Percep]ia precump`nitoare �n opinia public`

asupra agriculturii rom�ne[ti tinde s` o

desemneze, simultan, drept sectorul economic cu

cel mai bun poten]ial, capabil s` revigoreze

�ntreaga economie na]ional` chiar pe termen

scurt, dar [i drept domeniu care trebuie s`

beneficieze predilect de sprijinul statului. |ns`,

aceast` asisten]` nu poate fi acordat` dec�t prin

m`suri redistributive care, fatalmente, opereaz`

�n detrimentul altor sectoare ale economiei. Ne

afl`m, deci, �n fa]a unui paradox fundamental,

rezultat �n mare m`sur` al prelu`rii [i vehicul`rii

unor idei primite, dar [i al ocult`rii sistematice a

datelor factuale �n favoarea unor excursuri

sentimental-tradi]ionaliste. Dezbaterea �ntr-un

cadru riguros a problematicii sprijinului acordat

de stat agriculturii rom�ne[ti trebuie s` abordeze

cel pu]in trei paliere, [i anume:

¥ oportunitatea, respectiv rezolvarea dilemei

subven]ion`rii agriculturii rom�ne[ti;

¥ modalitatea, adic` r`spunsul la �ntrebarea

dac` exist` surse pentru acordarea acestui sprijin

[i, �n caz afirmativ, care sunt metodele cele mai

pu]in oneroase [i distorsionante;

¥ realitatea, [i anume dimensiunea

ajutorului primit de agricultur`, precum [i m`sura

\n care agricultura poate fi v`zut` ca beneficiar net

sau furnizor net de asisten]` pentru celelalte

sectoare \n condi]iile unui mod imperfect de

func]ionare a celorlalte segmente ale economiei.

1. |ndrept`]irea sus]ineriiagriculturii rom�ne[ti

Oportunitatea subven]ion`rii prive[te o

op]iune politic` fundamental`: \n ce m`sur`

agricultura este �ndrept`]it` sau nu la

redistribuirea �n propriu-i avantaj a unei p`r]i din

resursele generate de alte sectoare ale economiei.

Este siderant` constatarea c` aceast` �ndrept`]ire

nu a f`cut nici p�n` �n prezent obiectul unei reale

dezbateri na]ionale, �n care s` fie puse �n balan]`

argumentele pro [i contra. Acesteia i s-au

Romanian Journal of European Affairs

5

vol. 2, no. 1, 2002

ABSTRACT. The paper attempts to systematically explore, first, the rationales for supporting theagricultural sector in Romania and, second, the extent to which the preparation for accession callsfor the dispensation of such aids. The author concludes that, following a brief period ofrationalization, both the scope and, even more so, the modalities of supporting the agriculturalsector are prone to lead to perverse effects, while not facilitating in any meaningful way thecountryÕs eventual accession to the European Union. Refuting with hard facts the often repeatedassertion that domestic farmers are deprived of protection against competing imports, the paperhighlights some very questionable features of RomaniaÕs trade policy in the agricultural area andcalls for a different approach, centered on reducing barriers facing imports destined to the localmarket in exchange for improved access of Romanian exports to foreign markets.

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LAUNIUNEA EUROPEAN~

Drago[ Negrescu*

* Drago[ Negrescu holds a Ph.D. in international economic relations from the Academy of Economic Studies of Bucharest

and was Undersecretary of State for European Integration in the Romanian Ministry of Foreign Affairs

substituit, cel mai adesea, dou` teze:

- una oarecum paseist`, care pune �n centrul

argument`rii situa]ia material` precar` a ]`r`nimii

[i absen]a mijloacelor necesare desf`[ur`rii unei

agriculturi performante;

- alta aparent modern`, care, plec�nd de la

faptul c` politica agricol` a Uniunii Europene

(U.E.) face obiectul unei subven]ion`ri masive,

trage concluzia c` aderarea Rom�niei presupune

�n mod axiomatic punerea ne�nt�rziat` �n aplicare

a acelora[i mecanisme de sus]inere.

Tr`s`tura comun` a ambelor teze este c`

privesc agricultura ca un domeniu decuplat de

corpusul economiei rom�ne[ti, ignor�nd astfel

intercondi]ion`rile inerente din interiorul s`u.

ën continuare, voi �ncerca s` examinez gradul

�n care justific`rile cele mai des utilizate pentru

tratamentul special acordat agriculturii �n alte ]`ri

(�n principal, cele dezvoltate) pot fi adecvate

realit`]ilor Rom�niei contemporane. Succint

prezentate, aceste argumente se refer` la:

imperativul securit`]ii alimentare; protejarea

veniturilor produc`torilor agricoli; [i prezervarea

habitatului rural.

a) Securitatea alimentar`. ën general, cei care invoc` acest concept tind

s` �l identifice cu simpla autosuficien]`alimentar`, respectiv acoperirea �n cea mai mare

m`sur` posibil` a necesit`]ilor de consum intern

din produc]ia proprie. Autosuficien]a este �ns`

doar o caricaturizare a conceptului, mai larg [i

nuan]at, al securit`]ii alimentare. Pentru a nu fi

golit de substan]`, acesta trebuie s` �nglobeze [i

un alt considerent, [i anume pre]uri accesibilepentru consumatori. Defini]ia ãoficial`Ò a

conceptului de securitate alimentar`, adoptat` cu

ocazia Summit-ului Mondial al Alimenta]iei din

1996, confirm` acest lucru: ãSecuritatea

alimentar` exist` atunci c�nd to]i oamenii, �n

orice moment, au acces fizic [i economic la o

alimenta]ie suficient`, sigur` [i hr`nitoareÉÒ.1

|ns`, �ntre autosuficien]a alimentar` [i

accesibilitatea economic` a alimentelor exist` o

contradic]ie esen]ial`, deoarece sus]inerea

agriculturii presupune aproape �ntotdeauna

pre]uri la consumator mai mari dec�t �n absen]a

sus]inerii.2 Practica tuturor ]`rilor care recurg la

asistarea sectorului lor agricol relev` o importan]`

semnificativ`, de cele mai multe ori

precump`nitoare, a costurilor pentru

consumatori �n raport cu costurile pentru

contribuabili.

Problema accesibilit`]ii de pre] a produselor

agricole se pune �n termeni absolut particulari �n

Rom�nia, fa]` de toate modelele de sus]inere a

agriculturii existente pe plan mondial. Dup` cum

relev` datele din tabelul de mai jos, Rom�nia nu

numai c` se situeaz` pe ultimul loc �ntre ]`rile

candidate la aderare din punctul de vedere al

inciden]ei cheltuielilor pentru procurarea hranei

asupra veniturilor unui menaj, dar are o situa]ie

precar` - din acela[i punct de vedere - chiar [i

�ntre ]`rile �n curs de dezvoltare

(Tabel 1).

Drago[ Negrescu

6

1 Einarsson, Peter: ã Agricultural trade policyÉ as if food security and ecologically sustainability matteredÒ, GlobalaStudier Nr .5, November 2000, p.8

2 Teoretic, este posibil ca cet`]enii s` resimt` povara sprijinirii agriculturii exclusiv �n calitatea lor de contribuabili, dar nu

[i �n cea de consumatori, raportul concret �n care se g`sesc aceste ipostaze depinz�nd de mix-ul de instrumente folosit.

Aceast` stare de fapt impune dou` concluzii

greu de contestat. ën primul r�nd, obiectivul

securit`]ii alimentare nu poate justifica �n

Rom�nia o sus]inere masiv` a sectorului agricol.

ën al doilea r�nd, modalit`]ile de su]inere nu pot

fi calchiate dup` cele utilizate predilect �n ]`rile

dezvoltate (respectiv, mecanisme de garantare a

unor pre]uri interne mult superioare celor

interna]ionale), cu corolarul c` protec]ia la

frontier` ar trebui s` fie sensibil inferioar` celei

acordate agricultorilor din aceste ]`ri.

b) Asigurarea unor venituri echitabilepentru agricultori.

Realizarea unei anumite parit`]i �ntre

veniturile ob]inute de popula]ia ocupat` �n

agricultur` [i, respectiv, cea din alte ramuri este o

exigen]` normal` �n orice societate democratic`.

Ea este dezirabil`, �n primul r�nd, din

considerente sociale (evitarea apari]iei unei

fracturi �ntre membrii societ`]ii), iar unele ]`ri

dezvoltate (cum ar fi Japonia) au dat chiar o

consacrare juridic` acestui obiectiv, prin stipularea

sa expres` �n lege. ën acela[i timp �ns`, acest

deziderat se opune tendin]ei fire[ti a unui

fenomen economic obiectiv: sc`derea gradual` a

pre]urilor agricole ca urmare a progreselor

tehnologice care permit reducerea costurilor de

produc]ie �n acest sector. De[i este discutabil dac`

acest trend este inexorabil pe termen lung, nu

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

7

Surse: - Agricultural Situation and Prospects in the Central and Eastern European Countries, European Commission,Working Document, July 1998, p.12

- Agriculture, Trade and Food Security. Synthesis of country case studies, FAO Symposium, Geneva, 23-24 September

1999, p.24-25

- Alison Burrell, Arie Oskam (editors): Agricultural Policy and Enlargement of the European Union, Wageningen Pers, 2000, p.170

1993-94 Mijlocul anilor Ô80}`ri dezvoltate Alte ]`ri candidate la U.E.

Australia 15 Cipru 29

Canada 11 Turcia 33

Japonia 30 }`ri �n curs de dezvoltareS.U.A. 8 Algeria 53

Uniunea European` 22 Bangladesh 63

}`ri �n tranzi]ie Brazilia 29

Bulgaria 48 China 56

Cehia 32 Coreea de Sud 32

Estonia 39 Egipt 60

Letonia 45 India 65

Lituania 58 Indonezia 57

Polonia 30 Mexic 51

Rom�nia 60 Nigeria 51

Slovacia 38 Pakistan 45

Slovenia 22 Peru 55

Ungaria 31 Thailanda 42

Tabel 1: Ponderea cheltuielilor pentru hran` �n co[ul de consum al unei gospod`rii (%)

poate fi contestat faptul c`, pe termen scurt [i

mediu, el se manifest` [i reclam` eforturi

excep]ionale pentru a fi contracarat.

Problema care se pune �n cazul Rom�niei este

dac` atingerea obiectivului parit`]ii impune

adoptarea de m`suri speciale pentru ridicarea

veniturilor fermierilor. At�ta vreme c�t veniturile

ob]inute �n alte sectoare ale economiei rom�ne[ti

nu sunt substan]ial mai mari dec�t cele obtenabile

(�n absen]a sprijinului statului) de c`tre

agricultori, necesitatea interven]iei

guvernamentale nu este deloc evident`. Potrivit

unui recent studiu, rata s`r`ciei �n r�ndul

gospod`riilor de agricultori din Rom�nia (57% �n

1998), de[i important`, este comparabil` cu cea a

altor categorii ocupa]ionale relativ importante �n

termeni numerici ([omerii Ð 60%, angaja]ii pe

cont propriu Ð 54%) [i dep`[e[te media na]ional`

�ntr-o propor]ie mult mai mic` dec�t �n ]`rile U.E.

Argumentele �n favoarea sus]inerii de c`tre stat a

agriculturii rom�ne[ti care pot fi extrase din

situa]ia descris` mai jos nu sunt deloc

peremptorii [i, �n orice caz, sunt incomparabil mai

slabe dec�t cele pe care obiectivul parit`]ii

veniturilor le furnizeaz` partizanilor

subven]ion`rii agriculturii �n ]`rile dezvoltate.

(Tabel 2)

ën al doilea r�nd, nu este deloc evident c`

interven]ia prin instrumente ale politicii agricole

este cea mai indicat` �n acest context. Pe de o

parte, ãnu este nimic exclusiv agricol �n s`r`cia la

nivelul familiilor de fermieriÉ veniturile lor

sc`zute reprezint` esen]ialmente o problem`

social`,É [iar] remediul ]ine de politica social`

mai degrab` dec�t de cea agricol`Ò.3 Pe de alt`

parte, instrumentele de politic` agricol` predilect

utilizate (�n special cele bazate pe garantarea

anumitor niveluri de pre] produc`torilor)

favorizeaz` v`dit pe cei mai prosperi fermieri.

Astfel, �n ]`rile Organiza]iei pentru Cooperare

Economic` [i Dezvoltare (OECD), cele mai mari

25% de exploata]ii agricole beneficiaz` de o

pondere dispropor]ionat` din sprijinul agregat

acordat agriculturii: �ntre 40% (Elve]ia) [i 88%

(S.U.A.), U.E. plas�ndu-se foarte aproape de

v�rful acestei ierarhii, cu 73%.4 Recentele

interven]ii legislative operate �n Rom�nia sunt

suceptibile s` amplifice masiv dezechilibrul dintre

asisten]a primit` de cei mai avu]i [i, respectiv, cei

mai s`raci fermieri, �n avantajul primilor. Concret,

actele normative privitoare la exploata]iile

agricole (OUG nr. 108/2001) [i, respectiv, la

organizarea [i func]ionarea pie]ei produselor

agricole [i alimentare (Legea nr. 73/2002) sunt

Drago[ Negrescu

8

* Potrivit defini]iilor na]ionale

Surse: Cornelia Te[liuc [.a., S`r`cia [i sistemul de protec]ie social`, Editura Polirom, Ia[i, 2001; p.59

- Dominique Bureau, Agriculture et negociations commerciales, Conseil dÕAnalyse Economique, Rapport no.19, 1999; p.57

3 Berekeley Hill: Agricultural Incomes and the CAP, Economic Affairs, Vol.20, No.2, June 2000, p.16

4 Agricultural Policy Reform: The Need for Further Progress, OECD Economic Outlook no.70, January 2002, p.192

Rom�nia (1998) Uniunea European` (1996)Ansamblul popula]iei (A) 33,8% 10,5%

Agricultori (B) 57,4% 32,2%

B/A 1,7 : 1 3,1 : 1

Tabel 2: Rata s`r`ciei* pe categorii ocupa]ionale

susceptibile s` exclud` practic de la subven]iile

destinate agriculturii tocmai categoriile de

popula]ie rural` cele mai s`race.

c) Prezervarea habitatului ruraltradi]ional.

ën termeni lapidari, acest obiectiv are dou`

componente. Prima este de natur` ecologic` [i,

�ntruc�tva, chiar estetic`. M`sura [i sensul �n care

sus]inerea agriculturii ac]ioneaz` �n raport cu

aceast` fa]et` a obiectivului men]ionat mai sus

sunt controversate, exist�nd numeroase p`reri

potrivit c`rora anumite tipuri de sprijin (cele care

nu sunt decuplate de volumul produc]iei

agricole) �ncurajeaz` o exploatare nera]ional`

care degradeaz` habitatul rural. Cealalt` fa]et`

este de ordin demografic [i are �n centrul s`u

preocuparea provocat` de sc`derea continu` a

popula]iei rurale, pe seama reducerii pronun]ate

a for]ei de munc` ocupate �n agricultur`.

Temeinicia acestor �ngrijor`ri nu poate fi

minimalizat` �n ]`rile dezvoltate, care au cunoscut

muta]ii demografice absolut dramatice �n ultimele

decenii [i unde for]a de munc` agricol` a ajuns s`

reprezinte procente aproape neglijabile: circa 6%

�n U. E. (fa]` de peste 25% �n 1958); 3% �n Statele

Unite; [i 8% �n Japonia.

Din nou �ns`, cazul Rom�niei este atipic [i, ca

atare, neadecvat ãtratamentuluiÒ aplicat �n ]`rile

susmen]ionate. Nu numai c` propor]ia for]ei de

munc` actualmente ocupate �n agricultur` este

incomparabil mai mare at�t fa]` de ]`rile

dezvoltate, c�t [i �n raport cu orice alt` ]ar` cu

economie �n tranzi]ie, dar aceast` propor]ie este

[i �n cre[tere!(Tabel 3)

Mai mult` consisten]` par s` aib`

argumentele centrate pe teza

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

9

Surse: Larry Karp, Spiro Stefanou: Domestic and Trade Policy for Central and East European Agriculture, CEPRDiscussion Paper 814, November 1993, p.3

- Agricultural Situation and Prospects in the Central and Eastern European Countries, European Commission, DG

VI, June 1995, p.5

- Agricultural Situation and Prospects in the Central and Eastern European Countries, European Commission,Working Document July 1998, p.12

- European Commission, DG AGRICULTURE, website, September. 2001

Propor]ia popula]iei ocupate Contribu]ia agriculturii )�n agricultur` (%) la formarea PIB (%

1993 2000 1993 2000Bulgaria 21,2 11,3 12,1 15,8

Republica Ceh` 5,6 7,4 3,3 3,4

Slovacia 8,4 6,7 5,8 4,1

Estonia 8,2 7,4 10,4 4,7

Letonia 18,4 13,5 10,6 4,0

Lituania 22,4 19,6 11,0 6,9

Polonia 25,6 18,8 6,3 2,9

Rom�nia 35,2 42,8 20,2 11,4Slovenia 10,7 9,9 4,9 2,9

Ungaria 10,1 4,8 6,4 3,9

Tabel 3: Importan]a relativ` a agriculturii �n economiile ]`rilor candidate la aderare

condi]ion`rilor externe care fac necesar`

adoptarea de politici cuprinz`toare [i generoase

de sus]inere a agriculturii. Aceast` tez` se prezint`

sub dou` ipostaze principale:

a) interven]ia statului este necesar` pentru a

proteja produc`torii interni de repercusiunile la

scar` interna]ional` ale politicilor agricole

promovate de ]`rile dezvoltate (�n principal,

pre]uri mondiale instabile [i comprimate

artificial),

b) preg`tirea ader`rii la Uniunea European`

presupune adoptarea mecanismelor de sus]inere

specifice politicii agricole comunitare (PAC).

Primul argument exprim` o realitate

incontestatbil` dar, de[i diagnosticul este corect,

tratamentul recomandat este discutabil, �n

principal din cauza faptului c` el presupune

inducerea de noi distorsiuni �n func]ionarea

mecanismelor pie]ei pe considerentul

preexisten]ei altor distorsiuni. Impactul cumulat

asupra pie]ei mondiale va fi cu at�t mai devastator,

contribuind la o deja �nr`d`cinat` tendin]` de

autoreproducere [i autoamplificare a

interven]iilor distorsionante.

Pentru ]`rile cu economii �n tranzi]ie, o atare

solu]ie este nerecomandabil` nu doar din punct

de vedere principial, ci [i din considerente c�t se

poate de pragmatice. Este vorba de faptul c`

sectorul agricol din economiile lor este mult mai

important �n termeni relativi dec�t �n ]`rile

dezvoltate, cu corolarul c` o politic` agricol`

interven]ionist` modelat` dup` cele promovate

de aceste ]`ri ar genera pierderi de eficien]` mult

superioare [i ar afecta grav dezvoltarea unor

economii �nc` fragile.5 ãPentru ansamblul celor 10

]`ri din Europa Central` [i Oriental`, fiecare punct

procentual de sus]inere a valorii ad`ugate

agricole implic` un procent de prelevare de 2,3

ori mai mare asupra Produsului Intern Brut (PIB),

[i deci �nc` [i mai mult asupra PIB neagricol, dec�t

�n U.E. É ën ãgrupul HelsinkiÒ, din cauza

Bulgariei [i Rom�niei, sprijinul unitar al

agriculturii apas` de 5 ori mai mult procentual

asupra economei na]ionale dec�t �n U.E. [i de

circa 7 ori mai mult Ð asupra sectoarelor

neagricoleÒ6. Rom�nia este cea mai direct vizat`

de aceast` punere �n gard` dintre ]`rile est-

europene candidate la aderare, consecin]` a

faptului c` ea este, simultan, ]ara cu cel mai redus

PIB pe locuitor, dar [i cu cea mai mare contribu]ie

a agriculturii la formarea PIB!7

2. Necesitatea sus]inerii agriculturii\n perspectiva ader`rii la U.E.

PAC se afl` de peste un deceniu �ntr-un proces

de reformare care, pe de-o parte, conduce la

restr�ngerea nivelului de sus]inere acordat`

agriculturii [i, pe de alt` parte, opereaz` muta]ii �n

privin]a modalit`]ilor concrete de sprijin. Acest

fapt �ngreuneaz`, �ntr-o anumit` m`sur`, eforturile

de preg`tire pentru aderare pe care le fac ]`rile

candidate, mai ales acelea care, precum Rom�nia,

Drago[ Negrescu

10

5 Morkre, Morris [i David Tarr: Reforming Agricultural Trade Policy: A Quantitative Evaluation,

Weltwirtschaftliches Archiv, 131:1, 1995, p.107

6 Alain Pouliquen: Competitivites et revenus agricoles dans les secteurs agro-alimentaires des PECO,

(studiu comandat de Comisia European`), Octobre 2001, p.72

7 �n 1998 ãdistorsiunile asociate politicii de sprijin a produc`torilor agricoli, m`surate prin raportarea echivalentului

subven]iei la produc`tor la PIB, au fost de circa 4-5 ori mai mari dec�t ale celorlalte ]`ri �n tranzi]ie sau ale ]`rilor

dezvoltateÒ. [ Gavrilescu, Dinu, Emil Te[liuc: Agricultura rom�neasc` �n tranzi]ie, ÎCONOMICA nr.1/2000, p.95 ]

nu pot s` se a[tepte Ð �n mod rezonabil Ð la o dat`

foarte apropiat` pentru accesiune. Prin urmare,

dac` doresc s` aplice anumite politici agricole �n

perspectiva ader`rii, statele candidate sunt �n

situa]ia de a �ncerca s` ating` o ]int` �n mi[care.

Nu este mai pu]in adev`rat c` exist`, chiar [i la ora

actual`, suficiente indicii care s` contureze

direc]ia probabil` �n care va evolua PAC.

ën primul r�nd, este clar conturat` tendin]a

de limitare a sus]inerii agriculturii, at�t pe

ansamblu, c�t [i la nivel de produs. Astfel, cea mai

recent` reform` a PAC, decis` de Consiliul

European de la Berlin (martie 1999) statueaz`

principiul ãstabiliz`rii bugetareÒ, deci a limit`rii

volumului resurselor financiare alocate anual

agriculturii din bugetul comunitar. ën acela[i timp,

pentru acele produse la care ele sunt practicate,

pre]urile garantate sunt supuse unui proces de

reducere gradual`. Ad`ugat` la reducerea similar`

operat` la �nceputul anilor Ô90, magnitudinea

total` a reducerilor operate la �ncheierea

procesului se va situa la nivelul de 45% pentru

culturile cerealiere [i de 35% pentru carnea de

vit`. Este, de asemenea, bine conturat`, tendin]a

de reducere a importan]ei su]inerii pre]urilor prin

substituirea cu instrumente de sus]inere direct` a

veniturilor agricultorilor.

Dac` am admite c` principalul factor

modelator al politicii agricile rom�ne[ti �l

reprezint` PAC, am constata existen]a unor

desincroniz`ri �nc` de la nivelul general de

abordare. Pentru c`, dac` este adev`rat c`

volumul sus]inerii agriculturii �n Rom�nia este �n

sc`dere, modalit`]ile concrete de acordare a

sprijinului evolueaz` �n ultima vreme �ntr-o

direc]ie opus` celei c`tre care se �ndreapt` PAC,

fiind operat un transfer dinspre sus]inerea direct`

a agriculturilor c`tre subven]ionarea pe produs.

Trebuie �ns` precizat c`, �n ciuda aparen]elor

[i a larg r`sp�nditelor opinii contrare, sus]inerea

agriculturii nu este un imperativ inconturnabil al

preg`tirii pentru aderare la Uniunea European`.

ën primul r�nd, PAC este formulat`, aplicat` [i

finan]at` la nivelul �ntregii Uniuni, func]ion�nd pe

baza principiului unicit`]ii, solidarit`]ii [i

preferin]ei comunitare. Rolul autorit`]ilor

na]ionale fiind deocamdat` limitat doar la aspecte

de simpl` execu]ie, nu exist` o necesitate v`dit`

de a aplica mecanisme de sus]inere similare celor

comunitare anterior ader`rii.

L`rgirea Uniunii Europene ea �ns`[i poart` �n

sine germenii unor schimb`ri inevitabile. Costul

absorbirii unor sectoare agricole na]ionale

hipertrofiate �n raport cu dimensiunea relativ`

modest` pe care o are agricultura la scara U.E. ar

fi, �n condi]iile respect`rii scrupuloase a

principiilor unicit`]ii, solidarit`]ii [i preferin]ei

comunitare, extrem de �nsemnat. Estim`ri ale

OECD arat` c` doar primirea celor patru ]`ri ale

ãgrupului Vi[egradÒ ar determina o sporire cu

11% a cheltuielilor din Fondul European de

Orientare [i Garantare Agricol` (FEOGA)8.

Evident, toate aceste cheltuieli trebuie acoperite

din bugetul comunitar, la a c`ror alimentare noile

state membre vor avea o contribu]ie foarte

limitat`. S-ar produce astfel discrepan]e mult mai

mari dec�t cele existente la ora actual` �ntre

contribu]ia unei ]`ri [i volumul de resurse primite

care, �mpreun` cu nivelul absolut foarte ridicat al

acestor resurse, nu va putea permite extinderea

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

11

8 Burrell, Alison [i Arie Oskam (Editors): Agricultural Policy and Enlargement of the European Union,

Wageningen Pers, 2000, p.106

tale quale a PAC asupra noilor membri, mai ales

asupra celor care vor fi primi]i �ntr-un orizont de

timp mai �ndep`rtat (cum este cazul Rom�niei).

De[i nu sunt stabilite coordonatele viitoarei

reforme, s-a conturat deja un set de op]iuni9 care,

individual sau �mpreun`, vor da o nou`

configura]ie politicii agricole comunitare �n

orizontul de timp preconizat pentru aderarea

Rom�niei. Succint prezentate, acestea sunt:

¥ degresivitatea, care presupune reducerea

�n timp a pl`]ilor directe introduse drept

contraparte a reducerii pre]urilor garantate, cu

precizarea c` se preconizeaz` ca micii agricultori

s` nu fie afecta]i sau s` fie afecta]i �n mai mic`

m`sur`;

¥ limitarea sumei care poate fi acordat` unei

singure exploata]ii la un nivel care s` nu poat` fi

dep`[it indiferent de dimensiunea respectivei

exploata]ii;

¥ modularea, care are �n vedere ãreciclareaÒ

fondurilor economisite prin m`suri de tipul celor

descrise mai sus �n programe de dezvoltare rural`

[i protejare a mediului; [i

¥ co-finan]area, �n virtutea c`reia o parte din

costul sus]inerii sectorului agricol ar urma s` fie

suportat` direct de Statele Membre, din bugetele

na]ionale.

Mi se pare demn de relevat c` evolu]iile

recente ale politicii agricole rom�ne[ti nu coincid

cu nici una din aceste probabile direc]ii viitoare

de reform` a PAC. Contrastul este complet �n ce

prive[te abordarea eligibilit`]ii pentru

subven]ionare �n func]ie de dimensiunea

exploata]iei. De asemenea, cel pu]in p�n` c�nd

fondurile SAPARD vor deveni opera]ionale, nu se

poate vorbi de asisten]` pentru dezvoltare rural`

[i programe de mediu.

ën fine, �n ipoteza (nu foarte probabil`, totu[i)

�n care op]iunea ãrena]ionaliz`riiÒ par]iale a PAC

s-ar materializa, argumentul armoniz`rii - folosit

uneori pentru a justifica demersuri de politic`

agricol` nepotrivite situa]iei concrete actuale a

Rom�niei - �[i pierde mult din for]`, iar luarea �n

considerare a particularit`]ilor na]ionale devine

obligatorie.

Concluzia care se impune este c` nu exist`

argumente credibile care s` sus]in` aser]iunea c`

politica agricol` a Rom�niei este sau a fost

orientat` de condi]ion`rile ata[ate procesului de

aderare. De asemenea, am �ncercat s` argumentez

c` aceast` ãdecuplareÒ de facto nu este criticabil`

�n sine, deoarece replicarea la scar` na]ional` a

PAC este absolut iluzorie.

Mai mult �ns`, chiar [i dac` ar fi posibil`,

preluarea tale quale a PAC nu ar fi deloc

dezirabil` pentru \ns`[i ]`rile candidate. ën

condi]iile �n care fermierii din aceste ]`ri ar deveni

eligibili pentru niveluri de sus]inere comparabile

cu cele actualmente �n vigoare �n Uniunea

European`, consecin]` a susamintitului principiu

al unicit`]ii, veniturile lor ar tinde s` dep`[easc`

sensibil media na]ional`. ën consecin]`, ele ar

�ncepe s` atrag` resurse umane din alte sectoare

Drago[ Negrescu

12

9 Robert Ackrill: CAP Reform 1999: Crisis Management in Search of a Crisis, University of Leicester,Department of Economics, 1999; Pavlos Pezaros: The Agenda 2000 CAP Reform agreement in the light ofthe future EU enlargement, EIPA Working paper 99/W/02, August 1999; Sean Rickard: The CAP: Whence itCame, Where it Should Go, Economic Affairs, Vol.20, No.2, June 2000; Winfried von Urff: The Future ofEuropean Agricultural Policies, ZEI Policy Paper B28, October 2001

[i ar face s` explodeze pia]a funciar`. ëntr-un

cuv�nt, ar fi induse enorme distorsiuni �n

func]ionarea economiilor ]`rilor candidate,

distorsiuni cu at�t mai mari cu c�t nivelul actual al

veniturilor este mai redus, iar ponderea

sectorului agricol din economie este mai ridicat`.

Cu siguran]`, Rom�nia ar fi ]ara cel mai puternic

afectat` de asemenea efecte perverse.

De aici nu trebuie tras` concluzia c` nu sunt

necesare preg`tiri serioase �n vederea ader`rii.

Acestea trebuie �ns` s` vizeze tocmai acele

aspecte care, actualmente, sunt practic ocultate

de aten]ia acordat` subven]ion`rii produc]iei

agricole sub aspect cantitativ. Este vorba de

reglement`rile [i m`surile de ordin statistic,

fitosanitar, veterinar, de informare a

consumatorilor etc, care reclam` cele mai

importante eforturi logistice la nivel na]ional, de

unde [i nevoia de fi preg`tite serios [i din timp.

Reforma PAC este susceptibil` s` duc` la un

accent [i mai ap`sat pus asupra unor categorii de

m`suri practic necunoscute �n Rom�nia:

�ncurajarea practicilor agricole ecologice,

ameliorarea substan]ial` [i asigurarea scrupuloas`

a calit`]ii produselor agroalimentare,

�mbun`t`]irea tratamentului aplicat animalelor �n

cadrul produc]iei zootehnice.

3. Optimizarea sus]inerii agriculturii:a face mai mult cu mai pu]in

Serioasele rezerve pe care le suscit`

recurgerea la m`suri de sus]inere a agriculturii �n

Rom�nia nu sunt dictate de dogmatism, ci de

considerente absolut pragmatice. Problemele

care trebuie rezolvate ]in de dozaj [i de

instrumentarul folosit, astfel �nc�t sprijinul

acordat s` nu fie exorbitant [i s` corecteze c�t mai

bine neajunsurile care �l fac necesar. La ora

actual`, principalele obiective ale politicii agricole

rom�ne[ti trebuie s` fie sporireaproductivit`]ii muncii �n agricultur` [i

ameliorarea competitivit`]ii sectoarelordin amonte [i din aval. O cre[tere a

productivit`]ii muncii este �ns` de neimaginat f`r`

o sc`dere dramatic` (chiar dac` gradual`) a

num`rului agricultorilor [i o sporire a dimensiunii

exploata]iilor agricole.

Cu privire la cel`lalt aspect relevat, trebuie

men]ionat un recent studiu al Food and

Agriculture Organization (FAO), care arat` c`

agricultorii necesit` un sector de procesare a

alimentelor eficient pentru ca s` �[i poat` vinde

produsele �n termeni favorabili: ãpoten]ialul

competitiv �ntr-una din verigile lan]ului de

prelucrare poate fi irelevant dac` performan]a

competitiv` �n alte stadii este slab`Ò10.

Cel mai bine r`spunde acestor exigen]e o

politic` �ndreptat` c`tre �mbun`t`]irea

func]ion`rii pie]elor, care s` aib` un pronun]at

caracter de neutralitate. Astfel se poate evita

�mpov`rarea suplimentar` a sectoarelor din aval

prin pre]uri artificial ridicate ale materiilor prime

agricole. Mult` vreme izolate [i ã�nghe]ateÒ �ntr-o

structur` monopolist`, acestea se confrunt` acum

cu dificult`]i sporite, generate de concuren]a

importurilor. Este, de asemenea, necesar`

promovarea unor politici conexe, care nu pot fi

incluse �ntre m`surile de sus]inere a agriculturii,

dar al c`ror impact favorabil nu poate fi �ndeajuns

subliniat. Este vorba de privatizarea fermelor de

stat [i �ndep`rtarea barierelor de facto care

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

13

10 Business Central Europe, July-August 2000, p.48

�mpiedic` formarea unei adev`rate pie]e a

p`m�ntului, condi]ie esen]ial` a consolid`rii

exploata]iilor p�n` la dimensiuni eficiente

economic. Progresele neglijabile ale

productivit`]ii agricole dup` un deceniu de

tranzi]ie economic`, de[i imputate cu indignare

de anumi]i speciali[ti absen]ei unui sprijin mai

consistent al statului, �[i au originea �n primul r�nd �n:

¥ �nt�rzierea nepermis` a solu]ion`rii

problemei restiturii p`m�nturilor cooperativizate

(sau na]ionalizate) [i, ulterior, �n tergiversarea

iresponsabil` a punerii �n aplicare a solu]iei

adoptate;

¥ interdic]ia de jure a cvasi-totalit`]ii

tranzac]iilor cu p`m�nt agricol p�n` �n 1997 [i,

ulterior, imposibilitatea v�nz`rii terenurilor

apar]in�nd statului (chiar [i �n condi]iile �n care

ele fac parte din domeniul privat!).

M`surile de sus]inere a agriculturii se

concretizeaz` �n dou` tipuri de transferuri �n

favoarea produc`torilor agricoli: directe (sau

explicite) [i indirecte (sau implicite). Transferurile

indirecte au �n vedere, �n primul r�nd, m`surile de

politic` comercial` prin care pia]a intern` este

izolat` de evolu]iile de pe pie]ele interna]ionale,

cu corolarul atingerii unor pre]uri superioare

celor mondiale. Acest rezultat este ob]inut �n

primul r�nd prin m`suri protec]ioniste, de

restric]ionare a importurilor, dar [i prin m`suri de

stimulare a exporturilor. Din ra]iuni

metodologice, care ]in de imposibilitatea

determin`rii absolut precise a propor]iei din

decalajul de pre] datorate m`surilor

protec]ioniste, estimarea transferurilor indirecte

include [i bariere ãnaturaleÒ care fac mai dificil

accesul fizic al importurilor pe pia]a intern`

(ineficien]ele din sistemele de transport,

depozitare [i comercializare).

Transferurile explicite, la r�ndul lor, �mbrac`

dou` forme principale: sus]inerea pre]urilor [i

subven]ii directe. Sus]inerea pre]urilor se

bazeaz`, cel mai adesea, pe stabilirea unor pre]uri

minime care sunt garantate produc`torilor prin

interven]ii directe pe pia]`, respectiv achizi]ii ale

produselor �n cauz`, stocarea [i, eventual,

exportul subven]ionat al acestora. Deoarece

pre]urile garantate sunt, de regul`, superioare

pre]urilor mondiale, acest mecanism ar avea un

cost prohibitiv dac` accesul importurilor pe pia]a

intern` ar fi liber sau afectat doar de taxe vamale

moderate. ën consecin]`, edificarea unor sisteme

elaborate de protec]ie la frontier` este

contrapartea indispensabil` a func]ion`rii

sistemelor de sus]inere a pre]urilor.

Faptul c` poten]ialul distorsionant al

m`surilor de sus]inere a agriculturii nu este

acela[i pentru toate tipurile de sprijin face

obiectul unei confirm`ri oficiale, rezultat` din

tratamentul diferit rezervat diverselor tipuri de

subven]ii �n cadrul Acordului privind Agricultura

de sub egida Organiza]iei Mondiale a Comer]ului

(OMC). Concret, este f`cut` o distinc]ie �ntre

m`surile de sus]inere �n func]ie de impactul pe

care ele �l pot avea asupra nivelului produc]iei [i

al comer]ului cu produse agricole. Pe de-o parte,

m`surile considerate a avea un poten]ial efect

distorsionant asupra produc]iei [i fluxurilor

comerciale fac obiectul unor angajamente de

reducere a lor din partea tuturor ]`rilor membre

(inclusiv Rom�nia). Toate m`surile de sus]inere a

pre]urilor, precum [i cele care conduc la

reducerea costului inputurilor agricole sunt

incluse �n aceast` categorie. Pe de alt` parte, o

larg` palet` de m`suri de sprijin, reputate a nu fi

distorsionante ([i incluse �n a[a-numita ãcutie

verdeÒ), pot fi utilizate de toate ]`rile f`r` nici un

Drago[ Negrescu

14

fel de restric]ie din perspectiva obliga]iilor

interna]ionale (chiar dac` nu necesarmente [i din

cea a ra]ionalit`]ii economice). Este vorba de

astfel de m`suri precum: cercetare, furnizarea de

diverse servicii (extensie agricol`, inspec]ie,

marketing [i promovare, infrastructur`), ajutoare

�n caz de dezastre naturale, sus]inerea veniturilor

agricultorilor (cu condi]ia ca transferurile s` nu fie

condi]ionate de tipul sau nivelul produc]iei),

[.a.m.d.

Pe ansamblul ]`rilor dezvoltate, interven]iile

�n scopul sus]inerii pre]urilor r`m�n

preponderente �n arsenalul instrumentelor

pentru sprijinirea agriculturii, de[i importan]a lor

relativ` este �n sc`dere: de la 77% din totalul

transferurilor pentru agricultur` �n 1986-88, la

65% �n 2000.11 Distribu]ia pe categorii a m`surilor

de sus]inere scoate �n eviden]` discrepan]e

importante de la ]ar` la ]ar`

(Tabel 4)

O important` concluzie pe care o sugereaz`

datele prezentate este aceea c` politicile de

su]inere practicate �n Uniunea European` sunt, �n

general (74% din total) distorsionante, fapt de

natur` s` avertizeze odat` �n plus asupra riscurilor

pe care le-ar comporta o decizie pripit` de

replicare a lor �n ]ara noastr`. Caracterul exemplar

pe care �l are politica agricol` comunitar` pentru

cele mai avansate ]`ri candidate la aderare este,

probabil, cauza principal` pentru care [i �n ]`rile

ãGrupului Vi[egradÒ - care, practic, formeaz`

nucleul dur al acestei categorii - m`surile

distorsionante sunt consubstan]iale asisten]ei

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

15

Surse: - Neilson C.Conklin: Developed CountriesÕ Agricultural Policies, USDA Economic Research Service, March 2001

- Dimitris Diakosavvas: The Uruguay Round Agreement in Practice: How Open are OECD Markets?, World Bankconference, Washington, July 2001

- Alain Pouliquen: Competitivites et revenus agricoles dans les secteurs agro-alimentaires des PECO, (studiu comandat

de Comisia European`), Octobre 2001

11 Agricultural Policies in OECD Countries. Monitoring and Evaluation, OECD, April 2001, p.25 a

Sus]inerea Subven]ionarea Transferuri directepre]urilor input-urilor c`tre fermieri

Uniunea European` 63% 11% 26%S.U.A. 53% 23% 24%

Japonia 94% 6% -

Canada 62% 10% 28%

Elve]ia 65% 8% 24%

Norvegia 58% 31% 11%

Coreea de Sud 95% 4% 1%

Mexic 68% 10% 1%

Republica Ceh` 70% 14% 16%

Polonia 85% 14% -

Ungaria 65% 9% 26%

Turcia 67% 33% -

Tabel 4: Structura asisten]ei acordate sectorului agricol �n ]`rile membre OECD, pe tipuri de instrumente, 1997-99

acordate fermierilor. ën aceste ]`ri, mecanismele

de sus]inere a pre]urilor au reprezentat forma

predilect` de asisten]` �nc` de la �nceputul

perioadei de tranzi]ie. Chiar dac` s-au �nregistrat

fluctua]ii �n timp, ele au contribuit constant la

peste jum`tate din sprijinul total acordat

agriculturii. Tendin]ele au fost �ns` �ntruc�tva

divergente. Dac` �n Republica Ceh` importan]a

relativ` a acestor m`suri fa]` de un nivel de peste

peste 90% �n 1992-94, �n Ungaria dependen]a de

m`surile de sus]inere a pre]urilor s-a accentuat,

pe c�nd �n Polonia ea s-a dovedit remarcabil de

constat` la un nivel pu]in mai mare de 80%.12

Ponderea acestor m`suri �n Slovacia, pentru care

nu dispunem de estim`ri recente, trebuie s` fi

r`mas precump`nitoare �n condi]iile �n care

aceast` ]ar` recurge la pre]uri garantate [i

interven]ii pe pia]` pentru cel mai mare num`r de

produse dintre toate economiile est - [i central-

europene.

Singurele ]`ri din regiune care nu recurg la

instrumente de sus]inere a pre]urilor - Bulgaria,

Estonia, Letonia [i Rom�nia - o fac din motive

diferite.13 ën cazul celor dou` ]`ri baltice,

explica]ia ]ine de op]iunea acord`rii unui sprijin

moderat agriculturii, consecin]` [i a importan]ei

relative modeste a acestui sector �n ansamblul

economiei, pe c�nd ]`rile balcanice mai sus

amintite reprezint` cazuri speciale. Ambele au

aplicat un anumit tip de sus]inere a pre]urilor la

produc`tor, care s-a dovedit �ns` extrem de

costisitor [i ineficace, din cauza Ð �n principal Ð a

constr�ngerilor impuse de logica etatist` �n care a

func]ionat sistemul. Astfel, sus]inerea pre]urilor la

produc`tor a coexistat cu controlul pre]urilor la

consumator, sistem nu foarte diferit principial de

planificarea centralizat`. Acest fapt explic` de ce

anumi]i autori consider`, referindu-se la acest mix

de m`suri, c` ele au putut fi reg`site ã�n ]`ri �n

care noua elit` politic` nu este fundamental

diferit` de cea vecheÒ.14

(Tabel 5)

O distorsiune suplimentar` a fost produs` �n

Rom�nia prin recurgerea la a[a-numi]ii

ãintegratoriÒ, care jucau rolul de intermediari

pentru derularea subven]iilor bugetare acordate.

Ace[tia erau, �n fapt, mari societ`]i comerciale cu

Drago[ Negrescu

16

Surse: - CEE State Trading: Questions Lurk Behind Notifications, Economic Research Service USDA , Decembre 1997

- Alison Burrell, Arie Oskam (editors): Agricultural Policy and Enlargement of the European Union, Wageningen Pers, 2000,

p. 224-225

Cehia Lituania Polonia Slovacia Slovenia UngariaGr�u X X X X X

Secar` X

Porumb X

Cartofi X

Sfecl` de zah`r X X X

Lapte X X X X X

Carne de vit` X X X

Carne de porc X X X

Ou` X

Tabel 5: Cuprinderea mecanismelor de sus]inere a pre]urilor aplicate �n ]`rile din Europa Central` [i de Est

capital de stat, preluate nerestructurate de la

agricultura socialist`. Din considerente care ]in de

maximizarea propriei lor utilit`]i, ãintegratoriiÒ au

viciat alocarea resurselor �n detrimentul micilor

produc`rori (sau, potrivit unei exprim`ri

eufemistice, ãau preferat efectuarea unor

tranzac]ii cu marii produc`tori, care comportau

costuri mai sc`zuteÒ)15 [i [i-au procurat capital de

lucru gratuit pe seama aloca]iilor bugetare,

�nt�rziind pl`]ile c`tre produc`torii primari.16

Astfel a fost amplificat` favorizarea marilor

produc`tori care este inerent` oric`ror

mecanisme de sus]inere a pre]urilor.

Aceste neajunsuri s-au grefat pe un alt

element general de vulnerabilitate al sistemului, [i

anume costul s`u, extrem de greu suportabil �n

contextul austerit`]ii bugetare. De altfel, povara

pentru finan]ele publice a mecanismelor de

sus]inere a pre]urilor reprezint` o problem`

major` pentru toate ]`rile care recurg la ele, mai

ales �n condi]iile �n care cheltuielile asociate

acestor m`suri pot sc`pa u[or de sub control,

fiind extrem de sensibile la varia]iile nivelului

produc]iei.

Putem aprecia c` mecanismele de sus]inere a

pre]urilor, care sunt oricum un instrument

suboptimal de sus]inere a agriculturii, au fost

\nt�rziate suplimentar �n Rom�nia de tentativanerealist` de a fi atinse simultan, prinacela[i instrument, obiective care se

contrazic reciproc: pre]uri remuneratoriipentru produc`tori [i pre]uri accesibilepentru consumatori, �n condi]iile conserv`rii

unor sechele ale sistemului de organizare agricol`

din perioada comunist`.

Renun]area la acest tip de mecanism de

sus]inere cu �ncepere din 1997 s-a produs pe

fundalul liberaliz`rii definitive a pre]urilor

produselor agricole, [i a fost �nso]it` �n mod

necesar de o reducere important` a

protec]ionismului agricol. De[i sever criticat`

ulterior, aceast` m`sur` era singura de natur` s`

evite o explozie a pre]urilor produselor agricole

pe pia]a intern`, anterior izolat` de cea

interna]ional` prin taxe vamale de peste 100%. Un

alt important punct de cezur` survenit dup` 1996

�n politica de sus]inere a agriculturii rom�ne[ti se

refer` la eliminarea transferurilor cvasi-fiscale (de

tipul liniilor de credit deschise de BNR, al

finan]`rilor directe acordate de FPS [i al iert`rii de

datorii).

Reformarea sistemului de sus]inere a

agriculturii �n Rom�nia a avut �n centrul s`u

introducerea unui instrument - cupoanele

acordate proprietarilor de terenuri agricole -

remarcabil prin concep]ia sa modern`. De[i

numero[i critici l-au luat drept ]int`, sistemul

cupoanelor are pu]ine elemente v`dite de

vulnerabilitate, iar exper]ii care l-au analizat f`r`

parti pris au admis c` ãare mai multe avantaje

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

17

12 Swinnen, Johan F.M., Jason G.Hartell: Political economy aspects of CEECs agricultural price and tradepolicy in the framework of EU Accession, Phare ACE Programme, Discussion Paper 02/1, 1998, p.15

13 Recent, Parlamentul Rom�niei a aprobat o lege (nr.73/2002) care deschide calea aplic`rii pe scar` larg` de asemenea

m`suri. Realismul acestei op]iuni este cel mai bine ilustrat c` aplicarea dispozi]iilor legii a trebuit suspendat` dup` doar

18 zile, prin Ordonan]` de Urgen]`!

14 Burrell, Alison, Arie Oskam (Editors), op.cit., p.230

15 Gavrilescu, Dinu, Emil Te[liuc, op.cit., p.67

16 Review of Agricultural Policies. Romania, OECD Centre for Co-operation with Non-Members, 2000, p.105

dec�t dezavantajeÒ.17 Este interesant s`

constat`m c` atacurile cele mai violente la adresa

sistemului cupoanelor au avut �n vedere, fie

aspecte care nu ]in de esen]a mecanismului

(valoarea cupoanelor distribuite, considerat` prea

mic`), fie aspecte care sunt mai degrab` elemente

de progres dec�t neajunsuri ale sistemului. Este

vorba, �n principal, de faptul c` acest sistem poate

ãfurniza un ajutor de ordin social pentru micii

proprietari funciariÒ18 [i, �n general, este

ãdecuplatÒ de nivelul produc]iei, deci mult mai

pu]in distorsionant. Ca urmare, dac` p�n` �n 1996

(inclusiv) asisten]a acordat` prin mijloace

reputate a crea distorsiuni reprezenta circa 80%

din asisten]a total`, ulterior - p�n` �n 1999 -

aceast` pondere s-a �njum`t`]it.19

Paradoxal, aceast` ra]ionalizare a

modalit`]ilor de sprijinire a agriculturii a f`cut �n

ultima vreme obiectul unor critici vehemente,

fiind treptat �nlocuit` prin mecanisme cu un efect

mult mai discutabil. ën 2001, au mai fost p`strate

m`suri de sprijinire direct` a produc`torilor

agricoli, chiar dac` �ntr-o form` care amplifica

semnificativ intercondi]ionarea dintre produc]ia

efectiv realizat` [i subven]ia ob]inut`, fiind astfel

un pas �napoi din punctul de vedere al

ãneutralit`]iiÒ asisten]ei (care, dup` cum s-a

ar`tat, este tendin]a prevalent` at�t �n U.E. c�t [i

pe plan mondial): a fost instituit` obligativitatea

exploat`rii terenurilor [i doar anumite culturi au

fost eligibile pentru sus]inere. ën 2002, sistemul a

fost abandonat integral �n favoarea unei a[a-

numite ãsubven]ion`ri pe produsÒ const�nd din

acordarea unor sume fixe pe unitate de cantitate

de produc]ie sprijinit`. Schema, aplicabil` at�t

unor culturi vegetale c�t [i unor produc]ii

animale, este principial neconform` cu evolu]iaPAC nu doar pentru c` elimin` p�n` [i forma

incipient` de ãdecuplareÒ existent` anterior, dar [i

pentru c` - coroborat` cu dispozi]ii legale

introduse anterior (OUG nr.108/2001 privind

exploata]iile agricole) - exclude ab initio micii

produc`tori agricoli de la beneficiile sale.

O inova]ie, dictat` de constr�ngeri bugetare

lesne de �n]eles, dar care risc` s` deschid` larg

por]ile pentru abuzuri [i corup]ie, ]ine de

limitarea cantit`]ii de produse eligibile care pot

beneficia de subven]ie. ën aceste condi]ii, modul

de ajustare a cererii la oferta limitat` de subven]ii

cap`t` o importan]` crucial`. Informa]iile

disponibile p�n` �n prezent sugereaz` c`

autorit`]ile ar fi optat pentru metoda de alocare

ãprimul venit, primul servitÒ. Mai ales �n domeniul

vegetal, unde condi]iile climatice joac` un rol

crucial, aplicarea unei asemenea metode risc` s`

creeze disparit`]i regionale artificiale �n ce

prive[te sprijinul ob]inut. Mai mult dec�t at�t,

recurgerea la un asemenea hibrid de

subven]ionare are [i ãdarulÒ de a anula unul din

avantajele care ]in de �ns`[i esen]a subven]ion`rii

directe a produc]iei agricole: stabilizarea

pre]urilor (chiar dac` la un nivel oneros pentru

consumatori) [i a pie]ei agricole interne. ën

situa]ia dat`, produc`torii sunt pu[i deliberat �n

fa]a unei enorme incertitudini cu privire la

posibilitatea de a accede la subven]ii, exist�nd [i

Drago[ Negrescu

18

17 Vincze, Maria: Cine c�[tig` [i cine pierde prin subven]ionarea agriculturii rom�ne[ti ?, EconomistulNr.. 125 (1151), 29 iunie 1998

18 European Commission: 2000 Regular Report on RomaniaÕs Progress towards Accession, p.33

19 Emil Te[liuc: Politica agricol`: realiz`ri [i provoc`ri, �n ãTranzi]ia economic` �n Rom�nia. Trecut, prezent [iviitorÒ (Coordonatori: Christoph Ruehl [i Daniel D`ianu), Banca Mondial` [i CEROPE, 1999, p.170

riscul de a stimula produc]ia la costuri mult peste

ceea ce cererea (intern` [i/sau extern`) poate

valida, f`r` posibilitatea de compensare integral`

din sus]inerea direct` limitat` care poate fi

acordat`. Cu alte cuvinte, un poten]ial stimulent

al pierderilor �ntr-un sector agricol deja \nc`rcat

de datorii estimate recent la c�teva sute de

milioane de dolari.20

Gradul ridicat de inconsecven]` �n orientarea

politicii agricole din ultimii ani, nu integral

explicabil prin schimbarea majorit`]ii

parlamentare, este simptomatic pentru

superficialitatea dezbaterii cu privire la sus]inerea

agriculturii �n Rom�nia. At�ta vreme c�t nu putem

s` apreciem nici m`car dac` sus]inerea agriculturii

este cerut` de considerente economice sau

extraeconomice, nu putem spera la coeren]` �ntre

instrumentele concrete folosite. Iar dac` ipoteza

economic` este cea privilegiat` de autorit`]i la ora

actual`, atunci acestea sunt remarcabil de

incoerente din moment ce, odat` cu introducerea

de m`suri de sprijin legate de produc]ie [i

destinarea lor exclusiv exploata]iilor mari,

continu` s` am�ne introducerea impozitului pe

venitul agricol al exploata]iilor mici [i s` �nt�rzie

privatizarea fostelor IAS-uri.

4. Este agricultura rom�neasc`lipsit` de sprijin?

Faptul c`, �n Rom�nia, agricultura nu

beneficiaz` de sprijin din partea statului (sau c`,

�n orice caz, acesta este ridicol de mic �n

compara]ie cu situa]ia din alte ]`ri apar]in�nd

regiunii, precum Ungaria) a ajuns un lait motiv al

lu`rilor de pozi]ii din partea reprezentan]ilor

lobby-ului agricol, pe care nici mass media [i nici

autorit`]ile nu �l contest`. |ns`, pe c�t de

senten]ios este tonul pe care sunt f`cute

asemenea aser]iuni, pe at�t de sub]iri sunt datele

factuale oferite �n sprijinul lor.

Pentru a facilita compara]iile, at�t

interna]ionale c�t [i intertemporale, este necesar`

alegerea unui indicator c�t mai larg r`sp�ndit. ën

cazul particular al agriculturii, acest demers este

mult facilitat de existen]a unei bogate baze de

date acumulate �nc` de la mijlocul anilor Õ80 c�nd,

odat` cu lansarea Rundei Uruguay de negocieri

comerciale multilaterale, tema politicilor interne

de sus]inere a agriculturiii ([i a inevitabilelor lor

repercusiuni asupra pie]ei mondiale) a �nceput s`

fie intens studiat` �n literatura de specialitate.

Indicatorul men]ionat se nume[te

echivalent al subven]iei la produc`tor(ESP) [i urm`re[te transformarea tuturor

formelor de sus]inere a agriculturii �ntr-un

echivalent monetar. ESP m`soar` transferurile

directe sau indirecte de avu]ie de care beneficiaz`

agricultorii de pe urma interven]iei

guvernamentale (protec]ie la frontier`,

mecanisme de sus]inere a pre]urilor, pl`]i directe

etc) [i le raporteaz` la valoarea de pia]` a

produc]iei agricole ob]inute. Acest indicator nu

este ferit de imperfec]iuni. Deoarece punctul de

referin]` de la care se pleac` sunt pre]urile

interna]ionale, care sunt afectate de o variabilitate

destul de pronun]at`, aceasta se repercuteaz`

asupra nivelului ESP, care poate cunoa[te varia]ii

�nsemnate chiar dac` substan]a interven]iei

guvernamentale nu s-a modificat (sau s-a

schimbat �n sens opus). Cursurile de schimb ale

monedelor na]ionale, prin care se face conversia

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

19

20 Adev`rul, 27 februarie 2002; Curierul Na]ional, 5 martie 2002

care permite raportarea la pre]urile

interna]ionale, au [i ele o influen]` exogen` deloc

neglijabil` asupra ESP. Pe de alt` parte, sfera larg`

de cuprindere a indicatorului [i u[urin]a

coresponden]elor pe care le face posibile �l

recomand` pentru utilizare, mai ales atunci c�nd

urm`rim s` ob]inem indica]ii cu un anumit grad

de generalitate.

Datele prezentate �n tabelul 6 confirm`

existen]a a doi factori principali care explic`

nivelul ESP. Pe de-o parte, acesta tinde s` scad`

odat` cu nivelul de dezvoltare economic` a ]`rii �n

cauz` [i, pe de alt` parte, este de regul` mai mare

�n ]`rile care sunt importatoare nete de produse

agricole dec�t �n cele exportatoare.21

(Tabel 6 - vezi p. 21)

Din analiza datelor putem constata nu doar c`

ESP �n Rom�nia nu este mai mic dec�t ar trebui s`

ne a[tept`m date fiind ipotezele formulate

anterior, ci chiar c` acest nivel este unul din cele

mai ridicate din Europa Central` [i de Est. Factori

conjuncturali explic` varia]iile �nsemnate din

anumi]i ani (nivelul foarte redus din 1997 fiind [i

rezultatul unei importante deprecieri a monedei

na]ionale) dar, pe ansamblul perioadei,

sus]inerea agriculturii �n Rom�nia a fostabsolut comparabil` cu cea din Cehia,Slovacia sau Polonia, [i nu mult inferioar`

celei din Ungaria. Extinz�nd compara]ia [i asupra

altor categorii de ]`ri, constat`m c` tendin]ele

�nregistrate �n Rom�nia sub acest aspect nu sunt

deloc extreme. Mai mult, dac` privim

dimensiunea sprijinului acordat agriculturii �n

mod relativ, raportat la puterea economic` de

ansamblu, observ`m c` statul face comparativ mai

mult pentru agricultur` �n Rom�nia dec�t chiar �n

]`ri pe care promotorii lobby-ului agricol le

prezint` drept exemple de urmat.

(Tabel 7 - vezi p. 22)

Pe l�ng` o inerent` ([i important`!) doz` de

subiectivism, percep]ia insuficientei sus]ineri a

agriculturii rom�ne[ti este influen]at` [i de

structura acestui sprijin. ën perioada 1997-2000

s-a putut remarca o sporire a uniformit`]ii

sus]inerii, indiferent de produc]ia sprijinit`, pe

c�nd �n alte ]`ri din regiune exist` o anumit`

concentrare, de regul` asupra produselor

animaliere. {i �n aceste ]`ri �ns`, dup` cum reiese

din datele tabelului 8, asisten]a acordat` are un

grad de neutralitate important [i �n cre[tere. Mai

mult chiar, compara]iile f`cute prin prisma

coeficientului de varia]ie relev` c` Rom�nia areprintre cele mai pu]in uniforme politicide sus]inere �n cadrul grupului ]`rilor membre

CEFTA.

(Tabel 8 - vezi p. 22)

Acest lucru nu exclude posibilitatea ca,

punctual, pentru anumite produse, decalajul de

competitivitate �n detrimentul fermierilor rom�ni

care se datoreaz` exclusiv diferen]elor �n nivelul

de subven]ionare intern` s` fie relativ important

(e.g., carnea de pui provenit` din Ungaria). O

reajustare a sus]inerii interne �n sensul favoriz`rii

doar a anumitor produse este �ns` o op]iune cu

consecin]e multiple [i care nu poate �n nici un caz

s` satisfac` condi]ii de optim paretian. Sprijinul

mai mare pentru anumi]i produc`tori trebuie s`

se reflecte �n reduceri ale asisten]ei de care

beneficiaz` al]ii, cu corolarul foarte probabil al

ad�ncirii unor pungi de s`r`cie. Nu este �ns` o

op]iune de respins a priori.

Drago[ Negrescu

20

21 Swinnen, Johan F. M. [i Jason G.Hartell, op.cit., p.10

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

21

Surse: - Larry Karp, Spiro Stefanou: Domestic and Trade Policy for Central and East European Agriculture, CEPRDiscussion Paper 814, November 1993, p.5

- Agricultural Situation and Prospects in the Central and Eastern European Countries, European Commission, WorkingDocument, July 1998, p.23

- Kym Anderson: Domestic Agricultural Policy Objectives and Trade Liberalisation: Synergies and Trade-Offs, OECDWorkshop, October 1998, p.17

- Recent Agricultural Policy Reforms and Future Directions. Paper Prepared by Australia, Quint AgricultureMinisterial Forum, Montreal, 30 SeptemberÐ 1 October 1999

- Emil Te[liuc: Politica agricol`: realiz`ri [i provoc`ri, �n Tranzi]ia economic` �n Rom�nia. Trecut, prezent [i viitor(Coordonatori: Christoph Ruehl [i Daniel D`ianu), Banca Mondial` [i CEROPE, 1999, p.148

- Off to market. A Survey of Agriculture, Business Central Europe, July-August 2000, p.48

- Alison Burrell, Arie Oskam: Agricultural Policy and Enlargement of the European Union, Wageningen Pers, 2000, p.222

- Review of Agricultural Policies. Romania, OECD, 2000, p.154

- Agricultural Policies in OECD Countries. Monitoring and Evaluation, OECD, April 2001, p.26-27

1986 1989 1992 1994 1997 1998 1999 2000}`ri dezvoltate

U.E. 46 41 47 48 42 45 43 38

S.U.A. 25 27 19 20 14 23 25 22

Japonia 67 72 58 75 61 62 64 64

Canada 33 É 30 27 14 17 17 19

Australia 9 10 15 10 7 5 6 É

Elve]ia 73 É É 79 76 70 72 71

Norvegia 66 É É 72 71 67 67 66

N. Zeeland` 11 É 3 3 3 1 1 1

}`ri �n curs de dezvoltareCoreea de Sud 71 É É É É 57 69 73

Mexic -1 É É É É 14 15 18

Turcia 14 É É É É 25 23 13

}`ri �n tranzi]ieRep. Ceh` 59 55 30 20 11 17 20 18

Estonia É 74 -91 -6 9 16 15 É

Letonia É 78 -93 9 8 10 18 ..

Lituania É 75 -113 -10 18 14 21 É

Polonia 44 5 20 20 22 21 25 20

Rom�nia 48 46 8 19 3 25 20 ÉSlovacia É 56 29 24 14 23 25 É

Ungaria 39 27 17 29 16 19 23 18

Tabel 6: Evolu]ia ESP pe plan mondial, 1986-2000 (�n %)

Drago[ Negrescu

22

Surse: - Dinu Gavrilescu, Emil Te[liuc : Agricultura rom�neasc` �n tranzi]ie, ÎCONOMICA nr.1/2000, p.96

Off to market. A Survey of Agriculture, Business Central Europe, July-August 2000, p.48

Alain Pouliquen: Competitivites et revenus agricoles dans les secteurs agro-alimentaires des PECO, (studiu comandat

de Comisia European`), October 2001

Allan Rae,Timothy Josling Processed food trade and developing countries: protection and trade reform, NZ TradeConsortium Working Paper no.15, 2001

Sursa: Date prelucrate dup`:

- Larry Karp, Spiro Stefanou: Domestic and Trade Policy for Central and East European Agriculture, CEPR DiscussionPaper 814, November 1993

- Emil Te[liuc: Politica agricol`: realiz`ri [i provoc`ri, �n Tranzi]ia economic` �n Rom�nia. Trecut, prezent [i viitor(Coordonatori: Christoph Ruehl [i Daniel D`ianu), Banca Mondial` [i CEROPE, 1999, p.180

- Review of Agricultural Policies. Romania, OECD, 2000, p.162

Rom�nia 4,0 Polonia 2,4 Uniunea European` 1,5

Bulgaria -0,1 Slovenia 2,4 S.U.A. 0,6

Republica Ceh` 1,9 Letonia 1,2 Coreea de Sud 5,0

Slovacia 2,5 Lituania 2,9 Turcia 8,0

Ungaria 2,2 Estonia 1,1 Rusia 2,0

Tabel 7: Dimensiunea relativ` a sprijinul agregat acordat agriculturii, 1996-98 (% din PIB)

Rom�nia R. Ceh` Polonia Slovacia Ungaria1995 1998 1989 1997 1989 1997 1989 1996 1989 1997

Total produc]ieagricol` 10 27 55 11 5 22 56 19 -3 16

Culturi agricole -8 9 É 0 É 27 É 4 É 4

- gr�u -5 15 -22 0 42 29 -22 -25 -14 4

- porumb -12 10 -3 -3 É 25 -3 0 -26 -4

- oleaginoase -17 -29 -45 -2 -1 7 -45 11 -75 17

- zah`r 50 57 -9 12 -21 46 -9 40 -25 37

Produse animale 28 36 É 16 É 20 É 30 É 25

- carne vit` -27 2 77 19 3 -8 77 21 53 -3

- carne porc 20 13 38 2 4 28 38 25 -3 11

- carne pui 36 41 É 14 31 37 É 45 10 54

- lapte 42 57 5 28 -7 9 5 48 25 30

- ou` 48 52 22 23 65 43 22 -4 1 39

Coeficient de varia]ie 2,08 1,15 4,47 1,06 1,85 0,71 4,47 1,46 5,65 0,94

Tabel 8: Echivalentul subven]iei la produc`tor pe categorii de produse

5. Evolu]ia protec]ionismului agricol\n Rom�nia

Formularea politicii comerciale �n domeniul

agricol a trecut prin mai multe etape �n decursul

primului deceniu de tranzi]ie. ën prima jum`tate a

acestui interval, pe fondul unei sc`deri a

produc]iei obiectiv generate de muta]iile din

structura propriet`]ii, Rom�nia a practicat o

protec]ie la frontier` moderat`. Aceast` postur` a

politicii comerciale era, de altfel caracteristic`

aproape tuturor ]`rilor din Europa Central` [i de

Est, cu excep]ia Sloveniei, care a p`strat �n

permanen]` un nivel al protec]iei �nalt [i stabil. La

cealalt` extrem` s-a situat Estonia, care a adoptat

�n domeniul agricol aceea[i atitudine de

deschidere complet` a pie]ei interne fa]` de

importuri pe care o promova [i �n domeniul

industrial, �n pofida elaboratelor justific`ri care

sunt �ndeob[te oferite pentru a stabili

ãexcep]ionalismulÒ agriculturii �ntre ramurile unei

economii na]ionale [i, pe aceast` baz`,

�ndrept`]irea ei la un tratament special.

(Tabel 9)

Dup` cum se observ` din tabelul 9, p�n` �n a

doua jum`tate a anului 1995 protec]ia vamal`

acordat` sectorului agricol din Rom�nia se �nscria

perfect �n limitele practicate de alte ]`ri

importante din regiune. Punctul de inflexiune se

situeaz` �n iulie 1995, c�nd nivelul protec]iei

tarifare agricole din Rom�nia a explodat,

singulariz�ndu-se puternic �ntre toate ]`rile cu

economii �n tranzi]ie din zona central- [i est-

european`. Importantele major`ri ale taxelor

vamale operate cu acest prilej au fost justificate de

autorit`]i prin argumentul c` acestea ar fi

reprezentat ãobliga]iiÒ care decurgeau pentru

Rom�nia din intrarea �n vigoare a Acordului

privind Agricultura negociat sub egida

GATT/OMC cu ocazia Rundei Uruguay. R`m�ne

un motiv de mare nedumerire faptul c` aceast`

aser]iune, incorect` pe fond, a fost primit` ca

atare de pres` [i opinia public`. ën fapt, ce a

consacrat acordul susmen]ionat a fost oferta

tarifar` pe care negociatorii rom�ni au formulat-o

pe parcursul negocierilor, ofert` extrem de

protec]ionist`. Dintre toate ]`rile cu economii �n

tranzi]ie, Rom�nia a negociat cel mai �nalt nivel al

taxelor vamale consolidate. De asemenea, �n

condi]iile �n care toate aceste ]`ri [i-au modificat

nivelul protec]iei vamale �n urma Rundei Uruguay,

cre[terile �nregistrate de Rom�nia au fost cele mai

mari.

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

23

Surse: - Lubica Bartova: Liberalization Versus Protection. The Case of Slovak Agriculture, Eastern European Economies,33:4, 1995, p.21

- Morris Morkre, David Tarr: Reforming Agricultural Trade Policy: A Quantitative Evaluation, Weltwirtschaftliches Archiv,131:1, 1995, 111

- Zdenek Drabek, Alasdair Smith: Trade Performance and Trade Policy in Central and Eastern Europe, CEPR DiscussionPaper No.1182, May 1995, p.7

- Trade Policies and Measures in Transition Economies, OECD, December 1996, p.15

1991 1992 1994 1995 (sem.II)Republica Ceh` 5.3% 10.7% 19% 13%

Rom�nia 12.9% 9.7% 24.5% 75.0%Ungaria 9.5% 14.4% 24% 45%

Tabel 9: Media ponderat` a taxelor vamale �n condi]ia CNF �n prima jum`tate a anilor Ô90

Ulterior, �ncep�nd cu 1997, �n contextul

punerii �n aplicare a unor m`suri de ra]ionalizare

a politicii agricole de ansamblu convenite cu

Banca Mondial` �n cadrul programului ASAL,

media ponderat` a taxelor vamale erga omnes

efectiv aplicate importurilor de produse

agroalimentare s-a redus substan]ial, la 30,7% �n

1998 [i, respectiv, 28% �n 1999.

C�teva din din informa]iile pe care le ofer`

datele din tabelul 10 trebuie conturate mai ap`sat,

pentru c` ele demonstreaz` lipsa de consisten]` a

unor opinii larg r`sp�ndite �n discursul

comentatorilor rom�ni ai politicii comerciale

agricole din ]ara noastr`.

(Tabel 10)

- nu se confirm` aser]iunea c` pe plan

mondial sunt comune niveluri ale protec]iei

similare cu cele maxime la care are dreptul

Rom�nia �n cadrul GATT/OMC; dimpotriv`, media

taxelor vamale consolidate de ]ara noastr` este

Drago[ Negrescu

24

Surse: - Alison Burrell, Arie Oskam (Editors): Agricultural Policy and Enlargement of the European Union, WageningenPers, 2000, p.237

- Merlinda Ingco, Robert Townsend: Experience from the Implementation of Uruguay Round Commitments, The WorldBank, February 2000, p.14

- Profiles of Tariffs in Global Agricultural Markets, US Department of Agriculture, January 2001, p.20-21

- The Uruguay Round Agreement on Agriculture,. Policy Concerns of Emerging and Transition Economies, OECD,April 2001, p.79

- Market Access: Unfinished Business. Post-Uruguay Round Inventory and Issues, WTO Special Studies 6, May 2001, p.49-50

Medie taxe Medie taxe Medie taxe Medie taxeconsolidate aplicate consolidate aplicate

}`ri �n tranzi]ie }`ri �n curs de dezvoltareBulgaria É 24,6 Argentina 32,8 13

Rep. Ceh` 13,3 14,2 Brazilia 35,3 13

Polonia 52,8 36,4 Columbia 88,3 22

Rom�nia 161,5 32,8 Coreea de Sud 62,2 66

Slovacia 14,2 14,0 Ecuador 26 13

Slovenia É 13,9 Filipine 35,3 19

Ungaria 22,2 33,7 India 124,3 30

}`ri dezvoltate Indonezia 47,2 16

Australia 3,3 É Maroc 65 49

Canada 8,8 24,0 Mexic 42,9 20

Elve]ia 51,1 120 Nigeria 150 23

Islanda 48,4 113 Pakistan 101 43

Japonia 33,0 58,5 Thailanda 34,6 37

Noua Zeeland` 8,7 É Tunisia 116,7 35

Norvegia 123,7 152,0 Turcia 63,9 45

S.U.A. 9,0 11,8 Uruguay 32 13

U.E. 19,5 21,0 Venezuela 55,4 15

Tabel 10: Sinoptic al protec]iei vamale acordate agriculturii pe plan mondial, 1998

printre cele mai ridicate din lume, [i mult mai

mare dec�t cea din ]`rile la care ne raport`m de

obicei (Europa Central` [i de Est [i, �n

perspectiv`, U. E.);

- nu este adev`rat nici c`, sub presiunea unor

interese oculte promovate prin acordul ASAL,

protec]ionismul agricol ar fi devenit

nesemnificativ dup` 1997; din contr`, de-abia

dup` ra]ionalizarea protec]iei vamale operate �n

aceast` perioad` a devenit nivelul s`u comparabil

nu numai cu cel al ]`rilor din regiune, dar [i cu al

principalelor ]`ri �n curs de dezvoltare, care

beneficiaz` de un tratament favorabil asem`n`tor

celui la care are dreptul Rom�nia �n cadrul

GATT/OMC;

- �n fine, se dovede[te c` practica aplic`rii de

taxe vamale net inferioare nivelurilor maxime

consolidate este larg r`sp�ndit` [i nicidecum un

abuz al autorit`]ilor rom�ne, cum s-a afirmat

uneori cu v`dit` rea inten]ie.

ën afar` de dorin]a de a men]ine o marj`

practic nelimitat` de manevr` �n stabilirea

nivelului protec]iei vamale (deziderat contrar, �n

fond, spiritului Acordului privind Agricultura), nu

am putut g`si nici un argument valabil pentru

postura ultraprotec]ionist` care reiese din nivelul

consolid`rilor tarifare operate de Rom�nia �n

domeniul agricol cu ocazia Rundei Uruguay.

¥ ën primul r�nd, nu se poate sus]ine c`

taxele vamale ãcu trei cifreÒ propuse de

negociatorii rom�ni proveneau din convertirea �n

tarife a unor m`suri netarifare de protec]ie

aplicate anterior. Dup` 1989, asemenea m`suri nu

au existat practic, iar �n perioada economei de

comand` func]iona o interdic]ie de facto a

importurilor agricole, care nu poate fi ãtarificat`Ò:

echivalentul tarifar al unei prohibi]ii esteÉ

infinit! De altfel, �n nici una din perioadele

premerg`toare Rundei Uruguay nu a existat o

diferen]` �ntre pre]urile interne [i cele

interna]ionale ale produselor agricole care s`

justifice taxele vamale propuse de negociatorii

rom�ni. Nu acela[i lucru se poate spune despre

alte ]`ri est-europene precum Polonia, care

instituise bariere netarifare de tipul prelev`rilor

variabile anterior finaliz`rii Rundei Urugay, put�nd

astfel s` pretind` cu oarecare �ndrept`]ire c`

oferirea de consolid`ri substan]ial mai mari dec�t

taxele vamale efectiv aplicate p�n` atunci este

rezultatul cumul`rii impactului protec]iei tarifare

cu cea netarifar`.

¥ ën al doilea r�nd, spre deosebire de o serie

de alte ]`ri cu economii �n tranzi]ie, Rom�nia nu

putea justifica nivelul propus de protec]ie vamal`

ca deriv�nd din imperativul func]ion`rii corecte a

mecanismelor interne de sus]inere a sectorului

agricol. ëntr-adev`r, Rom�nia nu a aplicat sisteme

bazate pe garantarea unor niveluri minime ale

pre]urilor anumitor produse, sisteme a c`ror

func]ionare cu un cost rezonabil pentru finan]ele

publice presupune controlul relativ strict al

importurilor. Cu alte cuvinte, nivelul finan]`rii

necesare pentru tipul de sus]inere a pre]urilor

agricole aplicat �n Rom�nia p�n` �n 1997 a fost

independent de nivelul produc]iei interne [i al

importurilor.

¥ ën fine, oferta tarifar` agricol` a Rom�niei

nu poate fi justificat` nici prin dorin]a de a preg`ti

viitoarea aderare a ]`rii la Uniunea European`.

Spre deosebire, bun`oar`, de Polonia ([i, �n

oarecare m`sur`, Bulgaria) Ð care [i-au f`cut un

obiectiv explicit din a aproxima structura

protec]iei agricole din U.E. Ð consolid`rile oferite

de Rom�nia nu corespund nici nivelului de

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

25

protec]ie comunitar la diferitele categorii de

produse, nici formei �n care aceasta este acordat`.

Rom�nia aplic` exclusiv taxe vamale exprimate advalorem, pe c�nd doar mai pu]in de 60% din

taxele vamale consolidate de U.E. au aceast`

expresie (restul fiind reprezentat de taxe specifice

sau mixte).22

(Tabel 11) a-d:

Drago[ Negrescu

26

22 Wainio, John [i al]ii: Implementation of Uruguay Round Tariff Reductions, Economic Research Service,USDA , November 1999, p.27

GR�U PORUMBTaxe consolidate Taxe aplicate Taxe consolidate Taxe aplicate1995 2000 1993-4 1997-8 1995 2000 1993-4 1997-8

Bulgaria É 50% 40% É É 119% 20% 0%

Rep. Ceh` 25% 21% 30% 23% 20% 17% É 18%

Polonia 100% 76% 27.2% 70% 169% 104% É 20%

Rom�nia 294% 264% 25% 25% 294% 264% 25% 30%Slovenia 103% 77% .. 5% 113% 86% É 11%

Ungaria 50% 32% 10% 41% 47% 32% É 41%

U.E. 78% 54% 40% 26% 101% 77% É 84%

ZAH~RTaxe consolidate Taxe aplicate1995 2000 1993-4 1997-8

Bulgaria 100% 128%

Rep. Ceh` 68% 60% 60% 65%

Polonia 202% 144% 48% 68%

Rom�nia 198% 188% 25% 50%Slovenia 174% 127% É 17%

Ungaria 80% 68% 80% 74%

U.E. 208% 169% É 237%

UNT CARNE VIT~Taxe consolidate Taxe aplicate Taxe consolidate Taxe aplicate1995 2000 1993-4 1997-8 1995 2000 1993-4 1997-8

Bulgaria 60% 120% É 95% 15% 162%

Rep. Ceh` 82% 68% 32% 75% 40% 34% É 38%

Polonia 160% 102% 48% 112% 403% 258% É 45%

Rom�nia 245% 220% 25% 60% 129% 83% .. 12%Slovenia 141% 127% É 157% 311% 265% 20% 50%

Ungaria 159% 102% 60% 131% 112% 71.7% 15% 92%

U.E. 206% 132% 160% 135% 237% 152% 127% 135%

Tabel 11 a-d: Profilul protec]iei tarifare pe categorii de produse- echivalent ad valorem al taxelor vamale de import (inclusiv �n expresie specific`) aplicate �n condi]ia CNF -

Reducerile tarifare operate �ncep�nd cu 1997

au fost percepute drept o liberalizare imprudent`

[i de mari propor]ii, de[i magnitudinea lor nu

f`cea dec�t s` reflecte nivelul exorbitant al

protec]iei practicate �n perioada imediat

anterioar`. Cu toate c` nu poate fi contestat faptul

c` ele au avut drept rezultat sporirea substan]ial`

a importurilor anumitor produse, aceast` evolu]ie

este departe de a justifica criticile virulente,

uneori cu accente xenofobe, care i s-au adus.

a) De foarte multe ori, procentele �nsemnate

de sporire a importurilor nu fac dec�t s` reflecte

nivelurile neglijabile la care fuseser` reduse

acestea sub efectul taxelor vamale prohibitive.

Altminteri, volumul importurilor din ultimii ani

este perfect comparabil cu cel realizat p�n` la

jum`tatea anului 1995.

b) Reducerea protec]iei vamale nu este

singurul factor determinant care a ac]ionat �n

sensul sporirii penetra]iei importurilor dup`

1997: sc`derea pre]urilor pe pia]a interna]ional`,

aprecierea �n termeni reali a monedei na]ionale,

precum [i restr�ngerea produc]iei interne pe

fondul ra]ionaliz`rii acord`rii subven]iilor sunt al]i

factori care au influen]at �n aceea[i direc]ie,

f`c�nd dificil` cuantificarea efectului avut de

fiecare �n mod izolat.

c) Cele mai larg mediatizate cazuri de

ãpenetra]ie masiv` a importurilorÒ sunt legate mai

degrab` de dezarmarea vamal` aplicat` sub egida

acordului CEFTA dar [i a altor acorduri,

incompatibile cu calitatea de membru al U.E.,

�ncheiate din considerente exclusiv politice,

foarte discutabile de altminteri (Sistemul

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

27

Sursa: �ntocmit de autor pe baza datelor compilate din:

- Larry Karp, Spiro Stefanou: Domestic and Trade Policy for Central and East European Agriculture, CEPR DiscussionPaper no.814, November 1993, p.20

- XXX: Trade Policies and Measures in Transition Economies, OECD, December 1996, p.41

- Kym Anderson, Erwidodo, Merlinda Ingco: Integrating Agriculture into the WTO: The Next Phase, World Bank, March

2000, p.22

- Alberto Valdes: Agricultural Support Policies in Transition Economies, World Bank Technical Paper No.470, May 2000, p.87-88

- Edwin Young, Frederick Nelson et al.. The WTOÕs Three Pillars: Vision and Reality, Economic Research Service, USDA ,September 2000

- Burrell, Alison, Arie Oskam (Editors): Agricultural Policy and Enlargement of the European Union,Wageningen Pers, 2000, p.236

- Agricultural Policies in OECD Countries. Monitoring and Evaluation, OECD, April 2001, p.83

- Aage Walter-Jorgensen, Trine Vig Jensen: The CAP and the International Trade Negotiations, Ministeriet for Fodevarer,Landbrug og Fiskeri, Rapport nr. 123, 2001

CARNE PORC CARNE PAS~RETaxe consolidate Taxe aplicate Taxe consolidate Taxe aplicate1995 2000 1993-4 1997-8 1995 2000 1993-4 1997-8

Bulgaria É 120% 40% 120% É 96% É 96%

Rep. Ceh` 45% 39% 30% 42% 52% 43% 18% 49%

Polonia 113% 76% 49% 60% 120% 76% 89% 60%

Rom�nia 366% 348% 20% 60% 154% 122% 25% 60%Slovenia 58% 42% É 14% 41% 31% É 14%

Ungaria 59% 52% 15% 57% 57% 39% 61% 50%

U.E. 88% 56% 57% 26% 42% 26% 45% 32%

Generalizat de Preferin]e Comerciale (SGPC) �n

1988 [i, respectiv, acordul de liber schimb cu

Republica Moldova Ð 1994). Aceste cazuri sunt

determinate deci de obliga]ii contractuale care nu

au nimic de-a face cu reducerea unilateral` a

nivelului taxelor vamale aplicabile erga omnes.

d) Aser]iuni potrivit c`rora ãs-a permis

accesul produselor agricole puternic

subven]ionate pe pia]a rom�neasc`, �ntr-un regim

de concuren]` neloial`Ò23 nu reflect`

necesarmente o situa]ie real`. ën primul r�nd,

deoarece existen]a unor subven]ii (de produc]ie

[i/sau de export) �n ]ara de origine, superioare

nivelurilor-limit` la care aceste ]`ri sunt

�ndrept`]ite potrivit acordurilor interna]ionale,

trebuie [i demonstrat`, nu doar enun]at`. Iar �n

cazul determin`rii existen]ei unor atari situa]ii,

exist` posibilitatea adopt`rii unor m`suri

compensatorii. Nu este, deci, necesar` aplicarea

�n mod obi[nuit de taxe prohibitive doar �n scopul

prevenirii unor eventuale practici neloiale ale

partenerilor no[tri comerciali. ën al doilea r�nd,

indiciile prima facie de care dispunem nu

justific` aceast` temere: dac` compar`m nivelul

actual al protec]iei vamale erga omnes aplicate de

Rom�nia la anumite produse agricole, cu

echivalentul procentual al subven]iei la

produc`tor din o serie de ]`ri poten]ial

exportatoare, nu vom observa discrepan]e majore

�n detrimentul produc`torilor interni.

Tabel 12

Argumentele de mai sus, care combat teza

pretinsei lipsiri de ap`rare a produc`torilor

agricoli rom�ni fa]` de concuren]a importurilor,

reprezint` doar una din fa]etele sub care trebuie

privit` problema protec]ionismului agricol �n

Rom�nia. Un unghi de abordare chiar mai

important ]ine de ra]ionalitatea economic` a

acord`rii protec]iei. Am ar`tat �n sec]iunea

anterioar` a acestui articol c` sprijinirea de c`tre

stat a agriculturii �n Rom�nia nu poate fi

nicidecum considerat` o axiom` [i c` interesele

consumatorilor, ca [i poten]ialul de performan]`

Drago[ Negrescu

28

23 CAPITAL, 17 mai 2001, p.15

Echivalentul subven]iei la produc`tor, �n:Taxa vamal`

Produsul de import �n Republica Polonia, Slovacia, Ungaria, Turcia,Rom�nia, 1999 Ceh`, 1997 1997 1996 1997 1995

Gr�u 25% 0% 29% -25% 4% -6%

Porumb 30% É 25% 0% -4% É

Zah`r 45% 12% 46% 40% 37% É

Lapte 45% 28% 9% 48% 30% 50%

Carne de vit` 40% 19% -8% 21% -3% 40%

Carne de porc 45% 2% 28% 25% 11% É

Carne pas`re 45% 14% 37% 45% 54% É

Ou` 40% 23% 43% -4% 37% É

Tabel 12: Nivelul protec]iei vamale nominale �n Rom�nia, comparativ cu nivelul desubven]ionare (ESP) �n unele ]`ri de origine a importurilor rom�ne[ti

al economiei na]ionale �n ansamblul s`u, trebuie

luate [i ele �n considerare. Dac` ]inem seama de

toate aceste variabile, nu putem s` nu ne raliem

opiniei elaborate [i pertinent argumentate de

Emil Te[liuc, potrivit c`reia chiar [i un nivel

considerabil mai redus al taxelor vamale agricole

(de 10-15% �n medie) poate permite atingerea

acelor obiective de protec]ie a agriculturii

rom�ne[ti care sunt justificate de condi]iile pie]ei

interna]ionale, f`r` a determina pierderi de

bun`stare [i f`r` a bloca absolut necesara

restructurare de fond a sectorului.24

Caracterul nera]ional al taxelor vamale

consolidate cu ocazia Rundei Uruguay este bine

reliefat de faptul c`, pe tot parcursul perioadei �n

care au func]ionat taxe vamale prohibitive,

autorit`]ile au intervenit sistematic cu m`suri ãde

excep]ieÒ, const�nd \n reducerea sau exceptarea

de la plata taxelor vamale a unor importuri

agricole. Derog`ri de la nivelul de baz` s-au

�nregistrat [i ulterior, chiar dac` pe o scar` mai

restr�ns`.

Tabel 13

Din cele zece episoade recenzate �n tabelul de

mai sus, cinci s-au produs �ntr-un interval de 10

luni, care coincide cu perioada de men]inere a

taxelor vamale prohibitive. Ca urmare, �n principal,

a acestui fenomen, calculele efectuate

demonstreaz` c` �n perioada de ãv�rfÒ ataxelor vamale agricole, nivelul protec]ieitarifare Ð exprimat ca pondere dintre taxele

vamale efectiv percepute [i valoarea importurilor Ð

s-a situat la doar 18%, fa]` de o medie a

taxelor vamale legal aplicabile de peste 70%.25

Fenomenul nu exprim` o protec]ie vamal`

insuficient`, ci combina]ia pernicioas` dintre

caracterul ãporosÒ al acesteia la anumite produse

(gra]ie posibilit`]ilor de extragere a unor concesii

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

29

24 Emil Te[liuc: Regimul comercial cu produse agricole �n Rom�nia, Misiunea rezident` a B`ncii Mondiale�n Rom�nia, aprilie 1996, p.14-15

25 Emil Te[liuc: Politica agricol`: realiz`ri [i provoc`ri, �n Tranzi]ia economic` �n Rom�nia. Trecut, prezent [iviitor (Coordonatori: Christoph Ruehl [i Daniel D`ianu), Banca Mondial` [i CEROPE, 1999, p.177

Perioada Produsul Taxa vamal` Regim derogatoriude baz` Cantitate Tax` vamal`

Decembrie 1995 - martie 1996 Carne de vit` 169% 17 mil. USD 0%

Iunie - decembrie 1996 Mal] 120% 30000 tone 0%

Iunie - august 1996 Cartofi 150% 20000 tone 75%

August 1996 - februarie 1997 Orz 106% 30000 tone 0%

Octombrie - decembrie 1996 Sfecl` de zah`r 135% Nelimitat 0%

Decembrie 1997 - februarie 1998 Carne de porc 60% Nelimitat 0%

August - septembrie 1999 Mal] 30% 51000 tone 0%

Octombrie 2000 - iunie 2001 Porumb 30% 500000 tone 0%

Septembrie - decembrie 2001 Carne de porc 45% Nelimitat 20%

Februarie - iunie 2002 Carne de porc 45% Nelimitat 20%

Februarie - iunie 2002 Carne de vit` 40% Nelimitat 20%

Tabel 13

de c`tre grupurile interesate) [i caracterul s`u

prohibitiv la altele (unde importurile au fost

practic �mpiedicate, alter�nd astfel substan]ial

calculul de mai sus). Acest tip de interven]ii -

discre]ionare, imprevizibile, de multe ori suscitate

de presiuni ale unor grupuri de interese - este �ns`

net inferior, at�t ca ra]ionalitate economic`, c�t [i

ca atitudine de politic` public`, practic`rii �n mod

durabil a unui regim de protec]ie moderat`, similar

cu cel pus �n aplicare �ncep�nd din mai 1997.

6. Comer]ul agricol preferen]ial alRom�niei

Profilul protec]iei vamale aplicate la importul

produselor agroalimentare, ca [i evolu]ia sa �n

timp, au fost influen]ate �n mod semnificativ de

mai multe aranjamente comerciale preferen]iale la

care Rom�nia a aderat. Impactul acestora �n

domeniul analizat este �ns` mult mai pu]in

important dec�t asupra importurilor produselor

industriale. ën primul r�nd, deoarece Ð �n pofida

unor opinii eronate destul de larg r`sp�ndite chiar

[i �n r�ndul unor persoane direct interesate Ð

Rom�nia nu s-a angajat �ntr-un proces de eliminare

a protec]iei tarifare agricole prin nici unul din

acordurile de liber schimb pe care le-a �ncheiat. Cu

privire la produsele agricole, regula de baz`

urmat` �n toate aceste cazuri (Acordul European,

Acordul CEFTA, acordul cu Turcia, Israel [i, foarte

recent, cel cu Lituania) este aceea[i: concesii

negociate produs-cu-produs. Exist`, a[adar, dou`

deosebiri esen]iale fa]` de produsele industriale:

¥ sub aspectul cuprinderii Ð concesiile nu

vizeaz` toate produsele agroalimentare;

¥ sub aspectul magnitudinii Ð concesiile

agricole constau �n principal din niveluri reduse

ale taxelor vamale, uneori �n cadrul unor

contingente tarifare, [i doar �n mod excep]ional

din eliminarea taxelor vamale pentru importuri �n

cantit`]i nelimitate (care este regula urmat`

neab`tut la produsele industriale).26

Cuprinderea [i importan]a concesiilor de care

se bucur` partenerii occidentali sunt departe de

coordonatele unei dezarm`ri tarifare. Cele mai

importante concesii sunt cele acordate ]`rilor

membre CEFTA, iar impactul lor de ansamblu nu

este deloc exagerat: media ponderat` (cu

produc]ia intern`) a taxelor vamale aplicabile

importurilor agroalimentare provenite din zona

CEFTA a fost, �n 1997 (dup` reducerea taxelor

vamale prohibitive) de 21,2%, fa]` de o medie a

taxelor erga omnes de 32,6%.27 Cu alte cuvinte,

protec]ia fa]` de sursa de provenien]` cea mai

favorizat` (cu excep]ia Republicii Moldova) era

inferioar` cu doar o treime protec]iei general

acordate, iar aceast` marj` preferen]ial` s-a erodat

[i mai mult �n 1999, ca urmare a noilor reduceri

de taxe vamale erga omnes.

Mai mult, dac` examin`m situa]ia

preferin]elor vamale acordate la importul

principalelor produse agricole [i agroalimentare,

constat`m existen]a unor importante produse la

care preferin]ele acordate partenerilor no[tri sunt

foarte reduse sau chiar lipsesc cu des`v�r[ire pe

Drago[ Negrescu

30

26 Singurul acord preferen]ial care se abate de la aceast` regul` [i �nglobeaz` �n egal` m`sur` produsele agricole este cel

cu Republica Moldova. Nu putem s` nu relev`m paradoxul c` singurul caz �n care g`sim �n form` pur` situa]ia incriminat`

drept ãconspira]ie �mpotriva agriculturii rom�ne[tiÒ, ãdemolarea agriculturii rom�ne[ti la indica]iile str`in`t`]iiÒ ([i altele

asemenea, care pot fi g`site din abunden]` �n presa ultimilor ani) prive[te tocmai acel acord comercial �ncheiat din

considerente aproape exclusiv patriotice.

27 Popescu, Gabriel: Politici agricole. Acorduri europene, Editura Economic`, 1999, p.222

anumite rela]ii (de exemplu, importul de carne de

porc din U.E. sau de br�nzeturi din ]`rile CEFTA).

Cu at�t mai pu]in justificate apar, �n acest context,

criticile potrivit c`rora este ãcel pu]in bizarÒ c`

Rom�nia a f`cut concesii la ãimporturi originare

din U.E. care concureaz` direct produc]ia agricol`

rom�neasc`Ò.28 Este lesne de observat c` aceast`

concuren]` se manifest` �n mod cu totul izolat,

chiar [i dup` ultima extindere - negociat` �n 2000

- a concesiilor bilaterale [i, oricum, este greu de

�n]eles pentru ce alte produse agricole s-ar fi

putut acorda �n mod reciproc preferin]e, din

moment ce produc`torii ambilor p`r]i realizeaz`

produse specifice zonei temperate.

Dar cel mai important element de care

trebuie ]inut seama �n aprecierea oportunit`]ii

preferin]elor vamale acordate partenerilor din

U.E. [i CEFTA este acela c`, �n virtutea principiului

reciprocit`]ii, sunt l`rgite posibilit`]ile de acces

ale produselor agricole rom�ne[ti pe pie]ele

respective. Toate concesiile ãglobaleÒ acordate de

]ara noastr` tuturor partenerilor din CEFTA (spre

deosebire de cele bilaterale, negociate cu fiecare

]ar` �n parte) se aplic` �n mod identic exporturilor

rom�ne[ti destinate pie]elor din regiune: cazul

c`rnii de vit`, porc [i pas`re, al gr�ului, orzului [i

orezului, ca [i al f`inei [i margarinei.

ën schimbul taxelor vamale reduse oferite

produc`torilor comunitari a 34 categorii de

produse, Rom�nia se bucur` de condi]ii

preferen]iale de acces pe pia]a comunitar` pentru

un num`r de 43 de categorii de produse, inclusiv

unele extrem de importante precum: vin, ovine [i

caprine vii, gr�u, br�nzeturi, ulei de floarea-

soarelui etc. ënlesnirile de care se bucur`

exporturile rom�ne[ti pe pia]a Uniunii Europene

sunt valoroase mai ales deoarece aceast` pia]` este

aproape impenetrabil` pentru exportatorii care nu

beneficiaz` de nici un fel de facilit`]i. }`rile

candidate la aderare sunt situate �n v�rful

ãpiramideiÒ pe care o contureaz` regimurile

preferen]iale acordate de U.E. ter]ilor,

bucur�ndu-se de cele mai largi posibilit`]i de

acces. Cu toate acestea, suntem �nc` departe de

regimul complet liberalizat aplicat produselor

industriale. Gradul de deschidere reciproc` a

pie]elor difer` mult de la o ]ar` candidat` la alta,

reflect�nd principiul potrivit c`reia p`r]ile

negociaz` direct concesiile din domeniul agricol.

Trebuie men]ionat c` Rom�nia, comparativ cu alte

]`ri candidate, se bucur` de preferin]e relativ

restr�nse din partea U.E, aspect asupra c`ruia voi

reveni �n cele ce urmeaz`. ën linii generale �ns`,

libertatea de acces la pie]e a cunoscut o extindere

permanent`, ca urmare a dou` importante runde

de negocieri purtate ulterior intr`rii �n vigoare a

Acordului European.

Analiza utiliz`rii concesiilor de care se bucur`

exporturile rom�ne[ti conduce la rezultate pu]in

satisf`c`toare: doar la 6 categorii de produse

contingentele disponibile sunt acoperite integral,

iar la 4-5 alte categorii se realizeaz` o acoperire c�t

de c�t semnificativ` (de ordinul zecilor de

procente). Aparent ne afl`m �n fa]a unui paradox:

de[i avem printre cele mai mici contingente

acordate de U.E. partenerilor din Europa central`

[i de est, totu[i nu suntem �n stare s` le utiliz`m.

Aceast` tez` tinde s` atribuie �ntreaga

responsabilitate pentru acest neajuns

produc`torilor [i exportatorilor rom�ni,

absolvindu-i totodat` pe cei r`spunz`tori de

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

31

28 Adev`rul economic, 24 iulie 1998, p.27

formularea politicii comerciale rom�ne[ti. Cei din

urm` sunt �ns` ã]apii isp`[itoriÒ predilec]i ai

exportatorilor rom�ni, care le repro[eaz`

inabilitatea de a ob]ine prin negocieri contingente

mai substan]iale din partea U.E. Trimiteri la

contingente incomparabil superioare atribuite

altor ]`ri sunt f`cute �ns` chiar [i de c`tre

oficialit`]i rom�ne, av�nd �n subtext aluzii

transparente la tratamentul inechitabil pe care �l

acord` U.E. ]`rilor candidate. Acest triunghi al

imput`rilor nu ofer` �ns` nici o [ans` pentru

rezolvarea problemei, respectiv pentru

ameliorarea substan]ial` a condi]iilor de acces pe

pia]a comunitar` a exporturilor agricole

rom�ne[ti. Ca �ntotdeauna, primul pas al oric`rei

�ncerc`ri de solu]ionare a problemei �l reprezint`

identificarea corect` a sa.

ën primul r�nd, utilizarea doar par]ial` (sau

neutilizarea) contingentelor poate avea cauze

diferite, care nu se reduc la absen]a poten]ialului

productiv sau la incapacitatea de a atinge anumite

standarde de calitate. ën o serie de cazuri, factorul

disuasiv �l reprezint` reglement`rile comunitare

(restric]ii fitosanitare [i veterinare, pre]uri

minime la import) sau �nsu[i mecanismul de

administrare a contingentelor, prin sistemul de

dubl` licen]iere. Acesta nu permite importul �n

cadrul cotelor dec�t operatorilor economici

comunitari care ob]in licen]e de import

(mecanism care �l suplimenteaz` pe cel al

acord`rii de licen]e �n ]`rile de export). Un atare

sistem d` posibilitatea importatorilor comunitari

de a-[i �nsu[i cea mai mare parte a rentei asociate

unui tratament vamal privilegiat [i, �n consecin]`,

reduce din interesul exportatorilor de a deservi

pia]a comunitar`. Mai mult, fragmentarea

cantit`]ilor contingentate �ntre mai mul]i

solicitan]i de licen]e mic[oreaz` atrac]ia pentru

utilizarea c�t mai deplin` a cotelor, deoarece

costuri de tranzac]ie importante trebuie

repartizate asupra unor cantit`]i prea mici.

Principala concluzie care trebuie re]inut` este

aceea c` un contingent mic nu estenecesarmente mai u[or de epuizat dec�tunul de dimensiuni mai mari. ën cele mai

multe cazuri, se petrece fenomenul inversei

propor]ionalit`]i dintre dimensiunea

contingentului [i gradul s`u de utilizare.

ën al doilea r�nd, stabilirea dimensiunii ini]iale

a contingentelor (care a jucat ulterior un rol

cov�r[itor �n evolu]ia concesiilor agricole

bilaterale) s-a f`cut pe baza unui criteriu care a

dezavantajat inerent Rom�nia: dimensiunea

fluxurilor ãtradi]ionaleÒ de export c`tre pia]a

comunitar`, cu acordarea de contingente doar �n

cazul existen]ei unor fluxuri ãistoriceÒ de peste

100 tone �n medie multianual`. A[a se explic`,

bun`oar`, de ce Rom�nia a ob]inut doar 43 de

contingente tarifare, cu mult mai pu]ine dec�t

cele acordate Ungariei (88), Poloniei (70) sau

Bulgariei (68), dar totu[i mai multe dec�t Cehia

(33) [i Slovacia (28).

Diferen]ele cantitative au fost �ns`, adesea,

substan]iale, fiind �n logica lucrurilor ca aceste

decalaje s` creasc` ulterior, ca rezultat al unui

complex de factori: existen]a, �n unele cazuri, de

major`ri anuale exprimate procentual (care, �n

m`rime absolut`, amplific` contingentele mari

mult mai puternic dec�t pe cele mici) [i luarea �n

considerare, cu ocazia rundelor ulterioare de

negocieri, a performan]elor �n utilizarea

contingentelor. Tabelul 14 ilustreaz` aceste

aser]iuni. Deosebit de sugestiv` este situa]ia

contingentului pentru br�nzeturi, unde pozi]ia

ini]ial` a Rom�niei era printre cele mai

Drago[ Negrescu

32

favorabile, ajung�ndu-se finalmente la cel mai mic

contingent dintre toate ]`rile analizate. |ns`,

aceast` contraperforman]` nu poate fi disociat`

de faptul c` Rom�nia [i-a utilizat contingentul �n

propor]ii mai mult dec�t modeste (sub 10% p�n`

�n 1998, �n jur de 25% ulterior), pe c�nd Cehia [i

Ungaria l-au epuizat �n fiecare an.

Tabel 14

Devine tot mai evident c` exporturile agricole

rom�ne[ti c`tre U. E. sunt prinse �ntr-un cerc

vicios �n care performan]ele slabe anterioare le

condi]ioneaz` pe cele viitoare [i c` nu se poate

spera �n nici un fel de ameliorare dac` va fi urmat`

tactica de p�n` acum. Dup` cum o demonstreaz`

absolut incontestabil negocierile purtate pe

parcursul anului 2000, cheia pentru extinderea

substan]ial` a accesului pe pia]a comunitar` o

reprezint` oferirea de concesii reciproce la fel de

importante. Exemplul contingentelor poloneze [i

ungare la carnea de pui (care au fost majorate

substan]ial prin a[a-numita ãop]iune dublu-zeroÒ)

sunt mai mult dec�t edificatoare. Salturi

�nsemnate, determin�nd cezuri �n trendul

pre-existent al contingentelor acordate de U.E.

mai putem observa la gr�u (pentru Polonia), ulei

de floarea-soarelui (pentru Ungaria) sau carne de

porc (pentru Republica Ceh`), dar.. la nici un

produs pentru Rom�nia!

Acesta este rezultatul abord`rii foarte

conservatoare care a prevalat p�n` acum �n

negocierile agricole cu U.E.: reticen]` pronun]at`

�n deschiderea mai larg` a pie]ei interne pentru

exporturile comunitare, reflectat` prin concesii

modeste [i �n progresie liniar` oferite �n schimb

de U.E. M`sura �n care Rom�nia se singularizeaz`

�ntre ]`rile candidate prin aceast` bizar` tactic` de

negociere poate fi cel mai bine observat` plec�nd

de la informa]iile din tabelul 15.

Ponderea produselor nesensibile care au

f`cut obiectul concesiilor negociate este cea mai

mare �n cazul Rom�niei. ën contrast, cea a

produselor unde s-a aplicat ãop]iunea dublu zeroÒ

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

33

ROM�NIA UNGARIA POLONIA Rep. CEH~1993 1996 2000 1993 1996 2000 1993 1996 2000 1993 1996 2000

Carne vit` 990 1350 2500 5000 7150 11375 4000 7100 16000 2000 2670 3500

Ovine 523 813 7000 10050 11450 14125 6600 9200 É 330 830 2150

(echiv capete (echiv (echiv

�n viu) �n viu) �n viu)

Carne oaie 83 113 1150 2030 330 830

Carne porc 9000 12470 15625 22000 30170 40000 7000 9800 30000 3140 4270 10000

Carne pui 730 1000 3000 23350 29740 99000 3500 4900 É 3500 4810 9000

Br�nzeturi 1000 1400 2000 1000 1900 3500 2000 2800 9000 500 700 5100

Gr�u 14,4 19,6 25 170 232 400 - - 400 - - -

mii t. mii t. mii t. mii t. mii t. mii t. mii t.

Ulei fl-s 2700 3680 4750 1400 1900 11625 - - - - - -

C�rna]i 600 820 1125 4400 7140 8750 1650 2250 É - - -

Tabel 14: Evolu]ia contingentelor tarifare de acces pe pia]a comunitar` - cantit`]i exprimate �n tone, dac` nu se specific` altfel -

este printre cele mai sc`zute. Se poate, a[adar,

decela cu relativ` u[urin]` c` postura Rom�niei �n

cadrul acestor negocieri a fost cea mai

protec]ionist`, cu excep]ia doar a Sloveniei, care

�n mod tradi]ional [i-a protejat puternic sectorul

agricol [i care nu conteaz` pe acesta pentru

ameliorarea volumului exporturilor sale.

La o prim` vedere, s-ar putea crede c` aceast`

tactic` a adus Rom�niei un succes deosebit, �n

raport cu toate celelalte ]`ri candidate care fac

obiectul compara]iei. Este ceea ce pare a indica

tabelul de mai jos. Tabel 16

Drago[ Negrescu

34

Sursa: Uniting Europe, no.112, 11 September 2000, p.9; European Commission, doc.IP/00/682, 29 June 2000

Sursa: Uniting Europe, no.107, 10 July 200, p.11

Exporturi c`tre U.E. Importuri din U.E.Produse Op]iunea Alte Produse Op]iunea Alte

nesensibile dublu-zero produse nesensibile dublu zero produseBulgaria 78,2% 2,4% 19,3% 79,6% 18,6% 1,7%

Rep. Ceh` 22,1% 27,3% 50,6% 29,4% 37,4% 33,1%

Rom�nia 76,5% 1,9% 21,6% 85,6% 14,4% 0%Slovacia 16,7% 13,3% 70,0% 37,9% 22,0% 40,1%

Slovenia 8,8% 0% 91,2% 81,7% 0% 18,3%

Ungaria 18,4% 70,7% 10,9% 68,6% 15,1% 16,3%

TOTAL 29,2% 46,8% 24,0% 60,9% 23,6% 15,5%

Tabel 15: Structura concesiilor bilaterale acordate �n comer]ul agricol al U.E. cu ]`rile candidate la aderare �n urma negocierilor din anul 2000

Valoare Pondere exporturi c`tre Valoare Pondere importuri dinexport U.E care nu �nt�mpin` import U.E care nu �nt�mpin`�n U.E. taxe vamale din U.E. taxe vamale(medie. ënainte de Dup` (medie ënainte de Dup`1996-98) 1 iulie 2000 1 iulie 2000 1996-98) 1 iulie 2000 1 iulie 2000

Bulgaria 214,7 30,8% 66,4% 141,8 0% 51,1%

Rep. Ceh` 236,0 41,7% 54,0% 776,4 18,5% 28,6%

Estonia 28,9 14,5% 85,3% 229,6 100% 100%

Letonia 17,1 30,7% 76,1% 175,6 2,5% 24,2%

Lituania 66,4 51,5% 81,7% 213,0 0,0% 8,6%

Rom�nia 138,4 34,2% 84,9% 251,1 1,6% 17,4%Slovacia 66,6 47,0% 71,6% 222,2 24,8% 39,4%

Slovenia 55,3 17,1% 73,2% 333,5 0,0% 16,9%

Ungaria 963,1 37,0% 83,1% 386,1 26,2% 62,3%

TOTAL 1786,5 36,5% 76,6% 2729,1 19,7% 37,1%

Tabel 16: Impactul acordurilor agricole negociate �n 2000 cu ]`rile candidate

Datele relev` o sporire absolut dramatic` a

ponderii exporturilor agricole rom�ne[ti care

beneficiaz` de acces f`r` aplicarea de taxe vamale

pe pia]a comunitar`, �n raport cu totalul

exporturilor agricole ale Rom�niei c`tre aceast`

pia]`. Mai mult, ponderea exporturilor rom�ne[ti

acceptate f`r` taxe vamale pe pia]a comunitar`

este de 84,9%, mai mic` doar dec�t cea a Estoniei,

care �ns` nu aplic` nici un fel de taxe importurilor

din U.E. Iar pentru acest acces aparent at�t de

favorabil, ãpre]ulÒ pl`tit pare s` fi fost modic:

neaplicarea de taxe vamale la doar 17,4% din

exporturile comunitare c`tre Rom�nia, fa]` de

62,3% �n cazul Ungariei sau 51,1% �n cel al

Bulgariei. Cu alte cuvinte, propor]ia exporturilor

rom�ne[ti neafectate de taxe vamale este mai

mare dec�t media, pe c�nd cea a importurilor

acceptate �n fran[iz` pe pia]a rom�neasc` este mai

mic`, situa]ie cu care nu se mai poate ãl`udaÒ

dec�t Lituania.

La o privire mai atent`, vom constata �ns` c`

toate aceste avantaje sunt iluzorii. Ponderea

exporturilor care nu au de �nfruntat bariere

vamale pe pia]a U.E. este mare �ndeosebi pentru

c` raportarea se face la un volum redus: media

exporturilor totale �n perioada 1996-98 este de 7

ori mai mic` dec�t a Ungariei, fiind de asemenea

inferioar` at�t Bulgariei, c�t [i Cehiei. Iar

exporturile sunt at�t de mici �n m`rimi absolute

tocmai pentru c` beneficiem de condi]ii

favorabile de acces la bunuri pentru care nu avem

poten]ial de export (cele nesensibile), �n schimb

suntem limita]i la cele unde am putea avea

exporturi substan]iale (e.g., gr�u). ën acela[i timp

�ns`, nu suntem dispu[i s` pl`tim cu concesii la

produse considerate de noi sensibile major`ri ale

contingentelor care nu reflect` adev`ratul nostru

poten]ial de export.

Aceste considera]ii impun concluzia c`

trebuie deplasat accentului m`surilor de politic`

comercial` dinspre cele menite s` �i protejeze pe

produc`torii interni, c`tre demersuri menites` faciliteze accesul produselor rom�ne[tipe pia]a extern`, chiar dac` aceasteareclam` natural (�n virtutea principiului

reciprocit`]ii, caracteristic oric`ror negocieri

comerciale interna]ionale) o [i maipronun]at` reducere a protec]iei lafrontier`.

POLITICA AGRICOL~ ROM�NEASC~ {I PERSPECTIVA ADER~RII LA UNIUNEA EUROPEAN~

35