivel, 2014Education and Training Monitor 2016
Indicele de preț pentru servicii educaționale, 2014Education and Training Monitor 2016
Cheltuielile gospodăriilor destinate educației din total cheltuieli publice pentru educație, 2014Education and Training Monitor 2016
Cheltuielile publice pentru sănătateTendință și factoriPrezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori, precum:
creşterea numărului populaţiei,
modificarea structurii demografice,
accentuarea factorilor de risc,
apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri,
Creşterea costului prestaţiilor medicale
Creşterea duratei medii de viaţă
Cheltuielile publice pentru sănătateDestinație
Întreţinerii şi funcţionării instituţiilorsanitareFinanţării unor acţiuni de prevenire a îmbolnăvirilor, evitare a accidentelor şi de educaţie sanitarăInsituţii medicale de stat şi private
Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul german (Bismark)Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi, cât şi de întreprinderiCotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări)Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc.Raportul dintre finanţarea publică şi cea pe bază de cotizaţii: 25-75%Germania, Belgia, Luxemburg, Olanda, Franţa, Austria
Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul englezOferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii
Sistem bazat pe resursele financiare provenite din impozite
Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate
Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din alte fonduri sau de către pacienţi (medicamentele)
Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia, Canada, Marea Britanie
Sisteme de finanțare a sănătățiiSistemul americanAsigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul pieţei, prin asigurările
private de sănătate
aceste sume nu sunt considerate obligatorii
Se caracterizează prin asigurări individuale pe baze contractuale
Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod predominant, spre profit
Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în defavoarea celor profilactice
Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii:
MEDICARE: destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciattede muncă
MEDICAID: pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei
Sisteme de finanțare a sănătățiiRomânia◦Fondul de asigurări sociale pentru sănătate: 80% din cheltuielile publice pentru sănătate
◦Bugetul public: finanţează cheltuielile curente ale unor unităţi sanitare
◦Agenţii economici◦Cheltuielile populaţiei◦Organizaţii neguvernamentale (Banca Mondială etc.)
Performanțe în sănătate, HDR 2016
Personal implicat în serviciile de asistență medicală, 2014Eurostat
Speranța de viață la naștere, 2002-14Eurostat
Speranța de viață la naștere, 1980-2014Eurostat
Cheltuielile pentru sănătate, 2014Eurostat
Cheltuieli pentru sănătate în funcție de sursa de finanțare, 2014Eurostat
Cheltuielile pentru sănătate în funcție de program, 2014Eurostat
Cheltuieli publice pentru securitate socială
Securitatea socială cuprinde un ansamblude prestaţii care asigură individului şifamiliei un venit minim şi îl protejează înfaţa unor evenimente considerate a firiscuri sociale şi care acţionează negativasupra nivelului de trai.
Riscuri socialeRiscuri fizice: care afectează parţial sau totalcapacitatea de muncăRiscuri economice: care împiedică o persoană săexercite o activitate producătoare de venit –şomajulRiscuri sociale propriu-zise: care afectează în modsubstanţial veniturile persoanelor – cheltuielilemedicale
Mecanisme financiare pentru realizarea securității sociale◦Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilorsecurităţii sociale
◦Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bazăprincipiul mutualităţii, solidarităţii, echităţii şi asigurării
◦Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilorsociale
◦Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care furnizeazăprestaţii sau servicii sociale
◦Existenţa sau nu a unui venit minim garantat
Programe de cheltuieli pentru securitate socialăSOCIALE
Combaterea sărăciei
Ajutorareapersoanelor cuhandicap, a familiilorcu mulţi copii etc.
ECONOMICE
Reducerea șomajului
Măsuri de stimulare a muncii, în general
Cheltuielile pentru ajutorul de șomajAJUTOR DE ȘOMAJ
Formă de susţinere materială apersoanelor peste o vârstă stabilitălegal, care nu exercită o muncăretribuită sau nu sunt lucrătoriindependenţiSe acordă dintr-un fond financiar
constitui din contribuţii obligatoriiale salriaţilor şi patronilor, dinsubvenţii alocate din fonduribugetare
ASIGURARE DE ȘOMAJ
Protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior
Se finanţează din cotizaţii plătite de salariaţi şi patroni
Se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrată şi de cea de contribuţie
Politici sociale pentru șomeriMĂSURI PASIVE
acordarea deasigurări pentruşomeri sau alocaţii
MĂSURI ACTIVE
creare de noilocuri de muncăsau acordarea defacilităţi celor careangajează şomeri
Cheltuielile pentru asistență socialăCuprind acţiunile întreprinse de societate pentruocrotirea şi susţinerea materială a familiilor şi persoanelorîn vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelorhandicapate, invalizilor, foştilor combatanţi, aemigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor
alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) care estesingur(ă) şi creşte un copil, bătrâni, persoane defavorizate(invalizi de război, văduve, orfani etc.)
Cheltuieli pentru protecție socială, 2003-13Eurostat
Structura cheltuielilor pentru protecție socială, UE-28, 2012Eurostat
Cheltuielile pentru asigurările sociale de stat, 2013Eurostat