pofta buna, minte struna - libris.ro buna, minte...1 si gustim fte ca aumentul pe care ll mancnltsa...
TRANSCRIPT
St6phane CLERGET
Poft[buill,minte strun[!
MEndnca degtept, ca sd gdndegti sandtos
Traducere: Carmen lonescu
NICULESCU
Cuprins
l.SigusHm ..........13rlt o ArtMEilTut m cnnr[ mAMAII sA Ht MEDI(AMEIIUL
ALTMELTE CARE RKoIToRTEAZA: AJUI|GE DoAR s[TE GAt{D$Il
LAASTA! .....16ZAHAR IENTRU ttuEt, SARE PExrRu oAna4u ..........19FERlcrRE, sMpil cn o lupunslrunA or ruRcut[A?. . . . . . . ., . . . . . . . . . .21
ALTMENTE PENTRU MEDITAIIE. ........23nuurHrurvAmmtpuulzA. ......26
CAFEAUA APRINDE CRE]ERUL . . . . . . . . .34
CIOCOTATA ESTE UN PANACEU! . . . . ... .40
ATCOOIUL NE MNSCUTNZTTTMERILE, DAR LE FACr SA OrVruA
REALITATE. .. . .....:............48
2. Daci ne simtim bine cu ce avem in farfurieCnseamnici stim bine gicu libidoul. ..... .. .. . 54
BANANASLIP. ..;..... ......54sExurfill6uBl .............56cAt't0 trlAnc4tctocoLATA FAcETt DEJA DRAGoSTE. .....s9nrRftcuonReosruymARECE... ...........61(ASTRAVETELT: AAnrryt 1 rrn4nU lt SrUil MULTUMESC! . . . . . . .. . . . . ....67
IruNnvARwrcoRrRzAsPrRlTULSrslMIURlLE.. .......63rARA son prHrRU TATA?. . . . . . . . . . . . .65
orusrrucurvA INRo$ESTE SUB CUREA. . . . . . . . . .66
C0RTANDRULCALMEAZA SARSATUL, Onn4AlAffUEn .... .....,67scotT[onnlvArncrsrNzuMA .....6eNUCrLERELAXEmArrmuu5trnltuunzAaAnanlt. ...........70uncA mArucry cApSuNl 5t AFINE,vETt TREzt TTGRUL DIN DUMNEAvoASIRA . . .71
cu GTNKGo BTLoBAVETI Fl Dol . . . . . . .. , ... . . . .72
3. Alimente impotriva depresiei. . . . .74
NEUROTRANSMIIAToRII DIN FARFURIE! .........74cURCAN LA CINA, DAR PRUNETA GUSTARE! ,,...78
FI(ATUL DEVIIELIMPREUNA CU FASoLEA CU UNT: FERICIREA!. .....79' HERINGUL'ITRISTASAPREPARARE(USCARE,SARARE,AFUMARE)..........80
VEVERIIELE AU MoRALUL RIDICAT ... ' .82
(AND IiANCAM ZAHAR CU UN oCHl RADEM 5l CU ALTUL PLANCEM . . ..... ' .82
GRASIMEA NU E BUCURIE! ............84REGIMULANTIDEPRESIE:OPRIIIREGIMUL!....... .......86soMoN, PENTRU AVEDEAVIAIAIN RoZ . ..... '.87VTTAMTNELEBoFERAMULIABUNADISPoZIIIE..... '....e0BANANAVAFACEFERICITISIZAMBIToRI! :....... .......e7cARToFll PRAJITI NE DAU PUTERE SAU NE DEP$MA 0H rUHCltr 0r Umut
iN cAREir pREpARAM) ...........eeCIULINUL .........102FERICIREA SE AFLAIN POsT? . . ... " . .103
5. Reduceli stresul, anxietatea, iritabilitatea, obsesiilecuajutorulalimentaliei..... .......119
PUTERNIC,DARMAIALESCALMCAUNBOU.. ....,.....120CEAIULVERDE SAU NEGRU, DAR
'I
O ANUMITA CIUPERCA REDUC
ANXIETATEA ...........122iu cRz or srRrs MANcATI uN Klwl, uN ARDEI R05u sAU BETI uN suc
DE p6RT9CALE. ........123
FrBREvEGETALEiruporRulRHxrrrlpr.. ......124tRRHl, cAHotllvA LA FRUCTE g LEGUME eENTRU A pAsrnn sonRru
iru mtt,trn .....126MAGNEZIULSUPERSTAR. ....I28n,toRcovlvAFACAMABILI,DARMArALEsopTtMrtTr! ...........130SALATA CU PEST|C|DE NE FACETRtSTt, ANXto$t, NEATENI|, BA CHTAR
DEMENII... .... .......132FOAMEA NE FACE aAoARRIII . . . ......135DROGURILE DIN PIzzA,TOxINELE DIN gnANzA. ........,137olcA ouunrRvonsrnA sRu ADoLEScENTUL FAMtLTEt suNTEII rMposBrL
0rsRnsrAcur,REDUCEIIeRAsrrltusRruRATE!.. ..........139rARA cururu, mA smr mn sENtN... .. . . . . ..141
6. Alimentele vi ajuti si dormili (cine min6nci !a cinidoarme) ...... 145
ruln znHAn5r HoBiN pAT!.... .....146IENTRU A DoRMI, rvml surRfiucAutRtl ..........148ALIMENTELE SOMNIFERE ....148
slmrlvrRorvA FACE sA DoRMrTrcR uu cAueAR ....14eLAPTIC PENTRUI TNCT NANrcA ......150(|REASA DE PET0RT. ..... ..152
PORTOCALA AMRRA ur mcr sA DORMIM sAU SA DANSAM . . . . . . .153
NUCIoARA Hrvnfur5r ....154ALTE ALIMENTE DE EVITAT . ..... .....155
7. Reugita la gcoald gi in profesie, o chestiune de farfurie . . . "157
NOTE BUNE, DATORITA BEZELELOR MOI? ...... , , .,... , ,157
REGIMULspoRTrvrloRDEZvoLTAMUScHrStiNCREIER ..........lseMtcULDEJUN-GHTDALDTSP0ZIITEIDEPESIEZt .......161IENTRU A NU REIETA cLAsA, MANCA1 scotct! . . . . ... . .163
DE cE copur ESCHTMoSTARTREBUTSA 5rr sA 0mscA srNr. ... ,164
INTELECTUALII uu UAI.IAHCA NOAPTEA .......166HtpERACTIvtTATEA 5r DEFtcTIUL DE AIENITE ALE coptLULUr DUMNERvoRSTRA
srmnrnzAitrgucArARtr. ......167TxStAuHREGIMIENTRUAUTIITI?. ..........176
8. Declinulcognitiv gimaladia Alzheimer: cAnd stomacultrateazi capu! . ...... 181
LASAIT MUSEIELUL, BEII 0 INFUZIE DE MENTA! .........182FARA (ART0FI pRAJtTt lN GRASIME tl INGHETATA PENTRU BUNI$
5r BUNTCUL. ...........183M0RC0VI RAtl, PoRUMB 5l LEGUME (U FRUNZEVERZI PENTRU UN CREIER
FOARTEVERDE '""""184SFECLANEFACEMAIPUIINPRoSTUII....... ..........185RADAONILEDEGINSENGINTARESCMEMORIA ..........I85VEVERTTELE BATRANE AU 0 C0ADA FRUM0ASA 5l UN CAP INTACT. . . . . . . . . . 1 86
0 (AFEA? DA 5r NU!. . ... . . . .187
SAMPANTANEACIDULEAZACREIERUL? ........189VITAMINA B + OMEGA.3 = CREIERINTOP (sAU DE LA MACROU LA OREZ
PENTRU UN CAP BINE UMPLUT). ..........192FACEI0CASAToRTEiNTRE0MEGA-35lV|TAM|NAA...... .......1e3POPEYE NU VA FACE AUHEIMER! . , , . .194
CIOC0LATA:DELICIUIIMALIII0ZITATE. .'......197DAd MANCAIT AN50A PE TERASA LA SoARE, VETI AVEA 0 PIELE
Mil STRALUCITOARE..... .......199vtStNET0I ANUL, IAR D0MNll DoCT0Rl
NUVoRMAT MERGEDECAT1NCAMASA!. ...........200F0L0s[ LA GAT|T ULEI DE MASLINE PENTRU AVA PRoTEJA DE DEMENIA. . . . .201
PREA GATITE, ALIMENTELEVA ARD CREIERUL
$vA PRAJESC MEMoRIA ........202ZAHARULSTRTCADtNIilSIJUDECATA. .........203ONDFICATUL5ALVEAZACREIERUL.... .......205CRETANIISUNTCREIERE ..,,,207
Concluzie ... ......211Note.. ..... 215
1
Si gustim
FtE cA AUMENTUL pE cARE lL mAncnltsA rIe MEDICAMENTUL DUMNEAVONSTNAI
Vh place anghinarea? Daci da aflafi ci in secolul al )il/Il-leaati fi fost privifi cu mare ironie. Aceasta pentru ci, fiind con-
siderati o plant[ afrodisiaci, era vizutl ca un aliment pentru
libertini.,,Anghinare, anghinare, pentru Domnul, pentru
Doamna, pentru a-i aprinde corpul qi sufletul gi pentru a
avea fundul cald!", strigau pe atunci vinz[torii de profesie.
In zilele noastre, puterile sale asupra libidoului nu mai sunt
recunoscute, dar reputa{ia acestei legume, foarte apreciate de
Ludovic aI XIV-lea, provenea, cred, de la felul in care ar[ta:
cu ,,periqorii" gi cu inima ei ce se dezviluie dupi o curlfare
minufioas6.
Si atribui alimentelor o puternicl influenfi asupra emofiilor,
stirii de spirit, asupra moralului nu este o teorie ce dateazl de
ieri, de azi. Vom vedea cit se poate de clar prin ce mijloace
alimentele, singure sau tn asociere cu altele, acfioneazl asupra
stirii noastre psihice. O buni cunoagtere a acestor efecte vi va
SA GUSTAM 13
permite s[ infelegefi mai bine variafiile stirii dumneavoastre
emofionale.
Vi lipsegte entuziasmul, suntefi morlcinos, sumbru, trist?
Vi simfifi stresat fbri motiv, tensionat, nelinigtit? O oboseali
fizicl se adaugl unei oboseli morale? Adormi]i greu? V[ ener-
vafi uqor?
Sau, dimpotrivl, vi trezilivesel, radios, cu chef de migcare
qi intr-o stare de efervescenfi?
Copilul dumneavoastri are dificultili la gcoali sau este
hiperactiv?
Avefi probleme sexuale? Nu mai sunteti la fel de perfor-
mant din punct de vedere intelectual?
Rispunsul la toate aceste intrebiri se afll, probabil, in farfu-
ria dumneavoastri!
Hipocrate, acest medic grec care a trlit cu patru sute de ani
inainte de Iisus Hristos gi este considerat tatil medicinei
moderne, scria: ,,Fie ca alimentul s[ ifi fie medicament, iar
medicamentul si fie hrana ta!" in Evul Mediu, majoritatea
terapiilor se bazau pe alimente 9i, mai ales, pe plante comesti-
bile. se acorda deja o enormi importanll leg[turilor care exis-
tau intre hran6 gi starea de spirit. Mai multe lucriri medievale
sunt pline de relete culinare menite s[ acfioneze direct asuPra
stirii noastre de spirit, acestea recomandind, de exemplu,
gutuia pentru a lupta impotriva tristefii, salata verde pentru afi
gisi liniqtea, merele pentru a imbunltifi dorinfa sexuali' $i
cele mai recente cercetiri medicale vin s[ confirme influenfa
nutrienfilor alimentari, in special asuPra sintezei neurotrans-
milltorilor din creier, agenfi ai stirilor noastre emofionale'
$i inversul este valabil: starea noastr[ de spirit are influenfi
asupra alegerilor alimentare. Influenfa este uneori benefic[,
14 PoFTA BUNA, MINTE STRUNA!
pentru ci alimentele pe care ne impinge si le consumim pot,
de exemplu, si remedieze un riu psihic, ca gi cum creierulnostru ar qti ce ii lipsegte.
Alimentele au puterea de a acfiona, de asemenea, gi asupra
emofiilor noastre, prin influenfa pe care o au asupra intestinului,
considerat, in u'emurile moderne, drept ,,al doilea creier".
Bacteriile intestinale elibereazi compugi care au o acliunesimilari neurotransmif itorilor, stimulAnd, de asemenea, nerviisenzoriali (cei ai mirosului, ai vederii, ai gustului, ai pipiitului),sistemul imunitar sau alte funcfii ale organismului.
Examinarea a ceea ce mincim ne va permite, agadar, s[ ne
in{elegem mai bine stirile de spirit schimbitoare. $i invers,
daci vom cunoa$te impactul alimentelor asupra emofiilornoastre vom avea posibilitatea s[ ne schimbim dispozitia,
starea de spirit, felul de a fi. Franfa este fara in care se consumicele mai multe psihotrope, medicamente care aclioneazi
asupra stirii psihice. F[r[ indoiali, am consuma mai pu]ine
daci am stipani mai mult aceasti qtiinli ce conjugi alimentele
cu emofiile gi ne-am simfi cu mult mai bine gi cu farfuria noas-
tr[. De fapt, si vedem de unde vine aceasti expresie simpaticiin limba francezil:,,ne pas 6tre dans son assiette"*, al cirui sens
astizi este de a nu te simfi bine, de a nu fi in apele tale, maiprecis de a fi departe de starea de spirit obignuiti.
Originea acestei expresii se afll in Evul Mediu. Pe atunci
nu exista inci farfuria individuall pe mese (ea va fi inventatiin Renagtere). Majoritatea oamenilor mAncau cu degetele (da,
incepind cu Ludovic al XIII-lea gi pentru anumite categorii de
populafie exista furculila) din platoul comun pus in mijloculmesei. CuvAntul ,,assiette" igi are originea in verbul ,,a se ageza".
* Cuvdntul assietteinseamni in limba francezifarfurie. (n. trad.)
SA GUSTAM 15
Cuvantul,,assiettd'desemna pe afunci,,felul in care erai aqezat.
Aceastl origine a cuv6ntului, care avea leglturi cu pozi[ia
noastri, a ajuns la Montaigne si aibl sensul de ,,stare de spirit"
sau ,,fel de a f,'. Aceastd semnificafie incl existl in expresia
,,6tre dans son assiette"*. Cum a ajuns cuvintul assiette s[ de-
semneze ulterior un platou individual? Pentru ci, pistrAnd
sensul pozifiei, aceasta incepand cu sfrrqitul secolului al XIV-lea,
cuvintul desemna situalia unui convivin jurul unei mese. Prin
asociere de idei, obiectul agezat in dreptul fiecirui loc al mesei
a fost numit, astfel, farfurie, inainte ca acest termen si desem-
neze mai mult decAt obiectul indMdual.
ALIMENTE CARE RECONFORTEAZA:
AJUNGE DOAR SA rE GANDESTI LA ASTA!
Alimentele nu sunt doar un carburant care ne mobilizeazl
corpul. Ele acfioneaz[ asupra creierului, care este, inainte de
toate, un organ, prin nutrienfii pe care ii fiirnizeazl. Acegtia
acfioneazi asupra moralului prin incirc[tura lor simbolici.
Alimentele ne influenfeazi starea de spirit prin compozi{ia
lor dar gi prin ceea ce reprezinti simbolic pentru fiecare dintre
noi. Astfel, suntem mul1i cei care alegem si mincim alimente
care reconforteazb. Este simplu, sunt acelea spre care ne orien-
tlm de fiecare dati cind avem nevoie de consolare. Adeseori,
ele ne aduc aminte de momente festive, a$a cum sunt, de exem-
plu, deserturile cu ciocolati, sau de ritualuri familiale, cum ar
fi porfia de cugcug sau friptura de pui cu cartofi prnjili de
duminicl sau curcanul cu piure deZiaaRecunogtin]ei, tn Sta-
tele Unite.
* A se simli bine, a fi ln apele sale, ln limba francezi in original' (n. trad..)
PoFTA BUNA, MINTE STRUNA!
Legiturile care existdL intre alimente qi memoria afectivijoaci un rol important in plicerea de a minca gi in impactul
emofional pe care il au alimentele (sau,la modul general, dife-
rite feluri de mdncare). Dincolo de impactul direct al compo-
nentelor acestora asupra chimiei creierului nostru, unele
alimente ne fac sd ne simfim bine datoritl felului in care arati:
aspectul, gustul, mirosul, textura, dar, mai ales datoritd ele-
mentelor cu care sunt asociate in istoria noastrl alimentari, inacest caz, dimensiunea lor afectivi.
,,Alimentele care ne reconforteazd' sunt cel mai adesea
feluri de m6ncare care ne fac s[ ne gAndim la momentele feri-
cite ale copiliriei sau la persoane care au fost extrem de impor-
tante pentru noi. Este demonstrat faptul ci ecourile pozitive
din memoria noastri afectivi, induse prin consumul anumitor
alimente, sunt o sursi a stirii de binel. Bineinfeles, fiecare per-
soanl are propria sa istorie gi, deci, propriile feluri de alimente
sau feluri de mincare cu ajutorul cirora se simt mai conforta-
bil (care reunesc mai multe alimente). Acestea sunt de cele mai
multe ori asociate cu zahirul gi cu grisimea gi au reputaiia de
a fi extrem de calorice. Or, anumite alimente mai pufin bogate incalorii ar putea fi la fel de dezirabile, agreabile gi reconfortante.
Un studiu efectuat in 2005 de Iordan Lebel, de la Universi-
tatea Cornell din Statele Unite, pe un egantion de 300 de per-
soane, a arltat ci o treime dintre acestea au afirmat ci aleg
drept alimente care reconforteazi alimentele slab calorice,
majoritatea fructe gi legume. De exemplu morcovii mici sau
baby carrot cur[!a!i, buni de ronfiit. Aceste alimente recon-
fortante sunt, de asemenea, gi ,,alimentele slnltoasd' pentru
tinerii adulg americani. Le creeazb emofii pozitive care le
reamintesc de c[ldura casei plrinteqti. Pe lingl faptul ci sunt
sA GUSTAM 17
bune pentru siniLtate, le permit sl iqi pistreze gi o stare emo-
fionali bun6.
De fap, compozifia alimentului nu explic[ totul, pentru ci,
dacil un aliment sau o biutur[ induce, de obicei, o stare de mai
bine, aceastl reacfie rimine posibili qi in absenfa unui compus
actif . AEteptirile noastre privind efectele unor alimente pot
si ne influenleze percepfia. lntr-adevdr, nu este necesar si le
mAnclm pentru ca alimentele s[ ac]ioneze asuPra stirii noas-
tre mentale. Doar simplul fapt si ne gindim la ele poate
declanqa uneori o stare de bine. Simplul fapt ci gustlm din
alimentele pe care le apreciem ne va conduce spre o stare de
bine, ln timp ce, pentru al1ii, dimpotrivi, acest lucru va da
startul culpabilitdlii, care le va limita starea de bine. Aceasta se
intAmpli daci un aliment consumat este asociat cu ceva inter-
zis, intr-un regim, de exemplu.
Produclia de endorfine, ,,morfina" naturalil secretati de
organismul nostru, este cea care explici de ce ingurgitarea
unor alimente sau feluri de mincare indrigite genereazl un
sentiment de bine sau chiar o stare euforicl. Apetenfa pe care
o avem pentru un aliment sau un fel de mArtcare este, deci,
o chestiune de foame, de gust, dar qi de ginduri pozitive aso-
ciate. Astfel, un fel de mincare asociat intr-un context foarte
agreabil va miri secrefia de endorfine. Impactul unui aliment
asupra stlrii noastre fizice va fi in func]ie de compozifie, de
alimentele care i se vor asocia, dar qi de momentul servirii, a
contextului, a simbolisticii acestui aliment gi a metabolismului
fiecirui individ. Fiecare poate reacliona diferit la acelaEi ali-
ment. Aga se intimpll, de exemplu, cu cafeaua, care ne stimu-
leazh, chiar dacl bem aceeaqi cantitate, pe fiecare altfel.
POFTA BUNA,, MINTE STRUNAI18
ZAHAR PENTRU FEMEI, SARE PENTRU BARBATI?
Independent de istoria personall a fieciruia, existi variante
intre sexe referitoare la tipurile de alimente care linigtesc gi fac
bine, flr[ a cunoaqte cu adevirat motivul diferenfei.
Impactul pe care il are ceea ce mincim asupra emoliilornoastre depinde de mai multe variabile. Compozifia alimen-
telor este, desigur, esenfiali qi din punctul de vedere al calitilii,dar gi al locului unde se produc, de felul in care se produc, de
culturi sau de creqtere. Dar vom observa diferenle inclusiv infuncfie de momentul din ziin care mincim alimentul. Canti-
tatea gi asocierea alimentelor conteazi, de asemenea. Modullor de prezentare, felul cum arati in farfurie felul de mdncare
respectiv, precum gi mediul (daci iei masa pe apucate, acasi
sau la restaurant) sunt tot atafla factori de influen1i. Virsta gi
sexul intr[ gi ele in discufie.
Astfel, dupi o masi bogati in glucide, femeile sunt mai
somnolente, in timp ce bdrbalii au tendinfa si se simti mai
calmi, ftr[ senza{ie de somnolen{i. Intotdeauna dupi o masl
bogati in glucide, persoanele de peste 40 de ani manifesti
o scidere a capacitifii de atenfie, daci aceasta este susfinutl,
ceea ce nu este cazul pentru cei mai tineri. Ritmul de veghe-
somn ale indivizilor modifici qi el impactul alimentelor. Astfel,
,,matinalii" sunt deosebit de sensibili la ceea ce mlnincl laprdnz gi atunci cind iau gustirile. ,,Noctambulii" sunt, dimpo-
triv6, sensibili mai ales la mincarea de la micul dejun, dinpunctul de vedere al nivelului de energie, al echilibrului emo-
fional gi al funcfionalitefli intelectuale. Acegtia din urmi, dac[iau un mic dejun bogat in proteine, cum ar fi, de exemplu,
micul dejun englezesc tradilional, igi vor activa in mod pozitiv
memoria, ins[ gi-ar putea diminua capacitatea de concentrare3.
sA GUSTAM 19