profilul județului sibiu - adrcentru.ro · (parcul natural cindrel), mărginimea sibiului și...
TRANSCRIPT
1
2012
Profilul Județului SIBIU Oportunități de dezvoltare și afaceri
Twinning Follow Up EP017
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru I Ministerul Federal pentru Economie şi Tehnologie
2
Cuprins
1.Prezentare generală ............................................................................................................................. 3
2. Infrastructura de transport ................................................................................................................. 4
2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport .................................................. 4
2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice .............................................................................. 6
3. Populație și demografie ....................................................................................................................... 7
3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici ................................................................................ 7
3.2.Populația urbană ......................................................................................................................... 10
3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite ....................................... 11
3.4. Participarea populației la activitatea economică ....................................................................... 11
4. Economia ........................................................................................................................................... 13
4.1. Date generale privind economia ................................................................................................ 13
4.2. Numărul și structura întreprinderilor ......................................................................................... 15
4.3.Agricultura ................................................................................................................................... 17
4.4.Industria ...................................................................................................................................... 20
4.5.Turism .......................................................................................................................................... 22
5. Piața forței de muncă ........................................................................................................................ 24
6. Infrastructura socială și de educație ................................................................................................. 27
6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici ................................. 27
6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale capitalului uman 28
6.3. Capacități de cercetare ............................................................................................................... 30
6.4. Județul Sibiu în contextul social ................................................................................................. 34
7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri ....................................................................................... 36
7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri ...................................................................................... 36
7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri ............................................................ 36
8. Finanțarea mediului economic .......................................................................................................... 37
8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri ................................................................................ 37
8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate .......................... 38
8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de afaceri ............... 39
8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci ..................................................................... 41
3
1.Prezentare generală
Așezare: în partea centrală a României și în partea sudică a Regiunii Centru
Suprafață: 5433 kmp (2,3 % din teritoriul țării)
Unități administrativ-teritoriale: 11 orașe și municipii (reședința de județ este Sibiu), 53
comune și 177 sate
Relieful: Forma predominantă de relief este cea de podiş – Podişul Hârtibaciului şi
Podişul Secaşelor, subunităţi ale Podişului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de
jumătate din suprafaţa judeţului. În partea de sud se află Munții Făgăraşului, Munţii
Cindrelului și Munţii Lotrului, iar la contactul dintre zona montană şi cea de podiș se află
depresiunile Făgăraşului şi Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar
altitudinea maximă: 2535 m (Vârful Negoiu din Munții Făgărașului)
Clima: temperat-continentală cu nuanțe climatice în funcție de particularitățile reliefului:
climat umed și răcoros în zona montană și climat blând, mai cald și uscat în zona de deal
și podiș
Numărul locuitorilor: 375.992 locuitori (02.02.2012, rezultat preliminar al
recensământului populației); Grad de urbanizare: 66,8%??; Structura etnică: români
90,6%, maghiari 3,6%, romi 4,1%, germani 1,6%, alții 0,1%
Orașe: 2 municipii: Sibiu, Mediaș și 9 orașe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copșa Mică,
Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Săliște și Tălmaciu
Resurse naturale: zăcăminte de gaz metan, sare, roci de construcție (argile, nisipuri,
pietrișuri, marmură, calcar), lemn, ape minerale clorosodice
Economie: PIB/locuitor: 26.831 euro PCS1 (2009); Structura: servicii 48,6%, industrie
35,1%, construcții 11,3 %, agricultura 5 %
Utilizarea terenului: arabil 21,5%, pășuni 19,8%, fânețe 13,4%, vii și livezi 1,5%, păduri și
alte terenuri cu vegetație forestieră 37,2%, ape, alte suprafețe 6,6% (2009).
Transport: lungimea rețelei rutiere: 1601 km (densitatea drumurilor: 29,5 km/100 kmp)
lungimea rețelei feroviare: 145 km (2009), 1 aeroport internațional
Capacitatea de cazare turistică: 6013 locuri de cazare în 172 de unități cu funcțiuni de
cazare turistică (2009); Număr turişti cazaţi: 244,7 mii persoane
Principalele forme de turism: turism cultural, turism de afaceri, turism balnear, turism
montan, turism de agrement, agroturism (Mărginimea Sibiului). Obiective turistice:
centrul medieval restaurat al municioiului Sibiu (oraș declarat în 2007 capitală culturală a
Europei), Muyeul Brukenthal și Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA (unul
dintre cele cinci cele mai importante muzee din România), centrul municipiului Mediaș,
reședința de vară a baronului Brukenthal de la Avrig, biserici săsești fortificate (dintre
acestea Biertan și Valea Viilor parte a patrimoniului UNESCO), sporturi de iarnă (la
1 Paritatea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul UE, fiind o unitate
de valută convențională ce exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări, permițând astfel
comparații internaționale.
4
Păltiniș și Rășinari), stațiuni balneoclimaterice (Bazna și Ocna Sibiului), rezervații naturale
(Parcul Natural Cindrel), Mărginimea Sibiului și Valea Hârtibaciului.
2. Infrastructura de transport
2.1. Accesibilitate. Principalele căi rutiere și feroviare de transport
a. Accesibilitate rutieră
Distanța dintre Sibiu și București: 280 km
Distanța dintre Sibiu și orașele vecine de importanță regională sau națională:
o Sibiu - Cluj Napoca (nord): 163 km
o Sibiu - Alba Iulia (nord-vest): 70 km
o Sibiu - Târgu Mureș (nord-est): 123 km
o Sibiu - Râmnicu Vâlcea (sud): 105 km
o Sibiu - Brașov (est): 165 km
Accesibilitatea rutieră de la reședința de județ Sibiu spre municipiile și orașele
din județul Sibiu (viteza medie de deplasare: 55 km/h)
De la Sibiu la: Accesibilitate rutieră
Municipiu Distanța (km) Timpul de parcurgere (minute)
Mediaș 56 61
Oraș
Agnita 56 61
Avrig 26 28
Cisnădie 13 14
Copșa Mică 43 47
Dumbrăveni 75 82
Miercurea Sibiului 42 46
Ocna Sibiului 18 20
Săliște 23 25
Tălmaciu 17 19
b1. Aeroport: Aeroportul Internațional Sibiu (localizat la 5 km de centrul municipiului Sibiu)
b2. Distanța de la Sibiu la Aeroportul Internațional Cluj Napoca: 165 km
c. Căi rutiere de transport
5
Drumuri de importanță europeană:
- E81 (DN7): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin
Ucraina, frontiera ucraineano-română Nevetlenfolu - Halmeu (Satu Mare -
Cluj Napoca - Alba Iulia - Sibiu - Râmnicu Vâlcea - București - Constanța).
Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bună conexiune cu
Ungaria și țările din centrul și vestul Europei.
- E68 (DN1): leagă România de țările membre ale Uniunii Europene prin
Ungaria, prin frontiera ungaro-română Nagylak - Nădlac (Arad - Deva - Alba
Iulia - Sibiu - Brașov)
Drumuri de importanță națională și județeană
- DN7C: sau ”Transfăgărășanul” începe din județul Argeș (Bascov, lângă Pitești)
în direcția Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu DN1 (între Sibiu și
Brașov), în apropierea comunei Cârțișoara
- DN67C: sau ”Transalpina”, este șoseaua construită la cea mai mare altitudine
din România care traversează masivul Parâng la o înălțime de 2.223 m.
Această șosea face legătura între județele Vâlcea, Sibiu, Alba și Hunedoara
- DN14: drum național ce leagă municipiul Sibiu de orașul Sighișoara din județul
Mureș (prin Mediaș și Copșa Mică)
- DN14A: drum național ce leagă orașele Mediaș și Târnăveni de Iernut din
județul Mureș
- DN14B: drum național ce asigură legătura dintre Mediaș și orașul Teiuș din
județul Alba
- Drumuri județene care asigură legătura cu obiective turistice importante:
dintre acestea DJ141B (Biertan, biserică fortificată din patrimoniul UNESCO),
DJ106 (Mărginimea Sibiului)
c. Căi feroviare de transport
Magistrale feroviare de importanță națională
- magistrala 200 (București - Brașov - Făgăraș - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria -
Arad - Curtici)
- magistrala 300 (București - Brașov - Sighișoara - Mediaș - Blaj - Teiuș - Cluj
Napoca - Oradea - Episcopia Bihorului)
Căi feroviare de importanță județeană și locală
- Sibiu - Agnita - Sighișoara (jud. Mureș)
- Sibiu - Copșa Mică
6
2.2. Infrastructura de transport în cifre statistice
Lungimea totală a drumurilor județene este de 943 km, dintre care 189 km sunt modernizați
(20,04%) . Lungimea totală a drumurilor naționale este de 259 km, dintre care 100 %
modernizate. Densitatea drumurilor publice este de 29,5 km/100 km2.
Lungimea totală a căilor ferate sunt 145 de km, dintre care 30,3% electrificate.
Infrastructura rutieră la 31 decembrie 2009
Drumuri publice Total
din care: Densitatea drumurilor publice la 100 km
2
teritoriu
Modernizate
Cu IUR*
Drumuri naționale
din care: Drumuri județene și comunale
din care:
Modernizate
Cu IUR* Modernizate
Cu IUR*
România 81713 23847 22515 165503 15114 1105 65210 8733 21410 34,3
Regiunea Centru 10709 3406 2384 2264 2178 50 8445 1228 2334 31,4
Județul Sibiu 1601 314 558 259 259 - 1342 55 558 29,5
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010
Infrastructura feroviară 31 decembrie 2009
Căi ferate (km)
Total Electrificate
Regiunea CENTRU 1336 669
Județul Sibiu 145 44
Sursa datelor: Anuarul Statistic al României, Ediția 2010 În perioada 2002-2009 a crescut semnificativ numărul de autovehicule de transport
persoane și marfă de motociclete și motorete a scăzut.
7
Rata de creștere/descreștere a autovehiculelor de transport persoane, marfă, motociclete
și motorete în 2009 față de 2002)
Autovehicule de transport
persoane
Motociclete, motorete
Autovehicule de transport
marfă
Regiunea Centru 25.8 -50.5 22.3
Județul Sibiu -4.4 -77.0 -2.9
Sursa datelor: Indicatori prelucrați pe baza datelor: INS, Baza de date TEMPO
3. Populație și demografie
3.1. Evoluția principalilor indicatori demografici
Cu o populație totală de 375.992 locuitori în 2012 (rezultat preliminar al recensământului
populației), județul Sibiu se situează pe poziția 23?? în rândul celor 41 județe ale României.
Densitatea populației este de 78,3?? locuitori/kmp, sub cea înregistrată la nivel național dar
peste media regională. În ultimii 20 ani, populația județului s-a redus cu 15,2%, înregistrând
unul din cele mai severe ritmuri de declin, iar până în anul 2050, potrivit prognozelor
demografilor, județul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populația actuală. Evoluția
structurii pe grupe de vârstă pune în evidență un accentuat proces de îmbătrânire
demografică, ponderea vârstnicilor mărindu-se de la 8,9% în 1990 la 12,5% în anul 2010,
prognoza pentru 2050 fiind de 28,9%.
-4246
-6898
-373
-8000 -7000 -6000 -5000 -4000 -3000 -2000 -1000 0
Autovehicule de transport persoane
Motociclete, motorete
Autovehicule de transport marfă
Creșterea/descreșterea numărului de autovehicule de transport persoane, marfă, motociclete și motorete din 2009 față de 2002
8
1990 2000 2010 2025 2050 2010/ 1990
2050/ 2010
Populația totală (mii pers.) 501,5 444,0 425,3 394,1 368,2 -15,2 -13,4
Densitatea populației (loc/kmp) 92,3 81,7 78,3 72,6 67,8 x x
Ponderea în pop. regiunii (%) 17,6 16,8 16,9 17,1 19,3 x x
Ponderea în pop. României (%) 2,2 2,0 2,0 2,0 2,3 x x
Distribuția pe medii rezidențiale (%)
Urban 68,1 68,1 66,8 … … x x
Rural 31,9 31,9 33,2 … … x x
Distribuția pe grupe de vârste (%)
0-14 ani 24,4 18,7 15,4 13,0 10,9 x x
15-64 ani 66,7 69,7 72,1 70,5 60,2 x x
65 ani si peste 8,9 11,6 12,5 16,5 28,9 x x
Sursa: Institutul Național de Statistică
… date nedisponibile
Cu toate că în cea mai mare parte a perioadei 1990-2009 natalitatea a depășit mortalitatea,
iar pe întregul interval s-a înregistrat un spor natural de 3518 persoane, populația județului
Sibiu a continuat să scadă, îndeosebi în anii 90, ca urmare a unui intens proces migrațional.
Restructurarea economică a unităților industriale din perioada comunistă a dus la dispariția
a numeroase locuri de muncă, afectând în special localitățile urbane mici (Cisnădie,
Dumbrăveni, Copșa Mică, Avrig). O altă cauză ce a determinat reducerea numărului total al
populației a fost emigrarea de mare amploare, la începutul anilor 90, a populației de etnie
germană. În total, în perioada 1990-2010, soldul negativ cumulat al migrației interne și
externe este de aproximativ 70 mii persoane.
0
100
200
300
400
500
600
1990 2000 2010 2025 2050
501,5 444 425,3
394,1 368,2
mii
pe
rso
ane
Evolutia numarului populatiei judetului Sibiu
9
Principalele componente ale mișcării naturale
1990 1995 2000 2005 2009
Rata natalității (‰) 12,4 10,1 10,4 10,9 11,6
Rata fertilității (‰) 50,2 38 37,8 40,5 44,6
Rata mortalității (‰) 9,0 10,4 9,9 10,6 10,7
Rata sporului natural (‰) 3,4 -0,3 0,5 0,3 0,9
Sporul natural (persoane) 1725 -114 222 100 359
Sursa: Institutul Național de Statistică
0%
15%
30%
45%
60%
75%
90%
105%
1990 2000 2010 2025 2050
24,4 18,7 15,4 13 10,9
66,7 69,7 72,1 70,5
60,2
8,9 11,6 12,5 16,5 28,9
Evolutia structurii pe grupe de varsta a populatiei
0-14 ani 15-64 ani 65 ani si peste
8,5
9
9,5
10
10,5
11
11,5
12
12,5
13
1990 1995 2000 2005 2009
‰
Evolutia miscarii naturale a populatiei
Rata natalitatii Rata mortalitatii
10
1990 2000 2010 2025 2050
Raportul de dependență demografica (%)
50 44 39 42 66
Rata îmbătrânirii demografice (‰)
365 619 809 1265 2651
Speranța de viață (ani) 71,05 71,77 73,28 … …
Sursa: Institutul Național de Statistică
Ca urmare a scăderii ponderii populației tinere (0-14 ani), raportul de dependență
demografică s-a redus în ultimii 20 ani de la 50% la 39%, însă va ajunge până în anul 2050 la
66% datorită creșterii ponderii populației vârstnice. Ca efect al acelorași modificări ale
structurii pe vârste, rata îmbătrânirii demografice a crescut de la 365‰ la 809‰ în 2010,
valoarea acestui indicator putând crește de 3,3 ori până în anul 2050. Aceste valori plasează
județul Sibiu printre județele cu ritm prognozat mai redus de îmbătrânire demografică din
România. În perioada 1990-2010 s-a înregistrat și o creștere moderată a speranței de viață,
aceasta ajungând în prezent la 73,28 ani.
Analizate în profil teritorial, evoluțiile demografice mai sus amintite se desfășoară în mod
diferit. Există zone cu un puternic dinamism economic și social precum municipiul Sibiu și
localitățile adiacente, în care numărul populației crește și se menține o structură echilibrată
pe grupe de vârstă, în timp ce unele localități urbane monoindustriale sau comune din zona
montană sau Podișul Secașelor suferă un proces accelerat de îmbătrânire și depopulare.
3.2.Populația urbană
Rata de urbanizare la nivelul județului Sibiu era în 2010 de 66,8%, fiind superioară mediei
înregistrate la nivel național sau regional. Rețeaua localităților urbane cuprinde 2 municipii și
9 orașe. Dintre acestea, un municipiu are o populație mai mare de 100 000 locuitori, un
municipiu are populația cuprinsă între 50000 și 100000 locuitori, 3 localități au între 10000 și
20000 locuitori iar 6 orașe au sub 10000 locuitori.
Populația localităților urbane din județul Sibiu la 1 iulie 2010
-persoane-
Total 284259
Municipiul Sibiu 154220
Municipiul Mediaș 52472
Agnita 11078
Avrig 14447
Cisnădie 16205
Copșa Mică 5598
Dumbrăveni 8260
11
Miercurea Sibiului 4294
Ocna Sibiului 4205
Săliște 5853
Tălmaciu 7627
Sursa: Institutul Național de Statistică
3.3. Structura populației după nivelul instituției de învățământ absolvite
Conform datelor recensământului populației din anul 2002, 7,57% din totalul populației de
peste 10 ani avea o diplomă universitară, 3,82 % au studii postliceale sau de maiștri, 22,70%
au absolvit liceul, iar 18,67% sunt absolvenți ai școlii profesionale, restul populației cu vârsta
mai mare de 10 ani având un nivel scăzut de pregătire școlară. Rata analfabetismului este
sub 1,8% , fiind inferioară mediei înregistrate la nivel național și regional.
-%- Total Sup de
lungă durată
Sup de scurtă durată
Postli- ceal, de maiştri
Liceal Profe- sional
Gimna- zial
Primar Fără şcoală absolv.
Şcoala nedecl.
Anal- fabeţi
100,00 7,11 0,46 3,82 22,70 18,67 27,75 15,31 4,07 0,10 1,76
Sursa: Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor 2002
3.4. Participarea populației la activitatea economică
Din cele 380 mii persoane, reprezentând populația totală a județului la 2011, populația
activă numără 186,4 mii persoane (49 % din total), în timp ce resursele de muncă însumează
277,6 mii persoane, reprezentând 65% din populația județului (aici fiind incluse toate
persoanele în vârstă de muncă, apte de lucru precum și persoanele în afara vârstei de
7,57
3,82
22,7
18,67
27,57
15,31
4,07 1,86
Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite
Superior
Postliceal si de maistri
Liceal
Profesional
Gimnazial
Primar
Fara scoala abs., scoala nedecl.
Analfabeti
12
muncă, aflate în activitate). Diferența de 92,1 mii persoane este constituită din studenții și
elevii în vârstă de muncă care frecventează cursuri de zi, femeile casnice și alte categorii de
persoane neocupate. Numărul persoanelor ocupate înregistrate în anul 2011 era de 175,6
mii.
Populația inactivă numără 239,8 mii persoane (56,4% din total), fiind alcătuită din elevi și
studenți, pensionarii care nu realizează alte venituri în afara pensiei, femei casnice, copiii și
adulții care nu au statut de elev, respectiv pensionar și care sunt întreținuți de familie, stat
sau organizații private. Ponderea populației inactive a crescut în perioada 1995-2005 atât ca
urmare a creșterii numărului de pensionari cât și datorită tendinței de prelungire a duratei
medii a studiilor, scăzând ușor în perioada ulterioară (56,4% în anul 2009 comparativ cu
58,4% în 2005). În luna decembrie 2010 erau înregistrate 8.006 persoane aflate în șomaj.
Rata șomajului era în anul 2011 de 4,3 %.
Componentele populației în funcție de participarea la viața economică
-mii persoane-
Populația totală, din care: 425,3
Resurse de muncă 277,6
A. Populația activă civilă 185,5
Populația ocupată civilă 170,2
Șomeri 15,3
B. Populația inactivă, din care: 239,8
Populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă 92,1
Sursa: Institutul Național de Statistică, Balanța forței de muncă 2010
170,2 15,3
239,8
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450
mii
Principale componente ale populatiei dupa participarea la activitatea economica, in anul 2009
Pop. ocupata
Someri
Pop. inactiva
13
4. Economia
4.1. Date generale privind economia
Valoarea, structura produsului intern brut al județului Sibiu
UM 1998 2000 2005 2008 2009
Produsul intern brut
Mil lei preturi curente 709,9 1523,5 6103,1 11141,4
11.406
Structura VAB
Agricultura
% 11,5 9,0 8,3 5,0
Industrie % 32,0 40,2 32,0 35,1
Construcții
% 8,4 7,3 8,4 11,3
Servicii % 48,1 43,5 51,3 48,6
PIB/ locuitor Euro PCS 5129 8548 12968 26.831 lei
PIB/loc. în raport cu media națională % 101,1 100,1 108,2 109,9
PIB/loc. în raport cu media europeană % 27,3 27,9 37,1 51,7
Sursa: Calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică
Produsul intern brut realizat la nivelul județului Sibiu în anul 2009 însumează 11.406
milioane lei prețuri curente. Structura acestuia relevă predominanța sectorului serviciilor și a
industriei (48,6% respectiv 35,1% din total), cota agriculturii fiind de doar 5% din PIB iar cea a
sectorului construcțiilor de 11,3%.
Produsul intern brut/locuitor la nivelul județului Sibiu în anul 2009 a atins 26.800 lei. În anul
2008 era de 12.968 Euro PCS (euro la paritatea puterii de cumpărare standard), valoare
peste cea a indicatorului la nivel național (12000 euro PCS). Comparativ cu alte state
europene, PIB/locuitor la nivelul județului Sibiu ajunge la 51,7% din media europeană. Acest
raport a crescut de aproape 2 ori în doar 10 ani, datorită ritmului superior de creștere
economică înregistrat în județul Sibiu.
14
Evoluția structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivelul județului Sibiu
%
1998 2000 2005 2008
Agricultură, silvicultură, pescuit 11,5 9,0 8,3 5,0
Industrie 36,5 40,2 32,0 35,1
Construcții 6,2 7,3 8,4 11,3
Comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, comunicaţii 27,6 25,2 20,6 21,1
Intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii pentru întreprinderi 8,6 7,3 16,3 14,3
Administraţie publică, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială 9,6 11,0 14,4 13,2
Agricultura și silvicultura și-au redus ponderea în valoarea adăugată brută la nivel județean
de la 11,5% în 1998 la 5,0% în 2008, în timp ce ponderea industriei fluctuează între 32% și
40%. Creșteri importante au înregistrat sectorul construcțiilor, intermedierile financiare și
serviciile pentru întreprinderi precum și sectorul ,,Administrație publică, învățământ și
sănătate”, în timp ce domeniul ,,Comerț, hoteluri, transporturi și comunicații” și-a redus
contribuția la formarea V.A.B.
0
20
40
60
80
100
120
1998 2000 2005 2008
%
PIB/locuitor la nivelul jud. Sibiu comparativ cu media nationala si europeana
% fata de media nationala % fata de media UE27
15
4.2. Numărul și structura întreprinderilor
Unitățile economice locale active din județul Sibiu, după activitatea principală și clasa de
mărime, în anul 2008
-nr.- Total
din care
0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal. peste 250 sal.
Total 12136 10685 1114 282 55
Agricultura, silvicultura 277 247 26 4 0
Industria extractivă 25 18 5 2 0
Industria prelucrătoare 1803 1295 326 146 36
Energie electrică și termică, gaze și apă 18 7 7 3 1
Construcții 1302 1092 170 35 5
Comerț 3773 3446 290 33 4
Hoteluri și restaurante 679 592 77 10 0
Transporturi și comunicații 1065 963 79 19 4
Intermedieri financiare 144 136 7 1 0
Tranzacții imobiliare și alte servicii 2413 2292 94 25 2
Învățământ 64 62 2 0 0
Sănătate și asistență socială 265 253 9 3 0
Alte activități 308 282 22 3 1
Sursa: Institutul Național de Statistică
Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară,
organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole
La finele anului 2008, în județul Sibiu existau 12136 firme active, 88,0% dintre acestea
încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 9,2% în clasa întreprinderilor mici, 2,3% în cea a
întreprinderilor mijlocii și doar 55 firme (0,5% din total), se situau în categoria
întreprinderilor mari.
Predomină firmele având ca activitate principală comerțul (peste 31% din total), urmate de
cele din sectorul tranzacțiilor imobiliare și serviciilor pentru întreprinderi (19,9%) și de cele
din industria prelucrătoare (14,9%). 36 din cele 55 firme mari, cu peste 250 salariați,
activează în industria prelucrătoare, alte 5 firme mari activează în construcții, câte 4 în
domeniul comerțului și în sectorul transporturilor, 2 firme mari în domeniul tranzacții
imobiliare și alte servicii pentru întreprinderi și câte 1 firmă mare în sectorul producerii și
distribuției energiei, apei și gazului.
16
Exceptând sectorul producerii și distribuției energiei electrice, a apei și a gazului, celelalte
domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici și microîntreprinderilor de peste 90%
din numărul de firme la nivel de ramură.
Cifra de afaceri, investițiile brute și personalul unităților locale active din industrie și
servicii, la nivelul județului Sibiu, în anul 2008
Cifra de
afaceri (mil. lei)
Investiții brute
(mil. lei)
Investiții brute/
1000 lei C.A. (lei)
Personal (nr.)
Productivitatea muncii (mii lei)
Total 21353 3645 171 118943 179,5
Industria extractivă 1994 622 312 4412 451,9
Industria prelucrătoare 6429 913 142 48646 132,2
Energie electrica și termică, gaze și apă 385 104 270 1570 245,2
Construcții 1901 267 140 13455 141,3
Comerț 7555 702 93 22688 333,0
Hoteluri și restaurante 265 106 400 4200 63,1
Transporturi și comunicații 1724 474 275 10630 162,2
Tranzacții imobiliare și alte servicii 827 406 491 10520 78,6
Învățământ 10 1 100 206 48,5
Sănătate și asistență socială 69 25 362 1015 68,0
Alte activități 194 25 129 1601 121,2
Sursa: Institutul Național de Statistică
Notă: Sunt incluse doar entitățile comerciale cu activitate economică nefinanciară,
organizate ca: societăți comerciale, regii autonome, societăți cooperatiste, societăți agricole
Cifra de afaceri totală realizată de firmele locale s-a ridicat în anul 2010 la 22.433 milioane
lei, aportul comerțului fiind de aproximativ 35%, iar cel al industriei prelucrătoare de 30%.
Investițiile brute realizate în anul 2008 la nivelul județului Sibiu au depășit 3600 milioane lei,
activitățile economice care au beneficiat de cel mai important volum de investiții fiind
industria prelucrătoare, comerțul și industria extractivă. Capitalul investit reprezintă 17% din
cifra de afaceri obținută de companiile locale din industrie, construcții și servicii. Comparativ
cu cifra de afaceri la nivel de ramură, aferentă anului 2008, cele mai ridicate valori ale
investițiilor s-au realizat în domeniul tranzacții imobiliare și servicii către întreprinderi,
învățământ, în sectorul hotelurilor și restaurantelor, în sănătate și în industria extractivă. Cu
doar 93 lei investiți la 1000 lei cifra de afaceri obținută în 2008, sectorul comerțului ocupă
ultima poziție în clasamentul pe domenii economice realizat în funcție de acest indicator
economic.
17
Productivitatea muncii în industrie, construcții și servicii
Analizate strict prin prisma indicatorilor financiari, nivelurile cele mai ridicate ale
productivității muncii, la nivelul anului 2008, s-au înregistrat în industria extractivă, în
domeniul comerțului și în sectorul producerii și distribuției energiei electrice, energiei
termice, gazului și apei. La polul opus, niveluri scăzute ale productivității se înregistrează în
unitățile economice din domeniul învățământului, din sectorul hoteluri și restaurante și din
domeniul sănătății.
4.3.Agricultura
Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile însumează
aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare, fânețele cca 73 mii hectare,
iar livezile peste 5000 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în depresiuni,
în lunca Târnavei Mari și în Podișul Secașelor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate
medie și în mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit
cultivarea majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Viticultura are o
veche tradiție în județul Sibiu, cele mai importante suprafețe cultivate cu viță de vie fiind
localizate, pe valea Târnavei Mari, în zona Mediașului și în partea de sud-vest a județului, în
arealul Apold - Miercurea Sibiului.
Utilizarea terenurilor
-ha-
1995 2000 2005 2009
Suprafața agricolă totală, din care 307974 307149 306192 305554
Terenuri arabile 116276 116404 115874 117041
Pășuni 107126 107222 106886 107825
Fânețe 75724 75479 75780 72925
Vii 3194 2759 2759 2670
Livezi 5654 5285 4893 5093
Păduri 201750 186391 204124 201950
Ape 6734 6452 6023 6004
Alte terenuri 26790 43256 26909 29740
Sursa: Institutul Național de Statistică
Suprafața arabilă cultivată este în continuă diminuare, în anul 2009 aceasta reprezentând
doar 47,4% din terenurile arabile. Predomină cultura cerealelor – 67,4% din total, urmate de
furaje –16,1 din suprafața cultivată și de cartofi –8,6%. Alte suprafețe importante sunt
cultivate cu legume.
18
Ca urmare a reducerii suprafețelor cultivate, numărul de mașini și utilaje agricole este în
scădere. Cu suprafață medie de 44 hectare teren arabil/ tractor, județul Sibiu se plasează pe
unul din primele locuri la nivel național.
Suprafața cultivată
-ha-
1995 2000 2005 2009
Total, din care 108715 80995 78858 55422
Cereale 66108 45608 47204 37331
Cartofi 6237 5768 5490 4783
Sfeclă de zahăr 1579 339 185 757
Floarea soarelui 315 274 140 353
Legume 2740 3370 3081 3419
Furaje 30990 25249 22311 8925
Sursa: Institutul Național de Statistică
Parcul de mașini și utilaje agricole
-nr-
1995 2000 2005 2009
Tractoare 3143 2646 2586 2642
Pluguri 2299 1992 1937 2005
Semănători mecanice 867 803 716 773
Combine pentru recoltat 835 454 318 307
Sursa: Institutul Național de Statistică
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
1995 2000 2005 2009
Alte culturi
Furaje
Legume
Floarea soarelui
Sfecla de zahar
Cartofi
Cereale
19
Caracterizate prin producții la hectar peste mediile naționale la majoritatea culturilor,
producția agricolă vegetală înregistrează variații importante de la un an la altul, depinzând
într-o măsură considerabilă de factori climatici.
Producția agricolă vegetală
-tone-
1995 2000 2005 2009
Cereale 185239 109333 150567 116585
Cartofi 79722 74272 71061 83821
Sfeclă de zahăr 32607 3931 6665 27584
Floarea soarelui 414 113 134 345
Legume 37572 36963 34733 47446
Furaje 542445 255796 232097 158764
Fructe (excl. struguri) 13207 16190 26113 21229
Struguri 3663 6180 1096 1571
Sursa: Institutul Național de Statistică
Efectivele de animale sunt în diminuare la toate speciile, cu excepția ovinelor. Cu peste 550
mii de ovine, județul Sibiu ocupă primul loc la nivel național (6% din șeptelul României).
Creșterea oilor constituie principala activitate economică pentru multe localități rurale din
zona de munte, păstoritul tradițional păstrându-se până în zilele noastre în zona Mărginimii
Sibiului.
Efectivele de animale
-capete-
1995 2000 2005 2009
Bovine 65706 45133 53040 48388
Porcine 114497 85345 113276 98932
Ovine 385978 298577 506964 550905
Păsări 1456800 801563 829958 732213
Sursa: Institutul Național de Statistică
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
Cereale Cartofi Sfecla de zahar Legume
1995
2000
2005
2009
20
4.4.Industria
Producția de energie primară
UM 2008
Cărbuni (tone) Tone -
Gaze naturale extrase ( mii mc) Mii mc 906496
Puterea instalată (MW) MW 96,1
Producția de energie electric ă (mii kWh) Mii KWh 234244
Sursa: Institutul Național de Statistică
Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul
energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este valorificat prin 4
hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte câteva centrale de
putere mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai mici (Sadu, Cibin,
Rășinari, Sebeș). Hidrocentrala Sadu I, pusă în funcțiune în anul 1896, este cea mai veche
amenajare hidroenergetică din România. Alte microhidrocentrale se află în diferite etape
constructive sau au fost puse recent în funcțiune, rămânând totuși un important potențial
hidro nevalorificat.
Potențialul biomasei, reprezentat de cantitatea mare de deșeuri forestiere, de culturile de
plante energetice și reziduurile agricole valorificabile în scopuri energetice este o altă resursă
de energie importantă a județului. Potrivit unui studiu realizat de ICEMENERG SA, potențialul
energetic al biomasei la nivelul județului Sibiu s-ar ridica la aproximativ 302 Terajouli.
Extracția gazului metan din domurile gazeifere din zona de nord a județului are o tradiție de
aproape 100 ani. Producția de gaze naturale s-a ridicat în anul 2008 la 906496 mii m3,
completând tabloul resurselor energetice ale județului Sibiu.
Producția realizată în 2008 la câteva produse industriale reprezentative
pentru județul Sibiu:
Produs industrial UM Prod. anuală
Gaz metan extras mii mc 906496
Preparate din carne tone 1643
Conserve din carne tone 21681
Lapte de consum hl 1232
Bere mii hl 26
Confecții textile mii lei 278123
Încălțăminte mii per. 1598
Cherestea mc 50876
Plumb tone 24033
Mobilier mii lei 24144
Sursa: Institutul Național de Statistică
21
Chiar dacă ponderea industriei în totalul valorii adăugate brute și în ce privește ocuparea
forței de muncă la nivel județean s-a redus în ultimii 15-20 ani, industria își păstrează locul
important în ansamblul economiei județului Sibiu. Cea mai mare parte a volumului de
investiții economice s-a îndreptat spre industrie, aceasta fiind totodată principala sursă de
exporturi.
Județul Sibiu a cunoscut o dezvoltare industrială timpurie, ce s-a consolidat începând cu
debutul secolului XX. Atât Sibiul cât și municipiul Mediaș s-au numărat printre orașele
românești cu un puternic profil industrial, cu firme activând într-o gamă largă de ramuri
industriale. Pe lângă acestea, o serie de alte localități mai mici s-au specializat fie în
subramuri ale industriei ușoare (Cisnădie, Dumbrăveni, Agnita) sau ale industriei grele
(Copșa Mică, Avrig).
Anii 90 au adus un puternic recul economic, industria locală fiind de asemenea afectată.
Șocul economic a fost resimțit mai puternic de localitățile monoindustriale (Copșa Mică,
Dumbrăveni, Cisnădie). În ultimii câțiva ani s-a produs o revigorare a industriei locale,
inclusiv datorită unui importante investiții ale unor mari companii multinaționale.
În prezent pilonii principali ai industriei județului Sibiu sunt industria construcțiilor de mașini,
industria mijloacelor de transport (subansamble și componente auto), industria
electrotehnică, industria confecțiilor textile și a încălțămintei.
Forța de muncă locală bine calificată, legăturile culturale tradiționale cu țările germanofone,
infrastructura de transport în plină dezvoltare (inclusiv aeroport internațional) au constituit
premisele atragerii unor investiții străine semnificative, îndeosebi ale firmelor germane.
Aceste investiții s-au realizat fie prin deschiderea de noi filiale fie prin preluarea în totalitate
sau în majoritate a unor companii românești. Domeniile spre care s-a îndreptat majoritatea
investițiilor străine sunt industria auto și a componentelor auto, industria construcțiilor de
mașini și utilaje, piese și subansamble electrice și electrotehnice, industria ușoară.
De altfel, industria mijloacelor de transport (inclusiv componente), industria construcțiilor de
mașini mașinile și industria echipamentelor electrice asigură peste 50% din exporturile
județului. Industria confecțiilor textile și a încălțămintei, continuă puternica tradiție locală,
prosperând ca urmare a dezvoltării producției în sistem ”lohn”.
Principalele firme cu sediul în județul Sibiu având industria ca obiect principal de
activitate:
Producerea și distribuția gazului natural : Romgaz, Transgaz
Industria alimentară și a băuturilor : Scandia Română, Boromir, Salconserv
Industria confecțiilor textile și încălțămintei: Euroconf, Modex, Sib Dress, Somarest,
Transeuro Textile, Incstar
Industria construcțiilor de mașini și utilaje: SNR Rulmenți, Uzina Mecanica Mârșa
Industria de armament: Uzina Mecanica Mârșa
Industria electrotehnică: Marquardt Schaltsysteme SCS, Simea, Siemens Electrical
Installation Technology, Raguse Medizinische Produkte Romania
22
Industria mijloacelor de transport: Compa, Kromberg & Schubert, Continental
Automotive, Faurecia Seating Tălmaciu, Takata – Petri, Thyssen Krupp Bilstein Compa,
Construcții metalice: Armax Gaz
Servicii industriale: Dafora
Metalurgie neferoasă: Sometra
Industria bunurilor casnice: Emailul
Industria sticlei: Geromed, Vitrometan, Sticla Avrig
4.5.Turism
Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul
natural deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare.
Arealul montan, prin Munții Făgăraș (supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și
masivității lor), Munții Cindrel, și Munții Lotrului constituie principala zonă de atracție
turistică a județului Sibiu.
În județul Sibiu se află una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea
Păltiniș, situată la o altitudine de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al
Transfăgărășanului, la Bâlea, se dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită
altitudinii ridicate permite practicarea sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme)
timp de 6 luni pe an.
Îmbinând farmecul rustic cu atracțiile naturale, agroturismul este una din formele de turism
care a cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii ani, fiind bine reprezentat în zona
Mărginimii Sibiului. Situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Cindrel,
întinsa zonă etnofolclorică a Mărginimii cuprinde 18 localități având o bogată moștenire
culturală. Tradițiile pastorale (oieritul transhumant), tradițiile folclorice, stilul arhitectonic și
cel vestimentar bine păstrate au constituit premisele apariției și dezvoltării turismului în
această zonă rurală. La Sibiel se găsește un celebru muzeu al icoanelor țărănești pe sticlă, ce
atrage anual cca 15000 vizitatori, iar la Tilișca se pot vedea urmele unei cetăți dacice.
Turismul cultural a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. Principala atracție o
reprezintă orașul Sibiu, cu numeroase obiective cultural-istorice (cetatea, bisericile, piețele
medievale, Muzeul Brukenthal, Complexul Muzeal Astra) și gazda unor importante
evenimente culturale (Festivalul internațional de Teatru, Festivalul de Jazz, Festivalul
ARTmania, Festivalul de film documentar ,,Astra film”). Ca recunoaștere a bogatei moșteniri
culturale, Sibiul a fost ales de către Comisia Europeană drept capitală europeană a culturii în
anul 2007, fiind până în prezent singurul oraș din România care a primit acest titlu De
interes turistic sunt și localități mai mici precum municipiul Mediaș (cetate medievală), Avrig
(palat baroc), Dumbrăveni (biserica armeano-catolică), Cisnădioara (veche biserică în stil
romanic), Cârța (ruinele abației cisterciene), Slimnic (cetate țărănească), Biertan (biserică
evanghelică fortificată, timp de 300 de ani reședință episcopală), Valea Viilor, Alma, Moșna,
Dealu Frumos, Merghindeal, Iacobeni (biserici fortificate, primele două fiind incluse în
patrimoniul UNESCO).
23
Turismul balnear dispune în județul Sibiu de două vechi stațiuni - Ocna Sibiului și Bazna – ce
se află de câțiva ani într-un amplu proces de modernizare.
Nu în ultimul rând trebuie amintit turismul de afaceri care a luat amploare în ultimii ani, fiind
potențat atât de interesul oamenilor de afaceri străini pentru zona Sibiu cât și de condițiile
de cazare de înalt nivel și facilitățile oferite în cadrul structurilor de primire din Sibiu.
Principalii indicatori ai activității turistice
UM 1995 2000 2005 2009
Capacitate de primire existentă locuri 5611 5269 4754 6013
Capacitate de primire în funcțiune mii locuri-zile 1436,7 999,9 1162,8 1604,3
Număr sosiri mii 234,6 156,8 228,6 244,7
Număr înnoptări mii 446,4 275,3 369,0 381,7
Sursa: Institutul Național de Statistică
Capacitatea de primire la 2011 cuprindea 6.065 locuri în 172 unități de cazare (106 dintre
acestea fiind pensiuni turistice și agroturistice), multe dintre acestea fiind unități noi sau
recent modernizate.
Numărul de înnoptări înregistrează un trend descendent, în condițiile sporirii capacității de
primire în funcțiune, determinând scăderea indicelui de utilizare netă a capacității de
primire. Acest lucru arată necesitatea de diversificare în continuare a ofertei turistice și a
oportunităților de petrecere a concediului în vederea prelungirii sejurului turiștilor în județul
Sibiu.
1436,7
999,9 1162,8
1604,3
446,4 275,3
369 381,7
0
500
1000
1500
2000
1995 2000 2005 2009
mii
Evolutia capacitatii de cazare si a fluxului turistic
Capacitate de cazare in functiune Nr. innoptari
24
4.6. Exporturi
UM 2001 2005 2007 2009 2010*
Valoarea exporturilor mii euro 295058 552700 1118356 1071194 1449972
Ponderea în exporturile României % 2,3 2,5 3,8 3,7 3,9
Exporturi/ locuitor euro 696 1306 2643 2522 3409
*date provizorii
Sursa: Institutul Național de Statistică
Exporturile de mărfuri joacă un rol tot mai important în dezvoltarea economică a județului
Sibiu. Principalele mărfuri exportate în anul 2009 au fost mașinile și echipamentele (41% din
total), produsele textile (20,3%), mijloacele de transport (9,6%). Produsele agricole și
materiile prime dețin ponderi neglijabile în exportul județului (sub 2%). Exporturile județene
au crescut într-un ritm accelerat, valoarea mărfurilor exportate mărindu-se de aproape 5 ori
între 2001 și 2010, ajungând la 1,45 miliarde euro. Astfel, ponderea județului în exporturile
naționale a crescut de la 2,3% la 3,9%, ceea ce arată că județul Sibiu a devansat tendința de
creștere a exporturilor la nivel național.
5. Piața forței de muncă
Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la
186,4 mii în 2011. În mod similar, în perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de
la 181,5 mii persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii
persoane la 115,9 mii persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei
de activitate și ale ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă.
Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile
economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică (1995-1996, 2000-2007) și
creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009).
0300600900120015001800210024002700300033003600
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
2001 2005 2007 2009 2010
eu
ro
mil
eu
ro
Evolutia exporturilor in perioada 2001-2010
Valoarea exporturilor Exp./ locuitor
25
Ca o consecință a reducerii numărului populației ocupate și a variației numărului de
persoane inactive, rata de dependență economică a populației a înregistrat o evoluție
oscilantă în perioada 1995-2009, ajungând la 1437‰ la finele perioadei sus menționate.
Principalii indicatori ai pieței muncii
UM 1995 2000 2005 2009 2010
Populația activă Mii 200,8 185,0 175,6 185,5 …
Populația ocupată Mii 181,5 166,0 165,1 170,2 …
Nr. salariaților Mii 138,9 113,0 104,5 115,9 106,7
Nr. șomerilor Mii 19,3 19 10,5 15,3 10,8
Rata de activitate % 66,3 59,8 58,5 64,4 …
Rata de ocupare % 59,9 53,7 55,0 56,1 …
Rata șomajului % 9,6 10,3 6,0 8,2 5,8
Rata de dependență economică ‰ 1462 1675 1558 1437 …
Sursa: Institutul Național de Statistică
… date nedisponibile
Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate
Mii pers.
1995 2000 2005 2009
Total 181,5 166,0 165,1 170,2
Agricultura 39,8 41,1 30,5 27,6
Industrie 73,4 58,9 54,0 52,4
Construcții 6,8 7,7 9,9 12,0
Servicii 61,5 58,3 70,7 78,2
Sursa: Institutul Național de Statistică
0
30
60
90
120
150
180
210
1995 2000 2005 2009
181,5 166 165,1 170,2
19,3 19 10,5 15,3
mii
Evolutia nr. populatiei ocupate si a somerilor
Pop.ocupata Someri
26
Structura pe domenii de activitate a populației ocupate a suferit modificări notabile în
intervalul 1995-2009. Populația ocupată în agricultură și în industrie a scăzut atât în cifre
absolute cât și ca pondere în totalul populației ocupate și a crescut semnificativ populația
ocupată în sectorul serviciilor, ajungând la 45,9% din total. Aceste evoluții apar mai pregnant
dacă se analizează evoluțiile structurii forței de muncă salariate, ponderea salariaților din
domeniul serviciilor depășind 54% în anul 2009, în timp ce agricultura și silvicultura dețin
1,4% din numărul salariaților.
Cu toate acestea, structura ocupării la nivelul județului Sibiu este departe de a avea
caracteristicile unei economii postindustriale, unde sectorul serviciilor deține peste 70% din
forța de muncă.
Structura pe domenii de activitate a salariaților
Mii pers.
1995 2000 2005 2009
Total 138,9 113,0 104,5 115,9
Agricultura 9,0 3,0 2,0 1,6
Industrie 71,9 56,4 46,5 42,1
Construcții 6,9 7,3 8,4 9,5
Servicii 51,1 46,3 47,6 62,7
Sursa: Institutul Național de Statistică
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
1995 2000 2005 2009
21,9% 24,8% 18,5% 16,2%
40,4% 35,5% 32,7% 30,8%
3,7% 4,6% 6,0% 7,1%
33,9% 35,1% 42,8% 45,9%
Structura pe principalele sectoare de activitate a populației ocupate
Agricultura Industrie Constructii Servicii
27
6. Infrastructura socială și de educație
6.1. Nivelul de dezvoltare al județului Sibiu exprimat prin indicatori sintetici
Indicator de măsurare sintetică a dezvoltării umane, Indicele de Dezvoltare Umană (IDU)2 a
fost calculat pe baza mediei geometrice indicilor celor 3 dimensiuni fundamentale ale
dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, acces la informație și educație și un standard
decent de trai. IDU la nivelul județului Sibiu este 0.857.
Indicele de Dezvoltare Umană și valorile indicatorilor acestuia pentru anul 2008 la nivelul județului Sibiu
Indicatorii dezvoltării umane durabile IDU
Speranța medie de viață la naștere (ani) 73.34 0.857
Rata alfabetizării (%) 98.24
Rata de școlarizare (%) 86
PIB per locuitor în $ la paritatea puterii de cumpărare 13845.9
Valoarea Indicatorului Dezvoltării Umane (IDU) a județului Sibiu este mai mare decât
valoarea indicatorului calculată atât la nivelul Regiunii Centru cât și a întregului teritoriu
național.
Accesul la informație și dinamica fenomenului de urbanizare din ultimul timp a atras după
sine o creștere a gradului de dezvoltare din majoritatea orașelor din județ, două treimi din
populația județului Sibiu trăiește în mediul urban (67% potrivit datelor statistice din 2009). În
expresia gradului de dezvoltare la nivelul județului Sibiu o componentă de bază o reprezintă
și mediul rural, indicatorul sintetic care pune cel mai bine în evidență nivelul de dezvoltare la
nivel unitate administrativ - teritorială rurală fiind Indicele Dezvoltării Comunelor (IDC)3, a
2 Calculating the Human Development Index,
http://hdr.undp.org/en/media/HDR_2010_EN_TechNotes_reprint.pdf 3 Dumitru Sandu, Dezvoltarea comunelor din România, 2009
0,857
0,814 0,821
0,7
0,75
0,8
0,85
Județul Sibiu Regiunea Centru România
Valoarea IDU la nivelul județului Sibiu comparativ cu IDU în Regiunea Centru și România în 2008
IDU
28
cărui expresie matematică este compusă dintr-o serie de indicatori selectați pentru 4
domenii: infrastructura de locuire, resurse publice, capitalul economic individual-familial și
capitalul uman condiționat de vârstă. Operând în baza conceptului de sărăcie comunitară
potrivit căruia o comună este cu atât mai puțin dezvoltată cu cât la nivelul ei se înregistrează
o probabilitate mai mare de consum redus de bunuri publice sau private, IDC la nivelul
județului Sibiu este 66 indicând o dezvoltare mai mare la nivelul mediului rural, față de
media națională care are valoarea 50. Primele 22 de comune cele mai dezvoltate din județul
Sibiu și care au un IDC de 65 și peste sunt: Șelimbăr (128), Râu Sadului (114), Sadu (103),
Șura Mică (99), Șura Mare (82), Arpașu de Jos (81), Cristian (78), Blăjel (76), Axente Sever
(76), Micăsasa (75), Dârloș (72), Șeica Mare (70), Tilișca (69), Racovița (67), Turnu Roșu (67),
Șeica Mică (66), Loamneș (66), Alma (66), Gura Râului (66), Marpod (65), Ațel (65) și Slimnic
(65).
6.2. Județul Sibiu în contextul educațional și a ofertei profesionale. Aspecte ale
capitalului uman
La nivelul județului Sibiu aspecte privind capitalul uman este evidențiat printr-un set de
indicatori relevanți privind: evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație, formarea
profesională a adulților, accesul la educație și sănătate.
Potrivit datelor aferente anului școlar 2009/2010 în județul Sibiu, accesul la educație și
învățământ se realizează prin intermediul celor 137 de școli pentru învățământul de zi, seral
și cu fără frecvență redusă: 94 de școli pentru învățământul primar și gimnazial, 39 de licee, 3
școli postliceale și o școală profesională.
În perioada 2000-2008 evoluția populației școlare a înregistrat o scădere ca urmare a
fenomenelor demografice, cu excepția populației din învățământul liceal.
Evoluția populației școlare4 a județului Sibiu în perioada 2000-2008
4 Sursa datelor: Institutul Național de Statistică
29
În județul Sibiu accesul la învățământul superior este asigurat de 4 instituții de învățământ
superior în cadrul cărora există 21 facultăți, principalele domenii de pregătire profesională
fiind: inginerie industrială, inginerie mecanică, mine, petrol și gaze, inginerie managerială,
inginerie electrică, ingineria mediului, ingineria transporturilor, tehnologia informațiilor,
biotehnologii, agricultură, horticultură, științe economice, finanțe - contabilitate, marketing,
comerț, drept, turism, medicină, medicină dentară, tehnică dentară. În anul universitar
2008-2009 numărul total de studenți înscriși la cele 4 universități și 21 facultăți a fost de
24211, iar cel al absolvenților 5845.
Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație5 la nivelul județului Sibiu în perioada 2000-
2007 a înregistrat diferențieri semnificative în funcție de nivelurile de învățământ și medii de
rezidență. În mediul urban cele mai mari rate de absolvire sunt în învățământul gimnazial și
liceal, iar în ultimii ani și în învățământul profesional și de ucenici.
Evoluția ratei de absolvire pe niveluri de educație la nivelul județului Sibiu
în perioada 2000-2007
An şcolar Învăţământ gimnazial
Învăţământ liceal
Învăţământ profesional
şi de ucenici
Învăţământ postliceal
şi de maiştri
2000/2001 88.2 45.7 33.2 9.8
2001/2002 82 44.8 26.3 9.3
2002/2003 85.7 48.6 31.6 9.4
2003/2004 84.1 45.9 24.8 7.6
2004/2005 76.9 51 56.8 7.4
2005/2006 90.4 46.6 53 5.3
2006/2007 80.8 48.8 42.9 4.9
În județului Sibiu există societăți comerciale și firme de consultanță care oferă cursuri de
formare profesională, dar și o rețea de învățământ prin care se derulează programe ce
vizează educația adulților oferind noi oportunități în rândul celor care doresc o reconversie
profesională sau dobândirea de noi competențe.
În anul 2008 în cadrul a 24 programe autorizate CNFPA derulate prin rețeaua de învățământ
de stat au beneficiat de formare profesională 521 de persoane, 50% din numărul total de
școli de învățământ tehnic și profesional (28) fiind autorizate CNFPA.
5 Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în
vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului de educaţie respectiv
30
Programe autorizate CNFPA și alte programe de formare profesională derulate în 20086
Judeţul Şcoala Denumirea programului Nr. programe derulate
Nr. participanţi
SIBIU Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Măcelar 2 40
Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Brutar 5 84
Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Formator 1 16
Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Electromecanic utilaje şi instalaţii comerciale, electrocasnice şi de
industrie alimentară
2 38
Colegiul Tehnic Textil Sibiu Marochiner 2 70
Grupul Şcolar C-ţii de Maşini Mârşa Sudor 1 18
Şcoala de Cooperaţie Sibiu Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist
1 20
Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Lucrător maşinist utilaje 5 130
Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Maşinist la alte maşini de transport pe orizontală şi verticală
2 44
Şcoala de Arte şi Meserii Târnava Macaragiu 1 27
Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Sondor foraj 1 16
Şcoala Naţională de Gaz Mediaş Mecanic motoare termice 1 18
Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă - brutar
5 85
Colegiul Tehnic de Ind. Alimentară "Terezianum" Sibiu
Program Phare de calificare şi recalificare a forţei de muncă -
electromecanic
2 35
Total 31 641
Un indicator care se reflectă în calitatea capitalului uman este sănătatea populației și accesul
la infrastructura și serviciile de sănătate. Potrivit datelor statistice din anul 2009, asistența
medicală spitalicească este asigurată de 10 spitale. Asistența medicală primară se realizează
prin intermediul a 322 cabinete medicale de familie și medicină generală. Asistența
ambulatorie de specialitate se realizează prin 10 ambulatorii integrate spitalelor și de
specialitate. Numărul total de paturi din spital este de 2896 (6,8 nr. paturi la 1000 de
locuitori). Personalul medico-sanitar este de 4552 dintre care: 1076 de medici, 370 de
stomatologi, 237 de farmaciști, restul de 2869 fiind personal sanitar mediu.
6.3. Capacități de cercetare
Dezvoltarea sectorului cercetare - dezvoltare - inovare este unul dintre factorii care poate
potența competitivitatea la nivelul județului Sibiu. Necesitatea întăririi legăturii dintre
mediul economic și cel de afaceri atrage în viitor dezvoltarea economiei bazate pe
6 Sursa datelor: ISJ Alba, situația la 1 februarie 2009
31
cunoaștere, a clusterelor industriale și a celor bazate pe cercetare, accelerând procesul de
transfer tehnologic.
Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
Situată în municipiul Sibiu, centru universitar cu tradiție, Universitatea ”Lucian Blaga” se
bucură datorită liderilor și personalului didactic de o bună reputație atât pe plan național cât
și internațional.
a. Facultăți și specializări
Facultatea de Inginerie
o Inginerie industrială, Inginerie mecanică, Mine, petrol şi gaze, Inginerie şi
management, Calculatoare şi tehnologia informaţiilor, Inginerie electrică,
Ingineria mediului, Ingineria transporturilor.
Facultatea de Științe
o Matematică, Informatică, Fizică, Sociologie, Psihologie, Ecologie şi Protecţia
Mediului, Biologie, Asistență socială.
Facultatea de științe Agricole, Industrie Alimentară și Protecția Mediului
o Ingineria produselor alimentare, Biotehnologii, Inginerie și management,
Agricultură, Horticultură și Ingineria mediului.
Facultatea de Științe Economice
o Afaceri internaționale, Finanțe-bănci, Marketing, Management, Informatică
economică, Economie generală, Contabilitate și informatică de gestiune,
Economia comerțului, turismului și serviciilor
Facultatea de Medicină
o Medicină, Medicină dentară, Asistenţă medicală, Tehnică dentară și Asistenţă
dentară
Facultatea de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene
o Ştiinţe politice, Relaţii internaţionale şi studii europene.
Universitatea ”Româno-Germană”
Universitatea ”Alma Mater”
Universitatea ”Dimitrie Cantemir”
Universitatea ”Nicolae Bălcescu” cu secții ale Universității ”Babes-Bolyai” din
Cluj-Napoca și ”Spiru Haret” din București
b. Centre și departamente de cercetare
În cadrul universității își desfășoară activitatea 33 de centre de cercetare, 5 dintre acestea
fiind acreditate CNCSIS7
7 CNCSIS - Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior - este o instituție care finanțează
cercetarea științifică în universitățile din România
32
o Centrul de Cercetări în Domeniul Calităţii (Facultatea de Inginerie „Hermann
Oberth”)
o Centrul de cercetări economice al Universităţii Lucian Blaga din Sibiu
(Facultatea de Ştiinţe Economice)
o Centrul de cercetare în știința comunicării si tehnologia informației
(Facultatea de Științe)
o Departamentul de Cercetare şi Producţie Textilă (Facultatea de Inginerie)
o Departamentul de Cercetare, Expertiză şi Asistenţă Tehnică cu profil în
domeniul agriculturii montane (Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie
Alimentară şi Protecţia Mediului)
o Centrul de Cercetări Interdisciplinare şi de Frontieră (Facultatea de Inginerie
„Hermann Oberth”)
o Centrul de Cercetare şi Implementare Metode Numerice (Facultatea de
Inginerie „Hermann Oberth”)
o Centrul de Instruire a Formatorilor în Domeniul Învăţământului Asistat de
Calculator (Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)
o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenţionale şi Electrotehnologii
(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)
o Centrul de Studii şi Cercetări pentru Tehnologii Integrate (Facultatea de
Inginerie „Hermann Oberth”)
o Centrul de Cercetări în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor (Facultatea de Inginerie
„Hermann Oberth”)
o Centrul de Cercetări şi Consultanţă pentru Afaceri Industriale - Concept
(Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”)
o Centrul de Sănătate Publică Sibiu (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”)
o Centrul de Studii şi Diagnoză Socială (Facultatea de Ştiinţe)
o Centrul de cercetare pentru arhitecturi avansate de procesare a informaţiei
(Facultatea de Inginerie)
o Centrul de cercetare aplicată şi implementare a elementelor de chirurgie
deschisă şi miniinvazivă inovatoare (Facultatea de Medicină „Victor Papilian”)
o Academia Locala CISCO (Netcad) (Facultatea de Inginerie)
o Centrul de cercetare experimentală şi microchirurgie (Facultatea de Medicină
„Victor Papilian”)
o Centru de Cercetare a Suprafeţei Oculare (Facultatea de Medicină „Victor
Papilian”)
o Centrul de studii şi cercetare ştiinţifică în dreptul privat (Facultatea de Drept)
o Centrul de Studii şi Cercetare Ştiinţifică şi Cooperare Internaţională în Drept
Public şi Ştiinţe Administrative (Facultatea de Drept)
o Centru de cercetări în biotehnologie (Facultatea SAIAPM)
o Centrul de cercetare Ecologie aplicată (Facultatea de Ştiinţe)
o Centrul de cercetare în tehnologii inteligente (Facultatea de Inginerie)
33
o Centrul de Cercetare în Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii
Europene (Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii
Europene)
c. Oferta de cercetare și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri
Numărul de publicații ISI (indicator relevant în evaluarea ofertei de cercetare a unei
universități) a însumat în ultimii 5 ani 235 de articole:
Total 2010 2009 2008 2007 2006
235 59 56 46 42 32
primele 7 domenii care beneficiază de cercetare a cărei vizibilitate este oferită prin
publicațiile ISI și BDI8 sunt: medicină, matematică, științe economice, inginerie
alimentară, ingineria mediului, tehnologia informației și științe juridice
Servicii și activități de cercetare în beneficiul mediului de afaceri în domeniile
amintite anterior: studii, analize, proiectări, studii de fezabilitate, etc
d. Proiecte de succes finalizate sau în curs de implementare a căror rezultate contribuie la
procesul de dezvoltare durabilă:
o Instrumente specifice managementului bazat pe cunoștințe pentru IMM-urile din
România - IMCIMM (Proiect nr. 92123/2008 finanțat prin Programul Parteneriate -
ULBS)
o Elaborarea și implementarea unei metodologii inovative de analiză și evaluare a
caracteristicilor și performanțelor managementului antreprenorial din România -
PERFORMAN (Proiect nr. 92124/2008 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)
o Parteneriat pentru cercetarea de excelență în dezvoltarea aptitudinilor
antreprenoriale și a capitalului uman competitiv în economia și societatea bazată pe
cunoaștere și inovare (Proiect nr. 91069/2007 finanțat prin Programul Parteneriate -
ULBS)
o Produse și tehnologii ecologice pentru conservarea integrată a patrimoniului național
arhitectural din zona Sibiu - capitală culturală europeană 2007) (Proiect nr.
1305/2007 finanțat prin Programul Parteneriate - ULBS)
o Centru de cercetare de laborator, clinică și paraclinică în domeniul medicinii
respiratorii pediatrice (proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități)
o Centru pentru modelarea și prevenirea eroziunii solului pajiștilor naturale - CEMPER
(proiect finanțat din POS CC, Programul Capacități)
8 BDI (Baza de Date Internațională) baza de date internațională cu articole de înaltă calitate a rezultatelor
cercetărilor
34
Institute de Cercetare
Institutul de Cercetare și Ingineria Mediului din Sibiu
Institutul de Cercetări pentru Produse Auxiliare Organice din Mediaș
Institutul de Cercetări Socio - Umane din Sibiu
Institutul pentru Cercetarea și Valorificarea Patrimoniului Cultural Transilvănean în
Context european din Sibiu
Alte institute suport pentru mediul de cercetare
Universitatea Romano - Germană din Sibiu
o Universitatea a fost fondată în anul 1998, ca structură autonomă în cadrul
Fundației Universitare pentru Integrare Europeană, având ca unic fondator
Institutul de Științe Administrative al României ”Paul Negulescu”
Institutul de Științe Administrative din Sibiu
6.4. Județul Sibiu în contextul social
Un Indicator relevant în identificarea principalelor disparități în dezvoltarea socială este
Indicele de Dezvoltare Socială Locală (IDSL) a cărui valoare numerică este de 77 pentru
județul Sibiu (locul 3 pe țară după județele Ilfov și Brașov), indicând un nivel dezvoltat,
comparativ cu nivelul Regiunii Centru (76) care este unul mediu superior dezvoltat. Nivelul
de dezvoltare socială din mediul rural din județul Sibiu este considerat a fi unul dezvoltat.
Dezvoltarea socială a județului Sibiu în 2008 pe medii rezidențial9în comparație cu valorile
maxime și minime la nivel național
Dezvoltarea socială a județelor pe medii rezidențiale
Valoarea IDS 2008
Mediul urban Mediul rural
Jud. Sibiu 94 60
IDS maxim
IDS 99 71
Nume județ Cluj Ilfov
IDS minim
IDS 72 38
Nume județ Giurgiu Teleorman și Vaslui
9 Dumitru Sandu (2010), Disparități sociale în dezvoltarea și în politica regională din România, Universitatea
București, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, pagina 8. (studiu elaborat în cadrul proiectului Dezvoltarea capitalului comunitar din România, CNCSIS-ID 2068)
35
În funcție de IDSL calculat la nivelul anului 2008, cele mai mari valori s-au înregistrat în
județul Sibiu pentru 2 orașe dezvoltate: Sibiu (103), Mediaș (90), 3 orașe mediu dezvoltare:
Cisnădie (87), Agnita (82), Avrig (82), 2 orașe sărace: Dumbrăveni (77), Tălmaciu (76) și 12
comune dezvoltate: Șelimbăr (83), Axente Sever (77), Șura Mare (77), Cristian (75), Dârloș
(69), Valea Viilor (68), Sadu (67), Slimnic (67), Bazna (66), Blăjel (65), Șeica Mare (65) și Șura
Mică (65).
Un indicator care permite o măsurare indirectă a bunăstării comunitare care la rândul ei se
reflectă în contextul social este Indicele de dezvoltare a satului (DEVSAT), ), a cărui valoare
de 71 situează județul Sibiu peste media națională din mediul rural. La nivel de județ acest
indicator a fost construit prin agregarea a 4 indici referitori la capitalul uman, capitalul vital,
condițiile de locuire (capitalul material) și gradul de izolare a comunităților, indicii fiind
calculați ca medii ale valorilor DEVSAT ponderate cu populația satului în 2002.
Gradul mediu de dezvoltare socială10 a satelor din județul Sibiu comparativ cu valorile
maxime și minime la nivel național
Gradul mediu de dezvoltare socială a satelor pe județe
Județul DEVSAT Capital uman Capital vital Capital material
Grad de izolare
Sibiu 71 60 69 72 36
Județul DEVSAT Minim
Capital uman Capital vital Capital material
Grad de izolare
Vaslui 46 39 55 42 47
Județul DEVSAT Maxim
Capital uman Capital vital Capital material
Grad de izolare
Ilfov 81 72 84 72 34
Total mediu rural
DEVSAT Mediu
național
Capital uman Capital vital Capital material
Grad de izolare
60 54 64 55 42
În funcție de clasificare satelor după nivelul de dezvoltare a acestora, potrivit datelor
statistice, cea mai mare pondere a populației rurale din județul Sibiu, peste jumătate,
trăiește în sate cu nivel maxim de dezvoltare (51,3%), acest fapt se reflectându-se pe mai
multe nivele de dezvoltare privind condițiile de trai, educație și calitatea vieții.
10
Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 5
36
Ponderea populației rurale pe categorii de sate în funcție de nivelul de dezvoltare11
din județul Sibiu
Sate foarte sărace
Sate sărace Sate mediu dezvoltate
Sate dezvoltate
Sate cu nivel maxim de dezvoltare
9.4 9.7 13.6 16 51.3
7. Rețele și instituții de sprijin pentru afaceri
7.1. Infrastructura de sprijin pentru afaceri
Parcuri industriale
o SC Parcul Industrial Sibiu SA
o SC Parcul Industrial Sibiu - Șura Mică SA
o SC Parcul Industrial Copșa Mică SA
o SC Parcul Industrial Sibiu - Șelimbăr SA
o Parcul Industrial Mediaș
o Parcul Industrial Cârța
Centre de informare tehnologică
o Centrul de Informare Tehnologica COMPETECH
Incubatoare de afaceri
o Incubatorul de afaceri din cadrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură
Sibiu
Centre de cercetare pentru transfer tehnologic
o Centrul de Cercetări pentru Tehnologii Neconvenționale și Electrotehnologii
(CCTNE-ULBS) Sibiu
o Asociația Romana pentru Tehnologii Neconvenționale din cadrul Universitarii
"Lucian Blaga" din Sibiu
Clubul Oamenilor de Afaceri Germani din Sibiu
7.2. Asociații și instituții de sprijin pentru mediul de afaceri
A. Dezvoltarea durabilă a mediului economic și înconjurător:
1. Dezvoltarea mediului de afaceri
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Sibiu
11
Dumitru Sandu, Indicele dezvoltării satului DEVSAT, pag 6
37
Asociația Romano-germană pentru Pregătire și Perfecționare Profesională din
Sibiu
2. Agricultura și dezvoltarea rurală
Asociația Crescătorilor de Taurine din Sibiu
Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din Sibiu, Mediaș,
Agnita
Asociația Pădurilor Jinei din localitatea Jina
Asociația Silvică Iacobeni Laslea
Administrația Administratorilor de Păduri, Sibiu
3. Industrie, transporturi, comerț
Asociația Română pentru Transporturi Internaționale Rutiere din Sibiu
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR 1903) - Filiala Sibiu
4. Producători, meșteșuguri tradiționale
Asociația Teritorială a Cooperativelor Meșteșugărești din Sibiu
5. Turism și ecologie
Asociația Județeană de Turism, Sibiu
Fundația de Cultură și Ecologie Sibiu
Fundația Ecologică GREEN din Sibiu
B. Dezvoltarea durabilă comunitară
Asociația pentru Dezvoltare și Integrare comunitară MILENIUM din Sibiu
Asociația Grupului de Acțiune Locală Podișul Mediașului, Sibiu
Asociația GAL Țara Oltului, Sibiu
Grupul de Acțiune pentru Dezvoltarea Agriculturii, Sibiu
Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu, Sibiu
Asociația GAL ”Mărginimea Sibiului”
Asociația GAL ”Țara Secașelor”
Asociația Primăriilor Axente Sever, Șeica Mare și Șeica Mică
Asociație intercomunală (ADI) Centrul Translivaniei, Păltiniș-Cindrel
Asociația Eco Sibiu
Asociația Econord
8. Finanțarea mediului economic
8.1. Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri
Dezvoltarea mediului de afaceri și a antreprenorialului
o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa
prioritară 1 ”Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, DMI 1.1
”Investiții productive și pregătirea pentru concurența pe piață a
38
întreprinderilor, în special IMM-uri”, DMI 1.2 ”Accesul IMM la finanțare”, DMI
1.3 ”Dezvoltarea durabilă a antreprenorialului”
o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -
Programul pentru inovație și spirit antreprenorial” (The Entrepreneurship and
Innovation Programme, EIP)
o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii
o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
instituită prin HG nr.1680/2008
o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”Business Advisory Service
BAS Programme”, Schema de finanțare BAS România
o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare
pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale
Uniunii Europene
Transferul de know-how, competitivitate și valorificarea rezultatelor cercetării de
către mediu de afaceri
o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa
prioritară 2 ”Creșterea competitivității economice prin cercetare - dezvoltare
și inovare”, DMI 2.1 ” CD în parteneriat între universități/ institute de
cercetare - dezvoltare și întreprinderi, în vederea obținerii de rezultate
aplicabile în economie”, DMI2.3 ”Accesul întreprinderilor la activitățile de
cercetare - dezvoltare și inovare”
o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP)
8.2. Sprijin pentru mediul de afaceri în dezvoltarea de proiecte sau parteneriate
Tehnologia informației și a comunicațiilor
o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa
prioritară 3 ”Tehnologia informațiilor și comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public”
o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și
comunicațiilor (ICT Policy Support)
o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -
Programul de sprijin în politica tehnologiei informației și comunicațiilor (The
Information Communication Technologies Policy Support Programme, ICT-
PSP)
Conservarea energiei și utilizarea de energii regenerabile
o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice: Axa
prioritară 4 ”Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării în
contextul schimbărilor climatice”
39
o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene (CIP) -
Programul Energie Inteligentă europeană (The Intelligent Energy Europe
Programme, IEE)
Valorificarea resurselor naturale și protecția mediului
o Programul de mediu LIFE+ al Comisiei Europene
Dezvoltarea durabilă a industriei
o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale
o Programul Relații industriale și dialog social al Uniunii Europene
Dezvoltare rurală și agricultură ecologică
o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 141 (Sprijinirea
fermelor agricole de semisubzistență), Măsura 142 (Înființarea grupurilor de
producători) , Măsura 221 (Prima împădurire a terenurilor agricole), Măsura
312 (Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi), Măsura 322
(Reconstrucția și dezvoltarea satelor)
Dezvoltare și promovarea valorilor culturale, tradiționale și turistice
o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor
culturale”, Componenta 2 ” Sprijinirea organizațiilor active la nivel european
în domeniul culturii”, Componenta 3 ”Sprijinirea activităților de analiza,
colectării și difuzării informațiilor, precum și a optimizării impactului
proiectelor din domeniul cooperării culturale”
o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 313 (Încurajarea
activităților turistice)
o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea
meșteșugurilor și artizanatului
o Programul de finanțare Media 2007
8.3. Accesul la informații privind sursele de finanțare eligibile pentru mediul de
afaceri
o În fiecare lună Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru publică catalogul
surselor de finanțare pentru societăți comerciale:
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=PFCatalog
http://www.fonduri-structurale.ro
o Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice,
finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, fiind gestionat de
Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
http://amposcce.minind.ro/
o Programul de Competitivitate și Inovare al Comisiei Europene, finanțat de
Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/cip/
40
o Programul UNCTAD/EMPRETEC - România pentru sprijinirea dezvoltării
întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat de Guvernul României și Conferința
Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), gestionat de Agenția
pentru Implementarea Proiectelor și programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM)
http://www.aippimm.ro/
o Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile
instituită prin HG nr.1680/2008, finanțată de Guvernul României
http://www.finantare.ro/program-1371-Schema-de-ajutor-de-stat-privind-
asigurarea-dezvoltarii-economice-durabile.html
o Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri ”BAS România”, finanțat de
Ministerul Federal de Finanțare al Austriei
http://www.basromania.ro/
o Programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare
pentru economia românească, finanțate din Instrumente Structurale ale
Uniunii Europene alocate României prin OUG nr.9/2010, program finanțat de
Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderilor Mici și
Mijlocii
o Programul de sprijinire a politicii în domeniul tehnologiilor informației și
comunicațiilor (ICT Policy Support) , finanțat de Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/information_society/activities/ict_psp/participating/calls
/call_proposals_11/index_en.htm
o Programul de Creștere a Competitivității produselor industriale, finanțat de
Guvernul României și Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
http://www.minind.ro/competitivitate/competitiv.html
o Programul Relații industriale și dialog social, finanțat de Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=329&langId=en&callId=292&furth
erCalls=yes
o Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, finanțat de Uniunea Europeană
și Guvernul României, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
http://www.madr.ro/pages/page.php?self=03&sub=0302&tz=030202
o Programul de Mediu LIFE+, finanțat de Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/environment/life/
o Programul Cultura 2007-2013, Componenta 1 ”Sprijinirea proiectelor
culturale”, finanțat de Uniunea Europeană,implementat în România de
Centrul de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii prin Punctul de
Contact Cultural al României
http://eacea.ec.europa.eu/culture/index_en.php și
http://www.cultura2007.ro/
o Programul național pentru perioada 2002-2012 pentru susținerea
meșteșugurilor și artizanatului, finanțat de la Bugetul de Stat , program
41
gestionat de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru
IMM-uri (AIPPIMM)
http://programenationale2011.aippimm.ro/
o Programul de finanțare Media 2007, finanțat de Uniunea Europeană
http://ec.europa.eu/culture/media/index_en.htm
8.4. Soluții alternative de finanțare acordate de bănci
BRD Groupe Societe Generale:
o EUROBRD IMM: http://www.fondurieuropenebrd.ro/ro/oferta-brd/eurobrd-
imm.html
- Credit de investiții în completarea surselor proprii, pentru co-
finanțarea componentei de contribuție proprie
- Credit destinat pre-finanțării fondurilor nerambursabile aferente
proiectului cu componenta fonduri europene
- Credit destinat finanțării cheltuielilor ne-eligibile aferente proiectului
cu componenta fonduri europene
- Finanțarea necesarului de capital de lucru ca urmare a implementării
și operării proiectului de investiții
o BRD PROFIT http://www.brd.ro/persoane-juridice/pachete-business/
- gamă completă de pachete Profit destinată microîntreprinderilor și
întreprinderilor mici
CEC Bank
o Soluții de finanțare prin credit pentru investiții, credit pentru stocuri, plafon
credit overnight acordat anterior încasărilor externe
https://www.cec.ro/home/persoane-juridice/credite/credite.aspx
o Credit pentru IMM-uri din surse BERD și UE:
- Facilități de finanțare în domeniul eficienței energetice
- Facilități de finanțare în domeniul rural
Banca Transilvania
o Credite Agricole
http://www.bancatransilvania.ro/imm/creditele_agricole.html
o Credite cu analiză simplificată, credite rapide fără garanții materiale, credite
rapide pentru investiții, credite pentru firme nou înființate, credite rapide din
surse BERD
http://www.bancatransilvania.ro/imm/credite_persoane_juridice.html#ancor
a1
ALPHA BANK
o Alpha IMMturism
https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_IMM_turism.htm
o Soluții de cofinanțare pentru proiecte europene
42
https://www.alphabank.ro/ro/produse/alpha_cofinantare.htm
Banca Românească
o Linii de finanțare pentru IMM-uri: EURO CREDIT și Creditul EURO INVEST
http://www.banca-romaneasca.ro/main.php?did=535&code=imm+sme
o Finanțarea companiilor: a necesităților urgente, curente, a investițiilor și
activităților de comerț
http://www.banca-
romaneasca.ro/main.php?did=135&code=facilitati+de+creditare
Banca Comercială Carpatica
o Programe de finanțare: Creditul BEI, creditul din surse EFSE si Proiecte de
dezvoltare rurală
http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2
22&Itemid=185
o Credite pentru IMM-uri și corporații: Credit Plafon Global Multioption, Credit
de Investiții, Creditul Agricol
http://www.carpatica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2
22&Itemid=185
Raiffeisen Bank
o Credite IMM: Credite clienți Medii, Credite clienți Micro, Credit de investiții
pentru eficiență energetică
http://www.raiffeisen.ro/intreprinderi-mici-si-mijlocii/credite-imm