planeta vie - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/619/supernatura (preview).pdf · dar exist...
TRANSCRIPT
PLANETA VIE
SAVANAÎn savana tropicală este cald tot anul, dar există un sezon uscat şi unul umed. Câţiva arbori şi arbuşti oferă puţină umbră. În savana africană, erbivorele ca antilopele gnu şi zebrele migrează după ploi în căutare de iarbă proaspătă, fiind vânate
de lei şi alte carnivore.
GHEŢURILE PoLARERegiunile polare – Oceanul
Arctic în jurul Polului Nord şi Antarctica în jurul Polului Sud – sunt acoperite în cea mai mare parte de gheaţă groasă. Multe animale polare rezistă la frig graţie straturilor groase
de blană, pene sau grăsime, iar sângele unor
peşti conţine „antigel“.
PĂDUREA TRoPICALĂPădurile luxuriante şi veşnic verzi
din apropierea ecuatorului adăpostesc cel puţin o jumătate
din speciile de plante şi animale. Numite adesa „junglă“, aceste păduri sunt calde şi umede. Florile, fructele şi frunzele lor sunt o bogată sursă de hrană. Anima lele trăiesc la toate nivelu rile, din vârful celor mai înalţi copaci
până la solul umbros al pădurii.
Viaţa a început pe Pământ acum circa 3,5 miliarde de ani, în oceane. De atunci s-a răspândit în fiecare colţ al planetei într-un număr impresionant de forme. Printre animalele care trăiesc pe uscat şi în ape există vedete ale naturii care au calităţi uluitoare, corpuri incredibile şi moduri de viaţă fascinante.
PĂMâNTUL CULTIVATCam o zecime din uscatul planetei este pământ agricol. El susţine recolte şi animale domestice sau specii sălbatice care au reuşit să supravieţuiască alături de oameni.
PĂDUREA BoREALĂPădurile dese din nordul îndepărtat sunt în special din conifere. În verile scurte hrana este din belşug, dar în iernile lungi şi reci este rară. Iarna, unele animale hibernează, iar altele migrează spre sud.
9,5%
8,5%
10%
11%
17%
supernature RO.indd 6 18.05.2015 15:20:09
INTR
OD
UC
ERE
DEŞERTULLocurile cu precipitaţii
sub 25 cm pe an sunt numite deşerturi. De obicei
sunt foarte calde – până la 50°C ziua – şi sunt
fie stâncoase, fie acope rite cu nisipuri. Animalele din deşert
pot supravieţui cu foarte puţină apă. Multe sunt active
noaptea, când este mai răcoare.
TUNDRARegiunile plate de tundră,
fără copaci, care înconjoară Arctica, nu sunt acoperite cu gheaţă, dar sub stratul de la suprafaţă solul este
permanent îngheţat. Vara, tundra se însufleţeşte cu flori şi insecte, iar multe
păsări şi mamifere migrează aici pentru a se hrăni
şi a se înmulţi.
BIoMUL MEDITERANEEAN
În regiunile cu climă mediteraneeană, iernile sunt
scurte, umede şi blânde, iar verile sunt lungi şi uscate.
În peisajul accidentat cresc tufişuri, copăcei, cactuşi şi
alte plante rezistente la secetă. Dintre animale, aici trăiesc
capre sălbatice, râşi, şacali, mistreţi şi vulturi.
CâMPIA TEMPERATĂCâmpiile din zona temperată, mai puţin fierbinți decât savana, au mai puţine precipitaţii, iar aici nu se pot dezvolta copaci sau arbuşti. Aici trăiesc erbivore mari ca bizonul şi antilopa.
VIAŢA DIN oCEANEOceane vaste acoperă
aproape trei sferturi din suprafaţa Pământului. Apele costiere puţin adânci, în special
cele din jurul reci-felor de corali, sunt
bogate în faună. Ani-malele care trăiesc în largul
oceanelor trebuie să fie înotători puternici pentru a învinge curenţii când se depla sează. În adâncul oceanelor, până la 11 km de la suprafaţă, animalele înfruntă întunericul, temperaturi foarte joase şi presiuni care ar strivi un om.
PĂDUREA TEMPERATĂClimatele temperate susțin foioasele, copaci cu frunze căzătoare. Verile sunt calde, iernile sunt reci, iar precipitaţiile cad tot anul. Aici trăiesc păsări, urşi, căprioare şi mamifere mici.
Biomurile planeteiBiologii împart lumea în „biomuri“, regiuni cu peisaj, climă şi faună asemănătoare. Cifrele de mai jos arată cât ocupă fiecare biom din suprafaţa de uscat a Pământului.
6%
6%
5,5%
19,5%
7%
71%
29%
7
supernature RO.indd 7 18.05.2015 15:20:10
Lumea este plină de animale. Există mai mult de 1,5 milioane de diverse specii de animale vii, de toate formele şi mărimile. De fapt, sunt atât de multe încât o întreagă ramură a biologiei – taxonomia – se ocupă de clasificarea lor pe grupe bazate pe trăsături comune.
TOATE FORMELE ŞI MĂRIMILE
NEVERTEBRATE FĂRĂ ŞIRA SPINĂRII
Cam două treimi din speciile cunoscute de animale sunt nevertebrate și includ cnidarii, moluştele, echinodermele, bureţii de mare,
viermii şi artropodele. Aceste animale au puţine trăsături comune, în afara faptului că le lipseşte şira spinării (coloana vertebrală).
Printre nevertebratele mai cunoscute se numără viermii, artropodele precum insectele şi moluştele precum crabii,
păianjenii şi melcii. Totuşi, multe never-tebrate sunt atât de mărunte încât nu le observăm. Altele, ca insectele, trăiesc pe
uscat şi sunt cunoscute în toată lumea.
Cnidari
Meduze, anem
one
şi alte creaturi marine
cu gura înconjurată de
un cerc de tentacule.
MoluşteAnimale cu corp moale
protejat adesea de o cochilie dură, ca melcul nautilus (dreapta).
Artropode
Un schele
t exte
rn le
aco per
ă
corp
ul se
gmen
tat ş
i au
picio
are
artic
ulat
e.
Viermi
Animale cu corpuri
lungi şi moi, ro
tunde
sau plate. Unii viermi
duc o viaţă parazitară.
Bureţi de mare
Animale simple care
trăiesc fi xate pe fundul
mării şi îşi fi
ltrează
hrana din apă.
Echinoderme
Mamifere marine cu corp
alcătuit adesea din cinci părţi
egale. Majoritatea au pielea
acoperită cu ţepi sau protuberanţe.
supernature RO.indd 8 18.05.2015 15:20:12
TIPURI DE NEVERTEBRATEMajoritatea animalelor – inclusiv oamenii – sunt vertebrate. Caracte ristica lor de bază este coloana vertebrală, alcătuită din mici oase numite vertebre. Ea este elementul central al unui schelet intern pus în mişcare de muşchi. Majoritatea vertebratelor au membre (braţe sau picioare) sau aripioare dispuse în perechi, organe complexe pentru simţuri şi un creier apreciabil. Cele cinci tipuri principale de vertebrate sunt: păsările, mamiferele, reptilele, amfibienii şi peştii. Mamiferele, păsările şi anumiţi peşti îşi pot controla temperatura corpului, fiind astfel mai puţin dependenţi de mediu.
INTR
OD
UC
ERE
„Vreo 40 demilioanede specii
nedescoperite“
Păsăr
iAni
mal
e ac
oper
ite cu
pen
e,
care
au ci
oc şi
dep
un o
uă.
Majo
ritat
ea au
sche
let
uşor ş
i pot z
bura.
MamifereAnimale acoperite cu blană sau cu păr care îşi alăptează puii. Majo-ritatea nasc pui vii.
ReptileAnimale cu pielea sol-
zoasă ca şerpii, şopârlele,
crocodilii şi ţestoasele.
Majoritatea depun ouă.Amf bieni
Animale ca broaştele
şi salamandrele, care
trăiesc parţial pe uscat,
dar se reproduc în apă.
Peşti
Anim
ale acvatice care
înoată cu aripioare ţepoase
sau cărnoase. Majoritatea
respiră prin branhii. 9
supernature RO.indd 9 18.05.2015 15:20:12
Nimic nu rămâne neschimbat mult timp. De-a lungul generaţiilor, fiinţele vii se schimbă treptat, sau se adaptează, astfel încât să se armonizeze
mai bine cu mediul înconjurător. Cele care nu se adaptează dispar. Acest proces de transformare lentă este numit evoluţie şi a produs această diversitate uimitoare de animale pe care le vedem astăzi.
EVOLUŢIE CONTINUĂ
MAMIFERE URIAŞEEvenimente ca erupţiile vulcanice uriaşe sau impactul cu meteoriţi pot schimba mediul animalelor atât de rapid încât acestea nu se pot adapta suficient de repede şi multe specii dispar – fenomen numit extincţie în masă. Acum 65 de milioane de ani, după extincţia în masă a dino zaurilor, mamiferele mari au evoluat şi le-au luat locul. Printre acestea, rinocerul uriaş, cu înălţimea de 5,5 m, şi leneşul, castorul şi tatu uriaşi.
CUM ACŢIoNEAZĂ EVoLUŢIA Puii au tendinţa de a arăta ca părinţii lor pentru că
trăsăturile se transmit de la părinţi la urmaşi. Dar în acest proces caracteristicile nu se transmit integral şi uneori puii dezvoltă caracteristici noi. Dacă noua caracteristică este folositoare – precum o culoare a blănii care oferă un camuflaj mai bun –, probabil că animalul va avea o viaţă mai lungă şi mai bună şi va produce mai mulţi urmaşi care vor prezenta şi ei trăsătura benefică.
Barapasaurus măsura 18 m de la cap la vârful cozii
Barapasaurus – un perdantDinozaurii sauropozi, ca acest Barapasaurus, s-au numărat printre
numeroşii perdanţi ai extincţiei în masă de acum 65 de milioane de ani. Sauro-podele au fost cele mai mari şi mai grele
animale care au trăit vreodată pe uscat.
Tatu uriaşGlyptodon, o rudă îndepăr-
tată a tatuului de astăzi, a trăit de acum
5 milioane de ani până acum
10 000 de ani.
Corpul era masiv şi greu
Picioare ca nişte piloni
Piele groasă şi solzoasă
Pielea vărgată caracteristică le ajută să-şi recunoască semenii şi să
stabilească legături cu ei – o capacitate importantă pentru animalele de turmă.
Tatuul actual este mult mai mic
Sauropodele pășeau pe vârful degetelor
Coada flexibilă ajuta la contraba-lansarea gâtului lung
Zebre
supernature RO.indd 10 18.05.2015 15:20:14
INTR
OD
UC
ERE
„În timp 99,9% din speciile de
animale au dispărut“
PERDANŢI ŞI ÎNVINGĂToRINe gândim la dinozauri ca şi când ar fi dispărut de mult, dar nu este întru totul adevărat – descendenţii lor se găsesc şi astăzi printre noi. Therapodele au fost un grup de dinozauri care mergeau în două picioare. Printre ei se numărau Tyrannosaurus şi Velociraptor. Cam cu 160 de milioane de ani în urmă, unor tera-pode mai mici le-au crescut pene, probabil pentru a le ţine de cald. Mai târziu și-au folosit membrele anterioare acoperite cu pene pentru a plana sau a zbura. Din aceste terapode au evoluat păsările. Cu 65 de milioane de ani în urmă, când dinozaurii au murit după coliziunea unui meteorit uriaş cu Pământul, păsările au supravieţuit.
Strămoşul păsărilorTherapodul Guanlong, cam cât un om de înalt, a fost
o rudă mai mică a lui Tyrannosaurus. Guanlong avea o creastă mare pe cap, iar pielea probabil îi era
acoperită cu pene simple.
Dinţi laţi pentru a zdrobi hrana
vegetală
Cap scurt şi aplatizat
Vulturul – un învingător
Vulturul este unul dintre învingătorii evoluţiei. Pielea solzoasă şi ochii
reptilieni sunt un indiciu că păsările sunt descendenţi ai dinozaurilor.
Gâtul lung le permitea să
ajungă la frunzele din copacii înalţi
Oase groase susţi neau greutatea uriaşă
Labe groase şi înde sate ca ale elefantului
Picioare cu trei degete cu gheare
Pene simple
Membre anterioare cu trei degete
Cioc puternic
pentru a smulge
carne
Piele fără pene pe cap şi gât
11
supernature RO.indd 11 18.05.2015 15:20:15
Corpurile animalelor sunt alcătuite din celule grupate pentru a forma ţesuturi ca muşchii şi oasele, precum şi organe cum ar fi creierul, rinichii, ochii şi pielea. Dispunerea ţesuturilor şi organelor variază enorm, dar are tendinţa de a semăna la tipurile de animale strâns înrudite. Aproape întotdeauna este cea mai bună dispunere în concordanţă cu modul specific de viaţă al fiecărei specii.
ASEMĂNĂToRI, DAR DIFERIŢI
În ciuda diversităţii naturii, unele specii seamănă foarte bine. Dar nu întotdeauna cei care
arată asemănător sunt înrudiţi. Echidna cu cioc lung din Australia seamănă cu ariciul european, dar, de fapt, este un văr
al ornitorincului. Nici aricii, nici echidnele nu pot fugi repede şi nu se pot lupta cu
ferocitate pentru a scăpa de pericol, dar au un mijloc de apărare similar – ţepi ascuţiţi pentru a ţine duşmanii la distanţă.
Articulaţiile dintre vertebre sunt foarte puternice
ANIMALE CU CoLoANĂ VERTEBRALĂ
Vertebratele (păsările, mamiferele, reptilele, amfibienii şi peştii) au un schelet intern alcătuit din cartilaje sau
oase. Scheletul susţine corpul, constituie cadrul pe care se prind muşchii şi protejează organele interne. Creierul se găseşte în cutia craniană. Măduva spinării – parte vitală a sistemului nervos – trece prin şira spinării
care este alcătuită din oase mici care se întrepătrund numite vertebre.
STRUCTURA CORPULUIPutere şi agilitateCea mai mare dintre feline, tigrul este suprema maşinărie de vânătoare. Corpul lui este suficient de suplu pentru a se strecura neobservat prin vegetaţia joasă şi suficient de puternic pentru a doborî prăzi mari ca bivolii sălbatici.
Maxilarul flexibil se
deschide larg pentru a înghiţi
prăzi mari
AriciCând este ameninţat, ariciul
se strânge într-un ghem ţepos şi majoritatea ata-catorilor îl lasă în pace.
Echidnă cu cioc lungEchidna se poate face ghem
sau se poate îngropa în pământ, încât să i se vadă numai ţepii.
Nu au nevoie de picioareMajoritatea vertebratelor au fie membre
(braţe, picioare, aripi), fie aripioare înotătoare. Şerpii sunt o excepţie.
Scheletul unui şarpe – ca această cobră – este alcătuit din craniu, şira spinării şi coaste. Coastele de pe abdomen se pot deplasa când șarpele înghite o pradă mare.
Picioarele lungi şi puternice îi permit tigrului
să facă salturi de până la 10 m
Piept lat cu spaţiu pentru plămânii mari
Craniul scurt are puncte de inserție pentru muşchii puternici ai maxilarelor
orbite pentru ochi plasaţi în faţă, care pot aprecia bine
distanţele
Şira spinării este flexibilă, oferindu-i
tigrului graţie şi agilitate
Ghearele superascuțite pot fi retrase în pernuțe
Porţiunea cozii nu are coaste
Dinţii includ canini pentru a străpunge şi
molari pentru a tăia
supernature RO.indd 12 18.05.2015 15:20:16
INTR
OD
UC
ERE
SPAŢIU PENTRU A CREŞTEExoscheletul unui artropod nu creşte odată cu animalul, astfel încât acesta trebuie să se deba-raseze de el (să năpârlească), pentru a-i crește periodic altul. Această tarantulă Megaphobema velvetosoma din Ecuador este moale câteva ore după ce năpâr-leşte. Se ascunde într-un loc sigur şi aşteaptă ca noul exoschelet să se întărească.
ARMURĂ PE CoMANDĂArtropodele – precum crabii, insectele, miriapodele
şi păianjenii – au un schelet extern segmentat care li se potriveşte ca o armură perfectă. Numit exoschelet, sau cuticulă, acoperă în întregime corpul animalului, inclusiv gura şi ochii. Este făcut dintr-un material flexibil şi uşor numit chitină şi întărit cu minerale. Exoscheletul oferă
o susţinere şi o protecţie excelente, dar limitează mişcările şi creşterea.
AU REUŞIT FĂRĂ SCHELETNevertebratele care nu au schelet extern îşi susţin corpurile în diverse moduri. Majoritatea viermilor îşi păstrează forma prin presiunea exercitată de lichidul intern (cam ca un balon plin cu apă), iar stelelor şi aricilor de mare le creşte o cochilie calcaroasă imediat sub piele. Multe moluşte, ca bivalvele şi stridiile, au o cochilie dură din calcar sau din sidef. Altele, precum calamarii şi caracatiţele, se bizuie pe susţinerea apei în care trăiesc.
Calamar gelatinosCalamarul nu are schelet, dar unii au o carcasă interioară cartilaginoasă care le protejează partea din spate. Corpul musculos este susţinut de apa mării, iar unele specii pot ajunge de dimensiuni enorme.
Carcasă tareLa unele artropode mari, ca acest crab de uscat, exoscheletul este întărit cu o substanţă calcaroasă
numită carbonat de calciu, care îl face extrem de dur.
Coada lungă menţine echilibrul în alergare şi la cățărare
Corpul este lung şi îngust, perfect pentru deplasarea prin pădure deasă
Branhii
Schelet redus Ochi mare
Braţe musculoase pentru manevrarea prăzii
Tentacule extensibile
pentru atac şi apărare
Sistem digestiv
Tigrii merg pe cele patru degete de la fiecare picior
Vertebrele au locaşuri de întrepătrundere
Şolduri înguste adaptate pentru a fugi şi a sări mai degrabă decât pentru căţărare
Încheieturile gleznelor, care nu au contact cu solul, acţionează ca nişte amortizoare
oasele lungi ale coapselor sunt îmbrăcate în unii dintre cei mai mari muşchi ai tigrului
„Un homarpoate năpârli
de 100 de ori“
13
supernature RO.indd 13 18.05.2015 15:20:17
SCURTĂ PREZENTARE
•DIMENSIUNI Cap şi corp 53–80 cm lungime, plus coadă 23–30 cm lungime
•HABITAT Lăstăriş şi pădure
•AREAL Tasmania
•HRANĂ Cadavre, animale vii şi uneori materie vegetală
Deşi puţin mai mare decât un ursuleţ de un an, diavolul tasmanian are cea mai puternică muşcătură dintre mamifere, în raport cu mărimea lui. Maxilarele lui pot sparge oase. Este capabil să mănânce cu totul un cadavru, inclusiv blana. Uneori devine un ucigaş neînfricat, atacând şi şerpi veninoşi.
SEMNE PRoTECToARESemnul alb de pe piept iese foarte bine
în evidenţă – chiar dacă un mic număr de animale se nasc fără el. Este posibil ca
semnul să acţioneze ca un steag care abate muşcăturile periculoase ale celorlalţi diavoli
din zona mai vulnerabilă a feţei.
DIAVOLUL TASMANIANMUŞCĂTURĂ RECORD
CoMPETIŢIE PENTRU HoITURIMajoritatea diavolilor tasmanieni nu sunt agresivi dacă nu sunt ameninţaţi sau nu concurează pentru hrană. Dacă un cadavru atrage mai mult de un animal, poate avea loc o ciorovăială care doar rareori devine luptă. În astfel de momente mormăielile, pufăielile, mârâiturile şi urle-tele se pot auzi de la distanţe foarte mari.
Semn alb distinctiv pe piept
Picioarele scurte îi dau un mers lent
şi legănat
supernature RO.indd 18 18.05.2015 15:20:27
19
MUŞCĂTURĂ RECORDCap lat cu muşchi puternici ai maxilarului
Blană aspră, neagră-maronie
Urechi mari şi roz cu vârfuri rotunjite
UN START CoNFoRTABILFemela de diavol tasmanian dă naştere la doi până la patru pui minusculi. Aceştia petrec puţin peste trei luni în marsupiul ei, în care sug şi se dezvoltă, înainte de a fi mutaţi
într-o vizuină. Tatăl ajută uneori la curăţarea puilor, iar când sunt
destul de mari, părinţii îi plimbă cu rândul în spate.
Vânător nocturnDiavolul tasmanian este un carnivor marsupial îndesat care îşi petrece ziua în buşteni putrezi în interior sau în vizuini făcute de alte animale, precum wombaţii. Iese noaptea în căutarea hranei, bizuindu-se mai ales pe simţul bine dezvoltat al mirosului.
„Strănutulpoate f un semn de
agresiune“
AN
ATO
MIE
UIM
ITO
AR
E
FoRŢĂ MUŞCĂTURĂ
GREUTATE PRADĂDiavolii tasmanieni pot mânca zilnic o canti tate de carne de până la 10% din greutatea lor. Când sunt bine hrăniţi, înmagazinează grăsime de rezervă în cozi. DISTANŢĂ
418
0,1–40 kg
3,2–16 km (parcurşi noaptea)
55 (pisică domestică)
N
kg
km
200
15
105
400
30
15
600
45
20
GREUTATE MAXIM
Ă
11 , 8KG
VITEZĂ MAXIMĂ
CIFRE ŞI DATE
11KM/H
supernature RO.indd 19 18.05.2015 15:20:28
20
AN
ATO
MIE
UIM
ITO
AR
E
CIFRE ŞI DATE
Partea cea mai deasă a blănii este stratul interior aflat cel mai aproape de piele, care ajută animalul să-şi păstreze temperatura când se scufundă în ape extrem de reci.
VITEZĂ MAXIMĂ ÎNoT
GREUTATE RECoRD
Blana vidrei este confortabilă ca o plapumă de iarnă. Pe un centimetru pătrat din blana ei incredibil de deasă există mai multe fire de păr decât pe întregul cap omenesc. Vidra de mare are nevoie de mult păr. Trăieşte în apele reci ale coastelor nordice ale Pacificului, dar nu are un strat izolator de grăsime pe sub piele, ca alte mamifere marine. În locul lui, se bizuie pe blana deasă care reţine aerul cald pe lângă corp. Când pluteşte, îşi ţine lăbuţele afară din apă ca să nu îngheţe.
•MĂRIME Cap şi corp 1–1,2 m lungime, plus coadă 25–37 cm lungime
•HABITAT Coaste şi ape puţin adânci ale oceanului până la 1 km de ţărm
•AREAL Japonia şi coasta de vest a Americii de Nord
•HRANĂ Peşti mai lenţi, arici de mare, crabi şi moluşte
BLANĂ CĂLDUROASĂVIDRA DE MARE
SCURTĂ PREZENTARE
„Blana poate avea 800de milioanede fre de păr“
DENSITATE PĂR
TEMPERATURĂ
37ºC (temperatură corp, ca la om)
1–15ºC (apă din jur)
°C 10 20 30 40
SCUFUNDARE
sec. 10050 150 200 250 300
265 sec. (record)
52–90 sec. (durată)
m
fre/cm2 200 000100 000
200 (om)
150 000
30 60 90 120
40 m (adâncime) 97 m (record)
Blană închisă pe corp, albă pe cap
KM/H
45KG
9
supernature RO.indd 20 18.05.2015 15:20:29
PLUTA PE SPATEVidrele de mare se odihnesc plutind pe spate în apă – şi de obicei aşa şi dorm, învelindu-se în alge pentru a nu fi purtate în larg. Îşi folosesc burţile ca masă, punând pe piept o piatră drept nicovală pentru a sparge cochiliile scoicilor.
CEA MAI DEASAblAnA
supernature RO.indd 21 18.05.2015 15:20:32
CEL
MAI
ÎNAL
T AN
IMAL LI
MB
Ă A
GIL
Ă
GIRA
FA
Cea
mai
înal
tă g
iraf
ă s-
ar p
utea
uita
cu
uşur
inţă
pe
o fe
reas
tră
de la
eta
jul u
nu, f
ără
să-ş
i înt
indă
gât
ul. C
ombi
naţia
de
pici
oare
lu
ngi ş
i gât
lung
înse
amnă
că
gira
fa p
oate
mân
ca fr
unze
de
pe
cren
gi în
alte
și p
oate
rep
era
peri
colu
l de
la m
are
dist
anţă
.
ÎNĂ
LŢIM
E R
ECo
RD
6 METRI
CIF
RE
ŞI
DAT
E
VITEZ
Ă A
LER
GA
RE
Vase
de
sâng
e sp
ecia
le
din
cap
împi
edic
ă st
râng
erea
sân
gelu
i câ
nd g
irafa
se
aple
acă.
Gir
afa
poat
e aj
unge
cu
limba
ei l
ungă
pâ
nă s
us în
cop
acii
favo
riţi
acac
ia.
Lim
ba e
i est
e ex
trem
de
flexi
bilă
și
se
poat
e în
făşu
ra p
e cr
engi
le s
pino
ase
de a
caci
a pe
ntru
a s
mul
ge fr
unze
su
cule
nte.
Un
stra
t de
saliv
ă lip
icio
asă
izol
ează
ori
ce s
pin
îngh
iţit.
LoV
ITU
RI C
U G
âTU
LM
ascu
lii s
e lu
ptă
ades
ea în
tre
ei le
gănâ
ndu-
şi g
âtur
ile
şi iz
bind
u-şi
riv
alul
cu
capu
l. A
cest
fapt
aju
tă
mas
culii
dom
inan
ţi să
-şi
păst
reze
aut
orita
tea
în
grup
. Lup
tele
sun
t de
obic
ei b
lând
e, d
ar d
acă
în a
prop
iere
se
află
o fe
mel
ă, u
nul d
intr
e m
ascu
li po
ate
fi lă
sat c
hiar
in
conş
tient
în u
rma
lovi
turi
lor.
56
KM/H
Co
arn
ele
sunt
ex
cres
cenţ
e os
oase
ale
cr
aniu
lui
oas
ele
gâtu
lui
au a
rtic
ulaţ
ii sf
eric
e ca
re îi
of
eră
o m
are
flexi
bilit
ate
Mu
şch
ii gâ
tulu
i su
nt p
uter
nici
pe
ntru
a s
usţin
e oa
sele
gre
le
„Fie
care
p
as m
ăso
ară
4,5
mlu
ngi
me“
GR
EUTA
TE IN
IMĂ
BĂ
TĂI I
NIM
Ă
11 k
g
0,3
kg (o
m)
60 (g
iraf
ă în
rep
aus)
70 (o
m)
bp
m
bp
m
1 m
in
1 m
in
kg3
69
12
Lim
ba
are
cam
50
cm
lung
ime
Liga
men
te
susţ
in c
apul
şi
gât
ul
supernature RO.indd 22 18.05.2015 15:20:35
LA P
AS
ŞI L
A G
ALo
PC
ând
păşe
şte,
gir
afa
îşi d
epla
seaz
ă în
aint
e am
bele
pi
cioa
re d
e pe
o p
arte
. Pen
tru
că a
re p
icio
arel
e at
ât
de lu
ngi,
o gi
rafă
car
e al
earg
ă pa
re d
izgr
aţio
asă
– da
r po
ate
atin
ge o
vite
ză d
estu
l de
mar
e pe
ntru
a s
căpa
de
pră
dăto
ri. L
a ga
lop,
îşi p
une
pe s
ol în
tâi p
icio
arel
e an
teri
oare
, apo
i lan
seaz
ă în
faţă
pic
ioar
ele
post
erio
are.
AN
ATO
MIE
UIM
ITO
AR
E
SC
UR
TĂ
PR
EZ
EN
TA
RE
•MĂ
RIM
E În
ălţim
e la
um
ăr 2
,5–3
,7 m
; în
ălţim
e to
tală
4,3
–5,3
m
•HA
BIT
AT
Sav
ană
şi z
one
împă
duri
te d
esch
ise
•AR
EAL
Afr
ica
•HR
AN
Ă F
runz
e di
n co
paci
şi a
rbuş
ti
Mu
şch
ii co
apse
lor
sunt
pu
tern
ici p
entr
u a
cont
raba
lans
a gr
euta
tea
gâtu
lui
oas
e al
e co
zii
Spat
ele
este
în
clin
at
Art
icu
laţi
e a
gen
un
chiu
lui
oas
ele
pic
ioru
lui
sunt
sol
ide
pent
ru
a su
sţin
e gr
euta
tea
corp
ului
şi a
gât
ului
Gle
znă
Un
dru
m lu
ng
Este
rem
arca
bil c
ă gâ
tul l
ung
al g
iraf
ei
are
acel
aşi n
umăr
de
vert
ebre
ca
al
oam
enilo
r –
şapt
e. T
otuş
i, fie
care
di
ntre
ele
poa
te a
vea
pest
e 25
cm
lu
ngim
e. E
ste
nevo
ie d
e o
inim
ă pu
tern
ică
şi d
e o
pres
iune
mar
e a
sâng
elui
ca
aces
ta s
ă fie
po
mpa
t pe
o di
stan
ţă a
tât
de m
are
până
la c
reie
r.
Pie
lea
înti
nsă
aj
ută
sâng
ele
să u
rce
înap
oi
pe p
icio
r
Inim
ă vo
lum
ino
asă,
su
ficie
nt d
e pu
tern
ică
pent
ru a
po
mpa
sân
ge
până
la c
ap
Pic
ioar
ele
ante
rio
are
sunt
mai
lu
ngi d
ecât
ce
le
post
erio
are
Art
icu
laţi
e a
înch
eiet
uri
i „m
âin
ii“
(pic
ior
din
față
)
os
al
călc
âiu
lui
Co
pit
a ar
e do
uă d
eget
e
„Fie
care
p
as m
ăso
ară
4,5
mlu
ngi
me“
23
supernature RO.indd 23 18.05.2015 15:20:36
Urşii polari sunt cele mai mari animale terestre de la Cercul Polar Arctic. Mărimea este importantă într-un loc unde tempe-raturile coboară mult sub zero grade cea mai mare parte din an; corpul uriaş generează căldură, iar blana groasă o păstrează. Statura ajută ursul să învingă şi să ucidă prăzi mari.
URSUL POLARUCIGAŞ CU SÂNGE DE GhEAțĂ
GREUTATE MAXIM
Ă
1002KG
CIFRE ŞI DATE DINŢI
VITEZĂ M
AX
IMĂ
PE
U
SCAT
GREUTATE PRADĂ
Urşii polari preferă să vâneze foci pândin-du-le, dar pot alerga şi suficient de repede pe distanţe scurte pentru a doborî un ren.
40KM/H
N
cm
kg
500
2
500
1000
4
1000
1500
6
1500
LABE ÎMBLĂNITEUrsul polar are nişte labe uriaşe,
îmblănite şi cu perniţe, care îl ajută să nu alunece pe gheaţă. Labele mari şi rotunde
sunt şi ca nişte vâsle excelente când înoată. Ursul polar îşi foloseşte labele
din faţă pentru a prinde şi a ucide prada – sunt atât de puternice încât pot zdrobi
cele mai mari foci şi cei mai puternici reni.
Labele acţionează ca nişte rachete pentru zăpadă
Gheare ascuţite pentru a apuca
puternic
Blana împie dică picioarele să alunece
55 (forţă muşcă tură pisică domestică)
1200 (forţă muşcătură)
4–5 cm (lungi me canini)
0,5 cm (lungime cani ni pisică domestică)
10–1200 kg
Puternicul urs polar Ursul polar are straturi groase
de blană şi grăsime care îi ţin de cald – este atât de bine izolat încât se poate supraîncălzi dacă vremea
devine prea călduroasă. Acest urs se simte ca la el acasă şi în apele
îngheţate ale Arcticii, în care se scufundă şi înoată, folosind
drept cârmă labele din spate.
CEl MAI MARE
CARnIvoR TERESTRU
supernature RO.indd 24 18.05.2015 15:20:40
25
AN
ATO
MIE
UIM
ITO
AR
E
SCURTĂ PREZENTARE
•MĂRIME Cap şi corp 2–2,5 m lungime, plus coadă 8–13 cm lungime
•HABITAT Calotă glaciară arctică şi tundră
•AREAL Coaste şi insule din regiunea arctică
•HRANĂ Foci, păsări de mare, reni, peşte şi uneori materie vegetală
Ochi închişi la culoare
Urechi acope rite cu blană
SIMŢURI ASCUŢITEUrşii polari au vedere
şi auz bune, dar se bazează în special pe nas şi pe un simţ
excelent al mirosului pentru a-şi localiza prada şi pot adulmeca pui de focă
din vizuini de sub gheaţă.
Blana albă ajută ursul să se ascundă în zăpadă
Ghearele curbate ajută ursul să sape prin gheaţă
supernature RO.indd 25 18.05.2015 15:20:42
BLANĂ CĂLDURoASĂ În pădurile reci din estul îndepărtat al Siberiei – unde iarna temperaturile scad mult sub zero grade – tigrilor le ţine de cald o blană de trei ori mai lungă decât a tigrilor asiatici de la tropice.
CEA MAI MARE
FElInA
supernature RO.indd 26 18.05.2015 15:20:44
VITEZĂ MAXIMĂ
27
AN
ATO
MIE
UIM
ITO
AR
E
Cu o muşcătură care rupe gâtul şi forţa de a ucide cel mai mare cerb, tigrul siberian este unul dintre cei mai mari prădători. Tigrul îşi prinde prada furişându-se şi sărind asupra ei – se apropie de victimă fără a fi văzut, apoi îi sare la gât. Îşi încleştează gura de gâtul victimei pentru a o sufoca sau o muşcă de ceafă şi îi secţionează mortal măduva spinării. Caninii lungi ca nişte pumnale apucă prada, iar carnasierii sfâşie carnea, dar dinţii tigrului sunt prea fragili pentru a sparge oase.
SCURTĂ PREZENTARE
•MĂRIME Cap şi corp 1,7–2,1 m lungime, plus coadă 84–100 cm lungime
•HABITAT Păduri reci de conifere şi foioase
•AREAL Estul Rusiei şi o parte din nordul Chinei
•HRANĂ Cerbi şi prăzi mai mici, precum iepuri
FELINĂ URIAŞĂTIGRUL SIBERIAN
60KM/H
CIFRE ŞI DATEGREUTATE PRADĂ
Craniul masiv susţine muşchii puternici ai fălcilor. Aceştia îi permit să sugrume animale mari, cum ar fi un cerb, în câteva minute.
CoNSUM HRANĂ
kg
N
100 200 300 400VIAŢĂ MAXIMĂ
15anI
FoRŢĂ MUŞCĂTURĂ
500 1000 1500 2000
0,5 kg (iepure) – 320 kg (cerb)
10 kg de carne necesare pe zi
20–40 kg pot f mâncate la o singură masă
55 (pisică domestică) 1500
supernature RO.indd 27 18.05.2015 15:20:45
NEVĂ
STUI
CACE
L M
AI M
IC C
ARNI
VOR
„Uci
de
pră
zid
e 10
ori
mai
gre
le d
ecât
co
rpu
l ei“
MIC
Ă Ş
I UŞo
AR
ĂTa
lia v
aria
ză c
onsi
dera
bil î
n fu
ncţie
de
are
alul
geo
grafi
c, ia
r fe
mel
ele
sunt
mai
mic
i dec
ât m
ascu
lii.
Am
bele
sex
e au
bla
nă m
aro
pe
spat
e, c
are
le o
feră
un
oare
care
ca
mufl
aj –
dar
în c
ea m
ai m
are
part
e a
area
lulu
i, ia
rna
devi
n co
mpl
et a
lbe
pent
ru a
se
cont
opi c
u ză
pada
. Ele
răm
ân
mar
o nu
mai
în s
udul
ext
rem
, un
de e
ste
mai
cal
d.
Măr
imea
po
ate
f în
şelă
toar
e –
nevă
stui
ca e
ste
atât
de
mic
ă în
cât s
e po
ate
stre
cura
pri
ntr-
o ga
ură
de d
iam
etru
l deg
etul
ui u
nui o
m. D
e ob
icei
vân
ează
şo
arec
i, da
r po
ate
ucid
e şi
pră
zi m
ult m
ai m
ari (
iepu
ri).
Nev
ăstu
icile
au
refle
xe
iuţi
ca fu
lger
ul ş
i tră
iesc
într
-un
ritm
inte
ns. P
ână
la 6
luni
, pui
i dev
in n
işte
uc
igaş
i în
min
iatu
ră p
e de
plin
cap
abili
să
se d
escu
rce
sing
uri.
ÎNA
RM
ATĂ
SĂ
UC
IDĂ
Nev
ăstu
ica
are
cran
iu a
lung
it şi
faţă
mic
ă. O
rbite
le s
unt m
ari
şi a
re c
anin
i lun
gi ş
i asc
uţiţi
pe
ntru
a p
erfo
ra c
apul
sau
gât
ul
prăz
ii şi
pen
tru
a-i r
upe
oase
le.
Ca
toat
e m
amife
rele
car
nivo
re,
pe fi
ecar
e pa
rte
a m
axila
relo
r ar
e di
nți s
peci
ali n
umiţi
ca
rnas
ieri
, fol
osiţi
pen
tru
a tă
ia
piel
ea, c
arne
a şi
oas
ele.
Cut
ie c
rani
-an
ă al
ungi
tă
CIF
RE
ŞI
DAT
E
GR
EUTA
TE
TIM
P
Nev
ăstu
ica
este
ac
tivă
tot a
nul
şi s
e în
mul
ţeşt
e
şi ia
rna.
GREUTA
TE
MA
XIM
Ă
10–2
000
g (p
rad
ă)
25–2
50 g
(nev
ăstu
ică)
5 (g
esta
ţie)
12–1
5 (p
entr
u a
aju
nge
la m
atu
rita
te)
6–8
(în
țărc
are)
gg (săp
tăm
âni)
510
1520
1000
1000
2000
2000
3000
3000
VIA
ŢĂ Î
N C
AP
TIV
IT
ATE
10
anI
250
GRaME
Din
ţi ca
rnas
ieri
supernature RO.indd 28 18.05.2015 15:20:46
CR
EșTE
RE
RA
PID
ĂU
n pu
i cân
tăre
şte
la n
aşte
re d
oar
5 g,
da
r cr
eşte
foar
te r
eped
e.
Aju
nge
la d
imen
siun
ea d
e ad
ult î
n ci
rca
15 s
ăptă
mân
i. Fe
mel
ele
se m
atur
izea
ză
prim
ele
şi p
ot fa
ce p
ui la
num
ai tr
ei lu
ni.
PR
ĂD
ĂTo
R D
E B
UZ
UN
AR
Nev
ăstu
icile
vân
ează
pră
zi m
ult m
ai
mar
i dec
ât e
le. P
entr
u că
mas
culii
po
t cân
tări
dub
lu fa
ţă d
e fe
mel
e,
este
mai
pro
babi
l ca
ei s
ă vâ
neze
ie
puri
şi p
ăsăr
i cam
de
măr
imea
un
ui c
ocoş
de
mun
te. F
emel
ele
vâne
ază
mai
ale
s şo
arec
i sau
pui
de
iepu
re.
Ghe
are
ascu
țite
Tălp
ile la
belo
r su
nt îm
blăn
ite
iarn
a
Blan
ă ca
stan
ie
pe s
pate
, cu
bur
tă a
lbă
Coa
dă
scur
tă
SC
UR
TĂ
PR
EZ
EN
TA
RE
•MĂ
RIM
E C
ap ş
i cor
p 12
–15
cm lu
ngim
e,
plus
coa
dă 2
–8 c
m lu
ngim
e
•HA
BIT
AT
Păd
ure,
câm
pie
ierb
oasă
şi t
undr
ă
•AR
EAL
Am
eric
a de
Nor
d, E
urop
a şi
Asi
a
•HR
AN
Ă M
ai a
les
roză
toar
e, u
neor
i pră
zi
mai
mar
i (ie
puri
)
Iute
şi a
tlet
ică
Cor
pul l
ung
şi e
last
ic ş
i pic
ioa-
rele
scu
rte
îi pe
rmit
să s
trăb
ată
cu ra
pidi
tate
viz
uini
str
âmte
în
cău
tare
a pr
ăzii.
Sal
turi
le
lung
i şi a
lerg
area
rapi
dă o
fac
greu
de
prin
s, d
ar o
şi a
jută
să
se
facă
nev
ăzut
ă şi
să
nu fi
e re
pera
tă d
e pr
ădăt
ori.
supernature RO.indd 29 18.05.2015 15:20:47