poluarea solului cu pesticide

5/14/2018 Poluarea Solului Cu Pesticide - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/poluarea-solului-cu-pesticide-55a931a6eb416 1/8

POLUAREA SOLULUI CU PESTICIDE

I. INTRODUCERE

În ţara noastră protecţia mediului înconjurător constituie o problemã de interesnaţional în scopul păstrării echilibrului ecologic, menţinerii si imbunatatiriicalitaţii factorilor naturali, asigurării unor condiţii de viaţa şi de muncã tot mai

bune generaţiilor actuale şi viitoare.

Dezvoltarea industrialã este caracteristicã epocii actuale în problema mediuluiînconjurator, o ,,problemã” care ne poate ajuta sã ţinem cât mai departe factoriidãunatori mediului înconjurãtor, astfel putem avea grijã de sanãtatea noastrãrespirând un aer curat atât in zona urbanã cât şi in cea ruralã.

Degradarea mediului are drept cauze atât unele fenomene naturale cât şi celedatorate activitãţii umane.Dacã factorii naturali cum ar fi uraganele, cutremurelede pãmânt, eruptiile vulcanice, ele acţionând intermitent, la intervale de timpvariabile şi pe durate scurte, factorii antropicii ( datoraţi acţiunii omului ) semanifestã continuu şi drept urmare efectele negative ale acestorã sunt mult maigrave, amenintând chiar cu producerea unor dezastre la nivel planetar.

Problema protecţiei mediului prin adoptarea mãsurilor de prevenire şi respectivde combatere a poluãrii mediului a constituit una din preocupãrile comunitãţii

ştiintifice de pe malurile Atlanticului, concretizatã prin conferinteleinternaţionale in cadrul cãrora s-au stabilit proceduri coerente de identificare şilimitare a impactului surselor de poluare.

Legãtura dintre dezvoltarea economica durabilã şi protecţia mediului evidentiatãîncã de la începutul anilor 90, este unanim acceptatã la ora actualã prinimplementarea sistemului de management al calitãtii produselor in corelaţie cusistemul managementului de mediu de cãtre marile companii comerciale.

Cele mai renumite firme internaţionale au promovat proceduri noi, moderne îndomeniul atestarii şi verificãrii gradului de protecţie a mediului prin apelarea lacele mai avansate cunoştinte tehnico-ştiintifice.

II. OMUL-CREATOR AL MEDIULUI ÎNCONJURATOR

Creaţie a naturii, omul a acţionat asupra acesteia transformând-o in intereselesale şi devenind totodată creator al mediului sãu de viaţa. Prin capacitatea sa dea descoperi, a inventa şi a crea, omul s-a dovedit apt sã realizeze modificăriasupra naturii, sã transforme mediul înconjurător în favoarea sa, putând provoca

însã şi pagube imense.



Dar tot cu ajutorul invenţilor şi a creacţiei omului, aceste pagube pot fi rezolvatela timp dar si inevitabile, lasând urme pe unde au trecut.Pentru ca aceste pagubesã nu dãuneze naturii şi nici oamenilor, omul este intr-o continua cercetare

pentru a descoperii cât mai multe lucrurii despre tot ce înseamnã protecţia

mediului, a naturii, a sãnãtaţii noastre.Datorita faptului cã activitatile noastre au stransa legaturã cu mediulinconjurator şi de educaţia ecologicã pe care trebuie sã o avem, s-a hotãrât cãdata de 5 iunie sã reprezinte ZIUA INTERNAŢIONALÃ A MEDIULUI, zi in caresunt dezbateri despre problemele si protecţia mediului inconjurator, proiecte siactivitati pe diferite teme ce au la baza protectia mediului.Aceasta zi estedestinatã tuturor categoriilor de vârstã care iubesc natura.[6]

III. POLUAREA SOLULUI

Una dintre componentele deosebit de importante ale biosferei este solul, corpnatural tridimensional situat la suprafaţa uscatului cu proprietati si funcţiispecifice, capabil sa intretina viata plantelor teresre, produs in timpuri geologice

prin acţiunea factorilor climatici si biotici asupra rocilor de la suprafaţauscatului, conditionati de relief si uneori de apa freatica, la care se adaugă, totmai mult si mai intensiv, acţiunea omului.

Prin natura lui, solul prezintă particularitati pe cat de deosebite de ale celorlalţi

factori ai mediului inconjurartor, pe atât de importante pentru biosfera, pentruom.

Ca suport si mediu de viata pentru plantele superioare, solul, mai ales orizontulsau cu humus este unul dintre principalii depozitari ai substanţei vii ai uscatuluisi ai energiei potenţial biotice captate prin fotosinteza, ca si al celor maiimportante elemente vitale ( carbon, azot, calciu, fosfor etc. ). Multitudineaierburilor si a florilor din pajişti, pădurile, câmpurile de plante cultivate, toataaceasta vegetatie diversa depinde de energia solara si de fertilitatea solului. Inorice ecosistem care cuprinde si solul, are doua funcţii esenţiale: de depozitar sifurnizor de elemente nutritive si apa, pe de o parte, si de recipient sitransformator de reziduuri si deşeuri, pe de alta parte, având deci rolul dereglator al ecosistemului si de purificator al mediului înconjurător.

Datorita fertilitatii, respectiv capacitatii de a intretine viata plantelor, solulconstitue principalul mijloc de producţie in agricultura. Existenta si dezvoltareasocietatii umane vor fi condiţionate vital, inca multa vreme in viitor, deabundenta si calitatea plantelor superioare terestre, care trebuie sa asigureoamenilor hrana si materii prime pentru imbracaminte, adăpost, medicamente si

alte cerinţe. Prin asigurarea omului cu produsele alimentare necesare vieţii, solulconstitue si condiţia hotărâtoare pentru reproducţia lărgita a forţei de munca.



Solul odata distrus nu se mai reface aşa cum a fost, dar prin utilizarea luiraţionala, el nu se epuizează ci din potriva el este protejat si isi sporeştefertilitatea.

Din estimările făcute pe glob suprafaţa totala a terenurilor este de 13.395miliarde hectare. Deşi nu exista un consens in ceea ce priveşte populaţia care poate fi suportata pe pamant, este cert ca acesta poate fi de câteva ori mai maredecât cea prezenta.Concomitent cu celelalte masuri de mărire a suprafeţeiarabile, de intensificare a producţiei, este necesar daca nu cel mai important caterenurile arabile sa nu li se diminueze suprafeţele. In prezent o parte din solurile

bune pentru cultura, chiar cele mai fertile sunt pierdute definitiv prin prinextinderea oraşelor, cailor de comunicaţie, a platformelor industriale, precum si

prin eroziunea solului, unul dintre cele mai vechi procese de degradare, prinsalinizarea si mlastinirea secundara datorita aplicării neraţionale a irigaţiei,contaminarea si intoxicarea solului cu agenţi patogeni, metale grele, reziduuri de

pesticide si alte substanţe chimice utilizate in agricultura si silvicultura ca si prindiverse emisii provenite de la industrie.

Cu toate aceste sunt puţine tari din lume care se preocupa de protecţiaterenurilor agricole si nu cu fermitatea si rigurozitatea impuse de urgenta cu carear trebui sa se acţioneze. Sunt inca mulţi cei care gândesc ca amantul suportamulte, dar si solul ca orice corp natural are o limita de încărcare, de suportare,

peste care nu se poate trece fara pericolul degradării. Spre deosebire de apa si

aer, unde in general substamtele toxice se diluaeza pe măsura ce se amesteca, insol poate avea loc concentrarea lor datorita faptului ca aici circulaţia substanţelor este foarte lenta.

Asadar poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglareafunctionarii normale a solului ca mediu de viata, in cadrul diferitelor ecosistemenaturale sau create de om, dereglare manifestata prin degradarea fizica, chimica,

biologica a solului care afecteaza negativ fertilitatea sa, respectiv capacitatea sa bio-productiva, din punct de vedere calitativ sau cantitativ.

IV.PRINCIPALII POLUANTI:

Cu toate funcţiile vitale ce le are pentru asigurarea de alimente, cu toate ca este osursa limitata, nerecuperabila, solul a fost si este supus tot mai multor solicităriale sectoarelor din afara agriculturii si silviculturii, ceea ce face ca anuala sa fiedezafectate suprafeţe însemnate. Cea mai mare pierdere este datorata eroziunii,din estimările existente se apreciază ca se pir anual peste 3,5 miliarde de tone desol, in afara iederii unor însemnate suprafeţe de sol, eroziunea constitue si cauzadirecta a poluării apelor cu sedimente, a degradării unor soluri de lunca princolmatare, a scoaterii din funcţiune prematura a bazinelor de acumulare sirezervoarelor de apa.



Din cauza folosirii ineficiente a apei de irigaţie, a lipsei de drenaj adecvat oricalitatii necorespunzătoare a apei, in prezent sunt afectate de salinizare sau deinmlastinire. In urma aplicării irigaţiei cu ape alcaline continand silice, a drenăriisau suprapasunarii in savane, stepe apare adesea compactarea solului ( tasarea

puternica a acestuia ).Pe măsura extinderii dezoltarii urbane, construcţiile, străzile, pavajele, acoperindterenurile care devin tot mai impermeabile la precipitaţii, ca urmare scurgerilede apa devin mai rapide si mai mari, favorizând eroziunea solului si producereainundaţilor.

Creşterea populaţiei globului are drept urmare pierderi suplimentare de terenfolosit iniţial pentru producţia vegetala.

Efecte nedorite asupra calitatii solului il au deşeurile si reziduurile menajere dinindustrie, comerţ si agricultura care însumează anual circa 5 miliarde de tone desubstanţe minerale, 32 miliarde mc de ape industriale uzate, 250 milioane detone de praf, 70 miliarde de tone de substanţe toxice gazoase, dejecţiile de laanimale etc. Probleme deosebite ridica deşeurile si reziduurile solide, faptul cadegajarea acestora pe lângă substanţele chimica folosite in agricultura, prezintăcea mai importanta sursa de poluare a solului.

Metalele grele ( plumb, mercur, crom, cupru, zinc etc. ) provenite din diferite

surse, ajunse pe si in sol pe diferite cai se pot acumula in sol de unde trec in plante cu efecte dăunătoare.

Pesticidele sunt si vor continua sa fie sursa de poluare a solului care afectezadirect sănătatea omului si a animalelor, impunându-se folosirea limitata a DDT-ului, reducându-se astfel riscul de poluare pentru mediul înconjurător.Ingrasamintele cu azot duc la suprafertilizarea solului, constatându-se oacumulare mărita de nitraţi in unele plante.

V.COMBATEREA POLUARII:

Particulele solide evacuate cu aer si/sau gazele de ardere in atmosfera sunt purtate de curenţii de aer pe zone întinse, viteza vântului fiind un parametruimportant privind dispersia poluantului in atmosfera. Sedimentarea acestor

particule solide sub acţiunea greutatii proprii sau prin umezirea lor de către picăturile de ploaie reprezintă principala sursa de contaminare a solului cu poluanţi din atmosfera. O parte din emisiile de NOX in atmosfera provin de lagazele de eşapament ale vehiculelor. Evitarea poluării solului in acest caz constain epurarea aerului si gazelor de ardere in instalaţiile industriale si respectiv

reducerea poluării cu emisiile autovehiculelor.



Apele reziduale neepurate înainte de evacuarea in emisar constitue principalasursa de contaminare a solurilor. Luând in considerare textura solului siinsusirile ecologice ale solurilor se constata ca acestea prezintă capacitati diferitede reţinere a apei, împreuna cu impuritatile conţinute in apa sau se comporta ca

material filtrant si in acest caz creşterea concentraţiei contaminaţilor in soldepinde de caracteristicile solului. Aplicarea tehnologiilor de epurare a apelor reziduale reprezintă o cale sigura de protecţie si in cazul solului.

Agricultura utilizeaza o gama larga de substante chimice, unele cu rol fertilizantaltele cu scopul combaterii daunatorilor. Problema care se pune atat in privintaingrasamintelor cat si a pesticidelor este reducerea dozajelor actuale deoareceexcesul de substante chimice are o influenta nociva intai pentru plante si urmandlantul trofic, pentru animale si sanatatea omului. Masurile luate la nivelcomunitar privind excesul de nitrati, au rolul de a reduce dereglarile ce apar inactivitatea microorganismelor fixatoare de azot din atmosfera, azotatii fiindtransformati de catre flora bacteriana in azoti care afecteaza organismul uman.Apa din precipitati poate transforma substantele poluante din sol in care au fostincorporate in alte zone care sunt astfel contaminate. De aceea se impune cadepozitele de reziduuri sa aibe prevazute santuri colectuare care sa permitacontrolul transferului in natura.

VI.POLUAREA CU PESTICIDE SI EFECTELE SALE

Poluarea solului cu pesticide ocupa un rol important. Spre deosebire dealte substante poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentrua distruge anumiti paraziti ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafetele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafetele tratate cu

pesticide ocupa 5% din teritoriu, iar in Franta anual se trateaza cca. 18 milioaneha.

Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substante organice de sinteza.Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor daunatoare (insecticide), a

ciupercilor fitofage ( fungicide), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide).

Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaza in trei grupe principale:organoclorurate, esteri si carbonati.

Cu toate avantajele importante pe care le prezinta folosirea pesticidelor inagricultura (cresterea productiei, reducerea miini de lucru etc.) utilizarea lor pescara larga si in doze mari si repetate provoaca numeroase incoveniente de ordinecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modificari in ecosistemele in care au

fost introduse printre care se amintesc:



ele prezinta un spectru de toxicitate foarte intens atit pentru organismele animalecit si pentru cele vegetale; au un grad de selectivitate destul de redus si sefolosesc adeseori contra populatiilor si nu contra indivizilor; efectul lor nudepinde de densitate desi aplicare lor are in vedere densitatea; multe dintre ele

au un grad de persistenta ridicat in sol care poate fi de ordinul lunilor sau chiar al anilor; o parte din pesticide se disperseaza la distante foarte mari si suntincorporate in biomasa, in apele oceanelor sau in sol.

Contaminarea solurilor si a vegetatiei cu pesticide are importante consecinteasupra speciilor si biocenozelor.

Acesete efecte pot fi de natura demoecologica adica cele care afecteaza populatiile si in special densitatea acestora si de natura biocenotica – cele care provoaca rupturi ale echilibrelor biocenotice.

Efectele demografice sunt imediate si rezulta din toxicitatea specifica a pesticidelor. Ele se traduc din moartea unei anumite proportii din efectivul populatiei contaminate cu atit mai mare cu cit doza aplicata a fost mai ridicata.In acest fel, efectul lor nu depinde de densitate. Efectele tratamentelor cuinsecticide pot fi directe sau indirecte. Cele directe sunt cele care afecteaza direct

populatiile unor specii de plante sau animale pentru care se face administrarea pesticidelor sau a celor contaminate accidental. In aceasta categorie intra siefectele tratamentelor cu insecticide asupra padurilor pentru combaterea

defoliatorilor dar care afecteaza si o parte din avifauna.

Efectele indirecte rezulta din trecerea pesticidelor in biomasa cu acumulari lafiecare nivel trofic, astfel incit concentratiile atinse in organis- meleconsumatorilor carnivori sunt totdeauna ridicate. Astfel plantele absorb siconcentreaza o parte din pesticidele ajunse in sol. In continuare insecticideleacumulate in biomasa vegetala contamineaza intreg lantul trofic de consumatori

primari, secundari si tertiari. Spre exemplu, campania de eradicare a scolitidelor ulmului in nord – estul S.U.A. s-a dovedit catastrofala pentru avifauna in special

pentru mierla migratoare ( Turdus migratorius). Efectele biocenotice indirecte se refera la reducerea hranei disponibile pentruanumite specii si lanturi trofice, la diminuare locurilor de adapost iernat sicuibarire pentru unele pasari. Contaminarea apelor dulci cu pesticide exercita oinfluenta catastrofala asupra faunei ihtiologice, ca rezultat al reducerii hranei

prin saracirea zooplanctinului si a larvelor de insecte cu care se hranesc pestii.

Un alt efect este legat de disparitia speciilor concurente. Spre exemplu printratare cu ierbicide a culturilor agricole se reduce numarul speciilor de

dicotiledonate si creste proportia de graminee.



Combaterile repetate determina o dregradare evidenta si uneori deosebita aechilibrelor naturale din biocenoze. Folosirea pesticidelor poate favorizainmultirea in masa a unor specii de insecte pina atunci inofensive fie prinmodificarea competentei intraspecifice, fie prin reducerea presiunii pradatorilor

si parazitilor.Combatera daunatorilor culturilor cu pesticide (ierbicide) determina o reducere adensitatilor biocenozelor din ecosistemele in care s-au folosit.

Folosirea combaterii cu ierbicide afecteaza sensibil si sucesiunea speciilor si a biocenozelor. Folosirea unor ierbicide putin selective are aceleasi efectesuccesionale ca un incendiu. Ele deci favorizeaza declansarea unor succesiunisau blocheaza ritmul si modifica sensul de desfsurare al acesteia.

Ploile acide sunt o alta cauza a poluarii solurilor cu substante din atmosfera.Dupa cum se stie, ploile normale din zonele nepoluate au un pH in jur de 5,65datorat CO2 din atmosfera. Ploile acide au un pH sub 4 uneori chiar sub 3datorita prezentei oxizilor de sulf si de azot din atmosfera. Prin combinarea lor cu oxigenul acesti produsi dau nastere unor acizi dezhidra- tati, sulfuric si azotic.Acizii iau nastere si prin reactii fotochimice care transforma oxizii in acizi.

Ploile acide determina mai intii o spalare a solului de elementele nutritive si ocresterea a aciditatii sale active. Aceasta crestere a aciditatii influenteaza

stabilirea si accesibilitatea unor elemente nutritive precum si activitatea biologica din sol.

VII.CONCLUZIE

Trebuie sa acumulam mai multe cunostinte asupra naturii mediului înconjurător,asupra stării actuale si tendinţelor care au avut loc in mediul înconjurător,desfasurarii proceselor naturale, efectele poluantiilor asupra omului, vegetaţiei simaterialelor.

Întreaga experienţa dobândita de omenire pana acum arata ca erorile costisitoarefăcute pana in prezent, mai ales in statele industrializate, pot fi evitate si ca oanaliza serioasa a lor poate duce la concluzii valabile pentru întreaga omenire.

Ca factor de importanta vitala pentru societatea noastră, se impune cunecesitatea ca fiecare om sa devină un participant conştient, practic si energic inmunca de prevenire a degradării mediului înconjurător, de ameliorare a calitatiivieţii lui.

Cu toate ca rezolvarea acestor probleme pe plan naţional este o chestiune stricta, proprie fiecărui stat in parte, totuşi la elucidarea lor trebuie sa se tina seama de



faptul ca mediul uman este global, in natura, si ca pentru mai eficientasoluţionare a problemelor, cooperarea internaţionala poate juca un rol importantin protecţia si gospodărirea raţionala a mediului înconjurător.

poluarea solului cu pesticide

Documents