profilaxie curs 2
DESCRIPTION
Profilaxie curs 2TRANSCRIPT
INFECŢIILE NOSOCOMIALE
EPIDEMIOLOGIE CURS 2
Termeni utilizaţi
• infecţie intraspitalicească (în spital)
• infecţie interioară (în instituţie)
• infecţie iatrogenă (prin act medical)
• infecţia nosocomială * = nosokomeion (Gr.: nosos = boală), komeo = a avea grijă)
* nosocomialitatea include iatrogenia!
• infecţie asociată îngrijirilor medicale (IAIM)
Infectiile nosocomiale -definitie
• Patologia infecţioasă câştigată de o persoană în urma suportării asistenţei medicale, în cursul spitalizării sau în condiţii de ambulator, patologie care nu este în incubaţie sau manifestă în momentul respectiv
• Infecţiile câştigate de personalul medico-sanitar în urma acordării asistenţei medicale
• infecţiile câştigate de nou-născut în urma trecerii prin canalul genital matern.
NU SUNT IN:
• Infecţiile transmise transplacentar: sifilisul congenital, rubeola congenitală, toxoplasmoza, infecţia cu CMV
• Extinderea infecţiei prezente în momentul internării: varicela în evoluţie
• Complicaţia unei infecţii prezente la internare: encefalita rujeolică la un pacient internat cu rujeolă.
INFECŢIILE ASOCIATE ÎNGRIJIRILOR MEDICALE
– manifestări localizate sau sistemice care apar ca urmare a prezentei unui agent infectios sau factorilor de agresiune (toxine) produse de acesta.
– Este necesara demonstrarea faptului ca infectia nu a fost prezenta sau in incubatie la momentul prezentarii in serviciul de asistenta medicala.
1
Nu sunt infectii
Colonizarea - prezenta de microorganisme pe piele, mucoase, plagi deschise, excretii sau secretii care nu demonstreaza prezenta de semne clinice sau simptome
Inflamatia - raspunsul tisular la agresiune sau stimul neinfectios (chimic)
Infecţii asociate ingrijirilor medicale
• ECDC estimeaza ca 4 131 000 pacienti sunt afectati anual de aprox. 4 544 100 episoade de IAIM in Europa.
• Se estimează că anual circa 50 000 de decese ar fi atribuibile acestor infecţii în ţările UE.
• Un pacient din 10 internaţi într-un spital din UE face o astfel de infecţie.
• Rezistenţa antimicrobiană şi IAAM constituie o problemă majoră în epidemiologia bolilor infecţioase din UE, cu perspective deprimante în viitor.
• In foarte multe servicii medicale, de la spitale la serviciile de ingrijire in ambulator sau de lunga durata infectiile asociate ingrijirilor medicale sunt necunoscute /”ascunse” o problema pe care nici un sistem sau institutie medicala nu a rezolvat-o.
• Supravegherea IAIM este complexa si necesita criterii standardizate, metode diagnostice si expertiza interpretarii rezultatelor.
IMPORTANŢA INFECŢIILOR NOSOCOMIALE
medicală / clinică (individuală)
epidemiologică (populaţională)
economico-socială
2
Epidemiologia IN
Factorii etiologici (determinanţi, cauzali)
Microorganisme patogene sau oportuniste
Factorii epidemiologici principali (primari, obligatorii)
Izvorul / rezervorul de infecţie
Căile de transmitere ale agentului infecţios
Receptivitatea colectivă
Factorii epidemiologici secundari (de mediu)
Naturali
Economico-sociali
Biologici
Modul de manifestare populaţională a IN
Prevenirea şi combaterea IN
Factorii epidemiologici primari
3
Factor causal infectios
Izvor de Infectie Mod de transmitere Organism receptiv
Cale de eliminare
Poarta de intrare
Etiologia infecţiilor nosocomiale
• Microorganisme, de origine umană şi extraumană
– Patogene
– Potenţial patogene
Bacterii
Virusuri
Fungi
Paraziţi
După sursa de agent cauzal infecţios
• IN endogene ← microorganisme proprii din:
• flora gastrointestinală
• cutanată
• respiratorie
în condiţii de rezistenţă scăzută a organismului la infecţii
• IN exogene ← microorganisme externe, provenind:
de la personalul de îngrijire
de la un alt pacient
aparţinători (purtători sau colonizaţi cu microorganisme oportuniste)
din mediul spitalicesc
din alimente
din medicamente (soluţii perfuzabile)
de pe instrumentar medical (seringi, ace, catetere ş.a.)
4
Alte rezervoare de infecţie şi căi posibile de transmitere
• apa: de spălat, din vaze de flori, din aparatura medico-chirurgicală
• aerul: consecinţa prezenţei umane
– provenienţă cutanată sau rinofaringiană;
– contaminarea aerului proporţională cu densitatea, caracteristicile şi durata prezenţei umane;
• Medicamente contaminate
• lenjerie
• Deşeuri
• Materiale medicale
Agitaţia creată de către personalul medical în cursul activităţii permite menţinerea germenilor în suspensie, cu posibilitatea sedimentării ulterioare a particulelor purtătoare, care se regăsesc pe sol şi pe suprafeţe; Enterococi vancomicinorezistenti
5
Transmiterea
Mana murdara
Sange
Vectori Animati
Instrumentar
Elemente de medi
Apa
Aer
Obiecte
Receptivitate/susceptibilitate
Depinde de:
Rezistenţa antiinfecţioasă individuală
- specifică: imunitatea
- nespecifică (ex. integritatea morfologică şi funcţională a tegumentelor şi mucoaselor)
Toate condiţiile de imunosupresie tranzitorie sau de durată:
– Boli cronice
– Infecţia cu HIV
– Imunosupresie indusă la transplantaţi
– Politraumatizaţi
– Stări critice cu susţinere prelungită
Imunosupresia de vârstă înaintată sau imaturitatea imunologică la nou-născut
Clase de risc pentru IN dupa susceptibilitatea persoanei asistate si tipul de interventie
Nivel de risc Particularitatile pacientilor Caracteristicile interventiei
REDUS Imunocompetenti
Fara patologie asociata
Neinvaziva
Fara expunere la produse biologice
MEDIU Infectii preexistente
Factori de risc individuali: varsta, boli asociate
Proceduri invazive: cateter venos periferic, sonda urinara
Expunere la produse biologice
CRESCUT Imunodeficienta
Factori de risc: politraumatizaţi, transplantati
Interventii chirurgicale
Proceduri invazive- cateter venos central
Intubare traheala
6
Factorii epidemiologici secundari- economico – sociali
• acte medicale (intervenţii) invazive diagnostice sau terapeutice (transplant de organ, implante, cateterisme)
• utilizarea frecventă a chimioterapiei antiinfecţioase
• durata mare de spitalizare
• spitale monopavilionare, circuite nefuncţionale
• personal numeros şi nivelul de pregătire profesională
• lipsuri materiale: dezinfectante, materiale sanitare, materiale de unică folosinţă.
Riscul de apariţie al IN după tipul de serviciu medical
• ATI • Pediatrie • Maternitate • Chirurgie •
Particularităţi actuale ale IN
Etiologie: agenţi antiinfecţioşi – selectarea tulpinilor rezistente şi multirezistente
– S. aureus meticilino-rezistent
– Enterococii rezistenţi la Vancomicină
– P. aeruginosa, Klebsiella şi Enterobacter, cu rezistenţă la quinolone şi cefalosporine.
Transmitere: intervenţii parenterale / chirurgicale
Receptivitate: pacienţi cu imunosupresii:
– tratamente, transplante, grefe
– pandemia SIDA
SUPRAVEGHEREA
definiţie: culegerea sistematică de date referitoare la o stare de sănătate, prelucrarea, analiza, interpretarea şi arhivarea datelor, comunicarea rezultatelor către cei care le-au furnizat şi către cei implicaţi în rezolvarea problemei de sănătate supravegheată.
scop: depistarea precoce a potenţialului de îmbolnăvire sau a îmbolnăvirii, prevenirea, combaterea.
7
conţinut: informare descriptivă, tendinţe de evoluţie, indicatori de sănătate, retroinformare.
principii de etică şi deontologie medicală.
Sistemul de supraveghere
Definiţia „informaţie pentru acţiune”:
culegere a informaţiilor
prelucrare şi păstrarea datelor
luarea deciziilor consecutive
difuzarea rezultatelor şi concluziilor
trebuie să satisfacă necesităţile de ordin
epidemiologic
clinic
managerial
Supravegherea IAIM
• Dificilă
• Probleme:
• standardizare
• complianţa raportării.
• Laborioasă, deoarece necesită:
• culegere de date privind factorii de risc
• implicarea clinicienilor, a personalului de control a infecţiilor şi a microbiologilor
• orientare asupra unor populaţii cu risc crescut specific
8
Obiectivele supravegherii IAIM
• scăderea frecvenţei IN
• evaluarea nivelului frecvenţei aşteptate de cazuri
• identificarea izbucnirilor epidemice de IN
• adoptarea de către personalul medical a practicilor profilactice adecvate
• comparaţii între unităţi medicale pe baza frecvenţei IN
• evaluarea eficienţei măsurilor de control
Indicatori de frecventa a IAIM
• Valori absolute (numar) – mai putin relevante
• Indicatori epidemiologici:
– Incidenta bruta= numar de infectii/ 100 internari sau externari. Poate fi raportare situs specifica, de exemplu, incidenta infectiilor urinare
– Rate ajustate (se raporteaza ca densitate a incidentei sau incidenta cumulativa: infectii raportate la pacienti-zile sau la numar de proceduri=numar de infectii/1000 pacienti – zile)
– Rate ajustate la factorul de risc – ajustare la factorii de risc medical (ventilatie mecanica, cateter venos central)
Rata ajustata la factorul de risc = Numar infectii/ Σ numar de zile in care factorul de risc este prezent la fiecare pacient
E.g. Numar pneumonii asociate ventilatiei mecanice / Σ numar de pacienti-zile pe ventilatie asistata
15 tipuri de infectii asociate ingrijirilor medicale
1. Infectii de tract urinar 2. Pneumonii 3. Infecţii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream infections) 4. Infecţii de plagă chirurgicală 5. Infectii articulare si osoase 6. Infectii ale SNC7. Infectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)
9
8. Infecţiile cavităţii bucale (stomatită, glosită, parodontită) 9. Sinuzitele 10. Infectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiului 11. Infectii gastrointestinale 12. Infectii de tract respirator inferior13. Infectii ale tractului genital14. Infectii ale pielii si tesuturilor moi 15. Infectia sistemica
TIPURI DE INFECŢII NOSOCOMIALE
Infecţii de tract urinar
Infecţii de tract respirator inferior
Infecţii de plagă chirurgicală
Bacteriemia şi sepsisul
INFECŢII DE TRACT URINAR ITU
- Cel mai frecvent tip de infecţie în servicii de îngrijire de scurtă şi lungă durată
- >40% din totalul infecţiilor nosocomiale
- Definiţie ITU – uroculturi cantitative pozitive > 105 germeni/ml cu sau fără simptomatologie (febră, disurie, jenă suprapubiană).
- ITU asociate cateterizării:
asimptomatice -2/3 din cazuri
Simptomatice: pielonefrite, cistite
cu bacteriemie documentată
prin hemoculturi pozitive 2-4%
Indice de fatalitate <1%
10
Factori de risc extrinseci şi intrinseci
• ITU sunt asociate cateterelor (80%) sau altor instrumentări genito-urinare (5-10%)
• Riscul creşte cu:
durata cateterizării (50% la 7-10 zile de cateterizare)
este dublu la femei faţă de bărbaţi
vârsta
riscul de bacteriemie şi deces creşte cu vârsta
ETIOLOGIE Bacili gram negativi proveniţi din flora endogenă a pacientului dar şi exogenă (mediul spitalicesc)
Flora endogenă Flora exogenă
E. coli Serratia marcescens
Enterococ Pseudomonas aeruginosa
Proteus mirabilis Pseudomonas cepacia
Klebsiella Providencia stuartii
Enterobacter Morganella morganii
Candida albicans Stafilococi coag neg
11
MECANISME PATOGENETICE
Inoculare directă vezicală la inserţia cateterului
Legătură directă cu exteriorul prin intermediul cateterului (extra şi intraluminal)
Cateterul lezează stratul glucozaminoglicanic al vezicii şi diminuă apărarea locală nespecifică
Reziduul urinar favorizează creşterea bacteriană
Colonizare rară pe cale hematogenă
Biofilmul format în lumenul cateterului protejează bacteriile de efectul antibioticelor, favorabil dezvoltării de P. aeruginosa şi Proteus
PROFILAXIE
• Evitarea sau limitarea cateterizărilor, inclusiv a celor de tip condom
• Scurtarea duratei, intermitenţa
• Respectarea tehnicii aseptice şi introducere atraumatică cu lubrifiant steril
• Sistem de drenaj închis
• Schimbarea sistemului în caz de disfuncţionalităţi sau bacteriurie
• Igiena locală adecvată
• Alte măsuri:
– Hidratare
– Igiena perineală
– Punga colectoare sub nivelul vezicii
• Tipuri de catetere
– Plastic- de utilizat pe termen scurt, iritant
– Latex acoperit cu silicon sau teflon - permite cateterizare de 3 săptămâni dar se poate obstrua
– Latex acoperit cu hidrogel şi silicon - permite cateterizare de peste 3 săptămâni
12
ALTE INOVAŢII TEHNICE
• Catetere impregnate cu antibiotice- reduc aderarea uropatogenilor (nitrofurantoin)
• Catetere impregnate cu hidrogel sau oxid de argint - rezultate bune pentru coci şi Candida spp. de provenienţă extraluminală
• Valve antireflux
• Irigaţii cu antiseptice ale vezicii urinare.
INFECŢII ALE TRACTULUI RESPIRATOR INFERIOR. PNEUMONIA NOSOCOMIALĂ
Definiţie: infecţie a parenchimului pulmonar care nu este prezentă şi nici în incubaţie la internare şi se manifestă prin tuse, spută purulentă, febră >380 C, modificări clinice şi radiografice compatibile cu diagnosticul de pneumonie
• La nou născuţi este suficient dg. radiografic
• Pe locul II ca frecvenţă între infecţiile nosocomiale - 18%
• Prima cauză de deces în rândul IN: 30-60%
• Etiologia plurimicrobiană în 30-40% - domină gram-negativii
ETIOLOGIA
Pneumonia precoce Pneumonia tardivă
Sensibilitate Prezentă la antibiotice Tulpini multirezistente
Etiologie • S. pneumoniae• H. influenzae• M. catharralis• Anaerobi
• Bacili gram negativi - 60%:
Klebsiella, Acinetobacter,Ps. aeruginosa
• Staphylococcus aureus 20-40%
• Anaerobi 10-30%• Fungi, protozoare 1%:
Aspergillus, Pneumocystis
• Virus gripal• VRS
Prognostic Mai puţin severMortalitate minimă
Mortalitate >
13
FACTORII DE RISC
INTRINSECI EXTRINSECI
Boli severe Condiţii acute Tratamente Proceduri
CancerBPOCBoală cardiacă cronicăImunosupresieInsuficienţă renală
ComaArsuriTraumatismeInsuficienţe multiple de organSdr. detresă respiratorie acutăAspiraţie Reflux gastro-esofagian
Corticosteroizi Antiacide Adm. anterioară de antibioticeSedative Blocante neuromusculare
Ventilaţia mecanicăReintubareaTraheostomia Proceduri invaziveChirurgia capului, gâtului, toracelui, abdomenuluiNeurochirurgia
Vârste extreme Durata şederii în secţii de TI
SURSA DE INFECŢIE
14
PROFILAXIA PN ÎN SECŢII OBIŞNUITE
Intervenţii faţă de factorii de risc intrinseci şi extrinseci
vârste extreme – asistenţă medicală primară
boli preexistente (BPCO, cardiopulmonari) - vaccinare antipneumococică şi antigripală la timp
imunosupresie
limitarea tratamentelor steroidice
reducerea expunerii
reducerea duratelor de neutropenie
mediul
atenţie la patogenii sezonieri: VRS, v. gripal (iarna, primăvara)
apa, sistemele de filtrare a aerului
modificarea stării de conştienţă
atenţie la neurodepresante
administrare de antibiotice
nu este recomandată
utilizare judicioasă a antibioticelor.
• Infecţii încrucişate
Educaţia personalului medical
Igiena mâinilor şi portul mănuşilor şi echipament de protecţie
Izolarea pacienţilor cu infecţii respiratorii
Identificarea patogenilor multiplu rezistenţi la antibiotice
Informaţii asupra rezultatelor supravegherii IN
• Alimentaţia enterală
Tub orogastric
15
Mediul extern Dispozitive
Aer
Apă
Alimente
Alţi pacienţi Personal medical
Tub nazo-endotraheal !!!!
Cateterisme
Bronhoscopie
Tub nazo-gastric
Echipament de ventilaţie mecanică
Apă sterilă pentru spălări
Verificarea plasamentului tubului
• Evitarea refluxului
poziţia pacientului la 30-450
Drenajul secreţiilor reziduale
Oxigenoterapie
Schimbarea tuburilor pentru fiecare pacient.
PROFILAXIA PN ÎN SECŢII DE TI
• Profilaxia hemoragiilor de stress
– Cu agenţi non alcalinizanţi citoprotectori şi numai unde este indicat
• Echipamente de diagnostic şi tratament invazive - spirometre, tuburi nazogastrice,bronhoscop
– Curăţire, sterilizare, dezinfecţie între pacienţi
• Imobilitate
– Pat cu rotaţie laterală.
Bacteriemiile şi sepsisul nosocomial (BSN)
Reprezintă 10% din totalul IN
Cresc durata spitalizării
Mortalitate 25-50%
Mai frecvente în secţii de terapie intensivă
Clasificarea BSN:
Primare – apare în absenţa unui focar recunoscut de infecţie; bacteriemia la purtătorii de dispozitive intravasculare; gram pozitivi (S. aureus)
Secundare – apare consecutiv unei infecţii cu acelaşi microorganism izolat prin hemocultură şi dintr-un alt situs coexistent; gram negativi
16
CVC: Subclavie, Femural, Jugular
Intensitatea manipulării cateterului
Gazda
17
Factorii de risc interacţionează dinamic
CVC este cel mai mare factor de risc pentru BS nosocomială
Factorii aparţinând gazdei nu pot fi modificaţi; măsurile preventive sunt orientate către modificarea factorilor aparţinând utilizării cateterului: durata, plasarea şi manipularea
Etiologia BSN
Rang
Patogen Procent
1 Staph coagulazo-negativ 31.3%
2 S. aureus 20.2%
3 Enterococci 9.4%
4 Candida spp 9.0%
5 E. coli 5.6%
6 Klebsiella spp 4.8%
7 Pseudomonas aeruginosa 4.3%
8 Enterobacter spp 3.9%
9 Serratia spp 1.7%
10 Acinetobacter spp 1.3%
INFECŢIILE NOSOCOMIALE DE CATETER (INC)
• 18-25% din totalul IN
• 30% din bacteriemiile nosocomiale
• Factorii de risc:
Imunosupresie: HIV, cancere solide, hematologice
Vârste extreme
Deficienţe de asepsie şi antisepsie
18
Alterarea microflorei cutanate
Durata menţinerii şi frecvenţa utilizării
Tipul de cateter Cateter venos central >cateter periferic
Situs de implantare Calea jugulară, femurală > subclaviculară
Tipul de material Clorură de polivinil > poliuretan
Mod de implantare Situaţii de urgenţă > implantare de elecţie
Mecanisme
Colonizarea bacteriană – 4 porţi de intrare:
Prin soluţiile de perfuzie
Endoluminală, la nivelul racordurilor
De la punctul de inserţie
Contaminare pe cale hematogenă a extremităţii intravasculare, de la un focar septic la distanţă
Etiologia INC
50% din cazuri: S. coagulazo-negativi, S. aureus
Bacterii gram-negative: enterobacterii, piocianic
Candida
La imunosupresaţi: Acinetobacter, Micrococcus, Bacillus
Manifestări locale, generale (bacteriemie, sepsis)
Complicaţii: celulită cutanată, tromboflebită septică, endocardită bacteriană, embolii septice
Atitudinea practică în caz de INC:
Retragerea cateterului
antibiotice
19
Profilaxia INC
• Limitarea indicaţiilor şi a duratei de utilizare a cateterelor intravasculare
• Manipulare atentă a cateterelor (spălare adecvată a mâinilor, dezinfecţie atentă la locul de aplicare, topice bactericide la locul de aplicare)
• Atenţie maximă la adoptarea precauţiilor de barieră în momentul inserţiei
– Mănuşi sterile, halat, mască, bonetă, cîmpuri sterile
• Introducerea dispozitivului de către personal experimentat
• Utilizarea preferenţială a venelor subclaviculare pentru CVC
Utilizarea de catetere de teflon, elastomeri de silicon, poliuretan (polivinilcloridul şi polietilena sunt favorabile aderării bacteriene)
Preparare sterilă a soluţiilor de perfuzie
Întreţinerea corespunzătoare a liniei venoase:
Fixare eficientă şi pansament ocluziv steril înlocuit la 24 de ore cu pansament permeabil
Detectarea sistematică a semnelor inflamatorii locale
Cateterele venoase centrale nu se schimbă decât la apariţia de manifestări sistemice sau de fenomene celsiene la locul de aplicare)
Schimbarea liniei venoase periferice la 72 de ore
Preparate de Chlorhexidină pentru inserţia cateterului
– Scădere semnificativă a colonizării cateterului
– Dezavantaje:
» posibilitatea sensibilizării tegumentului la chlorhexidină
» Potenţial de apariţie a rezistenţei la chlorhexidină
20
Infecţiile nosocomiale postoperatorii INPO
• A treia cauză de IN
• Riscul de infecţie depinde de:
• Riscul preanestezic apreciat prin scorul ASA
• Clasa de contaminare evaluată cu scorul Altemeier
• Durata intervenţiei
21
Clasa Altemeier
Clasificarea INPO
Superficiale
Profunde
Viscere, spaţii periviscerale
La distanţă de plaga operatorie
Etiologia
Patogen
S. Aureus 15-20%
Enterococci 15%
Staph coag neg 15%
E. coli
P. aeruginosa
Enterobacter
P. mirabilis
K. pneumoniae
Streptococci
Factorii de risc
Gazda Tip de intervenţie
Starea generală scor ASA Tipul de intervenţie – scor Altemeier
Obezitatea În urgenţă > chirurgie de elecţie
22
Infecţii prealabile, concomitente Calitatea hemostazei
Patologia subjacentă - cancere Calitatea drenajului plăgii
Malnutriţia Durata ↑ spitalizare preoperatorie
Hipotermia moderată Durata intervenţiei
Diabetul zaharat Experienţa echipei chirurgicale
Tratament cu imunosupresoare Mai multe proceduri chirurgicale
Vârste extreme Intervenţii pe abdomen
Profilaxia INPO în perioada:
Preoperatorie La blocul operator Postoperatorie
Limitarea duratei de spitalizare
Tratamentul infecţiilor şi al bolilor preexistente
Igiena blocului operator:
Sterilizarea instrumentelor
Curăţenia suprafeţelor
Respectarea circuitelor stabilite
Asepsie riguroasă la:
schimbarea pansamentelor
manipularea tuburilor de dren
Antibioprofilaxie pentru clasa I şi II Altemeier
Cu 30-60 min înaintea inciziei (nivel tisular)
Echipa operatorie:
Lavaj chirurgical al mâinilor
Echipament de protecţie
Asepsie cutanată a zonei operatorii
Schimbarea mănuşilor
23
Preferabil depilare, evitarea bărbieritului
Durata operaţiei
Tehnică operatorie rapidă şi atraumatică
Infecţiile nosocomiale posttransfuzionale (INPT)
• Peste 25 de agenţi infecţioşi (virusuri, bacterii, paraziţi, rickettsii)
– Capacitate de supravieţuire în sânge zile, săptămâni
– Existenţa unor variante nerecunoscute prin teste uzuale
– Subiecţi seronegativi purtători cronici
– Donatori recent infectaţi – “fereastra serologică”
Infecţiile nosocomiale posttransfuzionale
Virusurile hepatitice: A,B,C,D
• Risc rezidual HB: 1caz/100.000 u.
• Risc rezidual HC: 1caz/2.000-6.000 u.
Retrovirusuri: HIV1, HIV2, HTLV1-2
– Risc rezidual HIV: 1 caz/225.000 unităţi
Alte virusuri: CMV, Epstein-Barr, Parvovirus B19 –screening la transplantaţi
Bacterii (contaminare): Pseudomonas, E. coli, Serratia, S. epidermidis, Y. enterocolitica
Spirochete: Treponema pallidum
Protozoare: Plasmodium malariae, Toxoplasma gondii, Babesia, Leishmania, Trypanosoma
Profilaxia INPT
Screening-ul donatorilor
Teste serologice cu specificitate ridicată
24
Excluderea de la donare a celor cu factori de risc
Donatori voluntari sau onorifici
Vaccinare anti HB a celor care necesită transfuzii repetate
Limitarea numărului de transfuzii la strictul necesar
Încurajarea autotransfuziilor în chirurgia electivă
Procedee de atenuare virală - filtrarea leucocitară, fotoinactivarea, pasteurizarea
Adm. sângelui după menţinerea la temperaturi joase
Profilaxia infecţiilor nosocomiale
Supravegherea epidemiologică:
Indicatori de frecvenţă, măsurarea riscului pentru infecţii depistare precoce a epidemiilor, alertă precoce, intervenţie precoce
Igiena mediului de spital:
comportament
Dezinfecţie zilnică, periodică
Asigurarea sterilizării
Circuite funcţionale
Igiena alimentaţiei, aerului
Controlul focarelor de IN: sistem de alertă precoce integrat în sistemul de supraveghere (circulaţia tulpinilor bacteriene)
Supravegherea folosirii antibioticelor şi chimiorezistenţei
Respectarea precauţiilor standard, de izolare dependent de modul de transmitere (aerogen, picături de secreţii, prin contact) şi a izolării de protecţie (imunodeficienţi)
25
26
IMPLICĂ ÎNTREGULPERSONAL MEDICAL
AGENŢI INFECŢIOŞIBacterii - Fungi -Virusuri
Rickettsii – Prioni Protozoare - Helminţi
GAZDĂ SUSCEPTIBILĂImunosupresie
Diabet – Chirurgie – Arsuri
Cardiopulmonar –Nou-născuţi
POARTA DE INTRAREMucoasa GI / urinară / tract respirator / tegument lezat
CĂI DE TRANSMITEREContact direct / Obiecte
- Injecţii / Ingestie - aerosoli
CALEA DE ELIMINAREExcreţii – Secreţii
Tegument - Picături
REZERVORUman
EchipamentMediu
Apă
Tratamentul bolii de bază
Recunoaşterea pacienţilor cu
risc înalt
Tehnici aseptice
Cateter
Plăgi operatorii
Spălarea mâinilor
Sterilizare
Controlul fluxului de aer
Igiena alimentelor
izolare
Controlul excreţiilor secreţiilor
Evacuarea deşeurilor
Spălarea mâinilor
Dezinfecţie/sterilizare
Personal medical sănătos
Igiena mediului
Identificarea rapidă şi corectă a germenilor