PROCESE TEHNOLOGICE DE OBŢINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ

Gales Cristina-profesor ing. Educatie Tehnogica- Scoala Gimnaziala Bertea, judetul Prahova

Bratean Lica lect.dr..ing. -UTCB

This work is to be considered as a guidelines for starting a family business, on the basis of the need

of training and development entrepreneurship, taking into account correlation vocational choice

with the needs and the resources geographical area- It is desirable to aim students toward a concrete

activity, creative, revenue-generating, which will contribute to the welfare of the Community which

is part thus becoming a bridge between school and the Community, by the business environment, an

opportunity to increaseskills and confidence in formats and developed in school.

Introducere:

Lucrarea se doreste a fi considerată un ghid orientativ pentru pornirea unei afaceri de familie

pornind de la necesitatea formării şi dezvoltării spiritului antreprenorial, avandu-se in vedere

corelarea opţiunilor profesionale cu nevoile şiresursele zonei geografice.- se doreste sa orienteze

elevii către o activitate concretă,creatoare, generatoare de venit, care să contribuie la bunăstarea

comunităţii din care face partedevenind astfel un liant între şcoală şi comunitate,

prin mediul de afaceri, o oportunitate de creştere a încrederii încompetenţele formate şi dezvoltate

în şcoală.

1.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE OBŢINERE A PRODUSELOR DIN STICLĂ

Procesul tehnologic de obţinere a articolelor din sticlă cuprinde patru faze mai importante:

obţinerea masei sticloase, fasonarea, recoacerea şi finisarea.

În mod ideal, fabricile producătoare de sticlă primesc de la furnizori materii prime care

corespund cerinţelor tehnologice de procesare. Totuşi, în unele cazuri, se impune efectuarea în

fabrică a unor operaţii de pregătire a materiilor prime înainte de a se realiza amestecul lor. Aceste

operaţii sunt:

Figură 1

Operaţia de uscare este aplicată în special nisipului care ajunge în fabrică transportat în

vagoane de cale ferată. Din această cauză el prezintă o umiditate variabilă şi trebuie uscat până

aceasta ajunge la valoarea impusă, de circa 5%. În acest scop se utilizează cel mai frecvent

uscătoare cilindrice rotative încălzite cu gaze calde rezultate prin arderea unui combustibil.

Clasarea se execută cu diverse site şi are ca scop menţinerea în fabricaţie doar a particulelor cu

dimensiunile cuprinse între anumite limite.

Cioburile de sticlă, care urmează a fi reciclate în procesul de fabricaţie, sunt mărunţite

(sfărâmate), până la dimensiuni convenabile, în mori cu valţuri (cu cilindri)

1.2 FABRICAREA FIRELOR ŞI FIBRELOR DE STICLĂ

Linia tehnologică de de obţinere a vatei de sticlă cuprinde următoarele

faze:

a. obţinerea firelor scurte de sticlă

b. obţinerea covorului de vată de sticlă

c. uscarea şi întărirea covorului de vată de sticlă

d. finisarea /ambalarea covorului de vată de sticlă

1. Sticla topită este adusă din cuptor într-un canal de alimentare (feeder) prevăzut la partea

inferioară cu mai multe filiere din aliaj Pt-Rh, având orificii calibrate. Prin orificiile filierei, sticla se

scurge, sub influnţa forţei gravitaţionale, formând iniţial o picătură de sticlă.Picătura de sticlă se

desprinde de filieră şi antrenează după sine un filament de sticlă care este tras continuu pe un

tambur metalic.

2. Filamentele de sticlă sunt grupate în mănunchiuri de grosime variabilă ( tip

strand) prin tratare cu ancolant în instalaţia de ancolare şi bobinare la diametre

variabile prin intermediul tamburului de tragere.

deferizarea mărunţirea cioburilor

clasareauscarea

Operatii de pregatire

Figura2

1.3 FABRICAREA AMBALAJELOR DE STICLĂ

Tipuri de ambalaje de sticlă

borcane,butelii,

flacoane incolore şi colorate de

diferite capacităţi utilizate pentru

păstrarea alimentelor, produselor

farmaceutice, cosmetice sau

tehnice.

Compoziţia chimică a sticlei

este o sticlă silico – calco – sodică

pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice şi a

stabilităţii chimice se adaugă 1 – 2 % Al2O3

Procedeul de fasonare presat – suflat pentru borcane

alimentare picătură încărcare picătură presare transfer din preformă în formă

reîncălzire realizare vid şi preluare produs

răcire interioară

Fluxul tehnologic pentru relizarea ambalajelor din sticla

1. Alimentarea maşinii automate prin picătură

- primirea topiturii de sticlă din bazinul de lucru al cuptorului şi transportul

la maşina automată

- condiţionarea termică a topiturii

- formarea picăturii în greutate, diametru şi lungime, după mărimea şi

formatul articolului

2. Presuflarea sticlei în formă – realizarea unui format intermediar apropiat

de al produsului

Figura8

wikipedia 1

Figura7

1.4 Realizarea produselor de creaţie prin fasonare manuală la ţeavă

APLICATIE PRACTICA VIZITAREA ATELIERULUI DE STICLARIE ROMBLAST

Un MEŞTER sticlar introduce ţeava de suflat sticlă în gura unui cuptor bine încins,. Sfera de

sticlă topită pe care o scoate din cuptor străluceşte ca soarele în amurg. Un fir subţire cu sclipiri

portocalii se întinde între cuptor şi ţeavă, dar se rupe repede şi dispare. Meşterul sticlar învârte masa

sticloasă topită pe o placă de metal până când sfera devine un cilindru. Apoi, suflând uşor prin

ţeavă, el umflă bucata de sticlă, după care o învârte din nou pe placă. O ridică, se uită cu atenţie la

ea şi o pune din nou în foc.

Elevii plini de uimire intra in hala de productie.

Cuptorul incins 1200-20000C

3. Suflarea sticlei în formă finală – se realizează profilul definitiv al

produsului

Figura9

4. Transportul produsului spre cuptorul de recoacere

Figura10

arhivă personală 1

arhivă personală 2

Sunt prezentate elementele din care se obtine masa sticloasa.

Nisip cuartos

Cioburi de sticla

Moara de macinat cioburi de sticla

Catalog mostre coloranti

Amestecarea se face intr-un malaxor.

arhivă personală 3

arhivă personală 4

arhivă personală 5

Topirea

Cuptorul incins 1200-20000C

Teava de suflat sticla, cu maner din lemn.

Suflarea sticlei

Adăugarea colorantilor

Fasonarea sticlei pe un banc metalic

Fasonare prin presare in matrite.

arhivă personală 6

arhivă personală 7

Materialul sticlos este introdus in matrita metalica

Recoacerea are loc in cuptoare Antonini

Banda transportoare a cuptorului

Produsele sunt preluate de lucratori si vor fi verificate C.T.C.

1.5 Sticla termoformata.

Sticla termoformata ia nastere prin fuziunea sticlei de mai multe forme si culori. Rezultatul

este unul deosebit, un produs inedit menit sa puna in valoare zona in care este utilizat. Sticla

termoformata capata notorietate devenind tot mai cunoscuta si mai cautata, mai ales in randul

arhitectilor si al designerilor, vesnic in cautare de nou.

Sticla termoformata este obtinuta prin prelucrarea sticlei

clare la temperaturi ridicate. In general sticla termoformata este

mai groasa, dar acest lucru depinde de matrita utilizata si de

modelul solicitat de client.

arhivă personală 9

arhivă personală 7

arhivă personală 8

Produse obtinute prin termoformare

Sticla termoformata poate fi utilizata cu incredere atat

in interior pentru obtinerea diverselor obiecte de decor

precum: aplice, fructiere, pentru delimitarea sau

compartimentarea zonelor din locuinta, cat si la

exterior in locul clasicelor ferestre.

Promovarea produselor

in atelierul de creatie

Concluzii Se subliniaza necesitatea formării şi dezvoltării spiritului antreprenorial,abordare care sa aduca

şcoala şi elevul într-o relaţie funcţională cu comunitatea locală şi cu piaţa muncii, pregătirea

elevilor pentru viaţă şi opţiunea pentru cariera profesională prin dezvoltarea spiritului de iniţiativă

necesare într-o economie bazată pe cunoaştere

BIBLIOGRAFIE

C. Tănase, Auxiliar curricular ciclul superior al liceului- Proiectul Phare TVET RO2005

G Lichiardopol, C Galin , Manual Educatie tehnologica, clasa a VII-a, Editura: Aramis

Ovidiu Dumitrescu , Anghel Ioncea Dorel Radu Constantin ,Dorinel Voiniţchi, Materiale şi tehnologii sticlă,

ceramică, lianţi, metale,Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru Învăţământul Rural, 2005

Stanciu Ion, Olaru Marieta- Bazele merceologiei, Bucuresti,Editura ASE , 1999

arhivă personală 10

arhivă personală 11