prezentare licenta alexandra herteg
TRANSCRIPT
INFLUENŢA NEGATIVĂ A TELEVIZIUNII
ASUPRA ADOLESCENŢILOR
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:Prof. univ. dr. MĂRIOARA LUDUŞAN
ABSOLVENT: HERŢEG ALEXANDRA DANIELA
Structura lucrării
Prin prezenta lucrare, am urmărit identificarea şi
evidenţierea efectelor negative asupra adolescenţilor ce
apar ca urmare a expunerii îndelungate a acestora în
faţa micului ecran.
Cuprinde o parte teoretică şi una practică, părţii
teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei
practice ultimele două.
Structura capitolelor lucrării este redată succint
în cele ce urmează.
În capitolul întâi am prezentat diverse definiţii ale
conceptelor de mass-media şi televiziune, istoricul televiziunii în
România şi funcţiile televiziunii.
Capitolul doi include legislaţia privind protecţia
minorilor faţă de consecinţele negative ale televiziunii.
În capitolul trei am reliefat modul în care influenţează
petrecerea unui număr semnificativ de ore comportamentul şi
atitudinile adolescenţilor.
Partea practică a lucrării, ce cuprinde capitolul
patru şi cinci prezintă cercetarea realizată în vederea
cunoaşterii modului în care sunt afectaţi elevii Colegiului
Naţional “David Prodan”, din oraşul Cugir, care dedică
televizorului un număr mare de ore, şi dimensiunea directiv-
acţională, de intervenţie.
Partea I
Televiziunea desemnează o tehnică a transmiterii de la
distanţă a imaginilor unor obiecte ( în mişcare), sunetelor,
mesajelor pe calea undelor vizuale; care apar şi dispar cu mare
rapiditate şi care nu pot fi ordonate de către cei care le primesc,
receptorul nu poate opri, încetini sau grăbi circuitul acestor
informaţii şi imagini, nu poate reveni asupra unui material deja
transmis, nu poate crea un „program” propriu, diferit de cel al
fluxului originar.
Efectele negative ale consumului televizual excesiv
asupra adolescenţilor sunt:
stări de oboseală şi de nervozitate
stimularea agresiunii şi activarea gândurilor şi
comportamentelor agresive
dependenţa de televiziune
comunicare precară cu familia
incapacităţi de învăţare
predispunerea de a imita aspectele şi comportamentele
difuzate în programele de televiziune
abuz de alcool şi tutun
intensificarea vieţii sociale
Partea a II - a
METODOLOGIA INVESTIGAŢIEIProblema cercetată: cercetarea şi-a propus să
investigheze
impactul expunerii îndelungate în faţa micului ecran a tinerilor
punând accentul pe efectele negative generate de mesajele şi
programele televizate.
Scopul cercetării a constat în evidenţierea modului în
care copiii sunt afectaţi de urmărirea îndelungată a
programelor şi emisiunilor televizualului şi propunerea unor
măsuri de formare a unor deprinderi referitoare la utilizarea
televiziunii în beneficiul adolescenţilor, cum aceştia pot fi
educaţi in spiritul valorificării raţionale a programelor si
mesajelor difuzate prin intermediul televizorului.
Obiectivele urmărite :
Să determine motivele care stau la baza utilizării
îndelungate a televizorului
Să determine efectele exercitate de TV asupra elevilor
cuprinşi în eşantion;
Să elaboreze un model de intervenţie, în vederea unei
educaţii sănătoase sau a recuperării „ handicapului „ produs
tinerilor de cultura TV. Metode de cercetare :
Ancheta prin chestionar
Interviul
PRELUCRAREA ŞI ANALIZA DATELORRezultatele cercetării sunt reprezentative pentru populaţia
şcolară din cadrul Colegiului Naţional „David Prodan” din oraşul Cugir,
judeţul Alba.
În urma analizei la întrebarea 1” Cât de des te uiţi zilnic la
televizor?” reiese că cea mai mare parte a elevilor chestionaţi urmăresc
emisiunile TV trei-patru ore zilnic.
După media răspunsurilor la întrebarea numărul 2 „ Ce emisiuni
urmăreşti de obicei la televizor”? ordinea preferinţelor ar fi următoarea:
divertisment, emisiuni culturale, filme, emisiuni muzicale.
Analizând răspunsurile la întrebarea 3: „Cât de importantă este
televiziunea în viaţa ta?, se poate constata că pentru majoritatea
elevilor televiziunea este importantă şi foarte importantă în viaţa lor.
Fig.1. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.50
5
10
15
20
25
30
35
1
1
11
divertisment emisiuni culturale
filme emisiuni muzi-cale
Fig.3. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 3
Fig.2 Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 2
Examinând răspunsurile la întrebarea numărul 4: “De ce te uiţi
de obicei la televizor?” se detaşează următoare ierarhie a nevoilor
care determină consumul tv: nevoia de divertisment, nevoia de a fi
informat asupra actualităţii, nevoia de a-şi umple timpul, consumul
televizual ca obişnuinţă – ca ritual sau automatism -, ceea ce
sugerează un anumit grad de dependenţă.
La întrebarea numărul 5 „După părerea ta filmele tv conţin
scene de violenţă”? un număr egal de respondenţi au considerat că
violenţa din filme este prea multă sau cât trebuie. Doar câţiva elevi
sunt de părere că violenţa este prea puţină.
În ceea ce priveşte întrebarea 6 referitoare la evaluarea
percepţiei asupra violenţei ficţionale în emisiunile de ştiri, „După
părerea ta ştirile conţin violenţă”?, majoritatea subiecţilor crede că
violenţa în cadrul ştirilor este suprareprezentată.
Fig.4. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 4
Fig.5. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 5
Fig.6. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 6
Prin întrebarea numărul 7 „ În ce fel te simţi influenţat de
scenele de violenţă pe care le vezi la tv?” s-a urmărit identificarea
percepţiei pe care o au adolescenţii privind influenţa acestei violenţe
asupra lor.
În ceea ce priveşte efectele televiziunii asupra activităţii
şcolare a elevilor, examinate prin intrebarea 8 putem vedea că
autopercepţia elevilor este una negativă, cea mai mare parte dintre ei
considerând că televiziunea are efecte mai mult negative decât
pozitive asupra pregătirii lor şcolare.
La întrebarea 9 „Se întâmplă ca profesorii voştri să vă
recomande emisiuni de la televizor pe care să le urmăriţi?” cei mai
mulţi tineri au răspuns negativ, ceea ce înseamnă că în şcoală se
acordă o importanţă scăzută pregătirii elevilor pentru receptarea şi
interpretarea mesajelor televiziunii.
Fig.7. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 7
Fig.8. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 8
Fig.9. Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 9
Potrivit întrebării 10 „Crezi că privitul la televizor te poate
afecta?” cea mai mare parte dintre elevi consideră că petrecerea
timpului în faţa televizorului îi poate afecta. Prin urmare, se poate
constata că tinerii au o bună percepţie asupra realităţii televizualului.
Întrebarea 11 urmăreşte să afle tocmai aceste percepţii ale
elevilor cu privire la consecinţele televizionării.
Fig.11.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 11Fig.10.Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 10
MODALITĂŢI DE INTERVENŢIEScopul: Dovedită fiind influenţa mai mult negativă decât
pozitivă a expunerii adolescenţilor la programele şi emisiunile TV
proiectul de intervenţie îşi propune să asigure suport informaţional şi
educativ prin oferirea de servicii specializate de asistenţă psiho-socială,
focalizate pe dezvoltarea capacităţii elevilor de a utiliza în mod raţional
televizorul.
Obiective:
însuşirea şi dezvoltarea unor deprinderi de utilizare corectă a
televiziunii (în scopul informării şi asimilării de noi cunoştiinţe);
însuşirea unor deprinderi de organizare şi planificare a timpului
liber;
întărirea relaţiilor interpersonale
Servicii:
serviciul de educaţie formală în vederea valorificării televiziunii
ca sursă de educare;
serviciul de întărire a relaţiilor interpersonale şi de dezvoltare a
unor deprinderi de relaţionare;
serviciul de formare a deprinderilor pentru planificarea şi
organizarea timpului.
Activităţi:
activităţi practice pentru valorificarea televiziunii ca sursă de
educare;
activităţi practice pentru o relaţionare eficientă;
activităţi practice de gestionare eficientă a timpului.
În conformitate cu scopul lucrării se impun următoarele concluzii:
Elevii chestionaţi petrec zilnic 3-4 ore în faţa micului ecran.
Acest comportament de petrecere îndelungată în faţa televizorului este
motivat prin dorinţa elevilor de a-şi umple timpul, de a se distra, şi chiar
din obişnuiţă. Elevii s-au deprins cu acest obicei şi continuă cu această
rutină deşi sunt în mare măsură conştienţi de efectele acesteia asupra
vieţii lor. Un număr destul de însemnat de elevi folosesc televizorul şi
pentru a se informa, ceea ce înseamnă că televizorul mai poate face
încă parte din potenţialul vieţii, şi nu doar din rutina acesteia.
Implicarea profesorilor referitoare la tipul de emisiuni
recomandate elevilor este foarte redusă, ei înşişi recunoscându-şi
minusurile în această direcţie dar facând totodată propuneri pentru o
mai buna educaţie în privinţa receptării şi interpretării mesajelor Tv
ceea ce arată că sunt dispuşi să evolueze în acest sens.
CONCLUZII
Mult timp petrecut în faţa televizorului echivalează cu un
timp mai puţin acordat temelor şi sarcinilor şcolare, ceea ce
înseamnă că mediul televizual impactează în mod negativ şi asupra
activităţii şcolare a elevilor.
O mare parte dintre elevi conştientizează efectele
televiziunii, a violenţei promovate de către aceasta asupra lor.
Trăsăturile caracteristice lumii Tv, ce apar cu regularitate: violenţa
din emisiuni, ştiri, promovarea unor modele negative de reuşită în
viaţă, nu pot să nu aibă urmări asupra adolescenţilor, aflaţi la o
vârstă la care sunt în căutarea modelelor. Iar ceea ce văd la
televizor, oamenii elogiaţi de acesta vor atrage atenţia tienerilor
care îşi vor dori să devină şi ei ca cei prezentaţi pe micul ecran.