planul de restricŢii Şi folosire a apei În … ale secretariatului tehnic al... · planul de...
TRANSCRIPT
PLANUL DE RESTRICŢII ŞI
FOLOSIRE A APEI ÎN PERIOADE
DEFICITARE
ÎN BAZINUL HIDROGRAFIC OLT
-2013-
ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT
SERVICIUL G.M.P.R.A.
In activitatea practică de gospodarire a apelor, un loc important îl
ocupă caracterizarea regimurilor de folosire a resurselor de apă şi
stabilirea situaţiilor când trebuie aplicate restricţii în satisfacerea
cerinţelor de apă.
Planul de restricţii în Bazinul Hidrografic Olt cu aplicabilitate în
perioada 2013-2017 are ca obiect stabilirea restricţiilor temporare în
folosirea apelor în situaţiile când din cauze obiective (secetă/calamităţi
naturale) debitele de apă contractate nu pot fi asigurate tuturor
folosinţelor.
OBIECTUL PLANULUI DE RESTRICŢII
CONŢINUTUL PLANULUI ŞI MODUL DE ELABORARE
Planul de restricţii se elaborează conform Ordinului 9 din 6 ianuarie
2006 al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea
Metodologiei privind elaborarea planurilor de restricţii şi folosire a apei
în perioadele deficitare.
Planificarea folosirii resurselor de apă în perioadele de secetă are la baza:
I - Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii;
II - Planul de restricţii propriu-zis.
I. Documentaţia privind semnalarea situaţiilor de restricţii cuprinde sistemul de
analiză/urmărire pentru sesizarea din timp a situaţiilor de restricţii pe baza
informaţiilor privind:
resursele de apă ca parametrii cantitativi şi calitativi;
amenajările de gospodărire a apelor (lacuri de acumulare şi derivaţii de debite);
cerinţele de apă ale folosinţelor.
II. Planul de restricţii propriu-zis cuprinde, pentru diferite faze de restricţii:
folosinţele restrictionate şi gradul de afectare al alimentării cu apă;
atribuţii ale unităţilor de gospodărire a apelor;
măsuri la utilizatori;
modul de colaborare;
evidenţe necesare în timpul perioadei de restricţii;
modul de consemnare a încheierii acestor perioade.
În condiţiile gradului ridicat de amenajare a bazinului hidrografic Olt, planificarea
folosirii apelor în periodele de secetă/ ape mici se realizează în principal prin
programele de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor.
Elaborarea documentaţiilor, inclusiv elaborarea propunerilor de restricţii au fost
realizate cu consultatea unităţilor beneficiare.
Planurile de restricţii avizate sunt aduse la cunoştinţa utilizatorilor de apă, posibil
a fi afectaţi de perioada secetoasă şi a publicului din bazinul hidrografic Olt.
Resursele totale de apă de suprafaţă din bazinul hidrografic Olt (într-un an cu
scurgere medie) însumează cca. 5480 mil.m3, din care utilizabile sunt cca. 1682 mil. m3.
Acestea reprezintă cca. 81% din totalul resurselor şi sunt formate în principal de râul Olt şi
afluenţii lui.
Regimul scurgerii apei este urmărit prin intermediul unui număr de 103 staţii
hidrometrice, toate cu măsurători de niveluri şi debite de apă şi cu transmisie zilnică la
dispeceratele teritoriale hidro-meteorologice, care la rândul lor transmit datele la
dispeceratul bazinal şi la I.N.H.G.A. Pe râul Olt se află 9 staţii hidrometrice, iar pe afluenţi
un număr de 94 staţii hidrometrice (pe r. Olteţ 3, pe r. Lotru 4, pe r. Cibin 4, pe R. Negru
2, iar pe restul afluenţilor de la 1 la 3 staţii). Zilnic se pot stabili valori ale scurgerii pe cursul
principal şi pe afluenţi. Caracterizarea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ constă în analiza
datelor privind debitele şi nivelurile pe cursurile de apă, de la câteva staţii hidrometrice
principale cu transmitere zilnică (8 staţii hidrometrice pe cursul principal şi 20 pe afluenţi)
precum şi de la alte staţii hidrometrice de pe diferiţi afluenţi care constituie surse de
alimentare cu apă pentru folosinţele dispersate. Principalele staţii hidrometrice sunt
evidenţiate în anexa nr. 4
Din analiza parametrilor hidrologici de la staţiile hidrometrice din bazin şi în condiţiile
reale de amenajare a râului Olt rezultă că într-un an hidrologic cu scurgere normală bilanţul
surse-cerinţe este excedentar, folosinţele având asigurate cerinţele de apă.
I. DOCUMENTAŢIA PRIVIND SEMNALAREA SITUAŢIILOR DE RESTRICŢII
Din punct de vedere calitativ, în anul 2013, la nivelul B.H. Olt sunt
monitorizate următoarele subsisteme:
subsistemul râuri – 99 corpuri de apă - 145 secţiuni caracteristice corpurilor
de apă;
subsistemul lacuri – 11 corpuri de apă, monitorizate prin 16 lacuri (14 lacuri
de acumulare şi 2 lacuri naturale), în 31 secţiuni;
subsistemul ape subterane – 114 foraje reprezentative, din care 92 foraje
din reţeaua hidrogeologică proprie şi 22 foraje de exploatare ce aparţin
terţilor;
subsistemul ape uzate – 353 surse de poluare semnificative (guri de
evacuare ale folosinţelor de apă).
Pentru caracterizarea resurselor de apă din punct de vedere calitativ sunt
consultate buletinele de analize chimice efectuate în secţiuni ale râurilor sau
ale evacuărilor folosinţelor cu un potenţial ridicat de poluare în caz de ape mici,
pentru a vedea impactul acestor evacuări asupra calităţii apelor.
Pe ansamblul bazinului Olt, la toţi utilizatorii de apă le sunt satisfacute
cerinţele calitative ale apelor.
În bazinul hidrografic Olt există un numar de 43 de acumulări principale (27 pe cursul principal şi 16 pe
afluenţi), majoritatea având folosinţe complexe (alimentare cu apă a populaţiei şi industriei, alimentare
pentru irigaţii, pentru obţinerea de energie electrică şi regularizarea debitelor). Acumulări importante care
constituie surse de alimentare cu apă a unor centre populate sunt: Ac. Mesteacăn, Ac. Frumoasa, Ac.
Săcele, Ac. Dopca, Ac. Gura Râului şi Ac. Brădişor.
Bazinul hidrografic Olt are un grad avansat de amenajare hidrotehnică, la care planificarea folosirii
apelor în diferite perioade ale anului, se realizează în principal prin regulamentele de exploatare şi
graficele dispecer. Acestea sunt întocmite de beneficiar, sunt reactualizate şi aprobate de forul superior în
domeniu. Graficele dispecer au programe trimestriale şi lunare prin care mărimea debitelor şi volumelor ce
pot fi livrate din acumulări se stabilesc pe perioade caracteristice ale anului, corelat cu situaţia debitelor
afluente. Graficele dispecer se actualizează anual în funcţie de cerinţele utilizatorilor.
În general prin regulamentele de exploatare şi graficele dispecer, se vizează în principal corelarea
regimurilor de exploatare a acestor lacuri, în concordanţă cu situaţia hidrologică şi restricţiile ce se impun
în cazurile de secetă / ape mici .
Cascada de lacuri de pe râurile Sadu, Lotru şi Olt funcţionează în regim "la vârf", uzinându-se
volumele cuprinse între NNR şi NMinEnergetic, fără a afecta alimentările cu apă ale folosinţelor, care au
niveluri minime de exploatare situate sub cele energetice.
Principalele lacuri de acumulare din B.H. Olt (Frumoasa, Săcele, Gura-Râului, Vidra şi Brădişor)
funcţionează după programe de exploatare lunare şi anuale, întocmite de beneficiar în baza prognozei
debitului afluent (dată de I.N.H.G.A.), a graficului dispecer şi a nivelurilor din acumulări, acestea fiind
aprobate de AN – Apele Române.
Evidenţa datelor de exploatare ale acestor acumulări sunt transmise zilnic la dispeceratul central şi
funcţie de situaţia existentă la un moment dat se face coordonarea activităţii.
În b. h. Olt sunt executate 94 derivaţii din care 85 sunt pentru suplimentarea debitelor pe râul
Lotru.
Derivaţiile de debite intra şi interbazinale sunt executate fie pentru sporirea debitelor în zonele cu
pondere mare în alimentarea cu apă a folosinţelor, fie pentru sporirea debitelor în acumulări în scopul
obţinerii energiei electrice.
SITUAŢIA LUCRĂRILOR DE AMENAJARE PENTRU GOSPODĂRIREA
RESURSELOR DE APĂ (LACURI DE ACUMULARE ŞI DERIVAŢII)
CERINŢELE DE APĂ ALE FOLOSINŢELOR CONSUMATOARE DE APĂ ŞI
ALTE CATEGORII DE CERINŢE
Folosinţele consumatoare de apă sunt reprezentate de alimentările cu apă pentru
populaţie, industrie şi complexe zootehnice, amenajările pentru irigaţii şi amenajările
piscicole. Cerinţa totală de apă din surse de suprafaţă solicitată de beneficiari în anul 2013,
din b. h. Olt este de 293.251,0 mii mc/an. Cea mai mare parte din folosinţe o constituie
alimentările cu apă pentru populaţie şi industrie, acestea solicitând un volum de 174.210,0 mii
mc/an. Repartizarea pe categorii de folosinţe a cerinţelor de apă din bazin, este evidenţiată în
tabelul de mai jos:
Cantitatea de apă prevăzută a se evacua din sursele de suprafaţă, în anul 2013, în b. h.
Olt este de 231.924,0 mii mc şi reprezintă 79% din cerinţa totală de apă.
Alte categorii de cerinţe se referă la debitele minime necesare pentru curgerea
salubră (Qs) care pe râul Olt variază între 0,362 mc/s - pe sectorul 5; 2,87 mc/s - pe
sectorul 4; 13,0 mc/s - pe sectorul 3; 16,4 mc/s - pe sectorul 2 şi 34,0 mc/s - pe sectorul 1. Pe
afluenţii pe care s-au stabilit sectoarele 6, 7, şi 8 (r. Olteţ, Cibin, R. Negru), în aval de
secţiunile de control Nistoreşti, Pisc şi Lemnia, debitul salubru este de 0,662 mc/s, 0,512
mc/s şi respectiv 0,150 mc/s. Debitul salubru este considerat ca fiind debitul cu durata de
95% din curba de durată a debitelor medii zilnice.
Cerinţa totală
de apă din
surse de suprafaţă
- 2013 (mii mc)
Cerinţa de apă pe categorii de folosinţe
Populaţie Industrie Zootehnie Irigaţii Piscicultură
293.251,0 80.734,0 93.476,0 66,00 25.604,0 93.371,0
% 27,53 31,88 0,02 8,73 31,84
SECŢIUNI DE CONTROL, SECTOARE ŞI DEBITE DE CALCUL
Pentru cunoaşterea folosirii apelor pe cursul principal al râului Olt, s-au stabilit 5
secţiuni de control şi 5 sectoare de curs iar pe 3 afluenţi principali câte o secţiune de control
ce delimitează câte un sector de curs pe fiecare afluent. Secţiunile de control împart cursul
de apă pe care sunt amplasate folosinţele în SECTOARE DE CURS. Numerotarea secţiunilor
de control şi a sectoarelor de curs aferente se face parcurgând bazinul considerat din aval
spre amonte, mai întâi pe cursul principal şi apoi pe afluenţi.
Secţiunile de control stabilite pe cursul principal al râului Olt sunt: Cornet, Hoghiz,
Feldioara, Sf. Gheorghe şi Tomeşti.
Între aceste secţiuni au fost stabilite sectoarele :
SECTORUL 1 – între confluenţa cu Dunărea - s.h. Cornet
SECTORUL 2 - s.h. Cornet - s.h. Hoghiz
SECTORUL 3 - s.h. Hoghiz - s.h. Feldioara
SECTORUL 4 - s.h. Feldioara - s.h. Sf. Gheorghe
SECTORUL 5 - s.h. Sf. Gheorghe - izvor
Pe afluenţii mai importanţi au fost alese următoarele sectoare şi secţiuni de
control :
SECTORUL 6 - R. Olteţ- (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Nistoreşti) - Secţiunea de
control Nistoreşti. Sectorul este încadrat între st. h. Balş (aval) şi st. h. Nistoreşti (amonte);
SECTORUL 7 - R. Cibin - (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Pisc) – Secţiunea de
control Pisc. Sectorul este încadrat între st. h. Tălmaciu (aval) şi st. h. Pisc (amonte);
SECTORUL 8 - R. Negru - (între confluenţa cu râul Olt şi st. h. Lemnia) – Secţiunea de
control Lemnia. Sectorul este încadrat între st. h. Reci (aval) şi st. h. Lemnia (amonte);
Secţiuni şi sectoare mai sunt luate în considerare şi pe afluenţii de mai mică importanţă
ce constituie surse de alimentare cu apă a unor folosinţe consumatoare de apă, pe baza
datelor transmise de beneficiari în anexa nr 16.
DEBITE CARACTERISTICE ÎN SECŢIUNILE DE CONTROL
Pentru fiecare sector de curs considerat se determină urmatoarele debite caracteristice:
debitele minime necesare cantitativ (QN) –reprezintă debitele necesare în secţiunile
de control pentru a fi posibilă satisfacerea cerinţelor minime de apă pentru funcţionarea
la întreaga capacitate a tuturor folosinţelor din sectorul respectiv (din aval de secţiune) şi
pentru asigurarea curgerii salubre în albie (Qs);
- acestea sunt calculate din aval catre amonte pentru fiecare sector în parte, atât analitic,
cât şi grafic, pentru perioada de vară şi de iarnă; - debitul minim necesar pentru alimentarea folosinţelor de apă a fost luat cel contractat
pentru anul 2013;
debitele de atenţie/avertizare în caz de secetă (Qat) care se determină utilizând
relaţia: Qat =1,2 x QN.
debitele minime necesare pentru asigurarea condiţiilor de calitate (QNpca) -
reprezintă debitele minime necesare în albie, în amonte de secţiunea de evacuare a
apelor uzate, pentru a se putea realiza un grad de diluţie între apele sursei şi apele uzate
evacuate, necesar satisfacerii cerinţelor de calitate ale folosinţelor de apă din aval.
- având în vedere condiţiile de evacuare a apelor uzate în emisari, debitul minim necesar
pentru asigurarea condiţiilor de calitate (QNpca) s-a asimilat cu debitul lunar minim anual
cu asig. de 95%.
Nr. Sectorul
(zona) de
curs
Cursul Perioada de vară Perioada de iarnă
crt. de apă Qat QN QNpca Qat QN QNpca
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1.
Sectorul 1 -
Secţiunea
Cornet
Olt 43,224 36,02 25,00 41,712 34,76 25,00
2.
Sectorul 2 -
Secţiunea
Hoghiz
Olt 19,685 16,404 13,30 19,685 16,404 13,30
3.
Sectorul 3 -
Secţiunea
Feldioara
Olt 15,60 13,00 9,31 15,60 13,00 9,31
4.
Sectorul 4 -
Secţiunea
Sf.
Gheorghe
Olt 3,503 2,919 1,70 4,22 3,517 1,70
5.
Sectorul 5 -
Secţiunea
Tomeşti
Olt 0,691 0,576 0,202 0,476 0,397 0,202
6.
Sectorul 6 -
Secţiunea
Nistoreşti
Olteţ 0,799 0,666 0,405 0,799 0,666 0,405
7.
Sectorul 7 -
Secţiunea
Pisc
Cibin 1,474 1,228 0,306 1,474 1,228 0,306
8.
Sectorul 8-
Secţiunea
Lemnia
R. Negru 0,180 0,150 0,130 0,180 0,150 0,130
DEFINIREA SITUAŢIILOR CARACTERISTICE PRIVIND SATISFACEREA
CERINŢELOR DE APĂ
Fazele caracteristice privind satisfacerea cerinţelor de apă sunt următoarele: - faza normală, corespunzătoare situaţiilor când in toate secţiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenţie sau la limita egal cu acesta: Q ≥ Qat; - faza de atenţie/avertizare, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenţie, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limita egal cu acesta: Qat ≥ Q ≥ QN; - faza de restricţii, corespunzătoare situaţiei când in una sau mai multe secţiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar: Q < QN Instituirea fazelor de atenţie şi restricţii în alimentarea cu apă a beneficiarilor din bazin se va face pe baza analizei de ansamblu a stării resurselor de apă, a cerinţelor actualizate de apă ale beneficiarilor şi în strânsă legătură cu lucrările de gospodărire a apei.
Rolul de declanşare şi coordonare a acţiunilor în cazul
situaţiilor de restricţii în satisfacerea cerinţelor de apă ale
folosinţelor din b. h. Olt, revine Administraţiei Bazinale de
Apă Olt -Rm. Vâlcea în colaborare cu S.G.A.-urile din bazin
şi unităţile beneficiare care duc la îndeplinirea prevederilor
planului de restricţii.
RESPONSABILITAŢI ŞI FLUX INFORMAŢIONAL
MODUL DE ACŢIUNE PENTRU FOLOSIREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR
DE APĂ ÎN DIFERITE SITUAŢII CARACTERISTICE
În cazul instituirii “fazei de atenţie-avertizare”, se vor aplica măsuri de raţionalizare în
folosirea apelor astfel încât să se asigure funcţionarea tuturor folosinţelor la capacitate
normală, măsuri care se stabilesc de către beneficiarii folosinţelor de apă împreună cu
unităţile teritoriale de gospodarire a apelor, corespunzător fazei şi condiţiilor locale concrete.
Beneficiarilor le revine sarcina ca înainte de aplicarea restricţiilor să ia o serie de măsuri
precum:
- folosirea eficientă a tuturor resurselor de apă de suprafaţă şi subterană prin urmărirea
menţinerii în cât mai mare măsura a volumelor de apă în lacuri prin respectarea cu stricteţe
a programelor de exploatare;
- verificarea instalaţiilor şi echipamentelor de captare înmagazinare şi transport în
scopul înlăturării pierderilor de apă;
- folosirea interna a cerinţelor de apă în mod judicios (accentuarea reutilizării-
recirculării);
- reactivarea captărilor de apă din subteran;
- depistarea operativă a pierderilor din reţelele de distribuţie a apei şi eliminarea
avariilor;
- exploatarea în condiţii optime a instalaţiilor de epurare, precum şi luarea unor măsuri
speciale pentru evitarea oricăror situaţii de poluări accidentale.
În aceste situaţii este necesară intensificarea măsurătorilor de debite pe cursurile de
apă la staţiile hidrometrice şi corelat cu aceasta, la folosinţe.
La instituirea “fazei de restricţii” beneficiarii folosinţelor de apă vor fi anunţaţi să ia
măsurile pregătitoare în vederea respectării reducerii debitelor sub debitele minime
necesare.
CONDIŢII CE DETERMINĂ APLICAREA DE RESTRICŢII
Planul de restricţii se va aplica în corelare cu sistemul de analiză/urmărire pentru
semnalarea situaţiilor de restricţii, pe baza informaţiilor operative privind resursele de
apă (ca parametrii cantitativi şi sub aspectul calităţii), cerinţele de apă şi, după caz,
amenajările de gospodărire a apelor.
Dispeceratul Administratiei Bazinale de Apa Olt- Rm.Valcea şi dispeceratele SGA-
urilor, urmăresc permanent evoluţia debitelor naturale şi aspectul calitativ al acestora
în secţiunile de control prin Staţiile hidrometrice şi Laboratoarele de hidrochimie şi
hidrobiologie.
De asemenea, se urmăresc cerinţele de apă ale beneficiarilor şi volumele de apă
din acumulări.
Pentru aplicarea Planului de folosire a apelor în perioadele deficitare, se compară
debitele caracteristice pentru satisfacerea folosinţelor într-o secţiune de control, cu
debitele sursei.
În situaţiile în care în una sau mai multe secţiuni de control debitele sursei sunt
mai mici decât debitul minim necesar al tuturor folosinţelor pe sectorul (sectoarele)
respectiv(e), se impune introducerea unor restricţii în alimentarea cu apă a
folosinţelor în special agenţilor economici şi agrozootehnici.
În aceste situaţii amenajările de gospodarire a apelor îşi vor adapta programele
de funcţionare funcţie de satisfacerea cu prioritate a folosinţelor din aval.
II. PLANUL DE RESTRICŢII ŞI FOLOSIRE A APEI ÎN
PERIOADE DEFICITARE (Planul propiu-zis)
PROGRAM PRELIMINAR DE RESTRICŢII LA OBIECTIVE ECONOMICE
Pentru diminuarea efectelor negative fizice şi valorice asupra procesului de producţie,
sub atenta îndrumare a gospodarilor de apă, beneficiarii folosinţelor de apă întocmesc
Anexa nr.16 - “Program de restricţii în alimentarea cu apă în caz de secetă“ care
cuprinde debitele de funcţionare a folosinţei pe trepte caracteristice de restricţionare a
alimentării cu apă în situaţii de deficite de apă la sursă.
Cele trei trepte de aplicare a restricţiilor sunt:
Treapta I – se diminuează sau se sistează activităţile auxiliare sau de producţie mai
puţin importante pe perioade scurte de timp;
Treapta II – în cadrul unor secţii de producţie se opresc instalaţiile tehnologice care
nu realizează randament maxim;
Treapta III – se opresc şi alte secţii sau linii tehnologice la latitudinea beneficiarului,
funcţie de structura sistemului de alimentare cu apă şi a procesului de producţie al
utilizatorului, acesta fiind cel ce selectează secţiile sau liniile tehnologice. Programele de restricţii astfel întocmite au caracter preliminar şi se actualizează la
apariţia situaţiei de atenţie sau la instituirea situaţiilor de restricţii.
Programul preliminar de restricţii se aplică de către S.G.A.-uri, de comun acord cu
beneficiarii folosinţelor de apă, ce sunt cuprinşi în Anexele nr. 5, 6 şi 7, cu care se va lua
legătura, conform sistemului informaţional (Anexa nr.11).
În vederea adoptării celor mai potrivite decizii de restricţionare, care să conducă la
pagube cât mai mici folosinţelor ale căror capacităţi de funcţionare sunt afectate, pentru
fiecare sector s-a elaborat un plan preliminar de restricţii etapizat cu luarea în considerare a
următoarelor criterii:
a) În domeniul industriei:
- reducerea în trepte a debitelor pentru folosinţele industriale după parcurgerea etapelor de
raţionalizare a folosirii apei, a efectuării de revizii, reparaţii, întreruperea funcţionării unor
sectoare neproductive sau de mai puţină importanţă pentru perioade scurte de timp, sau
sistarea unor activităţi auxiliare.
-restricţionarea parţială şi chiar totală a alimentării cu apă a unităţilor industriale cu pondere
mai mare în procesul de poluare a apelor.
b) În domeniul agrozootehnic.
- reducerea în trepte a debitelor captate pentru irigaţii, funcţie de natura culturilor (pentru
culturile de câmp şi culturile de orez), asigurându-se satisfacerea în totalitate a cerinţelor de
apă pentru culturile de legume.
-diminuarea debitelor alocate amenajărilor piscicole.
Dacă deficitul continuă, se pot alege şi alte criterii de restricţii, funcţie de obiective, astfel:
-reducerea temporară cu maximum până la 50% a debitului minim pentru curgerea salubră;
-restricţionarea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate şi a unităţilor de
deservire a populaţiei.
În aplicarea restricţiilor de apă pentru unităţile de gospodărire comunală se are în vedere
asigurarea cu precădere a apei pentru populaţie, impunându-se restricţii numai unităţilor
economice racordate la reţeaua orăşenească.
PLANUL PRELIMINAR DE RESTRICŢII PENTRU B. H. OLT
Criterii de restricţionare
Etape de aplicare a restricţiilor
Pentru beneficiarii cu pondere însemnată în alimentarea cu apă, au fost
stabilite de comun acord debitele corespunzătoare funcţionării în 3 trepte
caracteristice de restricţii.
Aceste debite sunt prezentate în Anexa nr. 15 - Plan preliminar de restricţii
(program de secetă), corespunzând condiţiilor tehnologice ale beneficiarilor,
funcţie de debitele de calcul în secţiunile de control, precum şi a debitelor
alocate.
Pentru celelalte folosinţe dispersate din bazin se vor aplica, pe etape,
restricţiile convenite de comun acord de către beneficiarii de apă cu specialiştii
în gospodărirea apelor, acestea fiind prevăzute în anexa nr.16.
Anexa nr. 15 se întocmeşte atât pentru perioada de vară cât şi pentru
perioada de iarnă şi se reactualizează ori de câte ori va fi necesar, în cazul
producerii situaţiei de atenţie/avertizare şi /sau situaţiilor de restricţii.
Etapele de restricţie s-au stabilit ţinând seama de “Programul de restricţii”
întocmit şi semnat de beneficiarii folosinţelor de apă, care se regăseşte în
anexa nr.16.
PLAN PRELIMINAR DE RESTRICŢII (PROGRAM DE SECETĂ) - B.H . OLT
Sectorul (zona)
de curs
Limite sector şi
secţ. de control;
St. h. reper Jud.
Debite caracteristice (mc/s)
Perioada de vară Perioada de iarnă
Debit de
atenţie
(Qat)
Debit
minim
PCA
(QNpca)
Debit
minim
necesar
(QN)
Debite în situaţii de
restricţii Debit
de
atenţie
(Qat)
Debit
minim
PCA
(QNpca)
Debit
minim
necesar
(QN)
Debite în situaţii de
restricţii
Etapa
1
Etapa
2
Etapa
3
Etapa
1
Etapa
2
Etapa
3
SECTORUL 1 -
R. OLT (între
confl. cu Dunărea
şi st. h. Cornet) –
Secţi.unea de
control I - Cornet
VL;
OT 43,224 25,00 36,020 35,762 35,473 35,136 41,712 25,00 34,759 34,717 34,587 34,475
SECTORUL 2 -
R. OLT (între st.
h. Cornet şi st. h.
Hoghiz) -
Secţiunea de
control II - Hoghiz
BV
SB 19,685 13,30 16,404 16,402 16,402 16,402 19,685 13,30 16,404 16,402 16,402 16,402
SECTORUL 3 -
R. OLT (între st.
h. Hoghiz şi st. h.
Feldioara) -
Secţiunea de
control III -
Feldioara
BV 15,600 9,31 13,000 13,000 13,000 13,000 15,600 9,31 13,000 13,000 13,000 13,000
SECTORUL 4 -
R. OLT (între st.
h. Feldioara şi st.
h. Sf. Gheorghe) -
Secţiunea de
control IV - Sf.
Gheorghe
CV
BV 3,503 1,70 2,919 2,870 2,870 2,870 4,22 1,70 3,517 3,441 3,403 3,385
Sectorul (zona)
de curs
Limite sector şi
secţ. de control;
St. h. reper Jud.
Debite caracteristice (mc/s)
Perioada de vară Perioada de iarnă
Debit de
atenţie
(Qat)
Debit
minim
PCA
(QNpca)
Debit
minim
necesar
(QN)
Debite în situaţii de
restricţii Debit
de
atenţie
(Qat)
Debit
minim
PCA
(QNpca)
Debit
minim
necesar
(QN)
Debite în situaţii de
restricţii
Etapa
1
Etapa
2
Etapa
3
Etapa
1
Etapa
2
Etapa
3
SECTORUL 5 -
R. OLT (între st.
h. Sf. Gheorghe
şi izvor) -
Secţiunea de
control V -
Tomeşti
HR
CV 0,691 0,202 0,576 0,475 0,470 0,467 0,476 0,202 0,397 0,392 0,386 0,381
SECTORUL 6 -
R. OLTEŢ (între
confl. cu râul Olt
şi st. h. Nistoreşti)
- Secţiunea de
control VI -
Nistoreşti
VL 0,799 0,405 0,6655 0,4992 0,3999 0,3339 0,799 0,405 0,6655 0,4992 0,3999 0,3339
SECTORUL 7 -
R. CIBIN (între
confl. cu râul Olt
şi st. h. Pisc) -
Secţiunea de
control VII - Pisc
SB 1,474 0,434 1,228 1,154 1,025 1,000 1,474 0,434 1,228 1,157 1,05 1,049
SECTORUL 8 -
R. NEGRU (între
confl. cu râul Olt
şi st. h. Lemnia) -
Secţiunea de
control VIII -
Lemnia
CV 0,180 0,130 0,150 0,150 0,150 0,150 0,180 0,130 0,150 0,150 0,150 0,150
APLICAREA RESTRICŢIILOR; SISTEM DE EVIDENŢĂ;
EVALUARE EFECTE; MOD DE RAPORTARE
Acţiunile de limitare a efectelor apariţiei fenomenelor de secetă, se organizează unitar în cadrul fiecărui
judeţ de către A.N. “Apele Române” –Administratia Bazinală de Apă Olt - Rm.Vâlcea prin intermediul S.G.A.-
urilor.
La sesizarea situaţiilor critice, Sistemele de Gospodărire a Apelor – prin Centrul Operativ - vor analiza
zilnic debitele naturale ale râurilor, ale aporturilor din afluenţi cât şi suplimentările posibile din acumulările
situate în zonă. Aceste suplimentări se vor face numai în perfectă corelare cu graficele dispecer ale
acumulărilor respective. Rezultatele acestor analize vor fi introduse în fluxul informaţional şi împreună cu
Administraţia Bazinala de Apă Olt - Rm.Valcea– biroul “Gestiunea, Monitoringul şi Protecţia Resurselor de
Apă” vor lua deciziile, funcţie de faza de restricţie în care se vor afla respectivele folosinţe de apă.
Dispeceratul Bazinal constituie organul operativ care asigură autoritatea de decizie şi coordoneazã
acţiunea de aplicare a restricţiilor. Toate deciziile şi măsurile luate cu privire la introducerea restricţiilor vor fi
în evidenţa dispeceratului Administraţiei Bazinale de Apă Olt.
La instituirea «fazei de restricţii», beneficiarii folosinţelor de apã vor fi anunţaţi sã ia mãsuri în vederea
respectãrii reducerii debitelor conform Anexei nr. 16 şi vor fi informaţi asupra evoluţiei situaţiei create.
Unităţile de gospodărire a apelor şi beneficiarii de folosinţe vor asigura înregistrarea sistematică a
elementelor de caracterizare a restricţiilor stabilite şi a modului de aplicare efectivă a acestora.
Dupa terminarea perioadei deficitare unitatea elaboratoare are obligaţia sa întocmească un raport
cuprinzând:
- elemente de caracterizare a situaţiilor create;
- masuri întreprinse;
- restricţii aplicate şi efectele acestora;
- propuneri de îmbunătăţire a activităţii în această situaţie şi a documentaţiei;
- măsuri vizând condiţiile concrete de aplicare a planului de restricţii, care va fi înaintat la A.N. ‘’Apele
Române’’ S.A. Bucureşti.