plan managerial - cerasella craciun final recuoperat caludiu · 2020. 3. 24. · nu renunţă...

Martie 2020

2020 - 2024

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" – BUCURESTI UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" – "ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING Str.Academiei18–20,Telefon:(+40-21)307.71.59,(+40-21)315.54.82,Fax:(+40-21)312.39.54.COD010014-BUCURESTI, ROMANIA

PROPUNERE

PLAN MANAGERIAL

(Rezumat)

privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” București,

în perioada 2020 – 2024

”CUNOAȘTERE, CONȘTIINȚĂ, EDUCAȚIE”

Pentru concursul public

în vederea ocupării funcției de DECAN

prof. dr. arh. Cerasella CRĂCIUN

Moto:

”Cunoaşterea şi conştiinţa sunt marile resurse ale viitorului, pe care să sperăm că

vom şti să le folosim.”

acad. Mihai DRĂGĂNESCU

Prezentul Rezumat al Planului Managerial cu privire la evoluția între anii 2020-2024 a Facultății de

Urbanism, propus de subsemnată pentru concursul de ocupare a funcției de Decan, este depus în

dosarul de candidatură în formă extinsă, pentru a fi consultat și prezentat membrilor Consiliului

Facultății de Urbanism și a Comisiei de Concurs, precum și în formă de rezumat pe site-ul UAUIM. Materialul este public și poate fi consultat de către cei interesați și la Secretariatul Facultății de

Urbanism, începând cu data de 24 Martie 2016.

Coperta a fost realizată de Ram GREȚCU. Martie 2016

PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.


prof. dr. arh. Cerasella CRĂCIUN Pagina 1 din 26


PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M. în perioada 2020 - 2024

Subsemnata Cerasella CRĂCIUN, prof. dr. arhitect, cadru didactic și în prezent Prodecan al Facultății de Urbanism din Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion

Mincu” București, vă supun spre analiză prezenta propunere de Plan Managerial privind evoluția Facultății de Urbanism în perioada 2020 – 2024, precum și CV-ul însoțit de Lista de Lucrări, atașate la dosarul de candidatură. 1. ARGUMENT. Pentru o Schimbare de Paradigmă în Educație

O propunere de Plan Managerial în sistemul educațional implică un proces sensibil, complex și integrat, care dincolo de caracteristicile strict manageriale, cred că este absolut necesar să introducă noua paradigmă a conștiinței și a (meta)eticii, în

sensul unei educații de tip multi- și transdimensionale, absolut determinante pentru

evoluția actuală a proceselor de învățământ, în condițiile trecerii de la societatea

informațională, prin societatea cunoașterii, către societatea conștiinței.

Societatea conștiinței este un concept introdus în anul 20001, ca model sau ideal

etic dezirabil al viitorului, determinat de o viziune filosofică și de progresele tehnologiei informației, care conduc către noi paradigme legate de educație, cercetare și conștiință, cu trimitere către întrebări pe care le consider nu numai actuale, ci și fundamentale cu privire la existență în general, și la relația dintre

Educație / Cunoaștere2 / Conștiință / Etică, în particular. 1 DRĂGĂNESCU, Mihai, Conștiința, frontieră a științei, frontieră a omenirii, Revista de Filosofie, XLVII, nr.1-2/2000, pag.15-20. 2 Vezi DRĂGĂNESCU, Mihai, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Bucureşti, Editura Tehnică, 2004. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




Astfel, societatea conștiinței va pune accent pe caracterul structural- fenomenologic al informației devenită conștiință și va avea ca vectori funcționali: cunoașterea fundamentată și integrată asupra existenței, spiritualitatea, managementul și economia, cultura, precum și prioritar educația omului și a

comunității. Domeniul Urbanismul ca artă și știință în același timp, implică transdisciplinaritate asumată și conexiuni cu domenii conexe (inginerie, economie, geografie, planificare și management urban, legislație, ecologie și științele mediului, sociologie, peisaj semi-natural, antropic și cultural, patrimoniu, medicina mediului, psihologia spațiului urban, antropologie, etnografie, industrii creative, artă, filozofie și epistemologie, etc.) sau

domenii de graniță (transdisciplinaritate, știința complexității, ecolonomie3,

capitalism regenerativ4, etc.).

De aceea, consider că inclusiv in domeniul Urbanismului, trebuie susținute și fundamentate cele mai mari resurse ale viitorului, respectiv cunoașterea și conștiința, ca vectori și germeni ai educației viitorului, în conexiune cu etica și meta-etica cu rol esențial în educația multidimensională în societatea cunoașterii5. 3 Prin care lumea afacerilor publice și private, devine o lume universală care aduce ”sănătate pentru întregul viu comun”, necesară pentru a realiza afaceri de succes cu conștiință pentru cultura responsabilității vieții, în perioada de criză economică pe care o traversăm - Vezi POPESCU, Constantin, TAȘNADI, Alexandru, Ecolonomia. Un nou mod de a gândi și a trăi, în Planeta Pământ - Planeta Vie, editori Dorel Zugrăvescu și Florin Munteanu,Vol. II,Editura AGIR, București,2015,pag. 135-175. 4 FULLERTON, John, REGENERATIVE CAPITALISM. How Universal Principles And Patterns Will Shape Our New Economy, Capital Institute. The Future of Finance, 2015, http://capitalinstitute.org/wp-content/uploads/2015/04/2015-Regenerative-Capitalism-4-20-15-final.pdf 5 CRĂCIUN, Cerasella, ACASANDRE, Andreea,"Landscape Right" And “Right To Landscape”. Landscape as a Tool of Meta-ethic and Multidimensional Education in the Knowledge Society, în Working Papers - 7th LUMEN International Conference – Multidimensional Education and Professional Development. Ethical Values – MEPDEV 2015, Târgoviște, 2015. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




Cred cu tărie în necesitatea de reformulare a conceptului de educație și formare a unui OM, dincolo de latura utilitarist - profesională, în consonanță cu abilitățile și potențialul creativ individual, dar și al nevoilor spirituale și materiale reale, prin

(re)definirea Omului în contextul bio-geofizic (GAIA)6, inclusiv din perspectiva

ortofizicii sau al ultimelor descoperiri din fizica cuantică. Nevoia de schimbare de paradigmă se resimte la nivelul întregii societăți, fiind necesară nu numai în domeniul educațional și conduce la diferite dispute în domeniu, inclusiv legate de întrebarea dacă educația actuală nu distruge creativitatea umană și nu trebuie schimbată fundamental pentru o generație aflată în prezent într-un alt context cultural-tehnologic și informațional. Toate aceste se desfășoară astăzi în contextul unei paradigme recente a unei neuro-

lumi (neuroworld)7 aflate în permanentă interconectivitate dinamică și metamorfoză,

în contextul conexiunilor și relațiilor între cunoaștere și educație, conștiință și dezvoltarea umană, informație și tehnologie. Consider că noile direcții în învățământ, inclusiv în cel superior, conduc către creativitate și transdiciplinaritate dezvoltate într-o adevărată societate a conștiinței, prin reorientarea către integrare holistică a cunoștințelor printr-o viziune cuprinzătoare a studiilor teoretice, experimentale și practice, opuse fragmentării de tip

clasic8. 6 MĂRINCUȘ, Nicolae, MUNTEANU, Florin, Humanologie. Organizarea conducerii omenirii, casa Editorială Odeon, București, 2009. 7 Paradigma actuală a conceptului ”neuroworld”- vezi programele dezvoltate în cercetarea conștiinței în relație cu neuro-științele la nivel mondial și european; vezi https://www.humanbrainproject.eu/, The Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies (BRAIN) http://www.nih.gov/science/brain, precum și Taylor K.,The Brain Supremacy, Oxford University Press, 2012, pag. 10. 8 Idee care a apărut în SUA încă din 1983, prin Școala de la Santa Fe, care a grupat cercetători de marcă și câștigători de premii Nobel în jurul ideii de integrare transdisciplinară prin Știința Complexității. În România se remarcă eforturile (inclusiv în schimbarea de paradigmă în educație prin proiectele NEXUS) ale Centrului pentru Studii Complexe și al Catedrei UNESCO, prin eforturile dr. ing. Florin MUNTEANU. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




De altfel, termenul care desemnează activitatea creativă apare ca un prim atribut

sau putere9,urmând ca definirea termenului de creativitate să fie introdus în literatura de specialitate, în anul 1937 de Gordon Allport, cu sensul de capacitate de a genera noul, dispoziţie generală a personalităţii. Activarea și dezvoltarea capacității creative este importantă d.p.d.v. al relației cu societatea și produce astăzi foarte multe întrebări și dispute cu privire la crearea unui

sistem educațional care mai degrabă subminează creativitatea10 ”actorilor” implicați

în proces, inclusiv a resurselor umane (cadre didactice și manageri). Se reconsideră astăzi această relație iar ”Calitatea educaţiei naţionale, puterea ei de a crea viitori creatori, este principalul factor care prefigurează poziţia de mâine a unei naţiuni în lume. Din aceste considerente, cultivarea creativităţii individuale şi de grup în sistemul de învăţământ în general, în cel superior în special, este imperativul major

al educaţiei.”11 Astfel, în prezent asistăm la necesitatea de focalizare pe problema creşterii potenţialului creativ al studenţilor, prioritar dintotdeauna în cadrul UAUIM, dar din păcate mai puțin pe susţinerea unui management educațional formativ de tip euristic creativ, proces pe care îl consider absolut necesar în prezent și pe care o să

îl susțin în prezentul Plan Managerial. De altfel, Legea învăţământului nr 1/ 2011 actualizată,susține idealul educaţional care "constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în

formarea personalităţii autonome şi creative"12, ceea ce conduce la necesitatea

formării capacităţilor intelectuale și a abilităţilor practice, prin însuşirea 9 “Dumnezeu a creat lumea …” (Cartea Cărţilor). 10 Vezi Sir ROBINSON, Ken, Do Schools Kill Creativity?, care a condus comitetul consultativ al guvernului britanic privind educația creativă și culturală, realizând o anchetă legată de importanța creativității în sistemul de învățământ și economie. Ideile sale sunt prezentate în ultima sa carte scrisă alături de Lou Aronica, Creative Schools.The Grassroots Revolution That’s Transforming Education, Viking Publisher, 2015, în care susține finalizarea sistemului prezent educațional și propune o abordare personalizată, organică, a noului tip de educație, https://www.youtube.com/watch?v=iG9CE55wbtY. 11CARCEA, Maria Ileana, Activarea potenţialului creativ., Editura Cermi, Iași, 2009, pag.9. 12 Vezi Legea învăţământului nr 1/ 2011 actualizată, Art.3.2





cunoştinţelor în mod creativ, elemente care trebuie să se regăsească în Planul de Management al tuturor facultăților din UAUIM. Astăzi nu este suficientă existența unui program universitar de calitate, alimentat de educarea inteligenţei studentului, ci este necesar un învățământ inteligent și euristic-creativ, care să educe modul de a face conexiuni, creativitatea și sensibilitatea, inclusiv prin abordarea și înfruntarea fără teamă a unui posibil insucces sau eșec. Educația “are dificila misiune de a transmite o cultură acumulată de secole, dar și o

pregătire pentru un viitor în bună măsură imprevizibil”13. Deși nimeni nu-şi ia diplomă în misiunea de a educa, militez pentru un program universitar performant și de calitate, care se face nu numai prin profesori buni care oferă oportunităţi, dar mai ales prin profesori inteligenţi, creativi și proactivi, care nu renunţă niciodată în devenirea lor de a fi ”semănători de idei”, care aşteaptă ca seminţele să germineze, pentru că supravieţuirea noastră ca specie poate fi pusă în pericol dacă nu vom ajunge la nivelul de conştiinţă care să permită saltul de la

competiţie la cooperare, de la dependenţă, la interdependenţă, de la eficienţă la

armonie.14 Raportul Delors15, pune accentul pe cei patru stâlpi ai unui nou tip de educație: 1. a învăța să cunoști - semnifică învățarea metodelor care ne ajută să distingem ceea ce este real, de ceea ce este iluzoriu, și să avem o cale de acces la cunoștințele epocii în care trăim; 2. a învăța să faci - se referă la dobândirea unei meserii și a cunoștințelor și practicilor asociate acesteia, precum și învățarea creativității, evitând pericolul specialității extreme; 13 Așa cum afirma DELORS, Jacques, în Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în sec. XXI, Ed. Polirom, Iași, 2000. 14 Idei aprofundate și demonstrate prin nexialism și știința complexității - vezi MUNTEANU, Florin, Semințe pentru altă lume, Editura Nemira,1999. 15 Raport elaborat de Comisia internațională a educației pentru sec. al XXI-lea, aparținând de UNESCO, prezidată de Jacques DELORS. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




3. a învăța să trăiești alături de ceilalți - respectarea normelor ce reglementează raporturile dintre ființele ce formează o colectivitate cu deschidere către atitudinea transculturală, transreligioasă, transpolitică și transnațională. 4. a învăța să exiști - explorarea certitudinilor, credințelor, condiționărilor noastre, o educație integrală a omului. ”Astfel, o abordare transdisciplinară în procesul educațional poate avea o contribuție importantă în instaurarea unui nou tip de educație și va permite evoluția universităților

care pot deveni “focarul unui nou tip de umanism”16. Din confruntarea între discipline, a fenomenelor și proceselor complexe,

transdisciplinaritatea face să apară noi puncte de intersecție dintre discipline și noi

rezultate. Aceasta ne oferă o nouă viziune și interpretare despre educație și cunoaștere,

despre lume și cultură. Ne dă posibilitatea unei noi viziuni asupra “Naturii și Realității”.

Transdisciplinaritatea nu presupune elaborarea unei superdiscipline și nici înființarea de

noi catedre, departamente și obiecte de învățământ, ci realizează punți de legătură între

discipline absolut necesare astăzi”17.

Este de remarcat necesitatea unor relații sistemice între țintele învățării, conținutul acestora reflectate în programele de studiu și modalitățile de evaluare, în sensul unei abordări inter- și transdisciplinare, în sensul introducerii ultimelor tehnologii informatice și de comunicare. În sensul celor exprimate mai sus, propun o nouă formă de leadership de tip transformațional, prezentat ca o nouă paradigmă, prin valori, inspirație, transformare, prin creșterea resurselor motivaționale, identificare, împărtășire a vizunii și traducerea acesteia în fapt, pentru continuarea eforturilor înaintașilor și a prestigiului dobândit de-a lungul timpului de Facultate și implicit de Universitate. 16 Numit Transumanism de către Basarab NICOLESCU, în Transdisciplinaritatea. Manifest., Editura Polirom, Colecția ”Idei Contemporane”, Seria Plural, Iași, 1999, pag.164. 17Extras din CRĂCIUN, Cerasella, Metode de Abordare și Cercetare Exploratorii în Urbanism și Peisagistică. Epistemologia și Transdisciplinaritatea - Instrumente de cercetare a Peisajului Natural, Antropic și Cultural, Editura Universitară “Ion Mincu”, București, 2012, pag. 97. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




2. PREZENTAREA CANDIDATULUI Am desfășurat o activitate neîntreruptă în universitate pe o perioadă de 27 de ani, începută ca student, apoi ca asociat și cadru didactic titular, precum și ca membru al

echipei de management al facultății, desfășurate pe diferite paliere și funcții în ultimii 11 ani în UAUIM, respectiv a îndeplinirii din anul universitar 2010-2011 a funcției de

Prodecan al Facultății de Urbanism, a funcției de Director al Departamentului Proiectare Urbană și Peisagistică între anii 2011-2013, Coordonator al Programului Masteral Peisaj și Teritoriu din 2008 până în prezent, și Coordonator al Secției Amenajarea și Planificarea Peisajului din 2005 până în prezent. Propunerea de Plan Managerial se bazează pe experiența acumulată de-a lungul timpului în UAUIM, încă din perioada de studenție, absolvită în anul 1995 cu una din

cele trei prime diplome de tip integrat arhitectură/urbanism/peisagistică/design

interior din Institutul de Arhitectură ”Ion Mincu”, absolvită cu rezultate bune (Proiect de diplomă: 9,55; Media Examenului de Licență: 9,77; Media generală de Licenţă:

9,07), continuată prin programul de Studii Aprofundate în Urbanism absolvite, la

Specializarea “Formă Urbană – Arhitectură, Oraș, Teritoriu” (Media generală: 9,75). În urma invitației primite de conducerea și membrii de atunci ai Catedrei de Urbanism, am devenit cadru didactic pe o perioada neîntreruptă de 20 de ani, inițial ca asociat și apoi titular, parcurgând evolutiv treptele de preparator, asistent, lector și

conferențiar, alături de activitatea de susținere și organizare interioară a facultății, realizată în paralel. Ca titular, am susținut discipline teoretice (cursuri) încă din perioada când eram asistent și am coordonat diferite activități de atelier (proiecte, schițe, seminarii și practica de specialitate), în toate cele trei facultăți ale UAUIM (Facultatea de





Urbanism, Facultatea de Arhitectură, Facultatea de Arhitectură de Interior), în cadrul Programului Masteral Peisaj și Teritoriu, precum și al celor două Școli Doctorale ale

UAUIM (SITT – Spaţiu, Imagine, Text, Teritoriu și din 2015, SDU - Școala Doctorală de Urbanism), susținând activitate de-a lungul timpului inclusiv în cadrul Colegiului de

Urbanism (până la desființarea acestuia). Alături de activitatea didactică directă, am contribuit alături de D-na prof. dr. arh.

Angela Filipeanu la înființarea Secției de Peisagistică din UAUIM, cu programa de lungă durată (5 ani și jumătate), cunoscând întreg procesul constituirii acestei secții, de la depunerea dosarului ARACIS, la evaluarea și implementarea acestui program

din prezent. În anul 2005 am fost numită coordonator al acestei specializări, devenită ulterior

Secția ”Amenajarea și Planificarea Peisajului” (program Bologna de 4 ani/240 credite ECTS), unde am coordonat programa, planurile de învățământ, graficele de

activități și tematicile aferente, am susținut cursuri și îndrumare a atelierelor de

specialitate și a diplomelor de licență, alături de coordonarea echipelor de cadre didactice, activitate susținută permanent și de conducerea facultății, precum și de

ceilalţi colegi din departament și facultate. În același an, sub coordonarea D-lui prof. dr. arh. Sandu Alexandru, am colaborat la inițierea Ciclului II al studiilor de tip Bologna, prin Programul Masteral „Peisaj și Teritoriu”, care continuă specializarea de peisagistică la nivel masteral, la scări de abordare ale mezzo- și macro-teritoriului. Prin transformările permanente ale programei unui domeniu care este în continuă dinamică și dezvoltare, am propus în permanență o abordare transdisciplinară a Peisajului, în toate cele trei componente ale sale (cvasi/semi-natural, antropic și cultural), inovatoare în prezent chiar și la nivel european. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




De asemenea, de-a lungul timpului am participat, coordonat și îndrumat în mod direct numeroase workshop-uri, proiecte, aplicații, expoziții, activități practice, inclusiv

activități extra-curriculare și de voluntariat18. În paralel cu activitatea didactică și educațională, am elaborat prin UAUIM și CCPEC,

o activitate susținută de proiectare și cercetare a UAUIM, precum și reprezentarea acesteia la diferite activități (conferințe, seminarii, grupuri de lucru, comisii, jurii, consultanță, etc.). În conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, am fost votată de colegi și am fost aleasă Director al Departamentului Proiectare Urbană și Peisagistică în perioada 2011-2013, ulterior fiind numită Prodecan al Facultății de Urbanism, poziție ocupată între 2014-2016. Cred că este importantă și absolut necesară experiența pe care o am în organizare și coordonare, precum și de conducere a unor echipe extinse multidisciplinare, în procesele și activitățile de proiectare, cercetare, management și implementare, dar și în pedagogie, susținute și de alte specializări și competențele dobândite de-a lungul timpului până în prezent: Formator (2015), Antreprenoriat

(2015), Managementul Proiectelor Europene (2008), Management de Proiect (2001-2002), Pedagogie (1999-2000). Având în vedere evoluția carierei descrise mai sus, cred că am expus garanții suficiente care să susțină cunoașterea evoluției și problematicii complexe ce caracterizează Universitatea, respectiv Facultatea de Urbanism, din punct de vedere educațional și didactic, managerial și organizatoric, dar și de proiectare și cercetare, cu o experiență evolutivă firească neîntreruptă de 27 de ani, în 18 Vezi lista acestora în anexa la CV, postată pe site UAUIM. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




evoluția student / cadru didactic asociat și titular / coordonator secție și program masteral / Director de Departament / Prodecan. Fiind o persoana creativă și proactivă, căreia îi place să facă lucrurile să se întâmple și care începe schimbarea cu ea însăși, având și o experiență

dobândită în timp în metodologiile de cercetare de tip euristic și creativ19, am încercat să aplic aceste principii nu numai teoretic în cadrul cursurilor unde sunt titulară, ci și în organizarea directă a Departamentului Proiectare Urbană și Peisagistică, apoi a Facultății de Urbanism ca Prodecan, cu focalizare pe dezvoltarea de relații inter-umane oneste și etice, orientate spre rezolvare creativă în echipă și amiabilă a problemelor inerente ce pot să apară, cu rezolvare prin implicare și experimentare directă cu studenții.

Astfel, cred că experiența și competențele dobândite, pot aduce plus valoare în procesul complex al înțelegerii, propunerii și implementării unei viitoare strategii manageriale pentru transformarea procesului educațional, în acord cu schimbările actuale generate de transformările la care asistăm în profesie și

societate20. 19 Dobândite încă de la cercetarea doctorală și aplicate ca titular al cursurilor: ”NOI METODE DE CERCETARE TRANSDISCIPLINARĂ” (SDU - Școala Doctorală de Urbanism),”METODE DE CERCETARE EXPLORATORII în Peisajul Natural, Antropic și Cultural” (SITT – ”Spaţiu, Imagine, Text, Teritoriu”), „CERCETARE, SCENOGRAFIE ȘI ARTĂ ÎN PEISAJ” (Anul 2 - Program Masteral „Peisaj și Teritoriu”). 20 CRĂCIUN, Cerasella, prezentare în cadrul Consorțiului de validare a calificărilor din domeniul de studii universitare DOCIS, a grilelor standard “Descrierea Domeniului/Programului de studii prin competențe profesionale și transversale”, din Domeniul “Urbanism”, pentru Programul de Studii de Licență “Amenajarea și Planificarea Peisajului”, în cadrul Proiectului POSDRU nr.2/1.2./S/2/ - "Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor din învățământul superior din România" - 2008-2011, proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial, pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 "Investește în Oameni!", prin Unitatea Executivă a Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților, din Ministerul Învățământului, Cercetării, Tineretului și Sportului, București, 2011. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




3. PREZENTARE GENERALĂ A DOMENIULUI ”URBANISM” Domeniul Urbanismului este un domeniu integrat, de la proiectare urbană și de peisaj, la toate scările de abordare (macro-, mezzo- sau de detaliu), până la planificare teritorială, regională, mobilitate și politici publice urbane, ecologie și sustenabilitate, reziliență, dar și etică socială și profesională. Acest domeniu, are un impact major contemporan, nu numai in dezvoltarea așezărilor umane, ci și din punct de vedere economic, cultural, social, al sănătății comunităților, al metabolismului urban în relație cu calitatea vieţii, atât într-o zonă de detaliu al unui oraș, sat sau peisaj, cât și din punct de vedere teritorial, regional sau al peisajului semi/cvasi-natural, antropic, cultural, urban sau rural. De aceea, educația în domeniu este fundamentală și extrem de importantă pe toate palierele sale și a ciclurilor de învățământ (licență, master, școală doctorală), în diferitele subdomenii de specializare, precum și în contextul activității de formare continuă a specialiştilor în domeniu, de la proiectare și amenajare, la dezvoltare și

administraţie. Având un caracter dinamic, complex si holistic, domeniul Urbanismului necesită programe de formare diversificate, în permanentă adaptare și schimbare a conținutului

tematic, în acord cu dinamica proceselor europene și internaționale în domeniu, dar și cu transformările actuale necesare proceselor de dezvoltare la nivel național și

local. Programele de formare ale Facultății de Urbanism necesită continuă diversificare și diferenţiere instituţională în sensul dezvoltării calităţii și a excelenţei21; totodată 21 Vezi importanța diversificării și diferențierii instituționale în CARTEA VERDE. Spre calitate și leadership în invățământul superior din România în 2015, publicată on line pe site-ul MENCS, la link: http://uefiscdi.gov.ro/Upload/38e4d5d5-fb34-4698-934f-e70582089766.pdf, pag.6, precum și MIROIU, Adrian, ANDREESCU, Liviu, Goals and PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




este necesar ca programele de formare să fie focalizate pe specializări integrat-conexe de graniță, necesare pentru a oferi studenţilor cunoașterea holistică a contextului dezvoltării urbane (cadrul tehnic, legislativ, normativ, social, economic,

cultural și estetic), sau cunoașterea detaliului (la o scară mai mică de abordare arhitecturală și de design urban și peisagistic). De altfel, consider că dimensiunea culturală, estetică şi socială reprezintă responsabilităţi majore ale actului didactic-educațional, precum şi al celui profesional, indiferent de zona de specializare a facultăților din UAUIM.

4. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL La nivel european, odată cu Declarația de la Bologna a Miniștrilor Educației din țările europene, din anul 1999, s-a propus crearea unui Spațiu European al Învățământului Superior (EHEA – European Higher Education Area), ca principal obiectiv al Comisiei Europene și al Asociației Universităților Europene (EUA - European University Association) din care face parte și UAUIM.

Acest demers a fost urmat în anul 2007 de crearea unui Spațiu European al Cercetării (ERA – European Research Area) prin dezvoltarea unor programe de încurajare a unui parteneriat activ public-privat, dezvoltarea de noi domenii și asigurarea unor programe de cercetare și susținere a instituțiilor de cercetare de

excelență. S-au trasat astfel principalele elemente caracteristice învățământului superior la nivel european precum: autonomia universitară și libertatea academică, bazată pe șanse egale și principii democratice, cultura învățării, cercetării și inovării, precum și compatibilitatea sistemelor de învățământ din țările UE. Instruments of Diversification in Higher Education, în Quality Assurance Review, Vol. 2, Nr. 2, Septembrie 2010, pag. 89-101. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




La nivel național, în anul 2001, odată cu Legea învățământului nr.1, s-a stabilit un nou cadru de dezvoltare al Învățământului Superior din România, care a trasat direcții noi de viziune managerială competitivă modernă, bazate pe calitatea, eficiența, performanța și competitivitate educațională în relație directă cu piața muncii, precum și pe excelență în cercetare. De asemenea, în cadrul proiectului strategic „Calitate şi leadership pentru învăţământul superior românesc”s-a elaborate în anul 2011, Viziunea „Învăţământul superior din România în 2025”, dezvoltată ca rezultat al unui dialog extins privind rolul şi viitorul universităţilor într-o economie a cunoaşterii şi o societate a creativităţii, prezentate prin Cartea Verde. Spre calitate și leadership în

învățământul superior din România în 201522.

Aceasta a fost urmată de Cartea Albă. Pentru calitate și leadership în învățământul superior din România în 201523, care a propus un sistem guvernat de trei principii: personalizare, diversitate şi transparenţă, pentru susţinerea unui leadership autentic, atât în interiorul universităţilor, cât şi la nivelul sistemului universitar, elemente pe care le consider absolut necesare în prezent. 5. ATRIBUȚIILE DECANULUI Precizez că am studiat atribuțiile decanului stabilite în conformitate cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu completări, precum și ale Cartei Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” din Bucureşti.

22 Publicată on line pe site-ul MENCS, la link: http://uefiscdi.gov.ro/Upload/38e4d5d5-fb34-4698-934f-e70582089766.pdf 23 Publicată on line pe site-ul MENCS, la link: http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/Principale%20rezultate/cartea_alba_2_final.pdf





Astfel, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 prevede următoarele atribuții ale Decanului: • reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii; prezintă anual un raport consiliului facultăţii privind starea facultăţii; • conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile rectorului, consiliului de administraţie şi ale senatului universitar (Secţiunea a 2-a, Art. 213, Aliniatul (9), pag 111-115) • face selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea relaţiilor contractuale de muncă ale personalului,conform prevederilor Cartei universitare (Secţiunea a 2-a, Art. 213, Aliniatul (12), pag 111-115); • avizează atribuțiile personalului didactic auxiliar si nedidactic stabilite în fisa individuală a postului (Art.286, pag 160); • se preocupă de buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare (Art.297, pag 166); • pune în aplicare sancţiunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară (Art. 322, pag 176); • poate anula rezultatele sau dispune reorganizarea unui examen sau a unei evaluări, în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară (Art. 144, pag. 77) Cf. Cartei Universitare, Decanul are următoarele atribuţii: • conduce şedinţele Consiliului facultăţii; • aplică hotărârile Senatului universitar, Consiliului de administraţie, rectorului şi Consiliului facultăţii; • numeşte prodecanul/prodecanii şi stabileşte atribuţiile acestora; • avizează fişa individuală a postului personalului didactic auxiliar şi nedidactic din facultate, conform legii; PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




• semnează actele privind activitatea facultăţii, diplome şi certificate, conform prevederilor legale, răspunzând pentru corectitudinea acestora; • propune şi pune în aplicare sancţiunile disciplinare stabilite de către Consiliul facultăţii sau Comisia de etică şi deontologie universitară, conform legii; • decide anularea rezultatului unei evaluări, dacă acesta a fost obţinut prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară; • prezintă anual Consiliului facultăţii, în luna februarie, un raport privind starea facultăţii; • prezintă anual şi ori de câte ori este nevoie rapoarte Consiliului de administraţie; • solicită directorilor de departamente ale facultăţii prezentarea în Consiliu a rapoartelor anuale după ce acestea au fost dezbătute de către membrii departamentului; • face publice propriile decizii şi pe cele ale Consiliului facultăţii; • îndeplineşte atribuţii stabilite de către Consiliul facultăţii, Consiliul de administraţie şi Senatul universitar (Art. 65, Pag 40-41) 6. PROPUNERE PLAN DE MANAGEMENT

Moto:

”Managementul este procesul prin care munca este făcută prin intermediul unor oameni calificaţi, făcută bine,

la timp şi în limita bugetului.” David Gustavson

Propunerile prezentului Plan Managerial cu privire la evoluția între anii 2020-2040 a Facultății de

Urbanism, propus de subsemnată pentru concursul de ocupare a funcției de Decan, este depus în

dosarul de candidatură în formă extinsă,, pentru a fi consultat și prezentat membrilor Consiliului

Facultății de Urbanism și a Comisiei de Concurs, precum și în formă de rezumat pe site-ul UAUIM. Materialul este public și poate fi consultat de către cei interesați și la Secretariatul Facultății de

Urbanism, începând cu data de 24 Martie 2016.

Structura Planului Managerial în formă extinsă, este următoarea: PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M.




CUPRINS: 1. ARGUMENT. Pentru o Schimbare de Paradigmă în Educație /pag.4 2. PREZENTAREA CANDIDATULUI /pag.10 3. PREZENTARE GENERALĂ A DOMENIULUI ”URBANISM” /pag.14 4. CONTEXTUL INTERNAȚIONAL ȘI NAȚIONAL /pag.15 5. ATRIBUȚIILE DECANULUI /pag.17 6. PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL /pag.19

6.1. Scurt istoric al Facultății de Urbanism /pag.19

6.2. Prezentarea Situației Actuale /pag.19

6.3. Propunere - Considerente Generale /pag.21

6.4. Necesitatea Domeniului Urbanism în Contextul Actual /pag.23

6.5. Relaționarea Planului Managerial cu Obiectivele Generale stabilite prin ”Viziunea Învățământului Superior din România în 2025” /pag.25

6.6. Relaționarea Planului Managerial cu Obiectivele Generale stabilite la nivelul UAUIM - Programul Managerial al Rectorului /pag.27

6.7. Metodologie Propusă de Abordare a Procesului de Planificare în Relație cu Planul de Management /pag.29

6.7.1. Funcțiile manageriale /pag.29

6.7.2. Rolurile managerului /pag.30

6.7.3. Abordarea Managementului prin Obiective /pag.31

6.7.4. Relaţia între Planificare și Procesele Manageriale /pag.34

6.8. Etape Propuse pentru Activitatea de Planificare din Cadrul Planului Managerial /pag.36

6.9. Obiective Generale /pag.37

6.9.1. Obiectiv pe termen lung

6.9.2. Obiective pe termen scurt (4 ani)

6.10.Direcțiile Principale de Abordare ale Planului Managerial /pag.39

6.11. Propuneri pe Categorii de Activități Specifice /pag.40





6.11.1. Activitatea universitară și procesul de învățământ /pag.41 A. Propuneri cu privire la Admiterea la Facultatea de Urbanism /pag.42

B. Propuneri generale pentru toate programele formative ale Facultății de Urbanism /pag.44

C. Propuneri specifice pentru Programele de Licență ale Facultății de Urbanism /pag.48

D. Propuneri specifice pentru Programele Masterale ale Facultății de Urbanism /pag.50

E. Propuneri specifice pentru Școala Doctorală de Urbanism a Facultății de Urbanism /pag.52

6.11.2. Activitatea didactic-educațională și metodic-pedagogică /pag.54

6.11.3. Activitatea de cercetare științifică transdisciplinară

și proiectarea integrată /pag.58

6.11.4. Activitatea academică, de recunoaștere profesională și de susținere a breslei și a domeniului specialității /pag.63

6.11.5. Activitatea extracurriculară, de creație artistică și voluntariat /pag.65

6.11.6. Politica de resurse umane – dezvoltare și formare continuă /pag.67

6.12. Implementarea și Managementul riscului, timpului, al stresului și al schimbării. Evaluare și Instrumente de Asigurare a Calității și Eficienței /pag.74

6.12.1. Evaluarea didactică /pag.75

6.12.2. Managementul riscului și al schimbării /pag.77

6.12.3. Managementul timpului /pag.81

6.12.4. Managementul stresului /pag.82

7. PROPUNERE – MISIUNI TRANSVERSALE ALE

FACULTĂȚII DE URBANISM /pag.84

7.1. Participare la procesul de dezvoltare urbană și teritorială /pag.85

7.2. Responsabilitate socială și transfer de cunoștințe către societate /pag.85

7.3. Relația cu studenții și cu asociațiile studențești /pag.86

7.4. Relația cu organizațiile profesionale din România /pag.89

7.5. Promovare imagine Brand ”Facultatea de Urbanism” și Strategia de Comunicare /pag.90

8. CONCLUZIE /pag.92 9. BIBLIOGRAFIE /pag.95

PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM

din U.A.U.I.M. în perioada 2020 – 2024



8. CONCLUZIE

În concluzie, consider că sistemul educaţional actual nu formează, ci mai mult informează și de aici apare necesitatea schimbării felului în care se face educaţia contemporană.

Studenții trebuie să învețe cum să abordeze și să gestioneze nu numai informațiile, instrumentele și faptele logice și creative, ci să își folosească și cunoștințele și competențele dobândite într-un mod proactiv în slujba breslei și a comunității, cât și inteligența emoțională și capacitatea de a-și gestiona eşecurile, contradicţiile sau posibilele conflicte care pot să apară.

Consider că există mai multe diferențe posibile între un sistem educațional bun și un sistem educațional inteligent și creativ în același timp, care poate să formeze

studenții în specialitatea de bază, pentru profesie, breaslă, societate, comunitate, dar și pentru viață.

Astfel, consider că : • Un sistem educațional bun susține o curriculă universitară de calitate, dar un sistem

educațional performant, inteligent și creativ promovează dialogul și calitatea integrată în curricula universitară - pentru că adevăratele cunoștințe, autoritatea şi respectul solid se nasc din dialog, iar ”a dialoga” înseamnă a vorbi despre lumea în

care trăim și complexitatea acesteia în raport cu specialitatea dobândită, care implică relatarea de experienţe, împărtăşirea a ceea ce se află dincolo de discipline și care

trebuie să pătrundă de multe ori prin ”ecranul” sau ”cortina” comportamentelor.

PROPUNERE - PLAN MANAGERIAL privind evoluția FACULTĂȚII DE URBANISM din U.A.U.I.M. în perioada 2020 – 2024


Pagina 19 din 26


• Un sistem educațional bun alimentează necesitățile de formare, dar un sistem

educațional performant, inteligent și creativ alimentează odată cu acestea și personalitatea studenților – prin curajul şi îndrăzneala de a propune o viziune critică asupra specialității, domeniului, dar și a vieții și societății în care trăim, precum și în acceptarea limitelor posibile (legislative, administrative, de context).

• Un sistem educațional bun oferă calificative și note, dar un sistem educațional

performant, inteligent și creativ dăruiește cunoaștere – pentru că actul educațional este un act de formare pe mai multe paliere ale personalității studentului, presupune nu numai un mesaj coerent, rece, nepersonalizat, necreativ și total ineficient, este mai degrabă un act prin care se împărtășește și dăruiește cunoaștere, etică, conștiință și experiență (inclusiv prin posibile insuccese sau exemple care au eșuat în practică).

• Un sistem educațional bun corectează greşelile, dar un sistem educațional

performant, inteligent și creativ formează studenții cum să gândească pentru a se corecta singuri – prin furnizarea informațiilor necesare studentului, dar mai ales a modului de a gândi și a face conexiuni logic-creative, fără a deforma gândirea și personalitatea acestuia.

• Un sistem educațional bun pregătește studenții pentru succes, dar un sistem

educațional performant, inteligent și creativ pregătește studenții pentru managementul riscului și chiar al eşecului – prin căutarea permanentă de obiective transdisciplinare, nu numai legate strict de domeniul specialității și de succesul în

carieră sau financiar al absolventului, ci și prin înfruntarea cu perseverență și fără teamă a problemelor, a criticilor, a unui insucces sau eșec, a recunoaşterii posibilelor greşeli ca parte integrantă a creșterii și formării sale profesionale, dar și personale, sau a grupului profesional din care face parte.



Pagina 20 din 26


În final, vreau să mulțumesc colegilor și echipei Facultății de Urbanism în cadrul căreia m-am format, pentru susținerea permanentă și încurajarea de a participa la concursul de DECAN, precum și conducerii UAUIM de-a lungul ultimelor mandate.

Indiferent de decizia finală cu privire la acest concurs, menționez că îmi exprim

disponibilitatea pentru susținerea eforturile echipei manageriale actuale a U.A.U.I.M.

Sper ca prin cele exprimate în acest Plan Managerial să fac lucrurile să se întâmple și să pot avea ocazia de a continua ceea ce am început ca Director de Departament și Prodecan al Facultății de Urbanism, într-un mod transformațional, constructiv, proactiv, în noua paradigmă educațională la care asistăm astăzi, pentru crearea unei adevărate societăți a conștiinței.

prof. dr. arh. Cerasella Crăciun

FACULTATEA DE URBANISM Universitatea de Arhitectură și

Urbanism ”Ion Mincu” București

24 Martie 2020





9.BIBLIOGRAFIE

• BENEDITO, Vicente, La formacion permanente del profesorado universitario: reflexiones y perspectivas, Ponencia presentada en las III Jornadas de Didactica Universitaria, Evaluacion y Desarrollo Profesional, Las Palmas de Gran Canaria.

• BOZU, Zoia, Portofoliul profesorului universitar. Instrument pentru evaluare sau pentru dezvoltarea profesională ?, Editura Universitară, București, 2010.

• BUSH, Tony, Leadership și Management Educațional. Teorii și Practici

Actuale, Editura Polirom, Colecția Științele Educației – Structuri, Conținuturi, Tehnici, Iași, 2015

• CARCEA, Ileana Maria, Activarea potenţialului creativ. Strategii formative pentru învăţământul superior tehnic, Editura Cermi, Iași, 2009

http://www12.tuiasi.ro/users/58/activ_pot_creativ.pdf

• CERGHIT, Ioan, Metode de Învățământ, Editura Polirom, Colecția Collegium

– Științele Educației, Iași, 2006.

• CIOLAN, Lucian, Învăţarea integrată – fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.

• CORNESCU, Viorel, MARINESCU, Paul, CURTEANU, Doru, TOMA, Sorin,

Management - De la Teorie la Practică, Editura Universității din București, 2003

• CRĂCIUN, Cerasella, Metabolismul Urban. O Abordare Neconvențională a

Organismului Urban, Editura Universitară “Ion Mincu”, București, 2008.

• CRĂCIUN, Cerasella, Metode de Abordare și Cercetare Exploratorii în Urbanism și Peisagistică. Epistemologia și Transdisciplinaritatea - Instrumente





de cercetare a Peisajului Natural, Antropic și Cultural, Editura Universitară “Ion

Mincu”, București, 2012.

• CRĂCIUN, Cerasella, ACASANDRE, Andreea, Articol "Landscape Right"

And “Right To Landscape”. Landscape as a Tool of Meta-ethic and

Multidimensional Education in the Knowledge Society, în Working Papers - 7th

LUMEN International Conference – Multidimensional Education and Professional Development. Ethical Values – MEPDEV 2015, Târgoviște, 2015.

• CRĂCIUN, Cerasella, prezentare în cadrul Consorțiului de validare a calificărilor din domeniul de studii universitare DOCIS, a grilelor standard

“Descrierea Domeniului/Programului de studiii prin competențe profesionale și transversale”, din Domeniul “Urbanism”, pentru Programul de Studii de Licență

“Amenajarea și Planificarea Peisajului”, în cadrul Proiectului POSDRU

nr.2/1.2./S/2/ - "Dezvoltarea unui sistem operațional al calificărilor din învățământul superior din România" - 2008-2011, proiect cofinanțat de Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial, pentru Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013 "Investește în Oameni!", prin Unitatea Executivă a Consiliului Național al Calificărilor și al Formării Profesionale a Adulților, din Ministerul Învățământului, Cercetării, Tineretului și Sportului, București, 2011.

• CRIȘAN, Alina Narcisa, Strategii curriculare în învățământul universitar,

Colecția Universitaria, Seria Științele Educației, Institutul European, Iași, 2013.

• CUCOȘ, C., Educație. Dimensiuni Culturale și interculturale, Editura Polirom,

Iași, 2000.

• CURY, Augusto, Părinţi străluciţi, profesori fascinanţi, Editura For You,

București, 2007.

• DELORS, Jacques, Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei

• Internaționale pentru educație în sec. XXI, Editura Polirom, Iași, 2000.

• DRĂGĂNESCU, Mihai, Conștiința, frontieră a științei, frontieră a omenirii, Revista de Filosofie, XLVII, nr.1-2/2000.





• DRĂGĂNESCU, Mihai, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Bucureşti, Editura Tehnică, 2004.

• DRUCKER, Peter,The Practice of Management, New York: McGraw-Hill, 1974.

• ENACHE Roxana, BREZOI Alina, CRIȘAN, Alina, Marketing Educațional,

Colecția Universitaria, Seria Științele Educației, Institutul European, Iași, 2013.

• GOFFEE, Rob, JONES, Gareth, CLEVER. Cum să-i conduci pe cei mai

creativi și mai inteligenți dintre oamenii tăi, Editura Publica, București, 2011.

• IMBERNÓN, Francesc(Coord.), La educación en el siglo XXI. Los retos del futuro inmediato, Graó, Barcelona, 2001.

• IMBERNÓN, Francesc, La profesiondocente ante los desafios del presente y del futuro, En G. Marcelo (Ed), La funcion docente, Madrid: Sintesis, 2001.

• JOIȚA, Elena, Managementul Educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Colecția Collegium: Științele Educației, Iași,

2000.

• MĂRINCUȘ, Nicolae, MUNTEANU, Florin, Humanologie. Organizarea conducerii omenirii, Casa Editorială Odeon, București, 2009.

• MIROIU, Adrian, ANDREESCU, Liviu, Goals and Instruments of

Diversification in Higher Education, în Quality Assurance Review, Vol. 2, Nr. 2, Septembrie 2010.

• MOICEANU, Marian, Program Managerial pentru ocuparea funcției de Rector

al UAUIM, publicată on line pe site-ul UAUIM, la link: http://www.uauim.ro/universitatea/management_institutional/alegeri2015/Progra

m%20-%20Marian%20Moiceanu.pdf

• MORARU, Ion, Strategii creative transdisciplinare. Introducere în scientoeuristica, Editura Academiei Române, 1992.





• MUNTEANU, Florin, Semințe pentru altă lume, Editura Nemira,1999.

• NICOLESCU, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, Editura Polirom,

Colecția ”Idei Contemporane”, Seria Plural, Iași, 1999.

• PACHEF, Ramona-Cristina, Evaluarea în învățământul superior, Editura

Didactică și Pedagogică, Colecția: Idei Pedagogice Contemporane, Bucureşti, 2008.

• PETRESCU, Paloma, POP, Viorica, Transdisciplinaritatea – o nouă abordare a situaţiilor de învăţare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007.

• POPESCU, Constantin, TAȘNADI, Alexandru, Ecolonomia. Un nou mod de a gândi și a trăi, în Planeta Pământ - Planeta Vie, editori Dorel Zugrăvescu și Florin Munteanu, Vol. II, Editura AGIR, București, 2015.

• POTOLEA, Dan, Standarde pentru formarea personalului didactic; un cadru

de referinţă şi câteva probleme”, conferinţă prezentată în cadrul Seminarului „Formarea iniţială şi continuă a personalului didactic, organizată de Centrul „Educaţia 2000+”, Sinaia, 2001.

• RAUHVARGERS, Andrejs, Global University Rankings and Their Impact –

Report II, EUA Report on rankings 2013, European University Association, 2013.

• Sir ROBINSON, Ken, Do Schools Kill Creativity?,

https://www.youtube.com/watch?v=iG9CE55wbtY

• TALEB, Nassim Nicholas, Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului,

• ZLATE, Mielu, Leadership și Management, Editura Polirom, Colecția

Collegium – Psihologie, Iași, 2004.



Pagina 25 din 26


• ***ACȚIUNE ȘI TEORIE ÎN EDUCAȚIE, Personalități ale vieții spirituale și Științifice în dialog cu Matei Georgescu, Editura Fundației România de Mâine, București, 2014.

• ***Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 cu completări ulterioare

• ***Metodologia de desfăşurare a concursurilor publice pentru ocuparea funcţiilor de Decani ai facultăţilor din cadrul U.A.U.I.M. – Mandat 2016-

2020, publicată on line pe site-ul UAUIM, la link: http://www.uauim.ro/universitatea/management_institutional/alegeri2015/Metod ologie-concurs-decani-2016.pdf

• ***CARTA UNIVERSITARĂ, publicată on line pe site-ul UAUIM, la link: https://www.uauim.ro/universitatea/management_institutional/Carta_universitar a_UAUIM.pdf

• *** CARTEA VERDE. Spre calitate și leadership în învățământul superior din România în 2015, publicată on line pe site-ul MENCS, la link: http://uefiscdi.gov.ro/Upload/38e4d5d5-fb34-4698-934f-e70582089766.pdf

• *** CARTEA ALBĂ. Pentru calitate și leadership în învățământul superior din România în 2015, publicată on line pe site-ul MENCS, la link: http://www.edu2025.ro/UserFiles/File/Principale%20rezultate/cartea_alba_2_fin al.pdf



Pagina 26 din 26

plan managerial - cerasella craciun final recuoperat caludiu · 2020. 3. 24. · nu renunţă...

Documents