planul strategic de dezvoltare socio-economica a municipiu ) strategii/hunedoara... · a unui plan...

PLANUL STRATEGIC

DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

A MUNICIPIULUI PETROŞANI

P R I M Ă R I A M U N I C I P I U L U I P E T R O Ş A N I

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ

2 2

Echipa de elaborare: Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani: Preşedinte: Florin Tiberiu IACOB-RIDZI – Primar Vicepreşedinte: Claudiu Lucian CORNEA – Viceprimar Membri:

Marian POPESCU Ion DOBRE Paulina MĂCIUCĂ Florica Maria DANCIU Dana DAMIAN Benor VOICESCU Sorin STĂNIŞEL Valeriu CONDRAŞ Nora Dubyk – zona 1 Cornel TEIAN SERDAN – zona 1 Zoltan TOTH – zona 2 Romeo ROŞIA – zona 2 Cornelia RUS – zona 3 Valentin DRĂGUŞIN – zona 3 Felicia ANDRIONI – zona 4 Lucia SIMOTA – zona 4 Petre TOMESCU – zona 5 Nicolae ŞERBAN – zona 5 Carmen TARNOVSCHI – Fundaţia pentru IMM Ion PÂRVULESCU - Facultatea de Ştiinţe–Universitatea din Petroşani Imre Sandor SZUHANEK – Preşedinte - Asociaţia „PETROAQUA” Marcel RAD - Preşedinte - Uniunea Democratică Culturală a Romilor Valea Jiului Iudith BABTAN – Şef Serviciu ALOFM Petroşani

Coordonator program ANDZM Creşterea Capacităţii Comunităţilor: Ciprian MIHALCA Facilitatori: Mihela GHIUCA Ion GORĂCEL



3 3

CUPRINS

pag.

Introducere 4

Mesajul Primarului 5

Descrierea procesului de elaborare a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani

8

Initierea procesului de planificare strategică 8

Infiintarea Comitetului Organizaţional al municipiului Petroşani 9

Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani

18

Elaborarea Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani

20

Profilul comunităţii 21

Analiza SWOT 52

Analiza factorilor de decizie 60

Planificarea dezvoltării prin metoda fundamentală de seminar 65

Seminarul viziunilor 66

Seminarul contadicţiilor 68

Seminarul direcţiilor strategice 69

Planul de acţiuni pentru perioada 2007-2013 79

Planul de acţiuni pentru anul 2007 157



4 4

INTRODUCERE

Prezentul document este o strategie de dezvoltare locală a municipiului Petroşani. Strategia a fost elaborată participativ de către liderii comunităţii, membrii comunităţii şi alţi parteneri în colaborare cu Agenţia Naţională de Dezvoltare a Zonelor Miniere – Colectivul zonal Petroşani.

…

Dezvoltarea este un concept larg utilizat începând cu al doilea război mondial. Există multe teorii care se concentrează asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, însă cheia dezvoltării durabile constă în „acceptanţa clientului”, adică în satisfacerea necesităţilor pe care cetăţenii le percep şi în soluţionarea problemelor care le afecteaza viaţa. Prin urmare, dacă prin definiţie dezvoltarea durabilă este aceea care face legatura între generaţii, înseamnă că generaţiile de azi vor hotărî viitorul celor care urmează, iar ceea ce doresc oamenii pentru urmaşii lor nu putem realiza decât cu consultarea lor, cu colaborarea lor şi,mai ales,cu acceptul lor.

Principiul programării este unul din elementele esenţiale ale

operaţionalizării Fondurilor Structurale şi se referă la pregătirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se realizează pe baza deciziilor luate în parteneriat cu Statele Membre printr-o serie de etape succesive. Planurile trebuie realizate de jos în sus pentru a cuprinde necesităţile reale, identificate obiectiv.

În timpul elaborării planului strategic al comunităţii s-a pornit de la

necesităţile locale, care au fost împărţite pe domenii de interes cu scopul delimitării domeniilor de cuprindere a strategiei, care mai apoi să fie integrate în strategiile de dezvoltare ale judeţului Hunedoara.

Planul strategic de dezvoltare social-economică a municipiului Petroşani

a fost elaborat în mod participativ, prin implicarea reprezentanţilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaţiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-economică va contribui la creşterea spiritului de iniţiativă a oamenilor din comunitate, la implicarea păturilor vulnerabile în procesul de luare a deciziilor şi la responsabilizarea comunităţii pentru deciziile luate şi pentru întreg procesul de dezvoltare. Totodată, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a parteneriatului dintre administraţia publică locală, organizaţiile comunitare şi businessul privat în direcţia soluţionării problemelor comunitare.



5 5

M E S A J U L P R I M A R U L U I Atât dezvoltarea, cât şi modernizarea comunităţii noastre constituie pentru mine personal o prioritate în mandatul de primar al municipiului Petroşani - cu care am fost investit în urma alegerilor locale din 18 martie 2007 - care, cu toate că vizează o perioadă relativ scurtă temporal, se înscrie pe drumul început în 2004 de actuala administraţie publică locală. În general, la baza rezultatelor unei dezvoltări durabile urbane stau investiţiile - mai precis o bună utilizare a acestora, atât în ceea ce priveste continuitatea, cât si repartizarea geografică a acestora - pentru aceasta, fiind absolut necesară o bună cunoaştere a cererii generate de nevoile sectorului privat, dar si de necesităţile păturii sărace, doleanţe care trebuie integrate într-o viziune strategică. Pentru a obţine finanţări europene pentru proiectele vizând dezvoltarea socio-economică, comunităţile locale trebuie să justifice necesitatea proiectelor prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. Planificarea startegică este un proces sistematic, prin care comunităţile pot să-şi creeze imaginea viitorului şi pot concepe etapele necesare, în funcţie de resursele/potenţialele locale, pentru a realiza acel viitor. Totodată, o dezvoltare economică locală reuşită, alături de un spirit democratic dezvoltat în mentalitatea cetăţenilor, demonstrează faptul că sistemul democratic este funcţional şi cele mai importante forţe care actioneaza în comunitate operează într-un cadru deschis şi transparent. Planul Strategic reprezintă garanţia că există, pe planul administraţiei locale, un management performant, că resursele financiare - bugetare si extrabugetare - pot fi folosite în mod eficient, acesta formulează viziunea, misiunea, obiectivele, strategiile şi tehnicile adoptate, defineşte mediul în care administraţia functionează şi serviciile pe care aceasta le aduce comunităţii. Planul Strategic permite manifestarea personalităţii comunităţii şi reprezintă voinţa comunităţii - în competiţia pe plan naţional şi internaţional - de creare a unui sistem de valori locale şi de promovare a acţiunilor de îmbunătăţire continuă. Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică este considerat de către administraţia publică a municipiului Petroşani drept instrumentul principal care poate fi folosit pentru adaptarea la mediul extern şi pentru optimizarea resurselor, în scopul atingerii obiectivelor propuse. La nivelul municipiului Petroşani, procesul de elaborare a planificării strategice în vederea dezvoltării durabile a localităţii s-a desfăşurat mod participativ, prin întâlniri organizate cu cetăţenii în fiecare zonă în care a fost împărţită localitatea. Rezultatele procesului de consultare a populaţiei au generat o viziune largă asupra municipiului, datorită faptului că participanţii au acoperit domeniile de activitate.



6 6

Situatia existentă în Petroşani s-a concretizat în Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi Ameninţări), iar aceasta a condus la elaborarea unei VIZIUNI şi a unui PLAN DE ACŢIUNE pentru viitorul municipiului Petroşani pe o perioadă de 7 ani, care a grupat corespunzător, în cele 8 DIRECŢII STRATEGICE definite, măsurile de dezvoltare identificate. Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani rezultat a fost supus consultării publice şi aprobării Consiliului local. S-a formulat astfel misiunea viitoarei strategii de dezvoltare a localităţii noastre şi răspunsul la întrebarea "Unde vrem să ajungem?", obiectivul general fiind: "Dezvoltarea durabilă a municipiului Petroşani, atingerea unui nivel european, în scopul asigurării prosperităţii şi calităţii vieţii locuitorilor săi". Prin implementarea măsurilor de dezvoltare identificate, misiunea strategiei de dezvoltare a localităţii noastre va fi realizată şi, în acest mod, se va putea răspunde corespunzător la întrebarea "Am ajuns unde am vrut?". În general, procesul de planificare strategică depinde de tipul de contribuţii puse la dispoziţie de către cetăţenii comunităţii. Persoane din diverse domenii de activitate, profesori, elevi, pensionari, bărbaţi şi femei, în nume personal sau din cadrul diverselor asociaţii, oficiali locali aleşi sau numiţi, cu toţii au participat sau au contribuit la rezultatele prezentate în Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani şi, fie ca fac parte din cadrul administraţiei publice locale sau din publicul larg, merită mulţumiri pentru eforturile lor. Acum, trebuie ca populaţia municipiului în general şi fiecare dintre noi, în particular, să ne angajăm la respectarea unui set de valori, care vor coordona atât guvernarea, cât şi administrarea tuturor activităţilor civice. Succesul implementării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani, transpunerea în practică a măsurilor de dezvoltare identificate, depinde de acum înainte de gradul de implicare a fiecărui reprezentant al comunităţii noastre, de contribuţia fiecărui cetăţean în parte. Fiecare dintre noi trebuie să învăţăm prin implicare, acest mecanism fiind orientat spre dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor oamenilor din comunitate de a gândi strategic, de a soluţiona problemele stringente şi de a se implica activ în procesul de dezvoltare locală, asigurând durabilitatea acesteia, prin fiecare proiect implementat. Numai în acest mod, nu vom avea doar un document, ci o bază pe care să ne construim obiectivul preconizat Implementarea proiectelor cuprinse în Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică va servi cetăţenilor municipiului Petroşani, în construirea unui viitor mai bun.

Primar Florin Tiberiu IACOB-RIDZI



7 7

GALERIE FOTO PETROŞANI



8 8

DESCRIEREA PROCESULUI DE ELABORAREA A PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO -

ECONOMICĂ A MUNICIPIULUI PETROŞANI

INITIEREA PROCESULUI DE PLANIFICARE STRATEGICĂ

Administraţia publică locală a municipiului Petroşani a înteles necesitatea elaborării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani, în mod participativ, în vederea unei dezvoltări durabile a localităţii, importanţa existenţei unui astfel de document pentru atragerea finanţărilor externe în perioada următoare.

Un prim exemplu ar fi componenta „Regenerarea Socio-Economică” a „Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului si regenerarea socio-economică”, derulat în considerarea Acordului de Împrumut nr. 4759 RO dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), ratificat prin Legea 167/2005. În acest acord de împrumut este subliniat în mod expres faptul că proiectele depuse de administraţiile locale pe această schemă de finanţare nu pot fi finanţate dacă nu sunt parte a unui plan strategic de dezvoltare locală. De asemenea, proiectele depuse pe Fondurile Structurale după 2007, trebuie să fie parte a unei strategii.

Banca Mondială asistă Guvernul Romaniei în implementarea strategiei industriei miniere prin Proiectul Închiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare Socio-Economică. Subcomponenta de dezvoltare a capacităţilor comunităţilor şi a activităţilor de dezvoltare locală este orientată spre dezvoltarea capitalului social în comunităţile miniere prin mobilizarea comunitară şi implicarea largă a actorilor din comunitate în procesul de soluţionare a problemelor locale şi de dezvoltare comunitară.

Ansamblul de conditii si proceduri ce trebuie urmate de ANDZM şi comunităţi pentru implementarea programului Crearea capacităţii instituţionale la nivelul comunităţilor, în vederea realizării proceselor de implicare şi mobilizare a membrilor comunităţilor şi de planificare strategică participativă a dezvoltării locale în zonele miniere, sunt cuprinse în Manualul operaţional avizat de către Ministerul Finanţelor Publice şi BIRD şi aprobat de către coordonatorului Proiectului, Ministerul Economiei şi Comerţului.

În conformitate cu Manualul operaţional pentru programul de creştere a capacităţii instituţionale la nivelul comunităţilor, elaborarea participativă a planurilor strategice de dezvoltare socio-economică a comunităţilor miniere implică un proces de facilitare a administraţiei publice locale, proces care include următoarele etape:

� etapa de preplanificare � etapa de elaborare a planurilor strategice � etapa de sprijin a comunităţilor miniere în procesul de implementare a

planurilor strategice elaborate � etapa postimplementare



9 9

Ca prim pas în procesul de facilitare a elaborării în mod participativ a

planului strategic de dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani, reprezentanţii firmei selectate pentru facilitarea procesului de planificare strategică participativă în comunităţile miniere din cele 62 localitati s-au întâlnit cu reprezentanţii administraţiei publice locale. Facilitatorii, împreună cu reprezentantul ANDZM – Colectivul Zonal Petroşani, au explicat importanţa elaborării planului strategic de dezvoltare socio-economică a municipiului Petroşani, precum şi paşii de urmat în vederea elaborării participative, atât pentru atingerea obiectivului Programului, cât şi pentru respectarea cerinţelor finanţatorilor.

INFIINŢAREA COMITETULUI ORGANIZAŢIONAL AL MUNICIPIULUI PETROŞANI

O primă acţiune în cadrul etapei de preplanificare este reprezentată de

înfiinţarea unui Comitet organizaţional, alcătuit din 5-8 membrii, care va fi responsabil de organizarea procesului de preplanificare şi de implicare a cetăţenilor din comunitate în proces. Principalele atribuţii ale Comitetului organizaţional sunt: informarea şi consultarea comunităţii cu privire la elaborarea planului strategic, propunerea membrilor care vor face parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii.

Prin Hotărârea nr. 112/2007 a Consiliul Local al municipiului Petroşani, a fost aprobată componenţa Comitetului Organizaţional, Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a acestuia şi Planul de acţiuni, Zonele de activitate în care se împarte municipiul Petroşani în vederea consultării populaţiei şi responsabilii pe fiecare zonă.

În Planul de acţiuni al Comitetului Organizational (CO) sunt cuprinse următoarele acţiuni/activităţi:

- informarea cetăţenilor despre desfăşurarea activităţilor cu privire la dezvoltarea municipiului Petroşani

- deplasarea în comunitate a membrilor CO - constituirea focus-grupurilor şi dezbateri în comunitate - aplicarea de chestionare - dezbatere publică - centralizare date finale - concluzii/propuneri

Membrii Comitetului Organizational (CO) au fost instruiţi de către facilitatori în

metode de abordare şi consultare a comunităţii în vederea identificării necesităţilor pentru stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei şi identificarea potenţialilor lideri care să facă parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani.

Au fost expuse metodele de consultare a comunităţii: focus-grupuri, metoda discuţiei, sedinţa de analiză, chestionare.

Membrii CO au decis sa utilizeze metoda chestionarelor şi a focus-grupurilor.



10 10

Instantanee din cadrul procesului de consultare a comunităţii



11 11

După procesul de abordare a comunităţii, a urmat analiza cercetării efectuate în rândul cetăţenilor, concluziile fiind prezentate în cele ce urmează:

CONCLUZII rezultate în urma consultării comunităţii, în vederea elaborării Planului de Strategic

de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani Comitelul Organizaţional înfiinţat prin Hotărârea nr. 112/2007 a Consiliul Local al municipiului Petroşani, a efectuat un exerciţiu de cercetare în municipiul Petroşani în vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Socio-Economică a localităţii. Pentru efectuarea cercetării s-au organizat focus-grupuri cu cetăţenii în fiecare din cele 5 zone de activitate şi s-au aplicat chestionare la un numar de 203 gospodării din municipiul Petroşani în vederea identificării principalelor probleme pentru care cetăţenii solicită rezolvare şi pentru identificarea liderilor locali care să-i reprezinte în Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE). De asemenea s-a cercetat şi perceptia cetăţenilor faţă de autorităţile locale şi modul cum aceştia văd implicarea în rezolvarea problemelor locale. În urma centralizarii rezultatelor cercetării, s-au tras următoarele concluzii:

1. Cetăţenii solicită sprijinul autorităţilor locale: 62,1% declară că au apelat la autorităţile locale, ponderea cea mai mare reprezentând-o probleme social-economice: 29%; urmează curăţenia şi amenajarea străzilor: 22%, reparaţii străzi/canale: 20%, obţinere de fonduri: 13%, reparaţia blocurilor: 9%, sprijin pentru activităţi culturale: 4%, probleme ecologice: 3%.

2. Proporţia în care problemele au fost soluţionate total sau parţial este de 70%,

dintre acestea 83% fiind probleme social-economice.

3. Interesul autoritatilor faţă de problemele localitatii este considerat: � Suficient - 34,8 % � Mare - 13,6% � Foarte mare - 2,5 % � Scăzut - 30,8 % � Insuficient - 18,2 % Deşi proporţia celor care consideră interesul autorităţilor suficient, mare sau foarte mare este de peste 50%, trebuie acordată o atenţie deosebită şi faptului că 49 % consideră interesul insuficient sau scăzut.

4. Cetăţenii conştientizează faptul că în rezolvarea problemelor locale trebuie implicaţi mai multi actori locali, însă doar 17,46% din respondenţi consideră că cetăţenii trebuie să se implice în rezolvarea problemelor locale; 30,18% apreciază că aceasta este responsabilitatea primarului, 24,26% că este a consilierilor locali, 16,11% - a angajaţilor primăriei, 8,22% - a instituţiilor judeţene şi 3,65% - a preotului.



12 12

5. Schimbările dorite pentru o viaţă mai bună se pot grupa astfel:

� Creşterea salariilor, a pensiilor şi un nivel de trai mai bun - 31 % � Schimbarea mentalităţii guvernanţilor, aleşilor locali şi a cetăţenilor - 24 % � Locuri de muncă pentru tineri - 19 % � Schimbarea aspectului oraşului (întreţinerea străzilor, curăţenie, iluminat,

rezolvarea problemei căinilor vagabonzi) - 18 % � Creşterea responsabilităţii guvernanţilor, aleşilor locali şi cetăţenilor - 11 % � Eliminarea birocraţiei şi a corupţiei - 8 % � Stabilitate politică, economică şi legislativă - 5 % � Dotări sociale, economice şi culturale - 5 % � Rezolvarea problemelor sociale ale persoanelor cu handicap şi ale

pensionarilor – 4 % � Îmbunătăţirea furnizării energiei electrice şi a calităţii apei potabile - 4 %

6. Din modul cum apreciază cetăţenii anumite domenii, accesul la utilităţi şi

servicii, se observă: � Starea drumurilor care leagă comunitatea de exterior cât şi cele interne:

proastă şi foarte proastă – 82 % � Posibilitatea petrecerii timpului liber – este iarăşi un domeniu cu apreciere

profund negativă, 67% consideră că nu au oportunităţi de petrecere a timpului liber, atât ca alocaţie, cât şi ca evenimente

� Veniturile obţinute din agricultură – 85% consideră nesemnificativă această sursă de venit

� Alte surse de venituri – 80% apreciază posibilitatea de a obţine alte venituri proasă şi foarte proastă Referitor la venituri nu a fost nici un răspuns care să le aprecieze cu foarte bine şi nesemnificativ ca număr de răspunsuri pentru bine. Sunt singurele puncte din întreg chestionarul unde la aprecierea de “foarte bună” suma răspunsurilor este “0”.

� Starea spaţiilor destinate activităţilor cultural-sportive este apreciată în proporţie de 70% ca proastă şi foarte proastă

� Accesul la serviciile sociale pentru persoanele dezavantajate este considerat de 58 % din respondenţi ca fiind prost şi foarte prost.

� Accesul la mijloacele de transport în comun este apreciat doar de 14 % ca foarte bun. Prin Compania de Turism Valea Jiului - Centrul de Informare Turistică Valea

Jiului din Petrosani s-a efectuat o cercetare prin aplicarea unui număr de 50 de chestionare având ca subiect principal opinia despre importanţa turismului în Valea Jiului, despre posibilitatea ca turismul să devină o ramură economică principală a Văii Jiului.

Dintre cei chestionaţi, 68% au studii superioare, iar ceilalţi studii liceale – 16% sau şcoală profesională – 16 %.



13 13

Opiniile turiştilor sunt concretizate în: � frumuseţile naturale ale Vaii Jiului ar putea deveni obiective turistice –

majoritatea respondenţilor consideră că Valea Jiului dispune de astfel de locuri minunate pentru turism, unde turiştii se pot recreea, unde se pot organiza plimbări montane şi diferite activităţi turistice

� ca factori care pot îmbunătăţii imaginea Văii Jiului, 26% dintre respondenţi consideră că investitorii străini pot îmbunătăţii imaginea zonei prin aportul lor la dezvoltarea infrastructurii; instituţiile locale, sunt apreciate cu un procent de 24%, iar 16% dintre cei intervievaţi consideră că populaţia locală are această obligaţie împreună cu instituţiile centrale; o parte însemnată au ales diferite variante de răspuns, cum ar fi: sportivii cu rezultate deosebite, tinerii cu rezultate de excepţie, diferite personalităţi

� părerea intervievaţilor despre condiţiile oferite de cabanele din Parâng, în comparatie cu cele din alte statiuni montane vizitate: 52% consideră că există foarte puţine cabane care să ofere turiştilor condiţii superioare

� referitor la întrebarea: ce ar face aceştia dacă ar deţine pentru o perioadă de timp funcţia de Prim-Ministru, aceasta a stârnit interesul turiştilor chestionaţi şi s-a primit o gamă variată de răspunsuri: 54% ar investi fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii, 16% - pentru amenajarea zonei, 16% - facilităţi fiscale, iar 14% s-au referit la zonă turistică, publicitate, eradicarea corupţiei.

� întrebarea cea mai complexă pusă turiştilor, a fost despre felul cum apreciază aceştia existenţa infrastructurii din masivul Parâng; diferitele tipuri de infrastructură menţionate (căi de acces, transportul pe cablu, spaţii de cazare, pârtii, localuri, etc.) au primit o nota generală de 5,3 – pe o scară de la 4 la 10

� la întrebarea despre ce cred turiştii că lipseşte în Parâng, 52% au remarcat că lipsesc spaţiile de cazare dotate superior, 20% - în munte curăţenia lasă de dorit şi muntele nu este întreţinut cum trebuie, iar 18% - posibilităţile de divertisment sunt foarte puţine

� prin chestionar, au fost propuse anumite măsuri pentru dezvoltarea turismului din masivul Parâng, iar părerea turiştilor referitor la aceste soluţii este reflectată în următoarele rezultate:

- declarare Petroşani ca oraş turistic – 88% - privatizare pârtii schi – 88% - privatizare telescaun – 20% - vânzare de teren pentru cabane – 18%

� la întrebarea cine ar trebui să investească în dezvoltarea turismului din Parâng, 28% dintre cei intervievaţi au afirmat că cea mai mare parte a investiţiilor ar trebui să o facă statul, datorită puterii financiare, 26% - investitorii locali, 22% - autorităţile locale şi 22% - investitorii străini

� preferinţele respondenţilor referitoare la modul de petrecere a concediului de odihnă situează pe primul loc muntele şi mai ales Parângul (60%) – ceea ce ste un lucru minunat; alte opţiuni: la mare – 22%, acasă – 14%, la tratament 2%, în străinătate – 2%. Se observă că şi turiştii au încredere şi dorinţa ca investitorii, atât locali, cât şi

străini, împreună cu instituţiile - locale şi centrale - să se implice mai mult în dezvoltarea economică a zonei, pentru schimbarea în bine a imaginii zonei.



14 14

S-au folosit, de asemenea, rezultatele obţinute de Centrul Social Iosua - Fundaţia Herepeia în urma mai multor consultări periodice a populaţiei din zona Colonie a municipiului Petroşani, prin anchetă directă, aplicarea de 653 chestionare şi 495 protocoluri de interviu, cu privire la situaţia materială şi nevoile cetăţenilor care trăiesc în această zonă. Din analiza şi interpretarea datelor obţinute, s-a concluzionat::

• cetăţenii, în procent de 82%, nu sunt mulţumiţi de modul de viaţă pe care îl duc

• încercând să schimbe această situaţie, aproape jumătate (44%) au căutat un loc de muncă, dar nu au reuşit să se angajeze; alţii s-au angajat, dar nu sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă (11%) , iar 21% au apelat la ajutorul autorităţilor locale şi judeţene

• cele mai importante probleme cu care se confruntă, sunt cele de natură financiară: 82%

• probleme mari au mai ales cei care au copii în întreţinere (60%), mai ales că o parte considerabilă (3/4) dintre aceştia frecventează o formă de învăţământ

• veniturile sunt relativ mici, provenind din ajutor social, alocaţiile copiilor, pensii şi la o mică parte din cetăţeni – din salarii

• pentru ameliorarea problemelor lor, crearea de programe sociale este agreată de 48% din persoane, iar înfiinţarea unor mici întreprinderi – de 41%

• o mare parte din cetăţeni s-ar implica dezinteresat în rezolvarea problemelor comunităţii

Domeniilor enumerate ca deficitare va trebui sa li se acorde o importanţă

deosebită în elaborarea Planului Strategic Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani, ele putind fi catalogate ca domenii problemă.

În urma centralizării tuturor rezultatelor cercetărilor efectuate asupra unui număr de peste 4.000 de persoane fizice şi reprezentanţi ai diverselor asociaţii şi organizaţii, prin întâlniri/dezbateri publice şi prin aplicarea a peste 1.400 de chestionare, s-au tras următoarele concluzii:

√ Necesităţile exprimate de cetateni în mare parte se suprapun domeniilor identificate ca deficitare

√ Principalele doleanţe ar fi următoarele:

Propuneri de la cetăţeni pentru elaborarea planului strategic

ZONA 1 - Pârâul Maleia – Dărăneşti - iluminat public şi reţea de canalizare pe Str. Poienilor - reabilitare drum - recondiţionare trotuar pe Str. 1 Mai şi pe lângă fostul BCR - semaforizare intersecţie Str. Timişoara cu Str. Decebal - regularizare pârâu Maleia în spatele pieţei - canalizare şi asfaltare Str. Decebal



15 15

- zid de sprijin pe str. Dărăneşti nr. 49 pentru pârâul Băniţa - oprirea transportului greu pe Str. Constructorul - cutie poştală şi chioşc de ziare în zona Dărăneşti - regularizare Jiul de Est în zona Dărăneşti - continuare reţea de ape pluviale în zona Dărăneşti - iluminare pod nou la Dărăneşti - micro-piaţă în zona fostului spital de pe Constructorul - extindere iluminat la Peştera Bolii - reabilitare trecere la nivel cu calea ferată la Peştera Bolii - Parc de trial - alimentare cu gaz metan - canalizare pârâu, reabilitare podeţ - str Bucegi-Turnul de apă - reabilitare str Bucegi-Turnul de apă - trecere peste calea ferată

ZONA 2 Pârâul Slătinioara – Pârâul Maleia – Parâng - dezvoltarea parcurilor - amenajare spaţii pentru role - realizarea unui ştrand - regularizarea pârâului Maleia - extindere reţea de canalizare pe Maleia, Str. 6 August, - reabilitare trotuare şi reţea de apă potabilă pe Str. 6 August - realizarea unui monument al veteranilor de război - reabilitare treceri de pe un trotuar pe altul pentru persoanele cu handicap - alimentare cu gaz, asfaltare, Str. Ghe. Lazăr - amenajare teren în aer liber pentru sportivi de performanţă - reabilitarea bazelor materiale ale Clubului Sportiv Şcolar - reabilitare acoperişuri - abator pentru procesarea cărnii - valorificarea resurselor rezultate din creşterea animalelor Parâng - omologare pârtii - prelungire pârtia B care este singura omologată - centre naţionale de excelenţă pentru ski alpin şi sanie - reabilitarea captărilor de apă existente - reorganizarea activităţii echipei SALVAMONT - parcare la Telescaun - asociere cu participaţiune pentru reabilitarea cabanei ANEFS şi redeschiderea

pentru redarea acesteia în circuitul turistic - infrastructura pentru turism - colectare selectivă a deşeurilor - punct farmaceutic - iluminat - tabără permanentă pentru tineret - acces auto limitat

ZONA 3 – Colonie - canalizare, asfaltare, iluminat pe majoritatea străzilor şi extindere reaţea gaz

metan



16 16

- pe Str. G. Enescu – scară de coborâre de la staţia de autobuz - în zona Dărăneşti – trecerea de nivel din cartier spre drumul naţional - mic pasaj de trecere în zona cimitirului de la Dărăneşti - reabilitarea podului peste Jiu pe Str. Cucului - canalizare şi apă potabilă, alimentare cu gaz, asfaltare şi termoficare pe str.

Vişinilor - amenajare târg de animale - Str. Cuza –Vodă: devierea drumului pentru transportul de marfă (pasaj) - reabilitarea locuinţelor - amenajarea unui club pentru tineri - cadre de specialitate pentru atelierul de tâmplărie-Fundaţia Herepeia - punct farmaceutic - locuri de joacă pentru copii (str. Dacia, str. Gârbeşti, str. Vişinilor) + teren

fotbal - spaţii locuit

ZONA 4 - Aeroport - Pârâul Slătinioara – Pârâul Staicului - reparaţii trotuare şi stradă la intrarea la spital - amenajarea unui mic părculeţ în această zonă - toaletă ecologică - podeţe sau scurgeri pentru preluarea apelor în cazul ploilor torenţiale în zona

spitalului - bazin de inot acoperit - fluidizarea traficului pe strada Independenţei şi modernizarea trotuarelor - ridicarea conductei de termoficare de la Paroşeni pentru accesul

autovehiculelor mari pe str. Rovinei - amenajarea parcului între Str. Oituz şi Str. Păcii - reabilitare trotuare str. Păcii - amenajare parcări - fasonare copaci - reparaţii trotuare str. Viitorului - semaforizare intersecţie Aviatorilor-piaţa mică Dâlja Mare - reabilitare drum de legătură Dâlja Mare – Dâlja Mică - refacere reţea de iluminat - refacere captare apă potabilă - reabilitarea clădirii şcolii - dispensar şi cadru medical - regularizare pârâu Dâlja Mare

ZONA 5 - Pârâul Staicului – intersecţie cu Aninoasa - locuri de joacă pentru copii - Blocul „Electrica” prezintă riscuri de accidente - reabilitare drum spre Saşa - refacere acoperişuri şi subsoluri - modernitare trotuare şi alei pietonale între blocuri - eclogizare pârâuri Staicului şi Sălătruc - măsuri de protecţie înpotriva vibraţiilor de la trenuri şi tiruri pe Str. Aviatorilor - posibil pericol de infecţii în zona fostului depozit de deşeuri de la Golgota



17 17

- pozarea corespunzătoare a cablurilor pentru serviciile de internet - reabilitarea staţiilor Electrica care sunt foarte aproape de zonele de locuit - reabiltare drum Sălătruc care a fost stricat când s-a făcut staţia de la Zănoaga - iluminat stradal la Sălătruc şi introducere gaz metan - amenajare parcare bloc 46 - amenajare puncte gospodăreşti - locuri de joacă pentru copii - reabilitare clădiri - parteneriat public-privat

SEDINŢA PUBLICĂ - sprijinirea etniei rrome pentru ieşirea din situaţiile de criză, - dezvoltarea de mici afaceri în familie pentru activitatea de producţie, - amenajarea unui parc în incinta Scolii Gen. Nr.2 - dezvoltarea unor centre de zi pentru bătrâni, - construire grădiniţă în Colonie, - şcolarizarea, calificarea persoanelor de etnie rromă, - proiecte pentru crearea locurilor de muncă, - dezvoltarea turismului în Valea Jiului şi Parâng şi activităţi conexe, - amplasare indicatoare turistice din zona centură, Shell până în zona Parâng, - amplasare indicatoare de avertizare trecere la nivel de cale ferată, - trecere de pietoni şi indicatoare pentru limitarea vitezei la trecerea spre

Stadion, - iluminarea obiectivelor în municipiul Petroşani, - gara CFR Petroşani, - realizarea unei hărţi pentru Valea Jiului, - realizarea de parteneriat public – privat, - exploatarea zonelor cu potenţial, - selectarea deşeurilor, - consolidare drum Saşa şi zid de sprijin, - copertină piaţa second-hand, - amenajare muzeu mină. - drum, utilităţi, parcare, punct farmaceutic în Parâng, - pârtie pentru sanie pe role (de vară) - pistă atletism pentru antrenament - tabără permanentă pentru tineret - amenajare spaţiu pentru role, biciclete, skateboard - cosmetizarea oraşului - nominalizarea străzilor (indicatoare, numerotarea tuturor caselor) - conştientizarea şi disciplinarea populaţiei privind problema spaţiilor verzi - amenajare de terenuri pentru sport - imbunătăţirea, modernizarea transportului în comun - incluziunea socială a rromilor 7. Au fost idenficaţi liderii locali care vor face parte din Comitetul de Dezvoltare

Socio-Economică (CDSE): 10 persoane, cărora cetăţenii le acordă încrederea de a-i reprezenta.



18 18

INFIINŢAREA COMITETULUI DE DEZVOLTARE SOCIO-

ECONOMICĂA MUNICIPIULUI PETROŞANI

Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică (CDSE) a fost constituit pe baza propunerilor exprimate de cetăţeni, care au nominalizat lideri locali în care au investit încrederea pentru a-i reprezenta şi a le exprima doleanţele.

Pe lângă cele 10 persoane nominalizate de cetăţeni, membrii Comitetului Organizaţional au făcut propuneri astfel încât să fie acoperite toate domeniile de cuprindere a strategiei.

Membrii propuşi să facă parte din CDSE au fost consultaţi de către Comitetul Organizaţional, în legatură cu voinţa de a face parte în mod voluntar din CDSE, iar în urma consultărilor a fost stabilită componenţa finală a CDSE care a fost aprobată prin Hotărârea nr.117/2007 a Consiliul Local al municipiului Petroşani. De asemenea, Consiliul Local a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare al CDSE şi Planul de acţiuni al CDSE.

Conform atribuţiilor sale, Comitetul de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani are următoarele responsabilităţi:

� să elaboreze Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului

Petroşani � să audieze comunitatea locală cu privire la Planul Strategic elaborat � să audieze comunitatea locală cu privire la prioritatea aleasă pentru obţinerea

de finanţare prin Programul de Infrastructură Municipală � să conlucreze cu toţi actorii sociali, precizaţi în Analiza factorilor de decizie,

pentru implementarea cu succes a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a municipiului Petroşani

� să reactualizeze anual/periodic Planul Strategic elaborat � să asigure monitorizarea implementării Planului Strategic de Dezvoltare Socio-

Economică a municipiului Petroşani şi raportarea periodică



19 19

Componenţa Comitetului de Dezvoltare Socio-Economică

Preşedinte

Florin Tiberiu IACOB-RIDZI – Primar

Vicepreşedinte

Claudiu Lucian CORNEA – Viceprimar

Reprezentanţi ai executivului

Marian POPESCU – Director Executiv Ion DOBRE - Director Executiv S.P. A.D.P.P. Paulina MĂCIUCĂ – Şef Birou Integrare Europeană Florica Maria DANCIU - Consilier Birou Integrare Europeană

Consilieri locali

Dana DAMIAN Benor VOICESCU Sorin STĂNIŞEL Valeriu CONDRAŞ

Reprezentanţi ai cetăţenilor

Nora Dubyk – zona 1 Cornel TEIAN SERDAN – zona 1 Zoltan TOTH – zona 2 Romeo ROŞIA – zona 2 Cornelia RUS – zona 3 Valentin DRĂGUŞIN – zona 3 Felicia ANDRIONI – zona 4 Lucia SIMOTA – zona 4 Petre TOMESCU – zona 5 Nicolae ŞERBAN – zona 5

Reprezentant al mediului de afaceri

Carmen TARNOVSCHI – Fundaţia pentru IMM

Reprezentant al Instituţiilor de învăţământ

Ion PÂRVULESCU - Facultatea de Ştiinţe–Universitatea din Petroşani

Reprezentanţi ai societăţii civile

Imre Sandor SZUHANEK – Preşedinte - Asociaţia „PETROAQUA” Marcel RAD - Preşedinte - Uniunea Democratică Culturală a Romilor

Valea Jiului

Reprezentant al instituţiilor descentralizate

Iudith BABTAN – Şef Serviciu ALOFM Petroşani

planul strategic de dezvoltare socio-economica a municipiu ) strategii/hunedoara... · a unui plan...

Documents