planul de restricŢii Şi folosire a apei În … ale secretariatului tehnic al... · planul de...

23
PLANUL DE RESTRICŢII ŞI FOLOSIRE A APEI ÎN PERIOADE DEFICITARE ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT -2013- ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT SERVICIUL G.M.P.R.A.

Upload: danghanh

Post on 26-Aug-2018

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

PLANUL DE RESTRICŢII ŞI

FOLOSIRE A APEI ÎN PERIOADE

DEFICITARE

ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT

-2013-

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

SERVICIUL G.M.P.R.A.

In activitatea practică de gospodarire a apelor, un loc important îl

ocupă caracterizarea regimurilor de folosire a resurselor de apă şi

stabilirea situaţiilor când trebuie aplicate restricţii în satisfacerea

cerinţelor de apă.

Planul de restricţii în Bazinul Hidrografic Olt cu aplicabilitate în

perioada 2013-2017 are ca obiect stabilirea restricţiilor temporare în

folosirea apelor în situaţiile când din cauze obiective (secetă/calamităţi

naturale) debitele de apă contractate nu pot fi asigurate tuturor

folosinţelor.

OBIECTUL PLANULUI DE RESTRICŢII

CONŢINUTUL PLANULUI ŞI MODUL DE ELABORARE

Planul de restricţii se elaborează conform Ordinului 9 din 6 ianuarie

2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea

Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei

în perioadele deficitare.

Planificarea folosirii resurselor de apă în perioadele de secetă are la baza:

I - Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii;

II - Planul de restricţii propriu-zis.

I. Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii cuprinde sistemul de

analiză/urmărire pentru sesizarea din timp a situaţiilor de restricţii pe baza

informaţiilor privind:

resursele de apă ca parametrii cantitativi şi calitativi;

amenajările de gospodărire a apelor (lacuri de acumulare şi derivaţii de debite);

cerinţele de apă ale folosinţelor.

II. Planul de restricţii propriu-zis cuprinde, pentru diferite faze de restricţii:

folosinţele restrictionate şi gradul de afectare al alimentării cu apă;

atribuţii ale unităţilor de gospodărire a apelor;

măsuri la utilizatori;

modul de colaborare;

evidenţe necesare în timpul perioadei de restricţii;

modul de consemnare a încheierii acestor perioade.

În condiţiile gradului ridicat de amenajare a bazinului hidrografic Olt, planificarea

folosirii apelor în periodele de secetă/ ape mici se realizează în principal prin

programele de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor.

Elaborarea documentaţiilor, inclusiv elaborarea propunerilor de restricţii au fost

realizate cu consultatea unităţilor beneficiare.

Planurile de restricţii avizate sunt aduse la cunoştinţa utilizatorilor de apă, posibil

a fi afectaţi de perioada secetoasă şi a publicului din bazinul hidrografic Olt.

Resursele totale de apă de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt (într-un an cu

scurgere medie) însumează cca. 5480 mil.m3, din care utilizabile sunt cca. 1682 mil. m3.

Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râul Olt şi

afluenţii lui.

Regimul scurgerii apei este urmărit prin intermediul unui număr de 103 staţii

hidrometrice, toate cu măsurători de niveluri şi debite de apă şi cu transmisie zilnică la

dispeceratele teritoriale hidro-meteorologice, care la rândul lor transmit datele la

dispeceratul bazinal şi la I.N.H.G.A. Pe râul Olt se află 9 staţii hidrometrice, iar pe afluenţi

un număr de 94 staţii hidrometrice (pe r. Olteţ 3, pe r. Lotru 4, pe r. Cibin 4, pe R. Negru

2, iar pe restul afluenţilor de la 1 la 3 staţii). Zilnic se pot stabili valori ale scurgerii pe cursul

principal şi pe afluenţi. Caracterizarea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ constă în analiza

datelor privind debitele şi nivelurile pe cursurile de apă, de la câteva staţii hidrometrice

principale cu transmitere zilnică (8 staţii hidrometrice pe cursul principal şi 20 pe afluenţi)

precum şi de la alte staţii hidrometrice de pe diferiţi afluenţi care constituie surse de

alimentare cu apă pentru folosinţele dispersate. Principalele staţii hidrometrice sunt

evidenţiate în anexa nr. 4

Din analiza parametrilor hidrologici de la staţiile hidrometrice din bazin şi în condiţiile

reale de amenajare a râului Olt rezultă că într-un an hidrologic cu scurgere normală bilanţul

surse-cerinţe este excedentar, folosinţele având asigurate cerinţele de apă.

I. DOCUMENTAŢIA PRIVIND SEMNALAREA SITUAŢIILOR DE RESTRICŢII

Din punct de vedere calitativ, în anul 2013, la nivelul B.H. Olt sunt

monitorizate următoarele subsisteme:

subsistemul râuri – 99 corpuri de apă - 145 secţiuni caracteristice corpurilor

de apă;

subsistemul lacuri – 11 corpuri de apă, monitorizate prin 16 lacuri (14 lacuri

de acumulare şi 2 lacuri naturale), în 31 secţiuni;

subsistemul ape subterane – 114 foraje reprezentative, din care 92 foraje

din reţeaua hidrogeologică proprie şi 22 foraje de exploatare ce aparţin

terţilor;

subsistemul ape uzate – 353 surse de poluare semnificative (guri de

evacuare ale folosinţelor de apă).

Pentru caracterizarea resurselor de apă din punct de vedere calitativ sunt

consultate buletinele de analize chimice efectuate în secţiuni ale râurilor sau

ale evacuărilor folosinţelor cu un potenţial ridicat de poluare în caz de ape mici,

pentru a vedea impactul acestor evacuări asupra calităţii apelor.

Pe ansamblul bazinului Olt, la toţi utilizatorii de apă le sunt satisfacute

cerinţele calitative ale apelor.

În bazinul hidrografic Olt există un numar de 43 de acumulări principale (27 pe cursul principal şi 16 pe

afluenţi), majoritatea având folosinţe complexe (alimentare cu apă a populaţiei şi industriei, alimentare

pentru irigaţii, pentru obţinerea de energie electrică şi regularizarea debitelor). Acumulări importante care

constituie surse de alimentare cu apă a unor centre populate sunt: Ac. Mesteacăn, Ac. Frumoasa, Ac.

Săcele, Ac. Dopca, Ac. Gura Râului şi Ac. Brădişor.

Bazinul hidrografic Olt are un grad avansat de amenajare hidrotehnică, la care planificarea folosirii

apelor în diferite perioade ale anului, se realizează în principal prin regulamentele de exploatare şi

graficele dispecer. Acestea sunt întocmite de beneficiar, sunt reactualizate şi aprobate de forul superior în

domeniu. Graficele dispecer au programe trimestriale şi lunare prin care mărimea debitelor şi volumelor ce

pot fi livrate din acumulări se stabilesc pe perioade caracteristice ale anului, corelat cu situaţia debitelor

afluente. Graficele dispecer se actualizează anual în funcţie de cerinţele utilizatorilor.

În general prin regulamentele de exploatare şi graficele dispecer, se vizează în principal corelarea

regimurilor de exploatare a acestor lacuri, în concordanţă cu situaţia hidrologică şi restricţiile ce se impun

în cazurile de secetă / ape mici .

Cascada de lacuri de pe râurile Sadu, Lotru şi Olt funcţionează în regim "la vârf", uzinându-se

volumele cuprinse între NNR şi NMinEnergetic, fără a afecta alimentările cu apă ale folosinţelor, care au

niveluri minime de exploatare situate sub cele energetice.

Principalele lacuri de acumulare din B.H. Olt (Frumoasa, Săcele, Gura-Râului, Vidra şi Brădişor)

funcţionează după programe de exploatare lunare şi anuale, întocmite de beneficiar în baza prognozei

debitului afluent (dată de I.N.H.G.A.), a graficului dispecer şi a nivelurilor din acumulări, acestea fiind

aprobate de AN – Apele Române.

Evidenţa datelor de exploatare ale acestor acumulări sunt transmise zilnic la dispeceratul central şi

funcţie de situaţia existentă la un moment dat se face coordonarea activităţii.

În b. h. Olt sunt executate 94 derivaţii din care 85 sunt pentru suplimentarea debitelor pe râul

Lotru.

Derivaţiile de debite intra şi interbazinale sunt executate fie pentru sporirea debitelor în zonele cu

pondere mare în alimentarea cu apă a folosinţelor, fie pentru sporirea debitelor în acumulări în scopul

obţinerii energiei electrice.

SITUAŢIA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE PENTRU GOSPODĂRIREA

RESURSELOR DE APĂ (LACURI DE ACUMULARE ŞI DERIVAŢII)

CERINŢELE DE APĂ ALE FOLOSINŢELOR CONSUMATOARE DE APĂ ŞI

ALTE CATEGORII DE CERINŢE

Folosinţele consumatoare de apă sunt reprezentate de alimentările cu apă pentru

populaţie, industrie şi complexe zootehnice, amenajările pentru irigaţii şi amenajările

piscicole. Cerinţa totală de apă din surse de suprafaţă solicitată de beneficiari în anul 2013,

din b. h. Olt este de 293.251,0 mii mc/an. Cea mai mare parte din folosinţe o constituie

alimentările cu apă pentru populaţie şi industrie, acestea solicitând un volum de 174.210,0 mii

mc/an. Repartizarea pe categorii de folosinţe a cerinţelor de apă din bazin, este evidenţiată în

tabelul de mai jos:

Cantitatea de apă prevăzută a se evacua din sursele de suprafaţă, în anul 2013, în b. h.

Olt este de 231.924,0 mii mc şi reprezintă 79% din cerinţa totală de apă.

Alte categorii de cerinţe se referă la debitele minime necesare pentru curgerea

salubră (Qs) care pe râul Olt variază între 0,362 mc/s - pe sectorul 5; 2,87 mc/s - pe

sectorul 4; 13,0 mc/s - pe sectorul 3; 16,4 mc/s - pe sectorul 2 şi 34,0 mc/s - pe sectorul 1. Pe

afluenţii pe care s-au stabilit sectoarele 6, 7, şi 8 (r. Olteţ, Cibin, R. Negru), în aval de

secţiunile de control Nistoreşti, Pisc şi Lemnia, debitul salubru este de 0,662 mc/s, 0,512

mc/s şi respectiv 0,150 mc/s. Debitul salubru este considerat ca fiind debitul cu durata de

95% din curba de durată a debitelor medii zilnice.

Cerinţa totală

de apă din

surse de suprafaţă

- 2013 (mii mc)

Cerinţa de apă pe categorii de folosinţe

Populaţie Industrie Zootehnie Irigaţii Piscicultură

293.251,0 80.734,0 93.476,0 66,00 25.604,0 93.371,0

% 27,53 31,88 0,02 8,73 31,84

SECŢIUNI DE CONTROL, SECTOARE ŞI DEBITE DE CALCUL

Pentru cunoaşterea folosirii apelor pe cursul principal al râului Olt, s-au stabilit 5

secţiuni de control şi 5 sectoare de curs iar pe 3 afluenţi principali câte o secţiune de control

ce delimitează câte un sector de curs pe fiecare afluent. Secţiunile de control împart cursul

de apă pe care sunt amplasate folosinţele în SECTOARE DE CURS. Numerotarea secţiunilor

de control şi a sectoarelor de curs aferente se face parcurgând bazinul considerat din aval

spre amonte, mai întâi pe cursul principal şi apoi pe afluenţi.

Secţiunile de control stabilite pe cursul principal al râului Olt sunt: Cornet, Hoghiz,

Feldioara, Sf. Gheorghe şi Tomeşti.

Între aceste secţiuni au fost stabilite sectoarele :

SECTORUL 1 – între confluenţa cu Dunărea - s.h. Cornet

SECTORUL 2 - s.h. Cornet - s.h. Hoghiz

SECTORUL 3 - s.h. Hoghiz - s.h. Feldioara

SECTORUL 4 - s.h. Feldioara - s.h. Sf. Gheorghe

SECTORUL 5 - s.h. Sf. Gheorghe - izvor

Pe afluenţii mai importanţi au fost alese următoarele sectoare şi secţiuni de

control :

SECTORUL 6 - R. Olteţ- (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Nistoreşti) - Secţiunea de

control Nistoreşti. Sectorul este încadrat între st. h. Balş (aval) şi st. h. Nistoreşti (amonte);

SECTORUL 7 - R. Cibin - (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Pisc) – Secţiunea de

control Pisc. Sectorul este încadrat între st. h. Tălmaciu (aval) şi st. h. Pisc (amonte);

SECTORUL 8 - R. Negru - (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Lemnia) – Secţiunea de

control Lemnia. Sectorul este încadrat între st. h. Reci (aval) şi st. h. Lemnia (amonte);

Secţiuni şi sectoare mai sunt luate în considerare şi pe afluenţii de mai mică importanţă

ce constituie surse de alimentare cu apă a unor folosinţe consumatoare de apă, pe baza

datelor transmise de beneficiari în anexa nr 16.

DEBITE CARACTERISTICE ÎN SECŢIUNILE DE CONTROL

Pentru fiecare sector de curs considerat se determină urmatoarele debite caracteristice:

debitele minime necesare cantitativ (QN) –reprezintă debitele necesare în secţiunile

de control pentru a fi posibilă satisfacerea cerinţelor minime de apă pentru funcţionarea

la întreaga capacitate a tuturor folosinţelor din sectorul respectiv (din aval de secţiune) şi

pentru asigurarea curgerii salubre în albie (Qs);

- acestea sunt calculate din aval catre amonte pentru fiecare sector în parte, atât analitic,

cât şi grafic, pentru perioada de vară şi de iarnă; - debitul minim necesar pentru alimentarea folosinţelor de apă a fost luat cel contractat

pentru anul 2013;

debitele de atenţie/avertizare în caz de secetă (Qat) care se determină utilizând

relaţia: Qat =1,2 x QN.

debitele minime necesare pentru asigurarea condiţiilor de calitate (QNpca) -

reprezintă debitele minime necesare în albie, în amonte de secţiunea de evacuare a

apelor uzate, pentru a se putea realiza un grad de diluţie între apele sursei şi apele uzate

evacuate, necesar satisfacerii cerinţelor de calitate ale folosinţelor de apă din aval.

- având în vedere condiţiile de evacuare a apelor uzate în emisari, debitul minim necesar

pentru asigurarea condiţiilor de calitate (QNpca) s-a asimilat cu debitul lunar minim anual

cu asig. de 95%.

Nr. Sectorul

(zona) de

curs

Cursul Perioada de vară Perioada de iarnă

crt. de apă Qat QN QNpca Qat QN QNpca

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1.

Sectorul 1 -

Secţiunea

Cornet

Olt 43,224 36,02 25,00 41,712 34,76 25,00

2.

Sectorul 2 -

Secţiunea

Hoghiz

Olt 19,685 16,404 13,30 19,685 16,404 13,30

3.

Sectorul 3 -

Secţiunea

Feldioara

Olt 15,60 13,00 9,31 15,60 13,00 9,31

4.

Sectorul 4 -

Secţiunea

Sf.

Gheorghe

Olt 3,503 2,919 1,70 4,22 3,517 1,70

5.

Sectorul 5 -

Secţiunea

Tomeşti

Olt 0,691 0,576 0,202 0,476 0,397 0,202

6.

Sectorul 6 -

Secţiunea

Nistoreşti

Olteţ 0,799 0,666 0,405 0,799 0,666 0,405

7.

Sectorul 7 -

Secţiunea

Pisc

Cibin 1,474 1,228 0,306 1,474 1,228 0,306

8.

Sectorul 8-

Secţiunea

Lemnia

R. Negru 0,180 0,150 0,130 0,180 0,150 0,130

DEFINIREA SITUAŢIILOR CARACTERISTICE PRIVIND SATISFACEREA

CERINŢELOR DE APĂ

Fazele caracteristice privind satisfacerea cerinţelor de apă sunt următoarele: - faza normală, corespunzătoare situaţiilor când in toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie sau la limita egal cu acesta: Q ≥ Qat; - faza de atenţie/avertizare, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limita egal cu acesta: Qat ≥ Q ≥ QN; - faza de restricţii, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar: Q < QN Instituirea fazelor de atenţie şi restricţii în alimentarea cu apă a beneficiarilor din bazin se va face pe baza analizei de ansamblu a stării resurselor de apă, a cerinţelor actualizate de apă ale beneficiarilor şi în strânsă legătură cu lucrările de gospodărire a apei.

Rolul de declanşare şi coordonare a acţiunilor în cazul

situaţiilor de restricţii în satisfacerea cerinţelor de apă ale

folosinţelor din b. h. Olt, revine Administraţiei Bazinale de

Apă Olt -Rm. Vâlcea în colaborare cu S.G.A.-urile din bazin

şi unităţile beneficiare care duc la îndeplinirea prevederilor

planului de restricţii.

RESPONSABILITAŢI ŞI FLUX INFORMAŢIONAL

MODUL DE ACŢIUNE PENTRU FOLOSIREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR

DE APĂ ÎN DIFERITE SITUAŢII CARACTERISTICE

În cazul instituirii “fazei de atenţie-avertizare”, se vor aplica măsuri de raţionalizare în

folosirea apelor astfel încât să se asigure funcţionarea tuturor folosinţelor la capacitate

normală, măsuri care se stabilesc de către beneficiarii folosinţelor de apă împreună cu

unităţile teritoriale de gospodarire a apelor, corespunzător fazei şi condiţiilor locale concrete.

Beneficiarilor le revine sarcina ca înainte de aplicarea restricţiilor să ia o serie de măsuri

precum:

- folosirea eficientă a tuturor resurselor de apă de suprafaţă şi subterană prin urmărirea

menţinerii în cât mai mare măsura a volumelor de apă în lacuri prin respectarea cu stricteţe

a programelor de exploatare;

- verificarea instalaţiilor şi echipamentelor de captare înmagazinare şi transport în

scopul înlăturării pierderilor de apă;

- folosirea interna a cerinţelor de apă în mod judicios (accentuarea reutilizării-

recirculării);

- reactivarea captărilor de apă din subteran;

- depistarea operativă a pierderilor din reţelele de distribuţie a apei şi eliminarea

avariilor;

- exploatarea în condiţii optime a instalaţiilor de epurare, precum şi luarea unor măsuri

speciale pentru evitarea oricăror situaţii de poluări accidentale.

În aceste situaţii este necesară intensificarea măsurătorilor de debite pe cursurile de

apă la staţiile hidrometrice şi corelat cu aceasta, la folosinţe.

La instituirea “fazei de restricţii” beneficiarii folosinţelor de apă vor fi anunţaţi să ia

măsurile pregătitoare în vederea respectării reducerii debitelor sub debitele minime

necesare.

CONDIŢII CE DETERMINĂ APLICAREA DE RESTRICŢII

Planul de restricţii se va aplica în corelare cu sistemul de analiză/urmărire pentru

semnalarea situaţiilor de restricţii, pe baza informaţiilor operative privind resursele de

apă (ca parametrii cantitativi şi sub aspectul calităţii), cerinţele de apă şi, după caz,

amenajările de gospodărire a apelor.

Dispeceratul Administratiei Bazinale de Apa Olt- Rm.Valcea şi dispeceratele SGA-

urilor, urmăresc permanent evoluţia debitelor naturale şi aspectul calitativ al acestora

în secţiunile de control prin Staţiile hidrometrice şi Laboratoarele de hidrochimie şi

hidrobiologie.

De asemenea, se urmăresc cerinţele de apă ale beneficiarilor şi volumele de apă

din acumulări.

Pentru aplicarea Planului de folosire a apelor în perioadele deficitare, se compară

debitele caracteristice pentru satisfacerea folosinţelor într-o secţiune de control, cu

debitele sursei.

În situaţiile în care în una sau mai multe secţiuni de control debitele sursei sunt

mai mici decât debitul minim necesar al tuturor folosinţelor pe sectorul (sectoarele)

respectiv(e), se impune introducerea unor restricţii în alimentarea cu apă a

folosinţelor în special agenţilor economici şi agrozootehnici.

În aceste situaţii amenajările de gospodarire a apelor îşi vor adapta programele

de funcţionare funcţie de satisfacerea cu prioritate a folosinţelor din aval.

II. PLANUL DE RESTRICŢII ŞI FOLOSIRE A APEI ÎN

PERIOADE DEFICITARE (Planul propiu-zis)

PROGRAM PRELIMINAR DE RESTRICŢII LA OBIECTIVE ECONOMICE

Pentru diminuarea efectelor negative fizice şi valorice asupra procesului de producţie,

sub atenta îndrumare a gospodarilor de apă, beneficiarii folosinţelor de apă întocmesc

Anexa nr.16 - “Program de restricţii în alimentarea cu apă în caz de secetă“ care

cuprinde debitele de funcţionare a folosinţei pe trepte caracteristice de restricţionare a

alimentării cu apă în situaţii de deficite de apă la sursă.

Cele trei trepte de aplicare a restricţiilor sunt:

Treapta I – se diminuează sau se sistează activităţile auxiliare sau de producţie mai

puţin importante pe perioade scurte de timp;

Treapta II – în cadrul unor secţii de producţie se opresc instalaţiile tehnologice care

nu realizează randament maxim;

Treapta III – se opresc şi alte secţii sau linii tehnologice la latitudinea beneficiarului,

funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă şi a procesului de producţie al

utilizatorului, acesta fiind cel ce selectează secţiile sau liniile tehnologice. Programele de restricţii astfel întocmite au caracter preliminar şi se actualizează la

apariţia situaţiei de atenţie sau la instituirea situaţiilor de restricţii.

Programul preliminar de restricţii se aplică de către S.G.A.-uri, de comun acord cu

beneficiarii folosinţelor de apă, ce sunt cuprinşi în Anexele nr. 5, 6 şi 7, cu care se va lua

legătura, conform sistemului informaţional (Anexa nr.11).

În vederea adoptării celor mai potrivite decizii de restricţionare, care să conducă la

pagube cât mai mici folosinţelor ale căror capacităţi de funcţionare sunt afectate, pentru

fiecare sector s-a elaborat un plan preliminar de restricţii etapizat cu luarea în considerare a

următoarelor criterii:

a) În domeniul industriei:

- reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale după parcurgerea etapelor de

raţionalizare a folosirii apei, a efectuării de revizii, reparaţii, întreruperea funcţionării unor

sectoare neproductive sau de mai puţină importanţă pentru perioade scurte de timp, sau

sistarea unor activităţi auxiliare.

-restricţionarea parţială şi chiar totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale cu pondere

mai mare în procesul de poluare a apelor.

b) În domeniul agrozootehnic.

- reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigaţii, funcţie de natura culturilor (pentru

culturile de câmp şi culturile de orez), asigurându-se satisfacerea în totalitate a cerinţelor de

apă pentru culturile de legume.

-diminuarea debitelor alocate amenajărilor piscicole.

Dacă deficitul continuă, se pot alege şi alte criterii de restricţii, funcţie de obiective, astfel:

-reducerea temporară cu maximum până la 50% a debitului minim pentru curgerea salubră;

-restricţionarea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate şi a unităţilor de

deservire a populaţiei.

În aplicarea restricţiilor de apă pentru unităţile de gospodărire comunală se are în vedere

asigurarea cu precădere a apei pentru populaţie, impunându-se restricţii numai unităţilor

economice racordate la reţeaua orăşenească.

PLANUL PRELIMINAR DE RESTRICŢII PENTRU B. H. OLT

Criterii de restricţionare

Etape de aplicare a restricţiilor

Pentru beneficiarii cu pondere însemnată în alimentarea cu apă, au fost

stabilite de comun acord debitele corespunzătoare funcţionării în 3 trepte

caracteristice de restricţii.

Aceste debite sunt prezentate în Anexa nr. 15 - Plan preliminar de restricţii

(program de secetă), corespunzând condiţiilor tehnologice ale beneficiarilor,

funcţie de debitele de calcul în secţiunile de control, precum şi a debitelor

alocate.

Pentru celelalte folosinţe dispersate din bazin se vor aplica, pe etape,

restricţiile convenite de comun acord de către beneficiarii de apă cu specialiştii

în gospodărirea apelor, acestea fiind prevăzute în anexa nr.16.

Anexa nr. 15 se întocmeşte atât pentru perioada de vară cât şi pentru

perioada de iarnă şi se reactualizează ori de câte ori va fi necesar, în cazul

producerii situaţiei de atenţie/avertizare şi /sau situaţiilor de restricţii.

Etapele de restricţie s-au stabilit ţinând seama de “Programul de restricţii”

întocmit şi semnat de beneficiarii folosinţelor de apă, care se regăseşte în

anexa nr.16.

PLAN PRELIMINAR DE RESTRICŢII (PROGRAM DE SECETĂ) - B.H . OLT

Sectorul (zona)

de curs

Limite sector şi

secţ. de control;

St. h. reper Jud.

Debite caracteristice (mc/s)

Perioada de vară Perioada de iarnă

Debit de

atenţie

(Qat)

Debit

minim

PCA

(QNpca)

Debit

minim

necesar

(QN)

Debite în situaţii de

restricţii Debit

de

atenţie

(Qat)

Debit

minim

PCA

(QNpca)

Debit

minim

necesar

(QN)

Debite în situaţii de

restricţii

Etapa

1

Etapa

2

Etapa

3

Etapa

1

Etapa

2

Etapa

3

SECTORUL 1 -

R. OLT (între

confl. cu Dunărea

şi st. h. Cornet) –

Secţi.unea de

control I - Cornet

VL;

OT 43,224 25,00 36,020 35,762 35,473 35,136 41,712 25,00 34,759 34,717 34,587 34,475

SECTORUL 2 -

R. OLT (între st.

h. Cornet şi st. h.

Hoghiz) -

Secţiunea de

control II - Hoghiz

BV

SB 19,685 13,30 16,404 16,402 16,402 16,402 19,685 13,30 16,404 16,402 16,402 16,402

SECTORUL 3 -

R. OLT (între st.

h. Hoghiz şi st. h.

Feldioara) -

Secţiunea de

control III -

Feldioara

BV 15,600 9,31 13,000 13,000 13,000 13,000 15,600 9,31 13,000 13,000 13,000 13,000

SECTORUL 4 -

R. OLT (între st.

h. Feldioara şi st.

h. Sf. Gheorghe) -

Secţiunea de

control IV - Sf.

Gheorghe

CV

BV 3,503 1,70 2,919 2,870 2,870 2,870 4,22 1,70 3,517 3,441 3,403 3,385

Sectorul (zona)

de curs

Limite sector şi

secţ. de control;

St. h. reper Jud.

Debite caracteristice (mc/s)

Perioada de vară Perioada de iarnă

Debit de

atenţie

(Qat)

Debit

minim

PCA

(QNpca)

Debit

minim

necesar

(QN)

Debite în situaţii de

restricţii Debit

de

atenţie

(Qat)

Debit

minim

PCA

(QNpca)

Debit

minim

necesar

(QN)

Debite în situaţii de

restricţii

Etapa

1

Etapa

2

Etapa

3

Etapa

1

Etapa

2

Etapa

3

SECTORUL 5 -

R. OLT (între st.

h. Sf. Gheorghe

şi izvor) -

Secţiunea de

control V -

Tomeşti

HR

CV 0,691 0,202 0,576 0,475 0,470 0,467 0,476 0,202 0,397 0,392 0,386 0,381

SECTORUL 6 -

R. OLTEŢ (între

confl. cu râul Olt

şi st. h. Nistoreşti)

- Secţiunea de

control VI -

Nistoreşti

VL 0,799 0,405 0,6655 0,4992 0,3999 0,3339 0,799 0,405 0,6655 0,4992 0,3999 0,3339

SECTORUL 7 -

R. CIBIN (între

confl. cu râul Olt

şi st. h. Pisc) -

Secţiunea de

control VII - Pisc

SB 1,474 0,434 1,228 1,154 1,025 1,000 1,474 0,434 1,228 1,157 1,05 1,049

SECTORUL 8 -

R. NEGRU (între

confl. cu râul Olt

şi st. h. Lemnia) -

Secţiunea de

control VIII -

Lemnia

CV 0,180 0,130 0,150 0,150 0,150 0,150 0,180 0,130 0,150 0,150 0,150 0,150

APLICAREA RESTRICŢIILOR; SISTEM DE EVIDENŢĂ;

EVALUARE EFECTE; MOD DE RAPORTARE

Acţiunile de limitare a efectelor apariţiei fenomenelor de secetă, se organizează unitar în cadrul fiecărui

judeţ de către A.N. “Apele Române” –Administratia Bazinală de Apă Olt - Rm.Vâlcea prin intermediul S.G.A.-

urilor.

La sesizarea situaţiilor critice, Sistemele de Gospodărire a Apelor – prin Centrul Operativ - vor analiza

zilnic debitele naturale ale râurilor, ale aporturilor din afluenţi cât şi suplimentările posibile din acumulările

situate în zonă. Aceste suplimentări se vor face numai în perfectă corelare cu graficele dispecer ale

acumulărilor respective. Rezultatele acestor analize vor fi introduse în fluxul informaţional şi împreună cu

Administraţia Bazinala de Apă Olt - Rm.Valcea– biroul “Gestiunea, Monitoringul şi Protecţia Resurselor de

Apă” vor lua deciziile, funcţie de faza de restricţie în care se vor afla respectivele folosinţe de apă.

Dispeceratul Bazinal constituie organul operativ care asigură autoritatea de decizie şi coordoneazã

acţiunea de aplicare a restricţiilor. Toate deciziile şi măsurile luate cu privire la introducerea restricţiilor vor fi

în evidenţa dispeceratului Administraţiei Bazinale de Apă Olt.

La instituirea «fazei de restricţii», beneficiarii folosinţelor de apã vor fi anunţaţi sã ia mãsuri în vederea

respectãrii reducerii debitelor conform Anexei nr. 16 şi vor fi informaţi asupra evoluţiei situaţiei create.

Unităţile de gospodărire a apelor şi beneficiarii de folosinţe vor asigura înregistrarea sistematică a

elementelor de caracterizare a restricţiilor stabilite şi a modului de aplicare efectivă a acestora.

Dupa terminarea perioadei deficitare unitatea elaboratoare are obligaţia sa întocmească un raport

cuprinzând:

- elemente de caracterizare a situaţiilor create;

- masuri întreprinse;

- restricţii aplicate şi efectele acestora;

- propuneri de îmbunătăţire a activităţii în această situaţie şi a documentaţiei;

- măsuri vizând condiţiile concrete de aplicare a planului de restricţii, care va fi înaintat la A.N. ‘’Apele

Române’’ S.A. Bucureşti.