politica ocuparii fortei de munca - curs -2011
TRANSCRIPT
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 1/50
UNIVERSITATEA DIN PETROŞANIFACULTATEA DE ŞTIINŢE
BARON OANA
POLITICA OCUPĂRII FORŢEI DE MUNCĂ
PETROŞANI2008
1
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 2/50
CAPITOLUL 1
PIAŢA MUNCII
1.1. Conceptul de piaţă a muncii. Componentele şi tipuile pieţei muncii
Piaţa muncii !au piaţa "oţei de muncă# poate fi definită ca spaţiul economic în
care se întâlnesc, se confruntă şi se negociază în mod liber cererea de forţă de muncă
(deţinătorii de capital în calitate de cumpărători) şi oferta, reprezentată prin posesorii de
forţă de muncă.
Caracterizată printr-un conţinut extrem de dinamic şi complex, piaţa muncii poate fi
pusă în eidenţă, în mod distinct, atât prin componentele şi tipurile sale, cât şi prin factorii
de influenţă şi segmentele din care se constituie.
Componentele pieţei muncii se referă la!
a$ O"etanţii !au %&n'ătoii, adică cei care oferă marfa specială " forţa de muncă,
respecti competenţa profesională, contra unui preţ#
($ Cumpăătoii# adică întreprinderile şi unităţile social-culturale şi administratie,
care au neoie de competenţa profesională a ofertanţilor şi sunt dispuse să
plătească pentru aceasta un preţ " salariu#
c$ Intemediaii, persoane fizice şi$sau %uridice care s-au specializat în sericii de
intermediere între ofertanţii şi cumpărătorii de competenţe profesionale, pentru
care sericii solicită un preţ (de regulă, funcţionează sub forma birourilor sau
oficiilor de stat şi particulare pentru plasarea forţei de muncă).
&ând în edere faptul că piaţa muncii nu se rezumă numai la cererea şi oferta reală
de forţă de muncă, ci înglobează şi o serie de elemente de ordin subiecti, cum ar fi! ofertapasiă de forţă de muncă (oferta care există dar nu se manifestă pe piaţa muncii) şi oferta
ideală sau teoretică, care ar cuprinde toate resursele disponibile de forţă de muncă, putem
distinge următoarele tipui de pieţe)
a$ După gradul de cuprindere a proceselor specifice se disting!
- piaţa reală (efectiă)
- piaţa potenţială
- piaţa ideală (teoretică)
2
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 3/50
($ *upă locul unde !e de!"ăşoaă elaţiile de %&n'ae+cumpăae a "oţei de
muncă)
- piaţa internă (naţională)
- piaţa externă (internaţională)
1.,. -actoii de in"luenţă ai pieţei muncii. Tă!ătuile pieţei muncii
'actorii care-şi pun amprenta asupra eoluţiei şi dezoltării pieţei muncii rezultă din
procesul de ansamblu al creşterii economice, realizat atât pe baza resurselor interne, cât
şi a condiţiilor create prin extinderea sau restrângerea relaţiilor economice.
A!t"el# piaţa intenă a muncii e!te condiţionată# n pincipal de umătoii"actoi)
a$ Creşterea *, respecti a producţiei industriale, agricole şi a sericiilor#
($ &mplificarea tranzacţiilor comerciale, a circulaţiei monetare şi a creditului#
c$ +estructurarea fiecărei ramuri şi a economiei naţionale de ansamblu, apariţia unor
noi domenii de actiitate sub impulsul progresului ştiinţifico-tenic#
d$ Creşterea productiităţii muncii etc.
*e a!emenea# piaţa intenaţională a "oţei de muncă# e%oluea'ă# n pincipal#
!u( incidenţa anumito "actoi)
a$ radul de dezoltare economică a statelor#
($ Condiţiile de salarizare şi de trai diferite#
c$ &mploarea inestiţiilor din fiecare ţară#
d$ igraţia internaţională a capitalului#
e$ olitica economică adoptată în diferitele ţări primitoare de forţă de muncă superior
calificată (/exodul de creiere0) etc.
3
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 4/50
Tă!ătuile pieţei muncii)
1 1. este o piaţă dei%ată, primind influenţe enite de pe celelalte pieţe
(piaţa bunurilor, piaţa factorilor de producţie) şi generând totodată efectece se regăsesc în toate sectoarele ieţii economico-sociale#
2 ,. reflectă legăturile reciproce dintre realităţile demografice (care
determină oferta de muncă) şi cele ale dezoltării economico-sociale
(care generează cererea de muncă)#
3 /. presupune negocierea permanentă între purtătorii cererii şi cei ai
ofertei de muncă, sub aspect cantitati, calitati şi structural#
1 0. este elementată n cel mai nalt ad. &ceastă trăsătură deriă dinnecesitatea de a asigura protecţia salariatului, de a controla competiţia
loială prin intermediul sindicatelor, de a permite gruparea întreprinzătorilor
care anga%ează forţă de muncă
2 2. este o piaţă cu concuenţă impe"ectă, fie de monopol, fie de
oligopol, în funcţie de modul de constituire şi organizare a cererii şi ofertei
de muncă de către patronate şi sindicate#
3 3. reflectă modul în care se asigură resursele de muncă pe ramuri,
sectoare, profesii şi nieluri de calificare#
4 4. !ementaea. 1ste o piaţă eterogenă, delimitându-se mai multe
segmente, pe genuri de actiitate, zone geografice, profesii, nieluri de
calificare, sexe, ârste etc. 2in acest punct de edere, adepţii teoriei
segmentării pieţei muncii delimitează o piaţă pimaă a muncii 5
caracterizată printr-o mare stabilitate a locului de muncă, salarii ridicate şi
în creştere, prezenţa scării ierarice, utilizarea tenologiilor relati
aansate, prezenţa sindicatelor puternice şi eficiente " şi o piaţă
!ecundaă " caracterizată prin locuri de muncă nesigure, fluctuaţie
ridicată a personalului, utilizarea unor tenologii rudimentare, lipsa
posibilităţilor de promoare, sindicate inexistente sau slabe.
4
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 5/50
1./. -uncţiile pieţei muncii
3n perioada actuală, funcţiile pieţei muncii se conturează continuu şi se îmbogăţesc
în conţinut, dar se realizează diferenţiat în raport cu cadrul în care se manifestă, cumodificările interenite în timp în comportamentul şi mentalitatea factorului uman al
producţiei.
Piaţa muncii ndeplineşte umătoaele "uncţii)
1$ a!iuă eali'aea ec6ili(ului dinte nece!ităţile de e!u!e de muncă ale
economiei naţionale şi po!i(ilităţile pentu acopeiea lo.
,$ *etemină oientaea utili'ăii e!u!elo de muncă ale fiecărei ţări cu eficienţăcrescândă, atât pentru repartizarea lor pe profesii, ramuri, localităţi, cât şi pentru
folosirea acestora în cadrul fiecărei unităţi economice.
/$ Mi7lociea şi condiţionaea poce!elo de unie şi com(inae a "actoului
uman cu cei mateiali ai poducţiei.
0$ In"luenţaea con!idea(ilă a poce!ului de "omae şi epati'ae a
%enituilo . (piaţa muncii asigură adoptarea şi aplicarea măsurilor de protecţie
socială a posesorilor acestei mărfi speciale).
2$ -uncţie educati% 5"omati%ă, pe fondul formării, perfecţionării, reconersiei şi
recalificării forţei de muncă.
'uncţiile care rein pieţei muncii se află într-o strânsă interdependenţă, formând un
tot unitar. &cestea au un pronunţat caracter de sinteză, o importanţă practică şi o
corespondenţă efectiă în iaţa economică reală, regăsindu-se conertite în mecanisme,
instrumente şi pârgii specifice utilizate în economia de piaţă.
5
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 6/50
CAPITOLUL ,
C8R8R8A *8 -ORŢ9 *8 MUNC9
,.1. Conceptul de ceee de "oţă de muncă
&ctiitatea economico-socială generează neoia de muncă. 2acă se cunosc
olumul de bunuri şi sericii necesare pentru o perioadă dată de timp, nielul productiităţii
muncii şi regimul legal de muncă, se poate determina neoia de muncă, respecti forţa de
muncă necesară în perioada respectiă pe ansamblul economiei.
Ceeea de muncă reprezintă ne%oia de muncă !alaiată ce !e "omea'ă la un
moment dat !au nt+o peioadă deteminată de timp nt+o economie# e:pimată pin
număul locuilo de muncă. Cererea de muncă se exprimă prin numărul de locuri de
muncă. Condiţia fundamentală ca neoia de muncă să constituie cerere de muncă o
reprezintă salarizarea (remunerarea) ei.
Cererea de muncă este o ceee dei%ată, fiind determinată de cererea de bunuri
economice.
,.,. Caactei!tici ale ceeii de "oţă de muncă. -actoi de in"luenţă ai ceeii
Cererea de forţă de muncă se caracterizează în primul rând , prin olumul de forţă
de muncă solicitată. 3n esenţă, acesta este determinat de numărul de locuri de muncă
existente, de olumul inestiţiilor aflate în perioada de execuţie şi de gradul de ocupare a
locurilor de muncă.
În al doilea rând , cererea de forţă de muncă se poate caracteriza (diferenţia) şi subraport structural fiind generată de diiziunea muncii în întreaga societate şi la nielul
fiecărui agent economic. 4e poate orbi de o diersificare a cererii de forţă de muncă pe
profesii şi specializări, nieluri de pregătire şi calificare.
5uând în considerare aspectele cantitatie, calitatie şi structurale ale cererii de
forţă de muncă# acea!ta !e mani"e!tă ca!
a$ ceee indi%iduală de forţă de muncă sau cererea pentru fiecare loc demuncă#
6
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 7/50
($ ceee aeată de muncă, care cuprinde necesarul de forţă de muncă
din toate profesiile, specializările şi calificările la niel de întreprindere,
companie, ramură sau economie naţională.
Cererea de forţă de muncă se află sub impactul a numeroşi "actoi direcţi, dintrecare enumerăm!
- eoluţia producţiei la anumite bunuri de producţie şi de consum sau la toate
bunurile economice#
- eoluţia nielului salariilor#
- eoluţia interdependentă a cererii de bunuri şi a productiităţii muncii#
- olumul şi rata inestiţiilor#
- nielul şi dinamica productiităţii muncii.
Productivitatea muncii este expresia celtuielilor de muncă ie, necesare pentru
obţinerea unor produse şi sericii, sau a nielului eficienţei folosirii muncii în condiţii
determinate de caracterul relaţiilor de muncă.
roductiitatea muncii reprezintă un indicator sintetic de bază care ilustrează
eficienţa muncii.
Metode de deteminae a poducti%ităţii muncii
1. Productivitatea medie a muncii - se determină ca raport între cantitatea de
bunuri produse (producţia) şi factorul muncă!
6 7 L
Q
roductiitatea muncii se poate calcula pe oră, zi, lună, trimestru, an, pe lucrător, la
nielul unităţii economice, pe ramură sau la nielul economiei naţionale!
- poducti%itatea anuală a muncii ;a
6a 7 p
a
N
Q, unde 8a " producţia anuală, 9p " numărul scriptic de personal
- poducti%itatea 'ilnică a muncii ;'
6z 7 Z
W a , unde! z " numărul de zile
- poducti%itatea oaă a muncii ;6
6 7 h
Wz
, unde! " număr de ore lucrate într-o zi
7
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 8/50
,. Productivitatea marginală a muncii " reprezintă suplimentul de producţie (:8)
obţinut ca urmare a utilizării unei cantităţi suplimentare de muncă (:5), în condiţiile
în care ceilalţi factori sunt presupuşi constanţi. 4e exprimă prin relaţia!
6mg 7 L
Q
∆
∆ 7
12
12
L L
−
−
3n general sunt recunoscute ca principale modalităţi de sporire a productivităţii
muncii, următoarele actiităţi!
1. automatizarea şi robotizarea proceselor de producţie#
,. modernizarea capacităţilor de producţie existente#
/. perfecţionarea organizării muncii şi a producţiei#
0. pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane#2. calitatea condiţiilor de muncă şi climatul social din firmă.
,./. Condiţiile cae detemină ceeea de muncă. Cu(a ceeii de muncă
1conomistul britanic &lfred arsall a arătat, cu mulţi ani în urmă, condiţiile cae
detemină ceeea de muncă, acestea păstrându-şi şi în prezent alabilitatea!
1. cererea pentru orice tip special de muncă depinde de capacitatea patronului de
a o înlocui cu alt tip de muncă sau alt factor de producţie#
,. în condiţiile unei cereri elastice, o creştere a salariilor poate determina o
reducere a ocupării, prin intermediul efectului de contracţie#
/. dacă există un surplus de muncă necalificată, salariile mai ridicate pentru
persoanele superior calificate pot fi compensate de salariile mai reduse pentru
persoanele necalificate.
Cu(a ceeii de muncă este o curbă cu pantă negatiă, reflectând faptul că firma
a anga%a mai multă forţă de muncă dacă salariile sunt mai mici şi iners. 3n fapt, curba
(dreapta) cererii reflectă relaţia inersă dintre cererea de muncă şi nielul salariului.
8
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 9/50
CAPITOLUL /
O-8RTA *8 MUNC9
/.1. Conceptul de o"etă de muncă
O"eta de muncă epe'intă resursele de muncă de care dispune societatea la un
moment dat şi care solicită un loc de muncă salarizat. 3n cadrul ofertei nu se includ femeile
casnice, studenţii, militarii în termen şi alte persoane care nu depun actiităţi salarizate.
O"eta de muncă !e e:pimă prin numărul celor apţi de muncă sau populaţia aptă
disponibilă, din care se scade numărul populaţiei casnice, studenţilor, militarilor în termen
şi al celor care nu doresc să se anga%eze în nici o actiitate salariată, întrucât au resursepentru existenţă, sau din alte considerente.
3n opinia economiştilor americani cConnel şi *rue, oferta de forţă de muncă poate
fi înţeleasă în acelaşi timp ca;!
<otalitatea persoanelor apte care caută de lucru în scimbul unei remuneraţii#
9umărul de ore pe care acestea doresc să îl muncească sau îl muncesc efecti#
1fortul cu care ei muncesc#
radul de calificare care determină calitatea muncii lor.
/.,. Paticulaităţi ale o"etei de muncă
=ferta de muncă se caracterizează printr-o serie de particularităţi constând din!
•are o mobilitate spaţială mai limitată în comparaţie cu oferta mărfurilor obişnuite#
•depinde de ârstă, sex, niel de pregătire profesională, specializare, starea de
sănătate etc.#•depinde de condiţiile şi mediul în care se a desfăşura munca#
•posesorul de muncă nu poate aştepta, la nesfârşit, condiţii mai bune de ânzare a
mărfii sale specifice#
• reproducerea ofertei de muncă este dependentă atât de legile economice ale pieţei
(raportul cerere-ofertă), cât şi de legile demografice, social-morale, psiologice etc.,
îmbinând astfel procesele economice cu cele social-culturale, demografice,
psiologice etc.1 Diana Prea! Ocuparea forţei e !u"c# $i e%&o'(area ura)i'#! Ei"#ra E$%n%&i$'! (#$#re)"i! 2**2+! ,+5-
-
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 10/50
/./. -actoi de in"luenţă ai o"etei de muncă
=ferta de muncă se găseşte sub incidenţa unor factori cum ar fi!
mărimea populaţiei actie disponibile şi structura acesteia pe categorii de ârstă#
nielul salariilor (până la un niel al salariului care să asigure aspiraţiile de nielde trai, lucrătorul salariat extinde cantitatea de muncă oferită, iar peste acest prag
el substituie timpul ocupat cu timpul liber reducând astfel cantitatea de muncă
oferită)#
structura de proprietate şi în raport cu ea, mărimea eniturilor pe care le aduce
proprietarilor indiiduali (cu cât sunt mai mici şi deci, insuficiente, eniturile din
proprietatea indiiduală, cu atât este mai mare populaţia actiă disponibilă)#
tradiţiile, obiceiurile, afectează otărâtor modul de folosire a forţei de muncă# factori psiologici izând comportamentul ofertantului de forţă de muncă.
2e asemenea, trebuie să aem în edere faptul că oferta de muncă are un caacte
elati% iid (exprimând o piaţă a muncii cu concurenţă întotdeauna imperfectă), caracter
ce se explică prin două categorii de factori!
a$ -actoii economici# teitoiali priesc absenţa posibilităţii sau dorinţei
persoanelor sau familiilor de a lucra în alt teritoriu, fără să renunţe la genulde actiitate exercitată. otiaţia acestei imobilităţi a ofertei de muncă
poate consta în! efortul bănesc pe care îl presupune scimbarea locului de
muncă în altă localitate, ataşamentul omului de mediul economico-social
ciar dacă nu are aanta%e economice, surprizele necunoscutului etc.
($ -actoii demoa"ici# po"e!ionali# ocupaţionali priesc absenţa
posibilităţii sau dorinţei persoanelor de a-şi scimba ocupaţia sau locul de
muncă. otiaţia acestui comportament constă în! calificareanecorespunzătoare, slaba informare priind ocupaţiile disponibile,
insuficienţa şanselor pentru reconersia forţei de muncă, starea sănătăţii,
ârsta, aanta%e nonsalariale nesemnificatie etc.
<oate acestea doedesc că oferta de muncă are un dinamism specific, reflectând
totodată corelarea strânsă între neoia socială a omului de a cunoaşte şi a se dezolta
sub aspect profesional-cultural şi neoia economică de a alorifica pregătirea şi de a
obţine un enit, ambele aspecte interesând atât pe lucrător, cât şi pe patron. &stfel,
deci'iile pi%ind o"eta de muncă !unt luate n "amilie pe baza analizei eniturilor
acesteia şi a interesului de ma%orare a lor.
1*
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 11/50
/.0. Indicatoi utili'aţi n in%e!tiaea şi anali'a pieţei muncii
ndicatorii pieţei muncii caracterizează sub cele mai diferite aspecte " demografic,
economic, educaţional-formati, social etc. " potenţialul uman al societăţii. &ceşti indicatoricare măsoară intensitatea unor fenomene şi procese de pe piaţa muncii se pot grupa
astfel!
indicatori de nivel " sunt reprezentaţi de!
• indicatorii resurselor de muncă (populaţia actiă, populaţia ocupată, resursele
de muncă, populaţia în ârstă de muncă şi persoanele aflate în afara limitelor
legale ale ârstei de muncă)#
• indicatorii ocupării forţei de muncă şi indicatorii şoma%ului (rata ocupării şi rata
şoma%ului)#
• indicatorii salarizării (costul forţei de muncă)#
• indicatorii duratei muncii#
• indicatorii condiţiilor şi ai conflictelor de muncă.
Indicatori de structură " sunt reprezentaţi de aceiaşi indicatori de mai sus,structuraţi după criterii cum ar fi! sex, grupă de ârstă, repartizare teritorială,
categorii social-ocupaţionale, ramuri de actiitate, profesii, experienţă profesională,
mărimea întreprinderilor, experienţa profesională a salariaţilor, eentual a şomerilor
(şi durata în şoma%), formele de plată, timpul lucrat etc.
Indicatori derivaţi " sunt indicatorii care combină diferite criterii şi caracteristici ale
populaţiei (de exemplu structura populaţiei ocupate pe regiuni, pe nieluri de salariietc.).
11
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 12/50
2e regulă, pentru calculul indicatorilor se folosesc surse de informaţii statistice
oficiale, respecti!
- Surse administrative şi de cercetare:
- date demografice ale instituţiilor specializate#. date ale inisterului uncii şi ale organismelor sale teritoriale#
. informaţii furnizate de alte instituţii guernamentale şi neguernamentale
(fundaţii şi asociaţii, consorţii locale de dezoltare, institute de cercetare, firme
priate specializate în studiul pieţei muncii).
- Surse generale (recensăminte) sau prin sondaj (asupra întreprinderilor, forţei de
muncă, asupra gospodăriilor, asupra unor probleme speciale sau grupuri ţintă).
- Estimări oficiale bazate pe combinarea şi analiza calitativă a informaţiilor proenitedin cele două categorii de surse anterioare.
2in punctul de edere al indicatoilo analitici ai pieţei muncii, cei mai
semnificatii sunt următorii!
Populaţia activă este formată din două mari categorii! populaţia actiă ciilă
şi forţele armate#
ata de activitate se poate calcula fie prin raportarea populaţiei actie la
populaţia totală şi se obţine rata brută de actiitate a populaţiei, fie la
populaţia în ârstă de muncă sau în alte cazuri la resursele de muncă
disponibile, obţinând rata de actiitate a populaţiei în ârstă de muncă şi,
respecti, a resurselor de muncă disponibile#
ata de ocupare poate fi calculată prin raportarea populaţiei ocupate fie la
populaţia în ârstă de muncă, fie la resursele de muncă disponibile#
ata şomajului se calculează prin raportarea numărului de şomeri la
populaţia actiă sau la populaţia ocupată.
'iecare dintre indicatorii menţionaţi se poate calcula la niel naţional, regional sau
local, după cum se poate calcula pentru ansamblul forţei de muncă sau ca indicatori
parţiali, pentru anumite segmente ale acesteia.
12
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 13/50
/.2. Re!u!ele de muncă şi ocupaea ace!toa
opulaţia unei ţări şi resursele de muncă sunt două noţiuni diferite deşi, din punct
de edere cantitati, cea de a doua este cuprinsă în prima.
Re!u!ele de muncă reprezintă acea parte a populaţiei unei ţări care dispune deun ansamblu de cunoştinţe, de abilităţi fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o
muncă utilă, în unul din domeniile de actiitate existente în propria ţară sau în afara
acesteia.
Criteriile care definesc conţinutul şi sfera de cuprindere a resurselor de muncă sunt!
a) ârsta de muncă stabilită prin legislaţie#
b) starea de sănătate a persoanei (dacă este capabilă fizic şi psiic, să
muncească)#c) gradul de disponibilitate al persoanelor de a desfăşura o actiitate, într-o formă
socială organizată.
2eterminarea cantitatiă (numerică) a resurselor de muncă are ca punct de pornire
populaţia totală a unei ţări care cuprinde, la rândul său, două componente! populaţia
inactivă şi populaţia activă.
Populaţia inactivă se referă la toate persoanele care în perioada de referinţă (de
obicei un an) se află în una din următoarele situaţii!
a) militari în termen, elei şi studenţi care nu sunt anga%aţi în muncă#
b) pensionari care nu au fost reanga%aţi sau nu muncesc pentru enituri în bani sau
în natură#
c) persoanele casnice care desfăşoară numai actiităţi în gospodărie#
d) persoanele întreţinute de către alte persoane, de către organizaţii publice şi
priate, sau se întreţin singure din eniturile proprii! cirii, dobânzi, diidende, rente etc.#
e) persoanele sub ârsta minimă legală de muncă#
f) persoanele în ârstă legală de muncă dar cu incapacitate de muncă, temporară
sau definitiă#
g) persoanele pensionate înainte de limita de ârstă.
13
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 14/50
Populaţia activă, sau mai corect potenţial actiă cuprinde toate persoanele care
furnizează forţa de muncă a naţiunii, care poate să fie utilizată pentru desfăşurarea tuturor
actiităţilor economice şi sociale, în cadrul perioadei de referinţă. 2in acest moti,
populaţia potenţial actiă se regăseşte în statisticile naţionale sub denumirea de forţă de
muncă şi cuprinde populaţia ocupată <toate pe!oanele ana7ate$ şi şomeii.
Populaţia ocupată se referă la toate persoanele care desfăşoară o actiitate în
unul din domeniile economico-sociale, primesc o retribuţie pentru actiitatea realizată sau
dispun de produsul propriei actiităţi. 2upă statutul profesional, populaţia ocupată este
alcătuită din!
!" Salariaţi , ca persoane care îşi exercită actiitatea pe baza unui contract de
muncă într-o unitate economică, într-o instituţie sau la persoane particulare, în scimbulunei remuneraţii sub formă de salariu.
#" Patroni , respecti persoanele care îşi exercită ocupaţia în propria lor unitate
(societate comercială, întreprindere, agenţie, atelier, birou, magazin, firmă etc.), pentru a
cărei actiitate au anga%aţi lucrători salariaţi.
$" %ucrători pe cont propriu sunt persoanele care îşi exercită actiitatea, fie în
unitatea proprie sau cu a%utorul unui utila% propriu, fie pe baza pregătirii lor profesionale,
fără a aea anga%aţi lucrători salariaţi, dar putând să fie a%utaţi de membri familiei, care nu
sunt remuneraţi.
&" %ucrători familiali neremuneraţi sunt persoanele care îşi exercită actiitatea
într-o unitate economică familială (condusă de un membru al familiei sau o rudă), pentru
care nu primesc remunerare sub formă de salariu sau plata în natură (de exemplu,
gospodăria ţărănească).
'" (embri unor societăţi agricole sau ai unor cooperative sunt fie persoane
proprietare de teren agricol care lucrează într-o societate agricolă, fie membri ai unei
cooperatie meşteşugăreşti sau de credit.
=omeii sunt persoanele apte de muncă# ele doresc să muncească dar nu găsesc
un loc de muncă. &ceştia, fie şi-au pierdut locul de muncă, temporar sau definiti, fie caută
pentru prima dată un loc de muncă.
14
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 15/50
POPULAŢIA TOTAL9
POPULAŢIA INACTI>9 POPULAŢIA POT8NŢIAL ACTI>9POPULAŢIA OCUPAT9 =OM8RII
P e ! o
a n e . n a " a a
l i m i t e l o l e a l e d e % & ! t ă d
e m u n c ă
P e ! o a n e c u i n c a p a c i t a t e p e m a n e n t ă d e m
u n c ă ş i
p e ! o a n e c a e ! e p e n ! i o n e a ' ă . n a i n t e d e l i m i t a d e % & ! t ă
P o p u l a ţ i a c a ! n i c ă # m i l i t a i i . n t e m e n # ! t u d e n ţ i i ş i
e l e % i i c a e a u d e p ă ş i t % & ! t a d e
1 3 a n i
P e ! o a n e . n t e ţ i n u t e
? a l a i a ţ i i
P a t o n i i
L u c ă t o i i p e c o n t p o p i u
L u c ă t o i i " a m i l i a l i
M e m ( i i a ! o c i a ţ i i l o ş i c o o p e a t i %
e l o
P
e ! o a n e c a e ş i + a u p i e d u t < t e m p o a ! a u d e " i n i t i % $
l o c u l d e m u n c ă
P e ! o a n e c a e c a u t ă p e n t u p i m a d a t ă
u n l o c d e
m u n c ă
R8?UR?8L8 *8 MUNC9 <POPULAŢIA APT9 *8 MUNC9$
∗ 4e adaugă persoanele în afara limitelor legale ale ârstei de muncă dar care muncesc (au un loc de
muncă).
Re!u!ele de muncă sunt o noţiune cu un grad ridicat de complexitate# ele se
manifestă ca resurse disponibile şi ca resurse potenţiale.
esursele de muncă disponibile sunt sinonime cu populaţia potenţial actiă şi se
referă la toate persoanele anga%ate (ocupate) şi la persoanele care caută un loc de muncă,
fiind disponibile să înceapă actiitatea imediat. rin urmare, resursele de muncă
disponibile constituie forţa de muncă a unei ţări şi cuprind! populaţia ocupată împreună cu
şomerii, în cadrul unei perioade determinate (un an).
esursele de muncă potenţiale reprezintă o noţiune mult mai amplă decât
resursele de muncă disponibile, pe care le include şi la care se adaugă! populaţia casnică,
eleii care au îndeplinit ârsta de muncă, studenţii, militarii în termen, persoanele
întreţinute dar apte de muncă şi persoanele care se află în afara limitelor legale ale ârstei
de muncă, dar desfăşoară o anumită actiitate utilă societăţii.
15
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 16/50
CAPITOLUL 0
?ALARIUL
0.1. Conceptul de !alaiu
Salariul reprezintă suma de bani pe care o primeşte posesorul forţei de muncă
pentru contribuţia adusă la realizarea muncii ca factor de producţie. 2eci, salariul
reprezintă preţul muncii. 3n decursul timpului salariul a fost conceput în mai multe feluri , desprinzându-se din
acestea câtea mai importante!
plată pentru încirierea forţei de muncă sau pentru muncă#
preţ pentru cumpărarea /mărfii0 forţă de muncă#
sumă plătită celui care /îşi înciriază sericiile0.
Salariul poate fi considerat din două puncte de vedere: din punctul de edere al desfăşurării actiităţii economice, care presupune
combinarea factorilor de producţie, salariul este un co!t, o componentă a
costului total al bunului economic obţinut (pentru firmă)#
din punctul de edere al finalităţii actiităţii economice, care presupune ânzarea
pe piaţă a bunurilor, salariul este %enitul celor care au contribuit, prin munca
depusă, la obţinerea rezultatelor (pentru salariaţi).
Salariul este deci cost )depinde de muncă" şi venit )depinde de rezultate".
3n eoluţia sa, salariul a cunoscut următoarele tendinţe majore!
!* +endinţa de diferenţiere. 4alariul se diferenţiază în funcţie de!
aptitudinile şi calităţile salariaţilor#
caracterul muncii (grea, uşoară, de noapte etc.)#
rezultatele obţinute#
cantitatea de muncă#
răspunderea.
16
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 17/50
#* +endinţa de apropiere,egalizare. 1ste legată de dispariţia sau restrângerea
elementelor de diferenţiere, prin!
ridicarea calificării#
apropierea sau egalizarea unor condiţii de muncă în firme diferite.
Egalizarea salariilor nu este posibilă datorită următoarelor aspecte!
- diferenţa de eficienţă între firme#
- enitul obţinut este proprietatea unor agenţi economici autonomi, independenţi,
deci egalizarea ar presupune trecerea unor părţi din enitul celor cu eficienţă mai mare în
proprietatea unor agenţi cu rezultate mai slabe, ceea ce ar fi de natură antieconomică,
contra principiilor economiei de piaţă. 2e aceea, se consideră că atât mărimea salariului,
cât şi diferenţele dintre salarii trebuie astfel stabilite încât să păstreze permanent ieincitaţia la muncă şi aspiraţia la ridicarea pregătirii, ca determinante pentru obţinerea unui
salariu mai mare.
$* +endinţa generală de creştere. e termen lung, salariul înregistrează o creştere
determinată de!
a) creşterea cheltuielilor pentru! rană, locuinţă, transport, calificare, odină etc.#
b) creşterea productivităţii muncii şi deci a rezultatelor.
0.,. -omele !alaiului
Salariul se stabileşte pe baza unei înţelegeri, în urma negocierii între cel care are
neoie de factorul muncă şi posesorul acesteia, în contextul general al raportului dintre
cererea şi oferta de muncă, în condiţiile preăzute în contractul colecti de muncă.
&stfel, salariul se prezintă ca:
a" salariul teoretic sau ipotetic " este salariul stabilit la anga%are (în funcţie de
condiţiile proprii unei ramuri, subramuri, pieţe locale etc.)#
b" salariul efectiv sau nominal " este salariul definitiat şi plătit după depunerea
muncii, în funcţie de situaţia din întreprindere, de programul de lucru şi de rezultatele
obţinute.
3n teoria şi practica economică există mai multe forme ale salariului, diferenţiate în
funcţie de dierse criterii.
I. @n "uncţie de moti%ul şi modul de acodae# !alaiul m(acă umătoaele
"ome)
17
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 18/50
a" salariul personal )individual" reprezintă salariul încasat de fiecare salariat
pentru munca depusă#
b" salariul colectiv reprezintă eniturile primite de către salariaţi din remuneraţia
colectiă. 1l este atribuit tuturor anga%aţilor unei întreprinderi pentru participarea la
actiitate în calitate de salariat. &ceste enituri rein salariaţilor sub forma participării laprofit, prin crearea unor facilităţi pentru participarea la actiele autofinanţării etc.#
c" salariul social reprezintă acea parte din enitul naţional prin care societatea, în
ansamblul său, interine pentru a mări eniturile unor categorii de salariaţi (sau numai ale
unor grupuri din cadrul acestora) ce se confruntă cu o situaţie familială mai grea sau cu
riscuri, cum sunt! accidentele de muncă, bolile profesionale, şoma%ul etc., cărora nu le
poate face faţă fiecare separat, dacă nu sunt a%utaţi.
II. ?alaiul indi%idual# la &ndul !ău !e eă!eşte !u( , "ome)
1$ ?alaiul nominal este suma de bani pe care salariatul o primeşte pentru munca
depusă de la unitatea economică unde lucrează. 3n +omânia, conform reglementărilor în
igoare, salariul cuprinde!
a) salariul de bază (negociat) sau încadrarea#
b) adaosurile formate din plusul de acord, premiile acordate din fondul de salarii,
cota parte din profitul net, alte adaosuri#
c) sporurile la salariul de bază! pentru condiţii deosebite de muncă, grele,
periculoase sau penibile# pentru condiţii nocie de muncă# pentru orele lucrate
suplimentar# pentru ecimea în muncă# pentru lucrul în timpul nopţii etc.
În funcţie de mărimea salariului cuenit şi încasat, salariul nominal este!
. salariul brut;
. salariul net.
Salariul brut exprimă suma totală de bani cuenită factorului muncă salariată.
Salariul net reprezintă suma de bani efecti încasată, după scăderea din salariul
brut a contribuţiei pentru fondul de şoma%, a contribuţiei la asigurările sociale de stat, a
contribuţiei de asigurări de sănătate, a impozitului pe salariu şi uneori a cotizaţiei sindicale.
,$ ?alaiul eal exprimă cantitatea de bunuri şi sericii care poate fi cumpărată la
un moment dat cu salariul nominal. 4alariul real este funcţie de mărimea salariului nominal
brut cu care se află în relaţie directă şi de preţurile mărfurilor şi tarifele sericiilor cu care
se află în relaţie indirectă. 4alariul real se calculează astfel!
P
SN SR =
18
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 19/50
Dinamica salariului real se poate calcula cu a%utorul indicelui salariului real ( 4+)
astfel!
1**⋅=
P
SN
SR I
I I
>nde! 49 " indicele salariului nominal# " indicele preţurilor.
Cei trei indicatori se calculează cu a%utorul următoarelor relaţii!
1***
1⋅=
SR
SR I SR 1**
*
1⋅=
SN
SN I SN 1**
*
1⋅=
P
P I P
>nde! 4+? " salariul real în perioada de bază# 4+ ; " salariul real în perioada
curentă#
49? " salariul nominal în perioada de bază# 49; " salariul nominal în perioada
curentă#
= " nielul preţului în perioada de bază# ; " nielul preţului în perioada
curentă.
0./. Măimea şi dinamica !alaiului
(ărimea salariului în teoria economică are mai multe explicaţii, astfel!
1. Teoia !u('i!tenţei potriit căreia salariul trebuie stabilit la un niel care să
poată asigura existenţa şi perpetuarea forţei de muncă.
,. Teoia ceeii şi o"etei consideră că mărimea salariului este determinată
exclusi de raportul dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii.
/. Teoia neocieilo apreciază că nielul salariilor depinde de raportul de forţe
dintre două asociaţii! sindicat şi patronat.
3n realitate, mărimea salariului oscilează între două limite, una minimă, care
reprezintă costul forţei de muncă şi alta maimă, care reprezintă întregul enit realizat în
actiitatea economică şi transformat în salariu# pentru orice firmă limita maximă este atinsă
când salariul este egal cu productiitatea marginală a muncii. 3n concluzie, nielul
salariului social trebuie stabilit între aceste două limite extreme în funcţie de preţuri, de
cererea şi oferta de muncă, de raportul de interese ale diferitelor grupuri sociale etc.
5a stabilirea salariului unui anga%at trebuie să se ţină seama de cele două tendinţecontradictorii în comportamentul indiidului, care se regăsesc în două tipuri de efecte!
1-
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 20/50
a" Efectul de substituire, determinat de interesul salariatului de a aea un enit
cât mai mare, pentru care trebuie să depună o muncă suplimentară remunerată, în
detrimentul timpului liber şi a puterii de refacere a forţei de muncă, care îi imprimă
salariului o tendinţă de creştere.
b" Efectul de venit care apare atunci când salariul atinge acea mărime care îipermite salariatului să aibă condiţii de iaţă aproape de aspiraţiile sale, fapt ce îl determină
să-şi diminueze timpul de muncă, ceea ce imprimă salariului o tendinţă de stagnare.
4alariul este o mărime dinamică influenţată de mai mulţi factori !
a* costul resurselor de muncă, reflectă olumul celtuielilor necesare pentru
asigurarea forţei de muncă, de o anumită calitate şi specializare necesare procesului
producti#b* volumul şi dinamica productivităţii muncii , între acestea şi salariu fiind un
raport direct proporţional#
c* raportul dintre cererea şi oferta de forţă de muncă , ţinând seama de faptul că
pe termen scurt cererea de muncă este inariabilă, iar oferta de muncă se formează într-o
perioadă lungă de timp, necesară pentru creşterea şi instruirea fiecărei generaţii#
d* dinamica preţurilor care influenţează raportul dintre salariul nominal şi salariul
real#
e* gradul de organizare sindicală, astfel încât între salariaţi şi patronat sau
organele specializate ale statului să existe un permanent dialog constructi#
f* migraţia internaţională a forţei de muncă, factor care are o influenţă tot mai
mare în actualul proces de globalizare a economiei mondiale.
0.0. -omele de !alai'ae
-omele de !alai'ae sunt modalităţi prin care se determină mărimea şi dinamica
salariilor indiiduale indiferent sub ce formă ar fi plătite.
4e cunosc / "ome de !alai'ae!
- salarizarea în regie, după timpul lucrat#
- salarizarea în acord#
- salarizarea mixtă.
'iecare formă de salarizare realizează într-un mod specific legătura între
participarea la muncă, rezultatul muncii, salariu, însemnătatea actiităţii depuse şi alte
condiţii.
2*
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 21/50
1$ ?alai'aea in eie " a!iuă emuneaea !alaiatului după timpul lucat#
"ăă !ă !e peci'e'e e:pe! cantitatea de muncă pe cae el te(uie !ă o depună n
unitatea de timp# da cu !ta(iliea ă!pundeilo ce i e%in. 4e subînţelege că un
minim de muncă trebuie depusă. 'iecărui salariat i se stabileşte ce are de făcut, ca şi
răspunderile ce-i rein ţinând seama de calificarea pe care o are şi de locul pe care-locupă în diiziunea muncii.
ărimea totală a salariului este determinată de timpul lucrat şi de salariul pe
unitatea de timp. 4e practică în acele sectoare în care lipsa de omogenitate a lucrărilor
(operaţiilor) face dificilă aprecierea muncii necesare pentru fiecare lucrare.
A%anta7e)
- salariul se calculează foarte simplu şi uşor de înţeles#- salariaţii au mai multă siguranţă în priinţa sumei pe care o primesc, deoarece
ea nu ariază în proporţie directă cu producţia#
- se reduc mult celtuielile administratie pentru calculul şi contabilitatea sumelor#
*e'a%anta7e)
- nu stimulează anga%aţii pentru creşterea productiităţii muncii#
- necesită o supraegere mai atentă a salariaţilor pentru a asigura respectarea
disciplinei în muncă, ceea ce atrage creşterea celtuielilor firmei#
- eniturile efectie ale muncitorilor sunt, în general, mai mici decât ale celor
salarizaţi în acord.
,$. ?alai'aea n acod 5 con!tă n emuneaea !alaiatului după cantitatea
de (unui podu!e !au a număului de opeaţii e:ecutate. *uata timpului de muncă
pentu e"ectuaea muncii e!pecti%e nu e!te "i:ată n mod e:pe!.
&ceastă formă de salarizare releă mai bine legătura dintre mărimea salariului şi
efortul depus de salariat, şi prezintă următoarele a%anta7e!
- sporeşte productiitatea salariatului#
- diminuează celtuielile întreprinderii prin renunţarea la supraegetori, absolut
necesari în cazul salarizării în regie.
rincipalul de'a%anta7 al acestei forme de salarizare îl reprezintă faptul că, în
dorinţa de a obţine salarii mai mari, se pune accentul mai mult pe cantitate, uneori în
detrimentul calităţii.
21
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 22/50
/$. ?alai'aea mi:tă " con!tă nt+o remunerare stabilă <"i:ă$ pe unitatea de
timp <de eulă# o 'i de muncă$# ce !e acodă n "uncţie de ndepliniea uno condiţii
te6nice# te6noloice# de oani'ae etc. !au# nt+o remunerare variabilă n "uncţie
de e'ultate.
3n aplicarea diferitelor forme de salarizare se întâlnesc unele rezere şi critici. 2e
aceea, s-au conturat unele direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea formelor de salarizare,
surprinse şi în legislaţia şi politica de salarizare din diferite ţări. 3n cadrul acestor direcţii, o
circulaţie mai mare cunosc! coectaea# paticipaea şi !ociali'aea.
1$. Coectaea !au ecti"icaea izează toate formele de salarizare şi se poate
concretiza în!- adaptarea rapidă a salariului la dinamica preţurilor şi la inflaţie prin indexarea
salariilor#
- atenuarea disparităţilor dintre salariile din sectorul public (de stat) şi cel priat
sau mixt#
- acordarea de sporuri sau prime pentru condiţii de muncă mai dificile,
responsabilităţi în domeniul conducerii, aport deosebit la cantitatea şi calitatea
actiităţii desfăşurate etc.
,$. Paticipaea !au implicaea constă în admiterea salariaţilor la repartizarea
(împărţirea) beneficiilor obţinute de unitatea în care ei îşi desfăşoară actiitatea.
articiparea se poate organiza în trei forme!
- paticipae diectă la (ene"icii (cotă-parte din beneficiu)#
- pin intemediul acţiunilo cumpăate de !alaiaţi de la întreprinderea la
care lucrează#
- !alaiu popoţional, care constituie un procent constant din cifra de
afaceri distribuită tuturor salariaţilor, dar asigurată din beneficiu.
/$. ?ociali'aea constă în asigurarea unui surplus de salariu, peste remunerarea
pentru munca depusă. &ceasta se realizează sub două forme!
- !alaiul "amilial se constituie sub forma alocaţiilor pentru copii, prime şi
sporuri pentru naştere etc.#
- !alaiul !ocial este acela prin care, societatea în ansamblul său interine,
pentru a spori eniturile tuturor salariaţilor sau numai ale unor grupuri de salariaţi.
22
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 23/50
CAPITOLUL 2
=OMAUL
2.1. =oma7ul 5 de"inie# cau'e# tipoloie
=oma7ul e%idenţia'ă o !tae de de'ec6ili(u pe piaţa muncii# caactei'ată
pint+un e:cedent al o"etei de muncă n apot cu ceeea de muncă.
3n ceea ce prieşte definiţia dată şomeilo , cea mai uzitată este cea dată de *iroul
nternaţional al uncii (*) conform căreia o pe!oană e!te con!ideată şomeă dacă
ae pe!te 12 ani şi ndeplineşte cumulati% umătoaele condiţii)
• este aptă de muncă#
• nu are un loc de muncă#
•
este în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele @ săptămâni diferitemetode pentru a-l găsi! înscrierea la agenţiile de plasare a forţei de muncă, demersuri
pentru a începe o actiitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la
anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi etc.#
• este disponibilă să înceapă lucrul în următoarele ;A zile, dacă şi-ar găsi imediat un
loc de muncă.
2acă la început se recunoştea doar existenţa şoma7ului %olunta , dat de refuzulde a se anga%a al persoanelor care consideră că salariul şi condiţiile de muncă nu
recompensează în mod corespunzător eforturile ce trebuie depuse atunci când se
prestează munca, în perioada anilor B?, D. . EeFnes a obserat existenţa unui alt gen de
şoma%, numit şoma7 in%olunta , reprezentat de persoanele care, cu toate că ar accepta
condiţiile existente pe piaţa muncii, nu reuşesc să se anga%eze datorită imposibilităţii găsirii
de locuri de muncă acante.
2acă aem în edere cau'ele care stau la baza generării şi amplificării şoma7ului#
distingem următoarele tipuri de şoma%!
23
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 24/50
; - şoma7 ciclic, care la rândul său poate fi şoma7 con7unctual (dat de
alternanţa perioadelor de prosperitate cu cele de recesiune) şi şoma7 !e'onie #
G - şoma7 !tuctual, datorat scimbărilor ce au loc în structura economică,
teritorială, socială a economiei#
- şoma7 te6noloic, generat de înlocuirea ecilor tenologii cu altele noi,performante şi prin restrângerea locurilor de muncă prin reorganizarea
întreprinderilor#
; - şoma7 te6nic, determinat de întreruperile ce apar în procesul de producţie!
gree, defecţiuni ale unor maşini şi utila%e etc.#
ndiferent de forma pe care o îmbracă şoma%ul, în analiza şi caracterizarea acestuia
se iau în considerare următorii indicatoi!; - ni%elul şoma7ului " poate fi exprimat în mărime absolută prin numărul
şomerilor, iar relati prin rata şoma%ului#
G - duata şoma7ului " dată de interalul de timp scurs între momentul pierderii
locului de muncă şi reluarea actiităţii#
- !tuctua şoma7ului " eidenţiată pe categorii de ârstă, sex, profesii, niel de
calificare, ramură de actiitate etc.#
@ - inten!itatea şoma7ului " din acest punct de edere distingem! şoma7 total
(atunci când are loc pierderea locului de muncă), şoma7 paţial (generat de
diminuarea duratei de muncă) şi şoma7 de6i'at (dat de anga%area în firme a
unui număr de salariaţi superior celui necesar).
&precierea şoma%ului este o problemă estimatiă, în funcţie de modul cum este
calculat numărul şomerilor putând fi subealuat sau, dimpotriă, supraealuat.
?u(e%aluaea apare atunci când persoanele care ar trebui considerate şomere,
sunt omise din aceste calcule!
• părinţii care au stat în ultimul timp acasă pentru a-şi creşte copiii şi care acum
doresc să se anga%eze#
• tinerii absolenţi#
• şoma%ul degizat.
?upae%aluaea apare atunci când cifrele referitoare la şoma% sunt mai mari decât
cele reale!
• persoane care primesc indemnizaţie de şoma%, deşi nu doresc să lucreze#
24
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 25/50
• persoane care au un loc de muncă, dar pretind că nu au#
• persoane care au mai mult de un sericiu (supraestimarea lipsei locurilor de
muncă).
2.,. 8"ectele <co!tuile$ şoma7ului
Homa%ul are implicaţii negatie economice, sociale şi umane importante, care nu
pot fi ignorate. Costurile şoma%ului se referă la consecinţele nefaste ale şoma%ului pe care
le suportă indiizii, economia şi societatea.
entru pe!oanele care dein şomeri, costul şoma%ului are un aspect economic şi
unul moral. 1conomic, pentru că intrarea în şoma% înseamnă o reducere a eniturilor, şideci, a posibilităţilor de consum pentru întreaga familie. &spectul moral se referă la faptul
că statutul de şomer atrage după sine stresul neros, o stare depresiă care, spre
deosebire de consecinţele economice, nu se pot ealua.
5a niel de economie şi !ocietate, costurile şoma%ului sunt reprezentate de !
• subutilizarea factorului muncă, ceea ce se repercutează negati asupra olumului
producţiei, rezultând o scădere a eniturilor (salarii, profituri) şi, pe cale de consecinţă, oscădere a consumului şi a inestiţiilor#
• scăderea generală a eniturilor reduce încasările la bugetul de stat (reducerea
impozitelor pe enituri, a <I&-ului, accizelor etc) generând o diminuare a celtuielilor
publice#
• creşterea celtuielilor statului pentru funcţionarea oficiilor de plasare, plata
indemnizaţiilor de şoma%, alte celtuieli sociale legate de calificarea, reconersia
profesională a şomerilor etc.#• creşterea şi generalizarea sărăciei, în special în zonele monoindustriale puternic
afectate de restructurarea economică a industriei respectie (este şi cazul Iăii Diului)#
•apariţia inegalităţii sociale, a fenomenului de marginalizare a anumitor persoane şi
grupuri defaorizate#
•un trend ascendent al fenomenului infracţional, apariţia unor fenomene ca
agabonda%ul, cerşetoria, creşterea ratei criminalităţii, a iolenţei etc.
25
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 26/50
CAPITOLUL 3
POLITICI *8 OCUPAR8 =I *IMINUAR8 A =OMAULUI
3.1. Politici acti%e şi politici pa!i%e de diminuae şi com(atee a şoma7ului
3n prezent, în literatura de specialitate, pentru a desemna politicile (măsurile)
aplicate de autorităţi, ca şi de organizaţii priate sau nonguernamentale, pentru a creşte
gradul de ocupare şi a reduce dimensiunile şi efectele şoma%ului se utilizează sintagmele
de politici de ocupae sau politici de diminuae şi com(atee a şoma7ului. Cele două
tipuri de politici pot fi considerate ca sinonime, pentru că o politică de ocupare a forţei de
muncă înseamnă implicit şi o politică de combatere a şoma%ului, şi iners. 2e altfel, se
eiculează tot mai des o sintagmă care unifică cele două tipuri de politici, şi anume
politica de ocupae şi de com(atee a şoma7ului.
Politicile de ocupae epe'intă un an!am(lu de mă!ui ela(oate de !tat
pentu a inte%eni pe piaţa muncii n !copul !timulăii ceăii de noi locui de muncă#
al amelioăii adaptăii e!u!elo de muncă la ne%oile economiei# diminu&ndu+!e
a!t"el de'ec6ili(ele# di!"uncţionalităţile de pe piaţa muncii.
oliticile de ocupare sunt!
; - politici pasie#
G - politici actie.
I* Politicile pasive de ocupare ţin !eama de "aptul că ni%elul ocupăii e!te
deteminat de condiţiile eneale din economie şi pun accentul pe potecţia
şomeilo# ndeo!e(i pin indemni'aţia de şoma7 şi pe con%ineea uno pe!oane
acti%e !ă !e etaă de pe piaţa muncii. 2intre măsurile de politică pasiă de ocupare
releăm pe cele mai semnificatie!
- reducerea duratei muncii#
26
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 27/50
- diminuarea ârstei de pensionare#
- creşterea perioadei de şcolarizare obligatorie#
- sporirea numărului locurilor de muncă cu program zilnic redus
şi atipic#
- descura%area actiităţilor salariale feminine#
- restricţionarea sau interzicerea imigrărilor etc.
II* Politicile active de ocupare !unt acelea ce pe!upun un an!am(lu de
mă!ui# metode# pocedee şi in!tumente cu a7utoul căoa !e umăeşte !poiea
ni%elului ocupăii.
&cest ansamblu cuprinde măsuri menite să faorizeze accentuarea mobilităţii
populaţiei actie, precum şi crearea de noi locuri de muncă pe bază de inestiţii. 2intremăsurile de politică actiă de ocupare cele mai releante sunt!
1 A. ăsuri care se adresează cererii de forţă de muncă! instruire antreprenorială,
centre de consultanţă în afaceri, incubatoare de afaceri etc.#
2 B. ăsuri care se adresează ofertei de forţă de muncă! formare şi pregătire
profesională în meserii cerute pe piaţa muncii, Dob Club-uri etc.#
3 C. ăsuri actie de corelare a cererii cu oferta de forţă de muncă! centre de
medierea muncii, burse de locuri de muncă, sericii pentru comunitate, etc.#4 *. ăsuri actie speciale prin care se urmăreşte reintegrarea diferitelor categorii
sociale pe piaţa muncii! subenţionarea locurilor de muncă, sericii pentru
comunitate, etc.
e lângă măsurile actie şi pasie de ocupare trebuie aute în edere şi
reglementările şi conenţiile prin care se regularizează, reglementează şi structurează
piaţa muncii (de ex. salariul minim, legislaţia priind locurile de muncă pe perioadădeterminată, concedierile, orele suplimentare etc.). Ciar dacă prin aceste măsuri nu se
influenţează în mod direct nielul ocupării, efectele lor condiţionează succesul unei politici
în domeniu, moti pentru care trebuie priite ca un acompaniament necesar al politicii
ocupării.
5a nielul ţării noastre, practica de combatere a şoma%ului prin aplicarea de măsuri
actie pe piaţa muncii a reenit, în special, în sarcina &genţiei 9aţionale pentru =cuparea
'orţei de uncă prin &genţiile Dudeţene pentru =cuparea 'orţei de uncă, respecti,
&genţiile 5ocale pentru =cuparea 'orţei de uncă.
27
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 28/50
>tilitatea unor asemenea măsuri, ca modalităţi principale de combatere a şoma%ului,
nu trebuie ignorată şi tratată cu uşurinţă dacă aem în edere faptul că +omânia se
confruntă în prezent cu rate ridicate ale şoma%ului şi cu necesitatea continuării proceselor
de restructurare industrială.
3.,. Medieea muncii
Medieea muncii e!te un comple: de acti%ităţi pin cae !e nceacă coelaea
ceeii cu o"eta pe piaţa "oţei de muncă# a%&nd ca o(iecti% "inal ana7aea
pe!oanelo di!poni(ile şi ocupaea locuilo de muncă %acante. 3ntâlnirea dintre
cererea şi oferta de forţă de muncă trebuie să aibă loc în condiţii care să satisfacă ambelepărţi şi care să conducă la o relaţie profesională durabilă.
3n actiitatea de mediere, indiferent de ţara sau instituţia în care se desfăşoară,
interacţionează trei actori principali !
. -fertantul de forţă de muncă, pentru care sericiile de mediere reprezintă un
spri%in, pe care societatea i-l oferă, în mod permanent, calificat, nediscriminatoriu,
pentru a găsi sau a păstra un loc de muncă (acesta poate fi un şomer, un membru
al comunităţii exclus la un moment dat din procesul muncii, o persoană care
doreşte să-şi scimbe locul de muncă sau care se simte ameninţată cu pierderea
locului de muncă şi este dispusă să facă eforturi pentru păstrarea acestuia)#
. -fertantul de locuri de muncă pentru care centrele de mediere sunt instituţii la
care poate apela pentru a-şi asigura, în condiţii de calitate, resursele umane de
care duce lipsă (acesta este un agent economic sau o instituţie care doreşte să
anga%eze o persoană, în ederea desfăşurării unei munci sociale, pe baza unui
contract de muncă)#
. (ediatorul este reprezentantul unei instituţii specializate în actiităţi de corelare a
ofertei cu cererea de forţă de muncă, numită /centru de mediere0, la care apelează
două mari categorii de clienţi! solicitanţii de locuri de muncă şi ofertanţii de locuri de
muncă.
Centul de mediee oferă solicitanţilor de locuri de muncă o informare complexă
priind!
28
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 29/50
. locurile de muncă acante şi condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ocuparea
acestora#
. sericiile oferite de compartimentul de mediere#
. statisticile despre piaţa muncii#
. programele de ocupare demarate local şi care oferă o perspectiă de oferte delocuri de muncă#
. posibilităţile de calificare$formare profesională şi condiţiile de participare la cursuri.
e baza unui interiu, mediatorul poate ealua nielul de pregătire, nielul
aspiraţiilor solicitantului de loc de muncă şi îl a orienta către!
a" agentul economic care a anunţat un loc de muncă acant, atunci când
consideră că îndeplineşte condiţiile pentru ocuparea acestui loc de muncă şi doreşte să
desfăşoare acea muncă#b" centrul de .ndrumare/consiliere profesională, atunci când solicitantul nu are o
imagine clară asupra posibilităţilor sale profesionale, asupra carierei pe care şi-o doreşte
sau atunci când are neoie de o completare a pregătirii profesionale#
c" Clubul 0omerilor , atunci când solicitantul are neoie de îndrumare în alcătuirea
unui curriculum vitae, în întocmirea unei cereri de anga%are, în prezentarea la un interiu
cu agentul economic#
d" centrul de investigare psi1ologică, atunci când persoana pare a aea
probleme deosebite sau când cerinţele locului de muncă impun o testare psiologică a
candidatului.
Centrul de mediere trebuie să contacteze un număr cât mai mare de ofertanţi de
locuri de muncă (agenţi economici din sectorul de stat sau priat, din sfera producţiei sau
sericiilor, toate instituţiile publice, guernamentale sau nonguernamentale care au
posibilităţi de anga%are, imediate sau de perspectiă) în ederea!
. identificării locurilor de muncă acante sau care or deeni acante în iitorul
apropiat#
. obţinerii de informaţii despre ansamblul actiităţilor agentului economic#
. oferirii de informaţii în legătură cu forţa de muncă disponibilă în eidenţa
compartimentului de mediere#
. informării în legătură cu posibilităţile de formare profesională a candidaţilor pentru
locurile de muncă acante.
2-
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 30/50
4pecialiştii centrului de mediere trebuie să urmărească eoluţia persoanelor
anga%ate pentru a putea ealua pe termen mediu eficienţa muncii de mediere şi pentru a
intereni dacă apar probleme ulterioare. 3n cadrul centrelor de mediere, organizarea
muncii şi repartizarea sarcinilor sunt influenţate de problemele economice şi sociale locale,
de resursele interne existente şi de decizia ecipei de conducere.
@n Rom&nia, birourile de mediere a muncii au fost confruntate cu o serie de
dificultăţi legate de!
. caracterul nou al actiităţii, atât pentru mediatori, cât şi pentru clienţii birourilor de
mediere#
. lipsa de personal pregătit pentru acest tip de actiitate#
. insuficienţa resurselor materiale, în special a unor spaţii adecate specificuluimuncii de mediere#
. numărul şomerilor în continuă creştere şi diersitatea problemelor ridicate de
aceştia#
. relaţiile incipiente cu întreprinderile, ca potenţiali furnizori de locuri de muncă#
. reticenţa clienţilor de a apela la sericiile oferite de birourile de mediere.
2atorită rolului pe care îl are acest sericiu în ederea armonizării cererii cu ofertade muncă, considerăm necesar, acordarea importanţei cuenite din partea factorilor de
decizie, pentru ca acesta să cunoască o dezoltare substanţială în iitor.
3./. Con!ultanţa n a"acei
Con!ultanţa, în general, este cunoscută ca un serviciu profesional , larg răspândit
şi diersificat în ţările dezoltate, cu economie de piaţă, adresat unei largi categorii de
persoane sau organizaţii din cele mai dierse sectoare ale economiei! instituţii publice,
firme particulare sau de stat mici, mi%locii sau mari, organizaţii nonguernamentale.
&sociaţia 'irmelor de Consultanţă în anagement din 4>& (&C1) defineşte
consultanţa în management ca /un sericiu realizat contra unui onorariu de către
specialişti independenţi, şi deci obiectii, care spri%ină conducerea întreprinderilor şi
instituţiilor să-şi atingă obiectiele şi să-şi dezolte raţional şi ecilibrat actiităţile0.
@n Rom&nia sericiile de consultanţă au apărut după ;JJ;, cu spri%in internaţional şi
guernamental, în scopul stimulării procesului de creare şi dezoltare a sectorului
3*
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 31/50
particular. 3n aceste condiţii au fost înfiinţate şi s-au dezoltat centrele de consultanţă ca
răspuns la cererea în continuă creştere pentru astfel de sericii manifestată de firmele
priate, de persoanele fizice care simt neoia unui spri%in pentru începerea unei afaceri, de
organizaţiile guernamentale şi nonguernamentale care au tangenţă cu mediul de
afaceri.Consultanţa în afaceri, ca sericiu profesional, are ca o(iecti%e esenţiale
următoarele!
cultiarea spiritului de întreprinzător#
educaţia antreprenorială adresată cât mai multor persoane apte sau
doritoare să-şi creeze propria firmă#
stimularea creatiităţii, flexibilităţii şi puterii de muncă a
întreprinzătorilor particulari.
Considerăm că, înfiinţarea unor centre de consultanţă în afaceri cu scopul explicit
de a aplica măsuri actie pentru combaterea şoma%ului este o măsură logică şi bineenită,
mai ales în condiţiile actuale din ţara noastră. Cu cât este mai bine organizat şi condus un
astfel de centru, cu atât se or face mai simţite efectele benefice ale actiităţii sale în zona
în care funcţionează. ezultatele pot consta în!
un număr mai mare de noi firme particulare care funcţionează cu succes şi care or duce la dezoltarea sectorului priat#
dezoltarea olumului actiităţii economice a firmelor particulare existente (o cifră
de afaceri mai mare, un niel sporit al profiturilor etc.) şi o creştere a indicatorilor
calitatii ai acestora (creşterea productiităţii, a profitabilităţii, ridicarea nielului de
calitate şi competitiitate a produselor şi sericiilor oferite)#
un număr mai mare de persoane care au dobândit sau şi-au perfecţionat
cunoştinţele manageriale# iar ca un corolar al acestor rezultate2 locuri de muncă mai multe şi mai
stabile2 o reducere a ratei şomajului*
Homerii sau salariaţii (potenţialii şomeri) sunt persoane fizice care, atunci când
apelează la sericiile unui centru de consultanţă în afaceri, se află într-un stadiu mai mult
sau mai puţin aansat de pregătire a unei afaceri sau sunt la primii paşi în desfăşurarea
actiităţii, situaţie care trebuie corect ealuată!
a$ Pregătirea " consultantul trebuie să afle informaţii priind nielul de educaţie,
experienţa şi interesele clientului#
31
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 32/50
($ Evaluarea la start " consultantul trebuie să ealueze succesul potenţial al
proiectului prezentat de client, să determine în ce fază se află clientul în
transformarea ideii iniţiale în afacere# consultantul trebuie să ealueze cu atenţie
următorii factori-cheie de succes!
. motiaţia şi implicarea#
. abilitatea#
. ideea în contextul pieţei#
. resursele necesare.
c$ 3nceputul " atunci când un client doreşte să-şi înfiinţeze o nouă firmă, a înfiinţat-
o de%a, dar încă nu funcţionează, sau a început actiitatea, dar se află la primii
paşi.
2in păcate însă, situaţia materială şi resursele de care poate dispune un şomer
pentru a se putea lansa în afaceri constituie, în ma%oritatea cazurilor, o barieră importantă.
3n consecinţă, consultantul trebuie să analizeze aceste aspecte şi să-şi adapteze
recomandările, astfel încât acestea să fie posibil de aplicat de către client, fezabile cu
resursele de care dispune sau pe care le poate atrage şomerul.
3n esenţă, pincipalele o(iecti%e ce a te(ui a%ute n %edee n !copul
educeii şoma7ului sunt!
crearea de oportunităţi pentru ocupare durabilă, în care un rol important îl au
programele de dezoltare regională#
calificarea şi recalificarea nu numai a şomerilor dar şi a celor care lucrează în
întreprinderi de stat care urmează să se restructureze#
mutarea accentului politicilor de protecţie a şomerilor de la măsuri pasie către
măsuri actie #
acordarea de facilităţi şomerilor care îşi găsesc singuri de lucru, ceea ce ar
reprezenta o măsură foarte incitantă, şi, credem noi, cu rezultate bune#
creşterea gradului de implicare a comunităţilor locale în problematica diminuării ratei
şoma%ului (de exemplu, acordarea, pe termen limitat, de către primăriile locale de
facilităţi (taxe, impozite, sericii etc.) pentru firmele care anga%ează personal din
rândul şomerilor)#
acordarea unei importanţe meritate noţiunii de /înăţare permanentă0 de-a lungul
întregii ieţi şi ciar a celei de /e-learning0.
32
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 33/50
CAPITOLUL 4
CALI-ICAR8A =I R8CALI-ICAR8A PRO-8?IONAL9
4.1. Recon%e!ia po"e!ională a "oţei de muncă
Acti%itatea de econ%e!ie po"e!ională este o mă!uă acti%ă de com(atee a
şoma7ului, aând ca scop final adaptarea forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii, şi
acţionând ca un factor de ecilibru între cererea şi oferta de forţă de muncă.
Recon%e!ia po"e!ională este un proces prin care o persoană, aând o anumită
pregătire profesională, dobândeşte o alta, diferită sau înrudită. &cest proces poate aea
motivaţii obiective " când pe piaţa muncii se produc scimbări în raportul cerere$ofertă
pentru diferite profesiuni şi meserii, generate de modificarea structurii forţei de muncă sub
incidenţa progresului tenic, modificării importanţei unor sectoare şi actiităţi în economia
naţională " sau motivaţii subiective " în cazul modificării intereselor şi aspiraţiilor factorului
uman, al dorinţei pentru ascensiune profesională, al îmbunătăţirii eniturilor şi statutului
etc.
Recon%e!ia po"e!ională trebuie să se desfăşoare pe baza unui studiu de piaţă
la niel local, care are următoarele obiective!
1$ compararea calificărilor salariaţilor cu cele ale şomerilor#
,$ compararea calificărilor existente pe piaţă cu cerinţele agenţilor economici la un
moment dat, precum şi a calificărilor persoanelor în prezent cu disponibilitatea
lor de a-şi scimba aceste calificări (prognoze pentru -A ani)#
/$ identificarea capacităţilor instituţiilor de profil de a răspunde neoilor de calificare
ale agenţilor economici şi a persoanelor dispuse a se (re)califica#
0$ identificarea capacităţii agenţilor economici din localitate de a organiza cursuri
de (re)calificare, de perfecţionare sau de pregătire practică la locul de muncă#
33
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 34/50
2$ cercetarea planurilor şi programelor de înăţământ ale unităţilor de înăţământ
din zona respectiă (şcoli, licee, şcoli profesionale şi postliceale, colegii şi
uniersităţi) şi compararea acestora cu necesarul de forţă de muncă, pe
domenii, ramuri economice şi meserii#
3$ prezentarea unor liste (inentare) cu!. calificările cerute la un moment dat#
. calificările latente " acele calificări care nu sunt utilizate pe piaţa muncii, de
regulă în perioadele de criză, fie de cei care le posedă, fie de cei care la
caută, dar nu ştiu unde le pot găsi#
. calificările depăşite " calificările /uzate0 ca efect al noilor tenologii (acestea
pot fi însă, la un moment dat, reitalizate, un exemplu fiind sericiile
agricole, cele gospodăreşti).
Poce!ul econ%e!iei e!te in"luenţat, în mare măsură, de problemele
comple4e ale ofertanţilor de locuri de muncă!
1. respectarea legislaţiei muncii de către patroni (contractele colectie de
muncă)#
,. nielurile salariale şi condiţiile de muncă (munca de noapte, munca în
scimburi, sporurile pentru condiţii grele şi periculoase etc.)#
/. flexibilitatea ofertei de forţă de muncă (dorinţa şi participarea la cursurile de
calificare şi recalificare etc.)#
0. problemele sociale ale şomerilor (de exemplu pierderea motiaţiei de a
muncii sau de a căuta un loc de muncă)#
2. atitudinea faţă de munca pe cont propriu şi spiritul antreprenorial
(disponibilitatea de a efectua o actiitate independentă autorizată)#
3. nielul emigrării forţei de muncă#
4. tendinţa excluderii de pe piaţa muncii a unor categorii de persoane dintr-o
anumită zonă (tineri, femei, minorităţi naţionale, persoane peste A? ani etc.).
4.1.1. Anali'a pe%i'ională a econ%e!iei
&naliza preizională a restructurării actiităţii, şi pe această bază a reconersiei,oferă imaginea de perspectiă a asigurării ecilibrului între oferta de resurse umane şi
cerinţele pieţei.
34
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 35/50
1laborarea acestor analize permite unui agent economic să poată pregăti condiţiile
pentru a dispune, la momentul oportun, de un personal corespunzător, atât ca număr,
competenţă (calificare, cunoştinţe, experienţă, aptitudini), cât şi motiat pentru a îndeplini
sarcinile şi responsabilităţile cerute de organizaţie.
@n cadul anali'ei pe%i'ionale a econ%e!iei trebuie aute în edere două
elemente, astfel!
A. nece!ităţi)
. analiza situaţiei din interiorul şi exteriorul organizaţiei#
. strategia organizaţiei#
. actiitatea preizibilă a organizaţiei în următorul orizont de timp#
. necesităţile de personal într-un orizont de timp determinat.
B. e!u!e)
. cultura managerială a organizaţiei#
. metode curente de gestiune a resurselor umane#
. starea curentă a resurselor umane ale organizaţiei#
. mişcarea personalului în cadrul organizaţiei#
. resurse de personal disponibile într-un orizont de timp.
4.1.,. Ni%ele de a(odae ale econ%e!iei
+econersia poate fi efectuată pe două planuri! reconversie internă (în interiorul
întreprinderii sub forma reorientării profesionale interne) şi reconversie e4ternă (efectuată
de către organisme publice abilitate).
Recon%e!ia intenă
>n rol important îl are Compatimentul de eoientae po"e!ională, care aasigura gestiunea internă a efectielor, cu scopul de a încura%a şi faoriza mobilitatea
internă şi eoluţia personalului.
Compartimentul de reorientare profesională are următoarele atribuţii !
aducerea la cunoştinţa salariatului a faptului că este izat de reconersie#
realizarea de interiuri cu salariaţii izaţi, în cadrul cărora li se prezintă situaţia
actuală a firmei, reacţiile acesteia faţă de restructurarea economică, impactul
asupra numărului de salariaţi, a locurilor de muncă şi a meseriilor#
35
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 36/50
întocmirea bilanţului profesional al salariatului în care se eidenţiază pregătirea,
aptitudinile, ecimea, experienţa, posturile ocupate, potenţialele eoluţii, precum şi
dorinţele acestuia.
3n funcţie de posibilităţile pe care le are firma şi opţiunile persoanei în cauză,aceasta a decide traseul pe care îl a urma şi anume acela de a rămâne în cadrul firmei
sau de a o părăsi.
3n cazul în care salariatul decide să răm5nă .n cadrul firmei el a semna un
contract de reorientare profesională internă. &cest contract îi permite salariatului să
urmeze una din următoarele forme de pregătire!
o peătie !peci"ică care oferă salariatului posibilitatea de a dobândi competenţe în ederea ocupării unui nou post sau de a practica o nouă meserie în cadrul firmei
ca urmare a modernizării şi retenologizării acesteia#
o peătie altenati%ă care izează ridicarea nielului calificării personalului
întreprinderii respectie la diferite interale de timp. &ceastă pregătire constă în a
trimite, într-o manieră ciclică, grupuri de salariaţi în stagiu de pregătire#
e"ectuaea uno munci de utilitate intenă, cum ar fi lucrări de întreţinere, de
renoare, de igienă şi securitate a muncii.
2acă alternatia aleasă de salariat este părăsirea unităţii , acesta a semna un
contract de reconersie profesională cu organismul abilitat.
Recon%e!ia e:tenă
>n factor determinant în realizarea reconersiei personalului care trebuie să
părăsească întreprinderea îl constituie ansamblul măsurilor de restructurare şi strategie
din celelalte ramuri de actiitate, dar şi din ramura de actiitate în care a fost încadrat.
+econersia externă se realizează prin intermediul unor organisme abilitate, cum
ar fi! =ficiile de forţă de muncă şi şoma%, Centre de calificare şi recalificare a şomerilor, alţi
agenţi economici specializaţi şi în special Aenţia de Recon%e!ie şi *e'%oltae.
&genţia de +econersie şi 2ezoltare are în principal trei obiective!
reîncadrarea şi reconersia personalului#
36
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 37/50
crearea celor mai bune condiţii pentru pregătirea $ reconersia personalului, în
ederea faorizării reîncadrării#
crearea de societăţi şi dezoltarea noilor actiităţi generatoare de locuri de muncă.
rincipalele atribuţii ale &genţiei de +econersie şi 2ezoltare sunt!
a$ întocmirea unui bilanţ profesional care eidenţiază pregătirea, aptitudinile,
ecimea, experienţa, posturile ocupate, potenţialele eoluţii şi dorinţe#
($ înceierea unui contract de reconersie#
c$ urmarea unuia din itinerariile posibile, şi anume!
formare " reconersie în următoarele ariante!
formare generală# specializare#
formare managerială#
formare financiară
formare întreprinzători, caz în care se parcurg etapele!
bilanţ profesional#
studiu de fezabilitate#
a%utor financiar#
formare specifică#
consultanţă.
d$ efectuare de lucrări de utilitate publică.
4.1./. -inanţaea econ%e!iei
+ealizarea procesului reconersiei necesită, desigur, o finanţare corespunzătoare
atât pentru proiectarea strategiei de reconersie, cât şi pentru implementarea şi aplicarea
sa.
Posibile surse de finanţare ar putea fi!
agenţii economici interesaţi (atât cei publici, cât şi cei priaţi)#
bugetul public central sau local#
subenţii de la organisme specializate din străinătate în cadrul unor programe de
asistenţă.
37
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 38/50
9ecesare desfăşurării oricărei actiităţi, resursele financiare trebuie să asigure în
cadrul desfăşurării actiităţii de reconersie!
acoperirea celtuielilor pentru plata experţilor care ţin cursurile de calificare $
recalificare# celtuieli cu transportul şi cazarea cursanţilor#
alte celtuieli, care se or nominaliza în funcţie de neoi.
<oate aceste celtuieli sunt necesare a fi acoperite atunci când nu sunt preăzute a
fi suportate de către cel care urmează cursul.
3n ceea ce prieşte asigurarea (a'ei mateiale, aceasta presupune un calcul iniţial
priind neoia de! clădiri, mobilier, dotări tenice (telefon, fax, xerox etc.), calculatoare,materiale. &cestea sunt necesare atât pentru dotarea &genţiei de =cupare şi Homa% la
niel local, cât şi pentru completarea dotării la celelalte organisme publice abilitate în
pregătirea şi reconersia profesională.
entru desfăşurarea corespunzătoare a actiităţii de reconersie trebuie luate o
serie de mă!ui lei!lati%e care să stabilească! cadrul de desfăşurare, atribuţiile şi
competenţele celor implicaţi, reglementarea relaţiilor dintre aceştia.
3n mod cert poceduile de e%aluae a rezultatelor obţinute ca urmare adesfăşurării reconersiei, or arăta cât este de eficientă strategia aleasă sau metodele
desemnate să o realizeze.
2ând semnale de alarmă atunci când procesul reconersiei nu se desfăşoară cu
rezultatele scontate, procedurile de ealuare sunt extrem de utile pentru luarea operatiă a
măsurilor de redresare. entru a răspunde necesităţii de eficienţă, aceste proceduri de
ealuare trebuie astfel concepute încât să asigure dezideratele de operatiitate.
4.,. Oani'aea şi de!"ăşuaea cu!uilo de cali"icae şi ecali"icae a
şomeilo
3n procesul de a%ustare a ofertei la cerea de forţă de muncă, pe lângă procesul de
recalificare se include şi orice proces de creştere a calificării profesionale (în aceeaşi
specialitate, meserie sau profesie).
Calificarea, recalificarea şi perfecţionarea profesională a şomerilor se organizează
de către *iecţiile de Muncă şi Potecţie ?ocială şi se desfăşoară după caz, în!
38
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 39/50
centre proprii de calificare, recalificare şi perfecţionare#
unităţi economice! regii autonome, societăţi comerciale, instituţii de
înăţământ etc.
instituiţii de înăţământ organizate conform legii, pe bază de conenţie.
Calificarea şi recalificarea şomerilor se poate face în meserii, specialităţi, funcţii şi
actiităţi corespunzătoare cererilor de forţă de muncă. lanurile de înăţământ şi
programele de pregătire se elaborează de către 2irecţia de uncă şi rotecţie 4ocială şi
unităţile la care se desfăşoară pregătirea, corespunzător preederilor legale. 2urata
cursurilor se stabileşte diferenţiat! până la cel mult K luni, în raport cu complexitatea
meseriei, iar când persoanele ce urmează să se recalifice au de%a cunoştinţe şi deprinderi
practice în domeniul meseriilor aute în edere, durata se poate reduce până la %umătatefaţă de durata unui curs de calificare de acelaşi profil.
%a cursurile de calificare şi recalificare sunt admise!
persoanele apte de muncă pentru meseria sau actiitatea respectiă, care au
studiile corespunzătoare şi au fost selectate şi orientate profesional#
persoanele care nu au absolit înăţământul obligatoriu, dar posedă cunoştinţele
generale minime pentru unele meserii sau actiităţi mai simple care nu necesită
pregătire teoretică# persoanele cu capacitate de muncă diminuată sau cu deficienţe sunt cuprinse la
aceste cursuri numai cu recomandarea comisiei de expertiză medicală.
ersoanele care primesc a%utor de şoma% şi sunt admise la cursuri de
calificare$recalificare sunt obligate să înceie cu 2irecţiile de uncă şi rotecţie 4ocială un
anga%ament, stabilit de inisterul uncii şi rotecţiei 4ociale, iar acesta înceie conenţii
cu unităţile la care absolenţii urmează să fie repartizaţi, conenţii prin care unităţile se
obligă să îi anga%eze după absolire. 3n general, persoanele care primesc a%utor de şoma% şi urmează cursuri de
calificare$recalificare au următoarele deptui şi o(liaţii!
a$ deptui!
să primească a%utorul de şoma% stabilit, potriit legii, pe toată perioada cât
se află în pregătire şi, în continuare, până la data primei repartizări în
muncă#
să beneficieze gratuit de recizite şi materiale de instruire şi săprimească în folosinţă manuale#
3-
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 40/50
să beneficieze, conform legii, de aine şi ecipament de protecţie pe
timpul instruirii practice#
să se retragă de la curs, fără a i se imputa celtuielile de şcolarizare şi
a%utorul de şoma% plătit, dacă s-a încadrat în meseria aută sau prestează
o actiitate pe bază de liberă iniţiatiă, doedită cu adeerinţă de încadrare, respecti autorizaţie de funcţionare.
($ o(liaţii!
să respecte anga%amentul înceiat cu 2irecţia de uncă şi rotecţie
4ocială#
să frecenteze cursurile conform orarelor stabilite#
să respecte normele de protecţie a muncii şi disciplina muncii pe
perioada cursurilor# să restituie celtuielile de şcolarizare şi a%utorul de şoma% pe durata
cursurilor dacă, după absolire, refuză fără motie temeinice două
repartizări.
-rice curs de calificare/recalificare cuprinde!
pregătirea teoretică, asigurată, după caz, la sediul centrelor sau la diferite unităţi#
instruirea practică, realizată de regulă în unitatea în care persoanele urmează sălucreze sau în alte unităţi stabilite de organizatori.
&bsolirea cursurilor se face printr-un examen, care constă dintr-o probă teoretică,
susţinută în faţa comisiei de examinare constituite la 2irecţia de uncă şi rotecţie
4ocială, şi una practică.
4*
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 41/50
CAPITOLUL D
R8EL8M8NT9RI 8UROP8N8 @N *OM8NIUL OCUP9RII -ORŢ8I *8 MUNC9
D.1. O(iecti%e ale !tateiilo euopene pi%ind ocupaea "oţei de muncă
ornind de la premisa că /nici un progres nu se realizează automat! el necesită o
organizare, un anga%ament şi o acţiune concertată0, politica de ocupare a >niunii
1uropene stabileşte drept obiecti central /ceaea condiţiilo popice ocupăii depline#
nt+o !ocietate "ondată pe cunoştinţe.
&stfel, Pactul 8uopean pentu Ocupae izează o serie de obiectie orizontale,
care se fundamentează pe patru piloni !
I. @m(unătăţiea capacităţii de in!eţie po"e!ională, prin!
concentrarea eforturilor asupra şoma%ului tinerilor şi asupra celui de lungă
durată#
punerea în aplicare a unei politici izând prelungirea ieţii actie# orare
flexibile, educaţie şi formare complementară destinată adulţilor#
dezoltarea competenţelor pentru noua piaţă a muncii, aând la bază
educaţia şi formarea pe toată durata ieţii# asigurarea unor cunoştinţe de
bază pentru tineri, mai ales în domeniul tenologiilor informaţiei şi al
limbilor străine#
politici actie destinate unei mai bune medieri pe piaţa muncii şi preenirii
şi eliminării penuriei de calificări.
II. *e'%oltaea !piitului ntepin'ăto şi ceaea de locui de muncă, prin!
spri%inirea noilor firme în demararea şi gestionarea actiităţilor# formarea
şefilor de întreprindere şi a lucrătorilor independenţi# descura%area muncii
la negru, inclusi prin reforme fiscale care să incite transformarea
acesteia într-o ocupare normală#
41
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 42/50
noi posibilităţi de ocupare, într-o societate a cunoştinţelor şi a sericiilor,
cu accent special pe informaţii şi mediu#
acţiuni locale pentru ocupare#
III. @ncua7aea ntepindeilo şi a !alaiaţilo n !poiea capacităţii de
adaptae, prin! modernizarea organizării muncii# orare suple# ecilibru între flexibilitate şi
securitatea (calitatea) ocupării#
susţinerea capacităţii de adaptare a salariaţilor în cadrul întreprinderii, pe
fondul educaţiei şi formării pe toată durata ieţii# fiecărui anga%at i se a
acorda posibilitatea să dobândească cunoştinţele de bază în societatea
informaţiilor.#
I>. Con!olidaea politicilo de ealitate a şan!elo nte "emei şi (ă(aţi, prin! preocuparea pentru integrarea femeilor şi egalitatea şanselor între femei
şi bărbaţi#
combaterea discriminării între bărbaţi şi femei#
consiliere pentru iaţa profesională şi cea familială.
3n ceea ce prieşte obiectiele fundamentale pe care se bazează cei patru piloni,
acestea se referă, generic, la! îmbunătăţirea calităţii locurilor de muncă# dezoltarea destrategii pentru formarea continuă# ma%orarea inestiţiilor în resurse umane, etc.
@n pe!pecti%ă# o(iecti%ele U8 în materie de ocupare a forţei de muncă sunt!
• creşterea actiităţii perfecţionării profesionale şi a înăţării continue (la orice
ârstă)#
• creşterea substanţială a ocupării forţei de muncă prin crearea a G? de milioane de
noi locuri de muncă până în anul G?;? #
• atingerea unei rate de ocupare a populaţiei în ârstă de muncă de L?M până înanul G?;?#
• creşterea calităţii locurilor de muncă#
• o coordonare mai strânsă a politicilor economice, ceea ce a determina
fundamentarea stabilităţii pieţei muncii în 1uropa.
42
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 43/50
D.,. Tatatul de la Am!tedam şi olul !ău n domeniul ocupăii şi al politicilo
!ociale
<ratatul de la &msterdam reprezintă o etapă foarte importantă în desfăşurarea
procesului de reformă a instituţiilor comunitare, în sensul adâncirii integrării prin creştereacalităţii democratice a >niunii 1uropene.
<ratatul de la &msterdam a fost adoptat de şefii de stat şi de guern ai >niunii
1uropene la ;K-;L iulie ;JJL şi semnat la G octombrie ;JJL. & intrat în igoare la ; mai
;JJJ. <ratatul de la &msterdam a amendat <ratatul de la aastrict, fără însă a-l înlocui.
4copul lui iniţial a fost de a asigura capacitatea de acţiune a >1 şi după extinderea spre
est.
<ratatul de la &msterdam are patu o(iecti%e eneale !
să plaseze ocuparea forţei de muncă şi drepturile cetăţenilor în centrul atenţiei
"niunii #uropene;
să suprime ultimele obstacole pentru libera circulaţie a persoanelor şi să
consolideze securitatea;
să permită #uropei să îşi consolideze poziţia pe plan mondial;
să eficientizeze arhitectura instituţională a "niunii în vederea viitoarei etinderi.
rin <ratatul de la &msterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea forţei
de muncă. &plicarea politicii de ocupare a forţei de muncă rămâne însă în mare parte
responsabilitatea statelor membre. <ratatul de la &msterdam stabileşte un cadu pentu
ace!te politici, şi anume!
>rmărirea obiectiului de niel crescut de ocupare a forţei de
muncă este erificat în implementarea tuturor celorlalte politicicomune.
Consiliul 1uropean examinează situaţia ocupării forţei de muncă
în Comunitate şi adoptă concluzii pe această temă, pe baza unui
raport anual comun al Consiliului de iniştri şi al Comisiei.
Consiliul de iniştri examinează în detaliu acţiunile întreprinse
de uernele 4tatelor embre în faoarea ocupării forţei de
muncă şi, dacă este necesar, trimite recomandări acestora.
43
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 44/50
<ratatul include un articol nou, consacrat principiului general al nediscriminării
)egalităţii". >niunea poate combate orice formă de discriminare, indiferent că este pe
bază de sex, rasă, origine etnică, religie, dizabilităţi, ârstă sau orientare sexuală. &cţiunile
sunt întreprinse de către Consiliul de iniştri (fără să pre%udicieze celelalte dispoziţii ale
<ratatului şi în limita puterilor care îi sunt conferite), prin decizii adoptate în unanimitate pebaza unei propuneri a Comisiei şi după consultarea arlamentului 1uropean.
2e asemenea, dispoziţiile referitoare la cooperarea poliţienească şi %udiciară se
aplică mai ales în domeniul preenirii şi combaterii rasismului şi xenofobiei.
rin <ratatul de la &msterdam este consolidat principiul egalităţii .ntre femei şi
bărbaţi la locul de muncă. 1ste introdus conceptul de discriminare pozitiă, în baza căruia
4tatele embre pot întreprinde acţiuni pentru faorizarea femeilor în ederea ecilibrăriisituaţiei în domeniile de lucru.
<ratatul preede o clauză de suspendare care poate fi folosită împotria unui 4tat
embru care încalcă, în mod repetat, principiile care stau la baza >niunii 1uropene.
&cestui stat i se poate retrage, de exemplu, dreptul de ot în Consiliul >1, dar trebuind să
îşi respecte în continuare obligaţiile care decurg din statutul de 4tat embru.
e lângă dreptul de nediscriminare de%a menţionat, prin <ratatul de la &msterdam
sunt adăugate o serie de drepturi cetăţeniei europene! dreptul de a se adresa instituţiilor
europene într-o limbă oficială şi de a primi un răspuns redactat în aceeaşi limbă, dreptul
de acces la documentele arlamentului 1uropean, ale Consiliului şi ale Comisiei
1uropene, în anumite condiţii, dreptul de acces egal la funcţia publică comunitară.
44
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 45/50
CAPITOLUL F
APLICAŢII PRACTIC8
F.1. PRO*UCTI>ITAT8A MUNCII
1. Productivitatea medie a muncii )6" - se determină ca raport între cantitatea de
bunuri produse (producţia - 8) şi factorul muncă (5)!
6 7 L
Q
,. Productivitatea marginală a muncii )6mg" " reprezintă suplimentul de
producţie (:8) obţinut ca urmare a utilizării unei cantităţi suplimentare de muncă (:5), în
condiţiile în care ceilalţi factori sunt presupuşi constanţi. 4e exprimă prin relaţia!
6mg 7 L
Q
∆
∆ 7
12
12
L L
−
−
$* Indicele de creştere al productivităţii muncii )I 6 " " eidenţiază modificarea
productiităţii muncii de la o perioadă la alta. 4e determină ca raport procentul între
productiitatea medie a muncii în perioada curentă (6G) şi cea din perioada de bază (6;)!
6 7 1**1
2×
W
W
Po(lema n. 1. = firmă dispune de un personal format din ;?? de salariaţi,
realizând o producţie de G??? de bucăţi. Câţi salariaţi a trebui să mai anga%eze firma
pentru a-şi tripla producţia în condiţiile dublării productiităţii munciiN
Re'ol%ae)
Calculăm, pentru perioada curentă, productiitatea muncii astfel!
45
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 46/50
2*1**
2***
1
1
1 === L
QW buc.$salariat
3n perioada iitoare!
. producţia se triplează! 6***2***3312 =⋅=⋅= QQ buc.
. productiitatea se dublează! 4*2*22 12 =⋅=⋅= W W buc.Cunoscând pentru perioada iitoare atât aloarea producţiei cât şi cea a productiităţii
muncii, putem determina numărul de salariaţi necesari pentru realizarea acestora!
15*4*
6***
2
2
2 ===
W
Q L salariaţi
3n perioada curentă firma lucrează cu ;?? de salariaţi, dar pentru atingerea obiectielor
sale are neoile de ;A? salariaţi, ceea ce înseamnă că trebuie să mai anga%eze!
5*1**15*12 =−=−=∆ L L L salariaţi.
Po(lema n. ,. 2atorită progresului tenic şi presiunii sindicale, într-o întreprindere
se reduce săptămâna de lucru de la @? la K ore. entru a obţine aceeaşi producţie (;G??
piese), determinaţi cu cât trebuie să crească productiitatea muncii (indicele productiităţii
muncii).
Re'ol%ae)Calculăm productiitatea muncii corespunzătoare celor două situaţii!
3*4*
12**
1
1 === L
QW piese$oră
3!3336
12**
2
2 ===
L
QW piese$oră
odificarea productiităţii muncii de la o perioadă la alta este pusă în eidenţă de indicele
productiităţii muncii, care se determină cu a%utorul relaţiei!
1!1111**3*
3!331**
1
2=⋅=⋅=
W
W I W M
⇒productiitatea muncii a trebui să crească cu ;;,;M astfel încât întreprinderea să
producă acelaşi număr de piese, ciar dacă s-a redus numărul orelor de muncă.
F.,. ?ALARIUL
46
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 47/50
?alaiul nominal reprezintă cantitatea de bani pe care anga%atul o primeşte pentru
munca depusă în cadrul unităţii economice în care lucrează.
?alaiul eal reprezintă cantitatea de bunuri şi sericii ce poate fi cumpărată la un
moment dat cu salariul nominal.
4alariul real (4+) se determină prin raportarea salariului nominal (49) la nielulpreţurilor bunurilor şi sericiilor aciziţionate ().
$% & P
S N
riită în dinamică, eoluţia nielului salariului real este reflectată de indicele
!alaiului eal (4+)!
' $% 7 1**×
P
SN
I
I
,
unde! ' $% & 1***
1×
SR
SR ' $( & 1**
*
1×
SN
SN ' & 1**
*
1×
P
P
Po(lema n. 1. Când preţurile de consum scad cu ;?M, iar salariul nominal scade
cu ?M, care a fi eoluţia salariului realN
Re'ol%ae)
p 7 J?M ' $% 7 1**×
P
SN
I
I 7 /77!771**
-*
7*=×
49 7 L?M ⇒ 4alariul real a scădea cu GG,GM
4+ 7 N
Po(lema n. ,. 5a o creştere a salariului real cu AM şi la o sporire a preţurilor de
consum cu ;?M, care a fi eoluţia salariului nominalN
Re'ol%ae)
p 7 ;;?M ' $% 7 1**×
P
SN
I
I ⇒ /5!115
1**
11*1*5
1**=
×=
×=
P SR
SN
I I I
4+ 7 ;?AM ⇒ 4alariul nominal a creşte cu ;A,AM
49 7 N
47
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 48/50
Po(lema n. /. Când preţurile scad cu ;AM şi, în consecinţă, salariul real
înregistrează o reducere cu ;?M, cum se a modifica salariul nominalN
Re'ol%ae)
p 7 OAM ' $% 7 1**×
P
SN
I I ⇒ /5!76
1**
-*85
1**=
×=
×=
P SR
SN
I I I
4+ 7 J?M ⇒ 4alariul nominal a scădea cu G,AM
49 7 N
F./. =OMAUL
POPULAŢIA TOTAL9
POPULAŢIA INACTI>9 POPULAŢIA POT8NŢIAL ACTI>9POPULAŢIA OCUPAT9 =OM8RII
P e ! o a n e . n a " a a
l i m i t e l o l e a l e d e % & ! t ă d e
m u n c ă
P e ! o a n e c u i n c a p a c i t a t e p e m a n e n t ă d e m u n c ă
ş i p e ! o a n e c a e ! e p e n ! i o n e a ' ă . n a i n t e d e
l i m i t a d e % &
! t ă
P o p u l a ţ i a c a ! n i c ă # m i l i t a i i .
n t e m e n # ! t u d e n ţ i i
ş i e l e % i i c a e a u d e p ă ş i t % & ! t a d e 1 3 a n i
P e ! o a n e . n t e
ţ i n u t e
? a l a i a ţ i i
P a t o n i i
L u c ă t o i i p e c o n t p o p i u
L u c ă t o i i " a m
i l i a l i
M e m ( i i a ! o c i a ţ i i l o ş i c o o p e a t i % e l o
P e ! o a n e c a e ş i + a u p i e d
u t < t e m p o a ! a u
d e " i n i t i % $ l o c u l d e
m u n c ă
P e ! o a n e c a e c a u t ă p e n t u
p i m a d a t ă u n l o c
d e m u n c ă
POPULAŢIA INAPT9
*8 MUNC9R8?UR?8L8 *8 MUNC9 <POPULAŢIA APT9 *8 MUNC9$
∗ 4e adaugă persoanele în afara limitelor legale ale ârstei de muncă dar care muncesc (au un loc de
muncă).
7radul )rata" de ocupare: o 7 1**Pa,
P%×
7radul )rata" de neocupare: no 7 1**Pa,
Pan×
ata şomajului: +ş 7 1**Pa,
N)× sau +ş 7
1**P%
N)×
48
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 49/50
ata inapţilor: +i 7 1**P"
Pi×
>nde! o " populaţia ocupată#
t " populaţia totală#
an " populaţia aptă neocupată#
9ş " numărul şomerilor#
ap " populaţia aptă de muncă#
ac " populaţia actiă#
i " populaţia inaptă de muncă.
Po(lema n. 1. 3ntr-o ţară, rata şoma%ului este de @M, iar populaţia aptă de muncă
este de ;G mil. 4ă se determine numărul şomerilor şi populaţia ocupată.
Re'ol%ae)
+ş 7 @M +ş 7 1**Pa,
N)× ⇒ 9ş 7 ***+48*
1**
124
1**
Pa,R)=
×=
× persoane
ap 7 ;G. mil. o 7 ap " 9ş 7 ;G.???.??? " @O?.??? 7 ;;.AG?.??? persoane
9ş,o7N
4-
7/23/2019 Politica Ocuparii Fortei de Munca - CURS -2011
http://slidepdf.com/reader/full/politica-ocuparii-fortei-de-munca-curs-2011 50/50
?UBI8CT8 8GAM8N
1+ Pia0a &#n$ii $%n$e,"! $%&,%nen"e! "i,#ri )i "r''"#ri 1+1+ i 1+2+
2+ Cererea e %r0' e &#n$' $%n$e,"! $ara$"eri"i$i )i a$"%ri e in#en0' 2+1+ i
2+2+
3+ Oer"a e &#n$' $%n$e,"! ,ar"i$#ari"'0i )i a$"%ri e in#en0' 3+1+! 3+2+ i 3+3+
4+ Saari# $%n$e," )i %r&e ae aari##i 4+1+ i 4+2+
5+ F%r&ee e aariare 4+4+
6+ Ş%&a# einire! $a#e! "i,%%9ie+ Ee$"ee $%"#rie )%&a##i 5+1+ i 5+2+
7+ P%i"i$i a$"i:e )i ,%i"i$i ,ai:e e $%&;a"ere )i i&in#are a )%&a##i 6+1+
8+ <eierea &#n$ii 6+2+
-+ C%n#"an0a =n aa$eri 6+3+
1*+ Re$%n:eria ,r%ei%na' a %r0ei e &#n$' 7+1+
11+ Ni:ee e a;%rare ae re$%n:eriei in"ern' )i e>"ern' L.;.G.)
12+ Or9aniarea )i e')#rarea $#r#ri%r e $aii$are )i re$aii$are a )%&eri%r
7+2+