! '!r

wqqxP=:"l;iii,i *x",ll"e

*"illi {.:;x.4"*li**+e1"'

ffiEgffi

;&ii-

DESEIITUIUI

Barrington Barber.;;

.::

.:

:1-.q

--q

-tr.e: ,-,

: : '._.:'

o,201s

Cuprins

Introducere 7

Primii pagi 9

Desenul obiectului qi compozi{ia cu naturi static[ 43

Mai multe despre perspectivi 77

Lumea naturall 89

Desenul corpului omenesc Ai construclia portretului ll7

Compozitia I73

Tehnici I99

Sfaturi pentru imbunltifirea desenului 208

Primii pa;i

Inainte de a incepe si desenafi este nevoie s[ vi echi-pafi cu creioane, penife, grafit gi c6teva tipuri de hirtiede desen. Hdrtie tip ciocan, cu o texturi fini sau hArtieaspri cu texturd fini, orientali-vi in funcfie de efectulpe care doriti si il obfneli.

Va trebui si invlfafi s[ finefi bine creionul gi si v[ obig-nuifi cu plangeta de desen, eventual qi cu un gevalet.

Lua{i-le metodic, acorda}i-vi timp pdni descoperilicare yi se potrivegte cel mai bine. Dup[ ce v-afi obig-nuit cu accesdriile, vi putefi gdndi gi la desen.

Tot in acest capitol vefi gisi c6.teva exerci{ii menite sivi invefe nofiunile debazl. gi si vi introduci in tipu-rile de desene. Pe misuri ce progresafi va trebui siapelali la tehnicile descrise in aceste exercifii, agadar,repeta$-le cu regularitate gi perseverenli.

PRIMII PA$I

MATERIALELEPentru a fi eficient nu aveli nevoie de articole de desen sofisticate. Daci. desenaii pentru primaoari, atunci puteli incepe cu un creion foarte bine asculit B, 28, 38 sau 48. Cumpirafi-vl cdteva 9i

testafi-le moliciunea sau puterea de acoperire.

Ulterior poate veli vrea si incercali si desenali cu o mini de grafit. Este mai scumpl decAt un

creion, dar rezistl mai mult gi este indicati in cazul oblinerii umbrelor. Cirbunele este perfect

pentru desene mai mari gi poate fi intins sau estompat foarte ugor. De asemenea, negrul este foarte

intens, de aceea aplicali-l cu pruden{i. Se recomandi si trece{i la penili (0,1 sau mai groasl) doar

in momentul in care vi simlifi stipAn pe dumneavoastri.

Marker permanent cu vArf sublire

uAnrmToate instrumentele menfionate mai sus se preteazl hdrtiei normale de desen. Aceasta se glsegte

intr-o varietate de granulalii gi texturi la magazinele de arti. Testali mai multe tipuri pentru a le

inlelege proprietdlile. Avantajul hdrtiei satinate este ci putefi trasa detalii foarte fine gi mici. Avan-

tajul hdrtiei aspre este ci liniile vor plrea ugor intrerupte gi vor crea un efect de texturare, insl nuvefi putea desena detalii foarte fine. in general, cu c1t desenul este mai detaliat sau mai mic, cu atAt

trebuie si fie gi hArtia mai netediL 9i mai fini 9i instrumentul de desenat cu vArf mai sublire.

Desenele mai mari necesiti o hdrtie cu o texturi mai asprl.Pentru inceput vi este suficient un caiet de schile pe care veli putea s[J plimbali dup[ dum-

neavoastrd gi desena oricdnd in el.

Bi{ de cirbune

TTNEEACTKnIIErfi+'crilbdcrpenft-lil1tuflcrFoFsFrrt lihlrlp.tm. li*n,ilephrto&rcrGLunili'cir

umm" IA n-f,nInm{srl,,{uuiuIHr*lingc+adrp&&tspcnb€&hffr-$dndqfldrEp&a-

Crl rd l*:*Lliirecfda."cFrrl s ilqi Lr*'r&-

fus enml -erure-nd*€ficorrfrirrdenc- Bcrridfqi4rill'irhti.{rr$riarqiopirircdc:rfiry. hcreim- Dinfid, Yi pdqi& inrnc4i o privire r

ryerlcosmlfllr{i qddlq

dr?rrxli €viccil oAngrti pr€r Erffrrii un <ngnrrdd

FOIOSIREAHANflincidelaircepu,'mrqor de corectal PrraoaliA2.

Va trebui si investfie o fabricag dintrprind+ de plangncu

Pentm mai multe

10

Minl de grafit

Materialele

...............-

----_1

a#

-_-*--*-\€S+*+*:t

d desenafi pentru primal. Cumpirafi-vd cAteva gi

ste mai scumpi decdt unr. CdLrbunele este perfectmenea, negrul este foarte0,1 sau mai groasl) doar

tffit

lesen. Aceasta se gisegtemulte tipuri pentru a le

foarte fine gi mici. Avan-fect de texturare, insi nu.aliat sau mai mic, cu atAt

nat cu vdrf mai sublire.

sn-l plimbafi dupi dum-

TINEREA CREIONULUITendinla este si lineii creio-nul ca pe un stilou. incercalisd il |inefi ca pe o pensuli sau

ca pe un bd1 Nu il stringeliprea tare. Liniile vor fi maisigure pe hArtie daci mdnanu este incordati, ci relaxati.

LUCRUL LA PLAN$A DEDESEN SAU $EVALETDaci nu aveli un gevalet gi

stali cu planqa de desen spri-jinitl pe genunchi, creionultrebuie s[ fie la nivelul umd-rului gi sd vedeli clar supra-fap de desen.

Cel mai bine este s[ staliin picioare cdnd desenafi, darpentru asta aveli nevoie deun gevalet.

intre dumneavoastr[ gi

desen trebuie si fie o distanjlsuficient de mare. Este nece-sar s[ vi pute]i migca libermdna, incheietura gi palma qi

si avefi o privire de ansambluasupra lucririi. Din cdnd incind, vi pute{i da in spate siaruncali o privire obiectiviasupra desenului.

finefi creionul lejer gi nuv[ temeli si vi corectaii daclil strAngeli prea tare. Nu vifixali un singur stil de lucru.

FOLOSIREA HARTTUinci de la inceput, incercali si faceli desenele cdt mai mari. Cu cdt sunt mai mari, cu atdt vor fi maiugor de corectat. Propuneli-vi s[ cregtefi treptat dimensiunea desenului pand cAnd veti umple ocoald A2.

Va trebui s[ investifi intr-o plangi de desen A2 pe care si desenafi pe hArtie 42. Fie o cumplrafi,fie o fabricafi dintr-un placaj gros. Orice suprafafi este buni atdt timp cdt este neted6; foaia oprindeli de planqi cu scotch, agrafe de birou sau cu adeziv.

Pentru mai multe informafii, duceli-vl la paginile 40-4L

#"lie111

ii

ll

PRIMII PA$I

LINII $I CERCURIIn acest prim exercifiu veli descoperi care este piatra de temelie a unui desen reugit preciziamAiniigi a ochiului. incepeli prin a desena formele geometrice de mai jos.

Concentrafi-vl privirea exact spre punctul in care mina de grafit atinge hdrtia. Nu v[ facefi grijidacl la inceput privirea mai fuge 9i in alte pirfi - mutafi-o la loc asupra vdrfului creionului. Veliconstata ci de cAte ori ochii vi fug in alte direcfii, liniile vor fi intrerupte qi strAmbe. in momentulin care vi vefi focaliza atenlia doar citre virful creionului, desenul va fi mult mai reugit. Daciochiul urmeazl cu sfinfenie mAna, atunci mAna va desena cu precizie. Exersa]i in continuare.incepefi-vi intotdeauna sesiunile de desen cu cinci-zece minute de incilzire.

Un punct O linie verticali O linie orizontall Un cerc

Cmtrolul miinii este

frirm desenatorbuniroctfulvi se va otf

Wisrptuu dinhitpatzdtudgr$aptM&srtPanfitIaWe cgllc,tuffibeqc-

lmntet$;nea,minngitk'FtdaCtuIsst4iua.hm

Nir vi grebi$ c$l

mi+cirilor creionsim}F lncordat, I

Un triunghi Un pdtrat

/

O linie diagonall

*

O stea cu cinci col{uri O spirald

t2

Linii Si cercuri

ren reugit: precizia mdinii

: hirtia. Nu vi faceti grijivdrfirlui creionului. Veligi strimbe. in momentulfi mult mai reugit. Dacd. Exersati in continuare.:ire.

O spirald

Controlul mdinii este una dintre tehnicile de bazi pe care trebuie s[ le stipdni]i daci vi dori]i sIfi1i un desenator bun. Cu cdt exersafi mai mult exerciliul urmitor, cu atdt liniile'vor fi mai precise,iar ochiul vi se va obignui sd aprecieze corect spafiul gi forma.

Desenali unpdtrat dinlinii punctate,avhnd grijdca punctele sd

fie situate ladistanle egale,iar liniiledrepte.

Desenali unpdtrat din liniiverticale, toatede aceeasilungime SiIa aceeasidistanld.

Desenali unpdtrat din liniiorizontale,toate laaceeasidistanld Side aceeasilungime.

Desena[i unpdtrat din liniidiagonale,toate Ia aceeasidistanld intreele Si delungimidiftrite.

Desena{iun pdtratdin liniidiagonale,orientatinvers.

ilillililill ----:%

OOOOOOAcum desenali un cerc. Continuafi sd desenali cercuri, incercdnd defiecare datd sd oblineli ttrn cercmai reuSit decht cel anterior. Exersali phnd cdnd cercurile tncep sd arate ara cum v-a{i dori sd arate.chnd sunteli mullumit,luali-o de la capdt, dar de data asta desenali mai repede.

Nu vi grnbifi cdnd exersafi. Valoarea exerciliilor consti in concentrarea atenliei asupramiqclrilor creionului pe hdrtie. Repetali panl vi sim1ifi stepan pe sine gi relaxat. Daci visimlifi incordat, facefi un efort s[ vd relaxali.

13

PRIMII PA$I

FORMELE 3DPentru a da senzafia de adincime gi volum in desen, trebuie s[ folosifi perspectiva 9i umbrirea'

Iluzia ci obiectul este tridimensional gi are adAncime este ugor de redat. incercafi acum urmitoarea

serie de forme.

1. Desenafi un patrat.

4. Desena{i un rombsau un paralelogram.

2. Addugali incd treilinii paralele.

5. Addugali trei liniiparalele de aceeasi

lungime.

3. Unili capetele... Si alioblinut un cub. Dacd a[i trasat

corect liniile, este imPosibil

sd nu fi obginut un cub.

6. Unili capetele - aliobtinut din nou un cub!

DrpAcumput{iobce*xulitate gi volud

7-l@iuycdedd*4rtni delu*tubL

tocn$ g &nneardSnG-'lirrgt'ndvds

mlkufi unoarc-.-

T4

Formele 3D

Dupd cum puteli observa, adumbrirea sau valora{ia de culoare vi ajuti si creati iluzia de tridimen-sionalitate gi volum.:rspectiva gi umbrirea.

.cercali acum urmitoarea

ni{i capetele... Si alinut un cub. Dacd ali trasatct liniile, este imposibilufi obyinut un cub.

6. Unifi capetele - aliobtinut din nou un cub!

7. Umbri{i uSor cele

doud secfiuni de josale cubului.

8. Umbrifi mai multuna din cele doudsecliuni de jos.

9. Adduga{i o umbrd creatdde obiect - aceasta cade depe partea mai intunecatd aobiectului, paralel cu podeauasau cu suprafasa pe care este

asezat obiectul.^tncercafi gi dumneavoastri si vedefi ce efect pute{iobfne ad[ugand valorafie unui cerc.

10. Desena[i un cerc... 11. Umbrilil usorpe jumdtate dinsuprafayd tntr-o

formd de semilund.

12. Umbri[i mai intenso porliune micd dinapropiereL marginii.

13. Umbrili margineaexterioard a acestei zone

Si mai mult. Addugaliumbra proiectatd de

obiect. Acum, cerculdumneavoastrd vasemdna cu o sferd.

15

Mai multe despreperspectivd

Includerea perspectivei in desenele dumneavoastrieste o urmare fireascl o lirgirii orizontului. Diagra-mele vi pot ajuta si inlelegefi ce vede{i. Este evident cdnu vi putefi bazape ele suti la sut[, deoarece in via]ade zi cu zi privirea vi se indreapti in toate direcfiile;probabil ci cea mai corectd. perspectivd ar fi cea curbi-linie (ochi de pegte). in tot cazul, mintea interpreteaziorice imagine gifurnizeazi informafii legate de aceast4ca de exemplu in cazul perefilor care sunt verticali qi dinlinii drepte, drept care ochiul se regleazd, astfel incdt siaccepte aceasti realitate.

in capitolul acesta ne vom apleca atenfia asupra maimultor metode de redare a perspectivei gi vi voi arltacum si le punefi in practici in deplinl cunogtinf[ decauzi. Perspectiva implicd ingelarea parliali a ochiuluigi va trebui si cunoaEteli aceste reguli pentru a o aplicacu succes in desenele dumneavoastri. Exercifiile referi-toare la perspectivi vi vor ajuta si inlelegefi ce se

intdmpld cu vederea dumneavoastr[. Cu toate acestea,doar experimentdnd direct din propriile observalii vefiinlelege pe deplin cum funcgion eaz6,, defapt, perspectiva.

'7'7

MAI MULTE DESPRE PERSPECTIVA

TIPURI DE PERSPECTIVAStudiafi cu atenfie cele doui seturi de desene de pe aceasti pagin6. in partea de sus sunt doui

ciocane aqezate pe o suprafali plani, undeva sub nivelul ochilor. Dedesubt sunt doul desene

aproape schematice ale aceloraqi ciocane, dar din profil.

Dupd cum puteli observa,

m dner ele ci o c anelor Priv ite

din perspectivd sunt mult maiscurte decdt ale celor redate

din profil, iar capulciocanului indreptat sPre

dumneav o astrd (sus dreapta)pare sd aibd. aceeasi lungimeca mhnerul. DeSi Stim cd

obiectul este mai mult lungdecdt lat, din aceastd

perspectivd tn racursipr op orliile se inv er s eazd.

Ochiul nu se simte deranjatde aceasti distorsionare aPa-

rent ciudati a proporfiilorobiectelor qi infelege c[ Per-cepfia noastrl asupra unuiobiect se schimbi in functiede unghiul din care este pri-vit. Putefi misura proPor-

$ile unui obiect vizut dintr-ununghi oblic cu o acurateledestul de mare dacl lineficreionul ridicat in mdnaintinsl inspre obiect gi ilmisurali pe lungime, apoicomparafi aceasti valoare culilimea (a se vedea pagina

40). Dup[ ce v-afi convins ciperspectiva oferi aparenla d,e

volum, suntefi gata si mer-geli mai departe gi si vd

ocupali de subiecte Ei maidificile.

Niv'elul ochilor sau

linia orizonhrlui

in continuare, t,

diagramd a urudesenatd de unvrut sd ilustreamobila va ardttDin nou, persptpe un punct de.

nivelul ochilor s

orizontului. Tot

se Ltnesc tn pun'

fie orizontale, ft

Nivelul ochilor sallinia orizontului

78

Tipuri de perspective

sus sunt douiLt doui desene

ffiM

Punct de fugd

Nivelul ochilor sau

linia orizontului

in continuare, uitafi-vd la aceastd

diagramd a unei bucdtdrii,desenatd de un designer care avrut sd ilustreze modul in care

mobila va ardta dupd montare.Din nou, perspectiva se bazeazdpe un punct de fugd aflat lanivelul ochilor sau pe liniaorizontului. Toate liniile care nuse unesc tn punctul de fugd sunt

fie orizontale, fie verticale.

Punct de fugd

Nivelul ochilor sau

linia orizontului

incercali sd copialicele trei cuburi vdzutedeasupra Si dedesubtulIiniei ochilor sau aorizontului. Aceastaeste tehnica de care

aveli nevoie pentrua construi o viziuneaparent tridimen-sionald a obiectelorin spafiu.

'Fr:f# #&