plan de management prut-barlad

8/15/2019 Plan de Management Prut-Barlad

1/398

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SPAŢIULUI HIDROGRAFIC

PRUT - BÂRLAD


2/398

1

CONŢINUT

Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Prezentarea generală a spaţiului hidrografic 2.1. Delimitarea spaţiului hidrografic 2.2. Hidrografie2.3. Relief 2.4. Utilizarea terenului2.5. Geologie2.6. Clima

2.7. Resurse de apă Capitolul 3. Caracterizarea apelor de suprafaţă

3.1. Categorii de apă de suprafaţă 3.2. Ecoregiuni, tipologia şi condiţiile de referinţă

3.2.1. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru râuri 3.2.2. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurilenaturale

3.2.3. Tipologia şi condiţiile de referinţă pentru lacurile deacumulare3.3. Delimitarea corpurilor de apă 3.4. Presiunile semnificative

3.4.1. Surse punctiforme de poluare semnificative3.4.2. Surse difuze de poluare semnificative, inclusiv modul

de utilizare al terenului3.4.3. Presiuni hidromorfologice semnificative3.4.4. Proiecte viitoare de insfrastructură 3.4.5. Alte tipuri de presiuni antropice

3.5. Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu3.5.1. Poluarea cu substanţe organice 3.5.2. Poluarea cu nutrienţi 3.5.3. Poluarea cu substanţe periculoase 3.5.4. Presiuni hidromorfologice


3/398

2

Capitolul 4. Caracterizarea apelor subterane4.1. Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă

subterană 4.2.

Corpuri de apă subterană în interdependenţă cu corpuri deapă de suprafaţă sau cu ecosistemele terestre 4.3. Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de apă subterană 4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă

subterană.şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu Capitolul 5. Identificarea şi cartarea zonelor protejate

5.1. Zone de protecţie pentru captările de apădestinatepotabilizării

5.2. Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punctde vedere economic

5.3. Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor undemenţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important

5.4. Zone sensibile la nutrienţi. Zone vulnerabile la nitraţi 5.5. Zone pentru îmbăiere

Capitolul 6. Monitorizarea şi caracterizarea stării apelor 6.1. Reţelele şi programele de monitorizare

6.1.1. Ape de suprafaţă 6.1.2. Ape subterane6.1.3. Zone protejate

6.2. Caracterizarea stării apelor 6.2.1. Ape de suprafaţă

6.2.2. Ape subterane6.2.3. Zone protejate

6.3. Desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale Capitolul 7. Obiectivele de mediu

7.1. Ape de suprafaţă 7.2. Ape subterane7.3. Zone protejate

Capitolul 8. Analiza economică


4/398


5/398

4

11.2 Schimbări climatice Capitolul 12. Informarea, consultarea şi participarea publicului

12.1. Ca drul operaţional de informare şi consultare a publicului

12.2. Prezentarea rezultatelor şi evidenţierea propunerilor de îmbunătăţire a Planului de Management al SpaţiuluiHidrografic

Capitolul 13. Probleme şi incertitudini

Capitolul 14. Concluzii

Bibliografie

Anexe


6/398

5

LISTA DE TABELE

Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spa ţiulhidrografic Prut – Bârlad

Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare Tabelul 3.5. 1 Tipologia lacurilor naturale Tabelul 3.5. 2 Tipologia lacurilor de acumulare Tabelul 3. 6 Lacuri de acumulare participante la Exerci ţiul european de intercalibrare -

FAZA I Grupul L.M.-G.I.G. Tabelul 3. 7 Situa ţia aglomerărilor umane, sta ţiilor de epurare, precum şi a încărcărilor

organice totale, colectate şi epurate în spa ţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 8 Evacuăride substan ţe organice şi nutrien ţi în resursele de apă de la

aglomerările umane în spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 9 Evacuăride metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în

spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 3. 10 Evacuăride substan ţe organice şi nutrien ţi în resursele de apă din sursele

punctiforme industriale şi agricole în spa ţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 11 Evacuăride metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme

industriale şi agricole în spa ţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 3. 12 Situa ţia efectivelor de animale în spa ţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 4. 1 Caracteristicile corpurilor de ap ă subteran ă Tabelul 4.2. 1 Corpurile de ape subterane în interdependen ţă cu corpurile de apă de

suprafa ţă Tabelul 4.2. 2 Corpurile de ap ă subteran ă în interdependen ţă cu ecosisteme terestre Tabelul 4. 3 Exploatărisemnificative de ap ă subteran ă (>= 1.500 mii m3/an) din spa ţiul

hidrografic Prut- Bârlad Tabelul 5. 1 Ariile naturale protejate transfrontaliere din spa ţiul hidrografic Prut-Bârlad Tabelul 6. 1 Elemente, parametri şi frecven ţe de monitorizare în programul de

supraveghere şi opera ţional - râuri

Tabelul 6. 2 Elemente, parametri şi frecven ţe de monitorizare în programul desupraveghere şi opera ţional – lacuri


7/398

6

Tabelul 6. 3 Elemente, parametri şi frecven ţe de monitorizare în programul desupraveghere şi opera ţional – ape subterane

Tabelul 6. 4 Situa ţie sintetic ă privind caracterizarea apei de suprafa ţă destinată

potabilizării(în sec

ţiunile monitorizate)

Tabelul 6. 6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă Tabelul 6. 7 Familii de măsuride renaturare (m ăsuri de restaurare şi de atenuare a

efectelor presiunilor hidromorfologice) Tabelul 8. 1 Indicatori socio-economici generali Tabelul 8. 2 Gradul de racordare al popula ţiei la re ţeaua de alimentare cu apă,canalizare

şi epurare Tabelul 8. 3 Caracteristicile sta ţiilor de epurare Tabelul 8. 4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribu ţii Tabelul 8. 5 Tarifele serviciilor publice Tabelul 9. 1 Măsurinecesare pentru asigurarea alimentarii cu apă potabilăa localităţilor

din spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad Tabelul 9. 2 Număr ul sistemelor de colectare şi epurare a apelor uzate şi popula ţia

echivalent ă prevăzute a se conforma cu cerin ţele Directivei la sfâr şitultermenului de tranzi ţie, din spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad

Tabelul 9. 3 Măsurile necesare pentru implementarea cerin ţelor Directivei 91/271/C.E.E.privind epurarea apelor uzate urbane în spa ţiul hidrografic Prut – Bârlad

Tabelul 9. 4 Utilizarea nămolului de la sta ţiile de epurare urbane în anul 2007 în spa ţiulhidrografic Prut – Bârlad

Tabelul 9. 5 Alocare financiar ă a P.O.P. pe axele prioritare Tabelul 9. 6 Cheltuielile de investi ţii necesare implementării măsurilor de bază pentru

reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluen ţii de la

aglomerăriumane din spa ţiul hidrografic Prut – Bârlad Tabelul 9. 7 Reducerea încărcării de poluan ţi (tone poluant) de la presiunile punctiforme

semnificative - efluen ţii de la aglomerăriumane din spa ţiul hidrografic Prut -Bârlad

Tabelul 9. 8 Cheltuielile de investi ţii necesare implementării măsurilor de bază pentrureducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluen ţii de laactivităţile industriale din spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad

Tabelul 9. 9 Costuri de investi ţiişi termene de conformare pentru măsurile de bază privindpresiunile punctiforme agricole semnificative în spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad


8/398

7

Tabelul 9. 11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri înspa ţiul hidrografic Prut – Bârlad


9/398

8

LISTA DE FIGURI

Figura 2. 1 Spaţiul hidrografic Prut– Bârlad

Figura 2. 2 Principalele unităţi de relief

Figura 2. 3 Utilizarea terenuluiFigura 2. 4 Principalele unităţi geologice Figura 3. 1 Categorii de apeFigura 3. 2 Ecoregiuni în spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 3. 4 Tipologia lacurilorFigura 3. 5 Etapele de identificare a corpur ilor de apă. Figura 3. 6 Corpurile de apă de suprafaţă Figura 3. 7 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi gradul de racordare la sistemele de colectare

din spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 3. 8 Aglomerări umane (>2000 l.e.) şi tipuri de staţii de epurare din spaţiu

hidrografic Prut - BârladFigura 3. 9 Surse punctiforme semnificative de poluare - industriale şi agricole din spaţiul

hidrografic Prut - Bârlad

Figura 3. 10 Utilizarea terenului în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 11 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu azot în spaţiul hidrografic P-

BârladFigura 3. 12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în spaţiul hidrografic P-

BârladFigura 3. 13 Emisii de azot din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 3. 14 Emisii de fosfor din surse difuze în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad

Figura 3. 15 Lucrări hidrotehnice în spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 3. 16 Prelevări/restituţii de apă semnificative Figura 3. 17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor Figura 3. 18 Ilustrarea conceptului D.P.S.I.R.Figura 4. 1 Harta cu delimitarea corpurilor de apă subterană atribuite Direcţiei Apelor Pru Figura 4.1. 1 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice al

forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale

Figura 4.1. 2 Sectiune hidrogeologică V-E prin forajele staţiei hidrogeologice Mastacani


10/398

9

Figura 4.1. 3 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimicealeforajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale

Figura 4.1. 4 Diagramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice al

forajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale

Figura 4.1. 5 Diag ramele Piper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice aleforajelor Reţelei Hidrogeologice Naţionale

Figura 4.1. 6 Corelarea depozitelor sarmaţiene din Podişul Central Moldovenesc Figura 4.1. 7 Evoluţia nivelului piezometric anual al acviferului freatic în forajul Izvoa

F1 (perioada 1975-2005)Figura 4. 2 Captări de ape subterane– spaţiul hidrografic Prut-BârladFigura 4.3. 1 Situaţia instituirii zonelor de protecţie sanitară pentru captările de ap

subterană din spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 4.4. 1 Diagrama de ev aluare a gradului de protecţie globală a unui corp de apă

subterană Figura 5. 1 Zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării în spaţiu

hidrografic Prut - BârladFigura 5. 2 Zone pentru protecţia speciilor acvatice importante din punct de veder

economic în spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 5. 3 Zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sa

îmbunătăţirea stării apei este un factor important în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad

Figura 5. 4 Zone vulnerabile la nitraţi în spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 6. 1 Reţeaua de monitorizare a apelor de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut-

BârladFigura 6. 2 Reţeaua de monitorizare a apelor subterane din spaţiul hidrografic Prut-

BârladFigura 6. 3 Schema de clasificare a stării ecologice a apelor de suprafaţă Figura 6.3. 1 Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) din spaţiul hidrografic Pru-

BârladFigura 6. 3. 2 Starea ecologică şi potenţialul ecologic pentru corpurile de apă din spaţiu

hidrografic Prut-BârladFigura 6.3. 3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din spaţiu

hidrografic Prut - BârladFigura 6.3. 4 Starea chimică a corpurilor de apă (râuri) în s.h. Prut-Bârlad


11/398

10

Figura 6.3. 5 Starea chimică a corpurilor de apă din spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 6.3. 6 Starea ecologică a corpurilor de apă (lacuri naturale) din spaţiul hidrograf

Prut – Bârlad

Figura 6.3. 7 Starea chimică a corpurilor de apă (lacuri naturale) în spaţiul hidrografic P- BârladFigura 6.3. 8 Starea chimică a corpurilor de apă subterană din spaţiul hidrografic Prut–

BârladFigura 6. 4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate Figura 6. 5 Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut Bârlad Figura 6. 6 Situaţia corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Prut- BârladFigura 8. 1 Repartiţia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excep

Hidroelectrica de către S.H. Prut-Bârlad (mii mc)Figura 8. 2 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse de suprafaţă (m

mc)Figura 8. 3 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă livrate din surse subterane (mii m Figura 8. 4 Repartiţia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă Figura 8. 5 Situaţia volumelor de apă restituite de la folosinţele de apă şi epurate Figura 8. 6 Gradul de racordare al populaţiei echivalente la reţelele de canalizare şi staţiile

de epurareFigura 8. 7 Cuantumul contribuţiilor pe surse pentru gospodărie comunală Figura 8. 8 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă a operatorilor producătoride

energie electrică Figura 8.8. 1 Cuantumul contribuţiilor pe surse de suprafaţă, Dunăre, subteran pentr

utilizatorul agricultură: acvacultură şi irigaţii Figura 8. 9 Debite înregistrate de D.A. Prut pentru serviciile facturate în anul 2007

Figura 8. 10 Structura principalelor cheltuieliFigura 9.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare a Planului de

ManagementFigura 9.2 Gradele de racordare la reţele de canalizare şi staţii de epurare necesar a fi

realizate până la perioada de conformare cu cerinţele Directivei 91/271 privinepurarea apelor uzat e urbane în spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Figura 9.3 Dinamica cerinţelor de apă

Figura 9.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută Figura 9.5 Evoluţie Indici Preţuri Consum


12/398

11

Figura 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de bapentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme - efluenţii de la aglomerăriumane din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Figura 9.7 Evoluţia încărcării de poluanţi rezultate prin implementarea măsurilor de bapentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenţii dela aglomerări umane din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Figura 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiţii pentru implementarea măsurilor de baz-reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenţde la activităţile industriale din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad

Figura 9.10 Costuri de investiţii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerefectelor presiunilor punctiforme agricole semnificative din spaţiul hidrograPrut - Bârlad

Figura 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediuFigura 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpur

de apă naturale care nu vor atinge starea ecologică bună (S.E.B.) în 2015datorită alterărilor hidromorfologice

Figura 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi ar tificialepentru a atinge potenţialul ecologic bun- P.E.B. sau un obiectiv mai puţinsever decât P.E.B.

Figura 9.15 Măsuri privind reducerea presiunilor datorate alterărilor hidromorfologice Figura 9.16 Combinaţia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului d

măsuri Figura 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de

măsuri în spaţiul hidrografic Prut– Bârlad

Figura 10. 1 Excepţiile de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă din spaţihidrografic Prut - Bârlad

Figura 10. 2 Starea corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad înanul 2007

Figura 10. 3 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicacorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2015

Figura 10. 4 Obiectivele de mediu atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplica

corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2021


13/398

12

Figura 10. 5 Obiectivele de medi u atinse şi excepţii de la obiectivele de mediu aplicatecorpurilor de apă de suprafaţă din spaţiului hidrografic Prut-Bârlad în 2027


14/398

13

LISTĂ ANEXE

Anexa 1Anexa 2

Anexa 5.1.

Anexa 6.1

Anexa 6.2.

Anexa 7.1.

Anexa 7.2.Anexa 8.1.

Lista autorităţilor competenteLista persoanelor de contact pentru obţinerea informaţiilor utilizate înelaborarea Planului de Management al spaţiului hidrografic Prut- BârladLista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spahidrografic Prut - BârladStarea ecologică, potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apdin spaţiul hidrografic Prut-BârladJustificarea desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Obiectivele de medi u pentru corpurile de apă de suprafaţă din spaţiulhidrografic Prut - BârladValorile prag şi valorile fondului natural pentru corpurile de apă subterană Evaluarea cerinţei de apă. Tendinţe.

Anexa 9.1. Situaţia transpunerii şi implementării în legislaţia românească a DirectiveEuropene din domeniul mediului apei şi a altor Directive Europene asociat

Anexa 9.2. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în spaţiu

hidrografic Prut - BârladAnexa 9.3. Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată din spaţiu

hidrografic Prut - BârladAnexa 9.4.a Măsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţil

agricole (zone vulnerabile) din spaţiul hidrografic Prut- BârladAnexa 9.4.b

Anexa 9.4.c

Anexa 9.5.

Corpurile de apă de suprafaţă localizate în zonele vulnerabile sauinfluenţate de activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsuri

de bază asupra acestora Corpurile de apă subterană localizate în zonele vulnerabile sau influenţatede activităţile agricole din zonele vulnerabile şi efectele măsurilor de bazasupra acestoraMăsuri de bază pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităţilagricole (pesticide) din spaţiul hidrografic Prut– Bârlad

Anexa 9.6. Proiecte privind Directiva Habitate 92/43/C.E.E. şi Directiva Păsă79/409/C.E.E.

Anexa 9.7. Folosinţe de apă care intră sub incidenţa Directivei I.P.P.C. din spaţiu


15/398

14

hidrografic Prut - BârladAnexa 9.8. Stadiul implementării măsurilor pentru unităţile industriale I.P.P.C. raportate

E-P.R.T.R. din spaţiul hidrografic Prut- BârladAnexa 9.9.

Inventarul amplasamentelor care se încadrează sub incidenţa DirectiveConsiliului 96/82/C.E. privind controlul asupra riscului de accidente majorecare implică substanţe periculoase (SEVESOII) din spaţiul hidrografic Pru-Bârlad

Anexa 9.10.

Anexa9.10(1)

Proiecte supuse evaluării impactului asupra mediului (E.I.A.) analizate cursul anilor 2006- 2009 în spaţiul hidrografic Prut- BârladAnaliza economico- financiară pentru serviciile publice de alimentare cu apă,canalizare şi epurare.

Anexa 9.11. Eficienţa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilopunctiforme de la aglomerările umane în vederea îmbunătăţirii stării apel în spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Anexa 9.12. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate dactivităţile industriale din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Anexa 9.13. Cuantificarea reducerii efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluendin activităţile industriale în spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Anexa 9.14. Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate dactivităţile agricole (ferme/complexe zootehnice) din spaţiul hidrografic P- Bârlad

Anexa 9.15.

Anexa 9.16

Măsuri privind reducerea poluării punctiforme şi difuze cu substanprioritare/prioritar periculoase din spaţiul hidrografic Prut- BârladLista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România

Anexa 9.

17.a

Anexa 9.17.b

Anexa 9.17.c

Măsuri de asigurare a continuităţii longitudinale a cursurilor de apă î

spaţiul hidrografic Prut- BârladMăsuri de îmbunătăţire a continuităţii laterale a corpurilor de apă în spaţihidrografic Prut - Bârlad Alte tipuri de măsuri hidromorfologice din spaţiul hidrografic Prut - Bârlad

Anexa 9.18. Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentrudiminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în vedere

îmbunătăţirii stării apelor Anexa 9.19. Propuneri de măsuri suplimentare şi costur i unitare aferente pentru


16/398

15

diminuarea efectelor presiunilor de la activităţile industriale în veder îmbunătăţirii stării apelor

Anexa 9.20.

Anexa 9.21.

Anexa 9.22Anexa 9.23

Propuneri de măsuri suplimentare şi costuri unitare aferente pentrudiminuarea

efectelor presiunilor din Agricultură în vederea îmbunătăţirstării apelor Măsuri suplimentare necesare pentru bună conservare a habitatelor şispeciilor direct dependente de apă Analiza Cost Eficienţă a măsurilor suplimentare grupate la scarasubbazina lă Măsuri suplimentare pentru diminuarea efectelor presiunilor semnificativevederea îmbunătăţirii stării apelor din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad

Anexa 10.1 Fişă evaluare beneficiu de mediu Anexa 10.2 Analiza Comparativă cost beneficiu Anexa 10.3 Analiza de disproporţionalitate a măsurilor suplimentare Anexa 10.4. Informaţii privind excepţiile de la obiectivele de mediu şi condiţiile

aplicare

Anexa 10.5 Corpurile de apă de suprafaţă pentru care se aplică excepţii în spaţiulhidrografic Prut - Bârlad

Anexa 10.6 Justificarea excepţiilor aplicate corpurilor de apă de suprafaţă din spaţiuhidrografic Prut - Bârlad

Anexa 10.7. Corpurile de apă subterane pentru care se aplică excepţii în spaţiulhidrografic Prut - Bârlad

Anexa 10.8. J ustificar ea excepţiilor aplicate corpurilor de apă subterane din spaţiulhidrografic Prut - Bârlad

Anexa 12.1. Chestionar privind colectarea şi epurarea apelor uzate din aglomerărilumane

Anexa 12.2. Chestionar privind elaborarea draftului Planului de Management

Anexa 12.3. Centralizator al Procesul de consultare a publicului

Anexa 12.4. Rezultatele procesului de consultare a Planului de Management


17/398


18/398

17

D.C. – Drum ComunalD.J. – Drum J udeţeanD.N.– Drum NaţionalD.P.S.I.R. – Driver-Pressure-State-Impact-Response (Activitate antropic

ă-Presiune-Stare-

Impact-Răspuns)D.R.P. – Danube Regional Project (Proiectul Regional al Dunăr ii)E.C., CE – European Council (Consiliul European) E.C.E. – Europa Centrală şi de Est ECOSTAT– Ecological Status (Stare ecologică)E.I.A. –Environmental Impact Assessment (Evaluarea impactului asupra mediului) E.Q.R.–Ecological Ouality Ratio (Raport de calitate ecologică)E.P.E.R. – Registrul European al Poluan ţilorEmişi E–P.R.T.R. – Registrul European al Poluan ţilor Emişi şi Transfera ţi E.U., U.E.– European Union (Uniunea Europeană)F.E.A.D.R. –Fondul European Agricol de Dezvoltare Rural ă F.E.P. - Fondul European pentru Pescuit Fig. – figura H.G. – Hotărârede GuvernGAEC– Codul pentru bune condi ţii agricole şi de mediuG.N.M.– Garda Na ţionalăde MediuG.I.S. – Sistemul Informa ţional GeograficG.W. – Ape Subterane (Groundwater)G.W.D. – Directiva Apelor Subterane 2006/118/E.C.I.C.P.D.R. – Comisia Interna ţionalăpentru Protec ţia Fluviului Dunăr ea I.C.I.M.– Institutul Na ţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protec ţia Mediului

I.C.P.A. – Institutul Na ţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şiProtec ţia Mediului – BucureştiI.N.C.D.D.– Institutul Na ţional de Cercetare – Dezvoltare „Delta Dunăr ii”I.N.H.G.A.– Institutul Na ţional de Hidrologie şi GospodărireaApelorI.P.P.C. – Integrated Prevention Pollution Control (Prevenirea şi Controlul Integrat alPoluării)I.R.C.M.– Institutul Na ţional de Cercetare - Dezvoltare Marin ă „Grigore Antipa”

IS – Index saprobI.S.P.A. – Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre–Aderare


19/398

18

L.M.–G.I.G. –Lakes Mediterranean Geographical Intercalibration Group (Grupul geograficde intercalibrare al lacurilor de acumulare mediteraneene)l.e. – locuitor(i) echivalent(i)loc. – locuitor(i)L.D.R.S. – Lower Danube River System –Sistemul Dun ăr ii InferioareM.M.– Ministerul MediuluiM.M.D.D.– Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile M.A.P.D.R.– Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi DezvoltăriiRuraleM.A.I.– Ministerul Administra ţiei şi Internelormil.– milion/milioaneM.A.B. –Man and the Biosphere Programme (Programul Omul şi Biosfera)M.A.P.M. –Ministerul Apelor Pădurilor şi Mediului MATRA– Program de finan ţare al Ministerului de Afaceri Externe din OlandaMONERIS – MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems (Modelarea Emisiilor deNutrienţi în Sistemele de Rau)M.T.S. – Materii totale în suspensieM.S. – Ministerul SănătăţiiMZB– Macrozoobentos N.N.R.– Nivel Normal de Reten ţie N.B.L.– Valoarea fondului natural (natural background level)NTPA, STAS – Normative tehnice de aplicare a legisla ţiei O.G. – Ordonanţă a GuvernuluiO.M. –Ordinul Ministrului O.N.G. – Organiza ţii Non–Guvernamentale O.U.G. – Ordonan ţă de Urgenţă a Guvernului

O.S.P.A. – Oficii de Studii Pedologice şi AgrochimiceP.A.B.H. – Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic P.E.B. – Potenţial ecologic bunPIN–MATRA–Programme Interna ţional Nature Management Central and Eastern EuropeP.I.B., GNP – Produs Intern Brut (Gross Na ţional Product) P.M.B.H.– Planul de Management al Bazinului Hidrografic P.M.D.H.D.– Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunăr ii

P.J.G.D. – Planurile J udeţene de Gestionare a De şeurilor


20/398

19

PHARE – Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy (Ajutor pentruReconstruc ţia Economiei)P.M.B. – Plan de Management Bazinal P.N.D.R. – Planul Na

ţional de Dezvoltare

Rurală

P.N.G.D. – Planul Naţional de Gestionare a De şeurilorP.O.M. – Programul de Măsuri P.O.P. – Programul Opera ţional pentru Pescuit în perioada 2007–2013P.O.S. Mediu – programul Opera ţional Sectorial pentru Mediu în perioada 2007–2013P.R.G.D. – Planurile Regionale de Gestionare a De şeurilorRAMSAR– Convenţia pentru Zone Umede de Importan ţă Interna ţională R–E1;R–E2 – Rivers Eastern Continental –Tipuri de râuri est continentale (intercalibrare)R.E.C. – Centrul Region al de Protectie a Mediului pentru Europa Centrală (RegionalEnvironmental Center)REFCOND– Condiţii de Referin ţă ROMSILVA, R.N.P.– Regia Naţionalăa Pădurilor S.A.C. – Special Areas of Conservation (Arii speciale de conservare)S.A.P.A.R.D. – Special pre – Accession Programme for Agriculture and RuralDevelopment (Programul Special de Pre–Aderare pentru Agricultură şi DezvoltareRurală)SAMTID– Programul de dezvoltare a infrastructurii ora şelor mici şi mijlociiS.D.H. – Secţia de HidrogeologieS.E.A. – Strategic Environmental Assessment (Evaluare strategica de mediu)S.E.B. – Stare ecologicăbună SEVESOII– Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majoreS.H., s.h.– spaţiu hidrografic

SNGD – Strategia Na ţionalăde Gestionare a De şeurilorS.C.I. – Sites of Community Importance (Situri de importan ţă comunitar ă)SOR – Societatea Ornitologica din RomâniaS.P.A. – Special Protected Areas (Arii de protec ţie special ă avifaunistică)T.A.I.E.X. – Technical Assistance Information and Exchange System (Sistemul deAsistenţă Tehnică şi Schimb Informa ţional)T.V. – Valorile prag, (threshold values)

T.V.A. – Taxa pe Valoarea Adăugată U.N.E.S.C.O.– United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation

http://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/31996L0082-TraducereIER.pdfhttp://www.mmediu.ro/departament_mediu/controlul_poluarii/31996L0082-TraducereIER.pdf


21/398

20

U.N.D.P.–G.E.F. – United Nations Development Program component – The GlobalEnvironment FacilityQUAL 2K– A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water QualityV.A.B.– Valoare

AdăugatăBrut

ă

V.N.A.– Valoare net ă actualizat ă Z.V./Z.V.N.– Zonă vulnerabilă la nitra ţiWAQ – Model pentru prognozarea calităţii apeiW.W.F. – World Wide Fund (Fondul Mondial pentru Natura)

Tipuri acvifere

P - poros

K - carsticF - fisuralq - debit specific

Utilizarea apeiPO - alimentari cu apăpentru popula ţieIR - irigaţii

I - industrieP - piscicultur ă Z - zootehnie

Poluatori:I - industriali; A - agricoli;M

- menajeri;Z - zootehnici

PVG - Gradul de protec ţie globalăal corpurilor de apă subte rană - foarte bunPG - Gradul de protec ţie globalăal corpurilor de apă subterană- bunPM - Gradul de protec ţie globalăal corpurilor de apă subterană- mediuPU - Gradul de protec ţie globalăal corpurilor de apă subterană- nesatisfăcător PVU - Gradul de protec ţie globalăal corpurilor de apă subterană- puternic nesatisfăcător


22/398

21

Lista actualizată a denumirilor oficiale pentru autorităţi ale administraţiei publicecentrale, autorităţi administrative autonome sau alte autorităţi publice

1. Ministerul Mediuluişi Pădurilor - conform Hotărârii de Guvern nr. 1635/2009 din29/12/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi PăduriPublicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 12/01/2010.Actul a intrat învigoare la data de 12 ianuarie 2010.

2. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- conform Hotărârii de Guvern nr.725/2010 din 21/07/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinacestuia, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 548 din 04/08/2010.

Actul a intrat în vigoare la data de 04 august 2010. 3. Ministerul Administraţiei şi Internelor - conform Hotărârii nr. 732/2010din

21/07/2010 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structuraorganizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru modificHotărârii Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionareaatribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi penmodificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.678/2008 privind înfiinţarea Institutului de S

pentru Ordine Publică în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pencompletarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structuraorganizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor,Publicat înMonitorul Oficial, Partea I nr. 519 din 26/07/2010.Actul a intrat în vigoare ladata de 26 iulie 2010.

4. Ministerul Sănătăţii - conform Hotărârii nr. 144/2010 din 23/02/2010 privindorganizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii,Publicat în Monitorul Oficial,

Partea I nr. 139 din 02/03/201. 0 Actul a intrat în vigoare la data de 02 martie2010. 5. „MinisterulEconomiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri – conform Hotărârii nr.

1.634 din 29 decembrie 2009 privind organizarea şi funcţionarea MinisterulEconomiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, modificată prin HotărâreaGuvernului nr.720/2010, Publicată în Monitorul Oficial, nr. 3 din 04/ 01/2009. Actul a intrat în vigoarela data de 4 ianuarie 2009.”

6. Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului- conform Hotărârii nr. 904/2010din 25/08/2010 privind restructurarea şi reorganizarea Ministerului Dezvoltări


23/398

22

Regionale şi Turismului, precum şi pentru modificarea şi completarea HotărâGuvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului DezvoltRegionale şi Turismului,Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 616 din31/08/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 31 august 2010.

7. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii- conform Hotărârii nr. 76/2009din11/02/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şInfrastructurii, Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 89 din 13/02/2009.Actul a intrat în vigoare la data de 13 februarie 2009.

8. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale- conform Hotărârii nr. 728/2010din 21/07/2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 11/2009privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei SocPublicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 22/07/2010.Actul a intrat

în vigoare la data de 22 iulie 2010. 9. Ministerul Apărării Naţionale- conform Legii nr. 346/2006 din 21/07/2006 privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării,Publicat în Monitorul Oficial,Partea I nr. 654 din 28/07/2006. Actul a întrat în vigoare la data de 31 iulie 2006.

10. Administraţiile Bazinale de Apă- conform Legii nr. 146 din 12 iulie 2010 privindaprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 3/2010 din 05/02/2010 pentru modificarea şicompletarea Legii apelor nr. 107/1996, Publicat în Monitorul Oficial,Partea I nr.497 din 19/07/2010. Actul a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010.

11. Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de UtilităţiPublice - conform Hotărârii de Guvern nr. 622 din 30 iunie 2010 pentru modificareRegulamentului de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementarepentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice - A.N.R.S.C., aprobat prin HotarareaGuvernului nr. 671/2007, publicat în Monitorul Oficial, partea I nr. 478 din 13/07/2010.Actul a intrat în vigoare la data de 13 iulie 2010.

12. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentr u ÎntreprinderiMici şi Mijlocii- conform Ordinului nr. 658 din 6 aprilie 2009 privind aprobareaRegulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei pentru ImplementareProiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.Publicat în MonitorulOficial Partea I nr. 263 din 22/04/2009. Actul a intrat în vigoare la data de 22 aprilie2009.


24/398

23

1. Introducere

Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptatăde către Parlamentul European în23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000,când a fost publicat ă în J urnalul Oficial al Uniunii Europene.

Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a ob ţine o„stare bun ă” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafa ţă cât şi pentru celesubterane, cu excep ţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se define şte„poten ţialul ecologic bun”.

România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea

programelor de măsuri, ţinând seama de cerin ţele deja existente la nivelul ComunităţiiEuropene.

Directiva Cadru în domeniul apei fundamenteaz ă o nouă strategie şi politică îndomeniul gospodăririiapelor, urmărindnoi elemente:

- elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice;- prevenirea dete riorării stăriituturor corpurilor de apă de suprafa ţă şi subterane;- definirea unei „stăribune a apelor” – reprezintăobiectivul directivei ce trebuie

realizat până în 2015;- definirea „condi ţiilor de referin ţă” pentru apele de suprafa ţă;- definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”;- stabilirea unei re ţele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de

detaliu a stării apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring desupraveghere, opera ţional şi de investigare în conformitate cu noul concept demonitoring integrat al apelor ce are la baza principiile abordăriiecosistemice;

-definirea a 5 clase de calitate a apelor ţinând seama în primul rând de elementelebiologice;

- stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic;- stabilirea obiectivelor de mediu;- realizarea analizei economice asupra utilizăriiapei luând în considerare principiul

recuperăriicosturilor aferente serviciilor de apă;- luarea unor măsuride reducere progresiv ă a poluăriiapei cu substan ţe prioritare

care prezintăun important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptatăaevacuărilor , emisiilor şi pierderilor substan ţelor prioritar periculoase; referitor la


25/398

24

prevenirea şi controlul poluării, politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe oabordare combinat ă, folosind controlul poluării la sursăprin stabilirea valorilor limit ăale emisiilor, precum şi standarde de calitate a mediului;

- conceptul de reabilitare al resurselorde apă

.Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socio-

economicăprin asigurarea necesarului de apă pentru folosin ţe, atât din punct de vederecalitativ cât şi cantitativ.

Planul de management al bazinului hidrografic reprezintăinstrumentul pentruimplementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are dreptscop gospodărirea echilibratăa resurselor de apă precum şi protec ţia ecosistemeloracvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stăribune” a apelor de suprafa ţă şisubterane. Articolul 14 al Directivei Cadru Apa 2000/60/E.C., specifică faptul căStateleMembre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii, în special, cu privire laurmătoareleetape referitoare la:

- calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pebazin hidrografic şi despre rolul consultării, până cel mai târziu în 2006;

- sinteza problemelor importante de gospodărireaapelor până la 22.12. 2007;În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme:poluarea cu substan ţe organice, poluarea cu nutrien ţi, poluarea cu substan ţeprioritar periculoase şi alterările hidromorfologice, pentru care au fostconcepute programe de măsuri specifice în vederea conformăriicuobiectivele de mediu.Problemele principale de gospodărireale apelor din bazin au fost prezentatespre informare şi consultare publicului, în cadrul întâlnirilor privind elaborareaSchemelor Directoare de Amenajare şi Management al spa ţiului hidrografic

Prut – Bârlad (2007).- elaborarea proiectului Planului de Management pe bazin hidrografic,până la

22.12.2008 şi consultarea publicului 6 luni în cursul anului 2009.Planul de management bazinal este în strânsă corelaţie cu dezvoltarea socio-

economică şi prezintă punctul de plecare pentru măsurile de management din toateramurile economiei, măsurile de gospodărirea apelor la nivel bazinal şi local şi eviden ţiazăfactorii majori care influen ţează gospodărireaapei într-un bazin hidrografic. De asemenea,

prin Planul de management se stabilesc deciziile necesare în economia apei şi pentru


26/398

25

dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă, unitară, echilibrată şi complexăaresurselor de apă.

Ca infrastructu ră de baz ă a economiei, managementul apelor trebuie să ofere solu ţiipentru asigurarea în prezent

şi în viitor a necesarului

de apăal popula

ţiei

şi economiei,

pornind de la caracterul regenerabil dar limitat al resurselor de apă dulce, precum şi de laprincipiile gospodăririiunitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafa ţă şisubterane, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

Planul de management al bazinului hidrografic (P.M.B.H.) trebuie corelat cuplanurile de amenajare ale bazinelor hidrografice (P.A.B.H.) cât şi cu programele dedezvoltare şi etapizare.

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şicompletările ulterioare şi în conformitate cu Ordinul nr. 913/2001, Administra ţia Naţională„Apele Române” elaborează Schemele Directoare de Amenajare şi Management aleBazinelor Hidrografice care sunt formate din Planul de Management al BazinuluiHidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic. Administra ţia Naţională„ApeleRomâne” a fost desemnat ă, împreunăcu Ministerul Mediului, autoritate competent ă pentruimplementarea Directivei Cadru Apa în România.

În acest scop, la nivelul Administra ţiei Naţionale „Apele Române” a fost creatDepartamentul Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice, iar în cadrul InstitutuluiNaţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, apar ţinând Administra ţiei Naţionale „ApeleRomâne” s-a creat un compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare aleBazinelor Hidrografice, componenta de gospodărire cantitativăa resurselor de apă dincadrul Schemelor Directoare.

În acest context, la nivelul fiecăreiDirecţii de Ape s-a înfiin ţat un compartimentpentru elaborarea Planului de Management bazinal, component ă de gospodărirecalitativă

a resurselor de apă şi un colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul Na ţionalde Hidrologie şi Gospodărirea Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinuluihidrografic, component ă cantitativăde gospodărire a apelor din cadrul SchemelorDirectoare. De asemenea, la nivelul fiecărui bazin hidrografic, în conformitate cuprevederile art.47 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioas-a înfiinţat un Comitet de Bazin. Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobprin HG 1212/29.11.2000.

Obiectivele fundamentale care au stat la baza cr eăriiComitetului de Bazin au fostcolaborarea eficientăa organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele


27/398

26

administra ţiei publice locale, utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor degospodărirea apelor şi cu organiza ţiilor neguvernamentale locale cu profil de protec ţie amediului. Acest comitet îşi propune respectarea şi aplicarea principiilor gospodăririidurabile a resurselor

de apă şi men

ţinerea echilibrului între conservarea

şi dezvoltarea

durabilăa resurselor de apă. În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei, statele dunărene, printre

care şi România trebuie să contribuie la elaborarea Planului de Management alDistrictului Hidrografic alDunăr ii. În acest scop statele semnatare a Conven ţieiInterna ţionale pentru Protec ţia Fluviului Dunăr ea au stabilit ca Planul de Management alDistrictului Hidrografic al Dunăr iisă fie format din trei părţi:

Planul general ce cuprinde problemele de importan ţă bazinală cu efectetransfrontaliere şi se refer ă la:

Partea A:

- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 4000 km 2;- lacurile cu suprafe ţe > 100 km 2;- acvifere transfrontaliere cu suprafa ţa > 4000 km 2;- Dunăr ea, Delt ă şi apele costiere.

Partea B- Planurile na ţionale de management ale ţărilor dunărene;

:

- Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel interna ţional (Tisa, Sava, Prut, DeltaDunăr ii).

- Planurile de management la nivel de sub-bazine na ţionale (în cazul României -11).Partea C:

Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Du năr ii – Raport2004 a fost elaborat ă de Comisia Interna ţionalăpentru Protec ţia Fluviului Dunăr ea cucontribu ţia ţărilor dunărene şi aprobat ă de mini ştrii mediului din ţările dunărenereuni ţi încadrul Conferin ţei Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.12.2004. Planul deManagement al Districtului Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului2010,urmând aceeaşi modalitate de realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004.


28/398

27

Partea BDe asemenea, România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel

de sub-bazin, inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râuluiTisa sub coordonarea Comisiei Interna

ţionale pentru Protec

ţia Fluviului

Dunăr ea

(I.C.P.D.R.), ce cuprinde problemele de importan ţă bazinală cu efecte transfrontaliere ,referindu-se la:

- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice > 1000 km 2;- lacurile cu suprafe ţe > 10 km 2;- acvifere transfrontaliere cu suprafa ţa > 1000 km 2.

Aşa cum s-a precizat mai sus, exist ă iniţiative de realizare ale Planurilor demanagement la nivelul altor sub-bazine interna ţionale cum ar fi Prut şi Delta Dunăr ii împreunăcu Republica Moldova şi Ucraina, însă procesul de elaborare nu a început încă.

Partea B (na ţională) - în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cumodificările şi completările ulterioare, Planul Naţional de Management al Apelor dinRomânia este format din 11 Planuri de Management Bazinale.

Se precizeazăca nivelul de detaliu cre şte de la partea A (interna ţională) la partea C(sub-bazine na ţionale), astfel, Planul Na ţional şi Planurile sub-bazinelor con ţinândinforma ţii adiţionale/complementare, în special referitoare la: caracterizarea apelor desuprafa ţă şi subterane, zone protejate, starea apelor, obiectivele de mediu, programele demăsuri, analiza economică şi excep ţiile de la obiectivele de mediu.

De asemenea, la nivel bilateral, atât în anul 2008, cât şi în anul 2009, au fostorganizate întâlniri cu ţările vecine (Ungaria, Bulgaria şi Serbia), având ca obiectivarmonizarea abordărilor şi datelor pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.

Proiectul Planului de Management al spa ţiului hidrografic Prut – Bârlad - variantapreliminară- a fost prezentat pe website-ul Direc ţiei Apelor Prut pe 22 decembrie 2008, în

vederea informării şi consultăriipublicului pe o perioad ă de peste 10 luni în cursul anului2009 ( până la 10 noiembrie 2009).

Datele şi informa ţiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Managementsunt date din anul 2007. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioad ă mai îndelungatăde timp, pentru analiza evolu ţiei în timp a unor parametrii caracteristici, acestlucru este men ţionat specific în capitolul respectiv.

Datele au fost furnizate în principal decolectivele din cadrul Direcţiei Apelor Prut

şi S.G.A-urilor, agen ţii economici, Direc ţiile J udeţene de Agriculturădin jude ţele apar ţinând


29/398

28

spa ţiului analizat, autorităţile locale şi judeţene, Agen ţiile de Protec ţia Mediului şi Garda deMediu, Administra ţiile Regiunilor de Dezvoltare, Institutul Na ţional de Statistic ă etc.

Pe măsurăce se s-au finalizat studiile, elaborate de către institutele de cercetare şi

universităţi, privind sistemele de clasificare

şi evaluare

globalăa

stăriiapelor de suprafa

ţă,

conform prevederilor Directivei Cadru, pe baza elementelor biologice, chimice şihidromorfologice, precum şi privind sistemele de clasificare şi evaluare globală apoten ţialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate, proiectulPlanului de Management bazinal – varianta preliminară– a fost îmbunătăţit.

Îmbunătăţirile/actualizările au vizat unele capitole, acestea fiind integrate înproiectul Planului de Management bazinal şi puse pe site-ul Direc ţiilor Apelor şi alAdministraţiei Naţionale „Apele Române” în vederea consultăriipublicului şi în mod speciala unităţilor implicate în procesul de implementare al Directivei Cadru, care vor trebui să ia măsuripentru a se atinge obiectivele de mediu ale diverselor categorii de ape.

Planul Naţional de Management aferent por ţiunii naţionale a bazinului hidrograficinterna ţional al fluviului Dunărea, sinteză a Planurilor de Management la nivel dbazine/spa ţii hidrografice, a urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (S.E.A.), înconcordan ţă cu cerinţele Directivei 2001/42/C.E. privind evaluarea efectelor anumitorplanuri şi programe asupra mediului (transpusă prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirprocedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe), în vedereaprobării prin Hotărâre de Guver n.

De asemenea, după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului Naţional deManagement şi a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaţii hidrografice, o seriede autorităţi ale administra ţiei publice centrale, autorităţi administrative autonome sau alteautorităţi publice şi-au schimbat în mod oficial denumirea. În acest sens, planul con ţine olistă cu denumiri actualizate ale acestora, care se regaseşte după secţiunea „Abrevieri”.

2. Prezentarea general ă a spa ţiului hidrografic Prut – Bârlad

2.1. Delimitarea spaţ iului hidrografic

Planul de management se elaboreazăpentru spa ţiul hidrografic format din bazinulmijlociu şi inferior al râului Prut, bazinul hidrografic al râului Bârlad şi afluen ţi de stânga ai

râului Siret din jude ţele Boto şani şi Galaţi, având o suprafa ţă total ă de 20.267 km 2 (fig.2.1.).


30/398

29

Figura 2. 1Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad


31/398

30

Bazinul hidrografic al râului Prut este situat în extremitatea nord-estic ă a bazinuluiDunăr iişi se învecineazăcu bazinele Tisa la nord-vest, Siret la vest şi Nistru la nord şi est.Suprafa ţa tota lă a bazinului de 27.500 km2 se desfăşoarăpe teritoriul a trei state: Ucraina,România

şi Republica Moldova. Al doilea afluent ca lungime al

Dunăr ii, râul Prut (952,9

km) formează graniţa între România şi Ucraina pe 31 km şi între România şi RepublicaMoldova pe 711 km.

Bazinul râului Bârlad, afluent de stânga al Siretului, este delimitat în partea de nord-est şi est de bazinul râului Prut.

Din punct de vedere administrativ, spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad ocup ă aproapeintegral jude ţele: Boto şani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi parţial jude ţele: Neam ţ, Bacău şiVrancea.

Populaţia din aceasta zon ă este de circa 2,196 milioane locuitori (din care1.215.487 în b.h. Prut). Densitatea popula ţiei este de circa 112 loc/km 2 (tabelul 2.1).

În mediul urban trăiesc mai mult de 1,04 mil. locuitori reziden ţi în 15 ora şe:Botoşani, Dorohoi, Darabani, Săveni, Iaşi, Hârlău, Târgu Frumos, Hu şi, Galaţi, Bereşti,

Târgu Bujor, Vaslui, Bârlad, Negre şti şi Tecuci.

Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului în spaţ iulhidrografic Prut – Bârlad

Nr.crt.

J udeţulSuprafa ţ

a(km2)

% din suprafa ţatotalăpe b.h.

Populaţia(locuitori)

% din popula ţiatotalăpe b.h.

1 Botoşani 4782 23,60 414042 18,85

2 Iaşi 4564 22,52 692546 31,533 Vaslui 5318 26,24 455.550 20,744 Neamţ 172 0,85 13.566 0,625 Bacău 946 4,67 7481 0,346 Vrancea 157 0,77 920 0,047 Galaţi 4328 21,35 612.485 27,88

Total 20.267 100 2.196.590 100


32/398

31

2.2. Hidrografie

Bazinul hidrografic al râului Prut are în România o suprafa ţă de recep ţie de 10.967km2 (cca. 4,6% din suprafa ţa ţării).

Altitudinea medie variază între130 m în zona centrală şi 2 m în zona de confluen ţă.Panta medie a bazinului este de 0,2‰.

O caracteristic ă a b. h. Prut este forma alungităcu o lăţime medie de circa 30 km.Bazinele hidrografice ale celor 248 de afluenţi codificaţi păstrează acelaşi grad mare dealungire şi orientare paralel ă cu mun ţii Carpaţi.

Raul Bârlad, cel mare afluent de stânga al Siretului, are un bazin de recep ţie cu osuprafa ţă de 7.220 km 2. Bazinul are o altitudine medie de 211 m şi o pant ă medie de 5‰.

Bazinul superior prezintăo asimetrie accentuat ă a sistemului spre stânga, iar cursulinferior este cvasisimetric. Râul Bârlad adun ă 144 de afluen ţi codificaţi cu o lungime totalăde 2.639 km.

Ca o caracteristic ă a spa ţiului hidrografic Prut – Bârlad, 80% din re ţeauahidrograficăeste formatădin cursuri nepermanente din care 60% sunt cursuri temporare(în cursul superior apărând fenomenul de secare datorităperioadelor fără precipitaţii) şi18% sunt cursuri semipermanente, scurgerea înregistrându-se numai în perioade cu

precipita ţii.

2.3. Relief

Relieful spa ţiului hidrografic Prut - Bârlad apar ţine Podişului Moldovei şi părţii denord-est a Câmpiei Române. (Fig. 2.2)

Câmpia Moldovei, situat ă în totalitate în bazinul râului Prut, are înălţimea medie decirca 150 m.

Podişul Sucevei, limita vestic ă a bazinului Prut, unde se regăseşte şi altitudineamaximă de 587 m (Dealul Mare-Tudora).

În continuare, de la nord la sud, se individualizează următoarelesubunităţimorfologice care apar ţin atât b.h. Prut cât şi b.h. Bârlad: Podişul Central Moldovenesc, alcătuitdin suprafe ţe structurale cu o înălţime medie

de circa 400 m, fragmentate de văiadânci (150-200 m).


33/398

32Figura 2. 2 Principalele unităţi de relief


34/398

33

• Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cualtitudini de peste 400 m în nord şi circa 250 în sud, separate de văi consecvente,

adânci de 100-150 m, cu versanţi afectaţi puternic de fenomene de eroziune a solului. Câmpia Tecuciului şi Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip colinar, cu lăţimi de

circa 20 km în partea de sud şi înălţimi cuprinse între 60-200 m.

2.4. Util izarea terenului

Modul de utilizare a terenului în cadrul spaţiului hidrograficPrut - Bârlad esteinfluenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici (Fig. 2.3).

Terenurile arabile sunt predominante atât în b.h. Prut (54,7 %) cât şi în b.h. Bârlad(46%).

Pădurile, ce ocupă în b.h. Prut 21,4% şi în b.h. Bârlad 27%, sunt dezvoltate înspecial în zonele de contact cu relieful înalt de podiş.

Culturile perene au o dezvoltare relativ uniformă ocupând 13,3% în b.h. Prut 16.1% în b.h. Bârlad.

Celelalte zone ocupă suprafeţe mult mai reduse. Astfel, luciul de apă ocupă unprocent de 1,19% în b.h. Prut şi 0,26 în b.h. Bârlad.


35/398

34

Figura 2. 3 Utilizarea terenului


36/398

35

2.5. GeologiePe teritoriul bazinului hidrografic Prut sunt predominante rocile de tip silicios, cele

calcaroase aflorând pe suprafeţe mici la partea superioară a platourilor din cadru

Podişului Central Moldovenesc, Podişului Sucevei şi văii Prutului.

Pe teritoriul bazinului Bârlad predomină rocile detip silicios, rocile calcaroase fiindpe suprafeţe mici în Podişul Central Moldovenesc.

În ambele bazine, depozitele geologice ce apar la zi sunt de vârstă miocenă,pliocenă şi cuaternară. (Fig. 2.4.)

2.6. Climă Prin aşezarea în partea de est a ţării, PodişulMoldovei are un climat temperat-

continental cu unele particularităţi. În zonele joase predomină un climat de stepă, iar cele mai înalte, un climat specific zonelor împădurite.

În bazinul hidrografic Prut temperatura medie multianuală este de 9,0 ºCşi î nbazinul hidrografic Bârlad este de 9,5 ºC.

În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad precipitaţiile medii multianuale variază între 400mm şi 600 mm pe an. Media multianuală a precipitaţiilor în bazinul hidrografic Prut este550 mm.

În bazinul hidrografic Bâ rlad precipitaţiile medii multianuale scad de la nord, undese înregistrează aproximativ 600 mm, la sud unde cantităţile ajung la aproximativ 400 mmedia pe bazin ajungând la circa 520 mm.

2.7. Resurse de apă

Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiulhidrografic Prut – Bârlad

însumează circa3661 mil. mc/an, din care utilizabile sunt circa 960 mil. mc/an. Stocul de3661 mil. mc/an, reprezintă circa 94% din totalul resurselor şi este format în principal râurile Prut, Bârlad şi afluenţi ai acestora. Resursele de apă ale lacurilor naturale sunfoarte reduse.

În spaţiul hidrografic Prut– Bârlad există 75 acumulări din care 49 au folosinţăcomplexă şi însumează un volum util de 614,85 mil. mc.


37/398

36

Figura 2. 4 Principalele unităţ i geologice


38/398

37

În lungul cursului, debitul mediu multianual al râului Prut creste de la 78,1 mc/s(2462 mil. mc/an) în secţiunea Rădăuţi, la 86,7 mc/s (2736 mil. mc/an) în secţiuneUngheni, ajungând la 105 mc/s (3314 mil. mc/an) la conflue nţa cu Dunărea.Aportulprincipalului afluent, râul J ijia, este de 10 mc/s (316 mil. mc/an).

Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază de la 9,48 mc/s (300 mil. mc/an)secţiunea Bârlad, la 11 mc/s (347 mil. mc/an) la confluenţa cu Siretul. Aportul afluenţmai importanţi este de 1 mc/s (31,56 mil. mc/an) atât pentru râul Vaslui (la MoaDomnească) cât şi pentru râul Tutova (acumularea Cuibul Vulturilor).

În spaţiul hidrografic Prut Bârlad afluenţii cursurilor principale au resurse de areduse: J ijia 1,7 – 2,8 l/s/km 2, Bahlui în secţiunea Iaşi 2,2 l/s/km2, Vaslui în secţiuneaMoara Domnească 2 l/s/km2 şi Tutova în secţiunea ac. Cuibul Vulturilor 1,5 l/s/km2.

Resursele subterane din spaţiul hidrografic Prut- Bârlad sunt estimate la 460,4 mil.mc (14,58 mc/s ), din care 214,6 mil. mc (6,8 mc/s) provin din surse freatice şi 246,1 mimc (7,8 mc/s) din surse de adâncime. Aspectul deficitar se menţine atât pentru apelesubterane freatice cât şi în privinţa celor de medie şi mare adâncime (50-300m). Resursautilizabilă este de circa251,4 mil. mc (7,97 mc/s) din care aportul surselor freatice este de34,7 mil. mc (1,1 mc/s), iar al surselor de medie şi mare adâncime de216,7 mil. mc (6,87mc/s).

3. Caracterizarea apelor de suprafa ţă

3.1. Categorii de apă de suprafaţă

În spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad sunt identificate 417 râuri cu suprafe ţe mai maride 10 km 2 şi 75 de lacuri ( acumulări şi un lac natural) cu suprafe ţe mai mari de 50 ha (fig.3.1).

• RâuriPrutul este ultimul afluent de ordinul I al Dunăr iişi conflueazăcu aceasta la 150 km

amonte de vărsareafluviului în Marea Neagr ă.Râul Prut izvorăşte de pe versantul N-E al masivului Cernahora la altitudinea de

1580 m, din mun ţii Carpaţi pe teritoriul Ucrainei şi se varsă în Dunăr ea la altitudinea de 2m.

Pân ă la intrarea pe teritoriul României, la Oroftiana, râul Prut are o lungime decirca 211 km, panta longitudinal ă de 6,4 ‰, un coeficient de sinuozitate de 1,18 şi unbazin de 8.241 km 2.


39/398

38

Figura 3. 1 Categorii de ape


40/398

39

În acest sector aflue nţii de dreapta sunt: Pruteţul, Liucica, Pistinka, Râbniţa şiCeremuşul, ultimul fiind şi cel mai important. Din stânga nu primeşte afluenţi importanţCarpaţi.

Pe teritoriul Românieisuprafaţa bazinului hidrografic este de

10.967 km2 şilungimea, pe care face şi graniţa de est, este de742 km. Panta medie a râului Prut este

de 0,2‰, iar a afluenţilor principali variază între 1-3‰. Coeficientul de sinuozitate este de2,30.Reţeaua hidrografică însumează în cele 3 ţări (Ucraina, România şi Moldova) 11.000km, din care 3.000 km au curgere permanentă (Başeu, Jijia, Bahlui) şi aproape 8.000 kmau curgere intermitentă (Putreda, Vorniceasa, Aluza). Pe teritoriul României lungimeafluenţilor codificaţi este de3.809 km. Densitatea reţelei hidrografice este de0,41 km/km 2 fiind superioară mediei pe ţară (0,33 km/km2).

Pe partea dreaptă râul Prut primeşte27 afluenţidintre care menţionăm: Poiana,Corneşti, Isnovăţ, Rădăuţi, Volovăţ, Başeu, Jijia, Moşna, Elan, Oancea, Brăneşti şiChineja.

Pe partea stângă râul Prut primeşte32 afluenţi din care menţionăm: Telenaia,Larga, Vilia, Lopatnic, Racoveţul, Ciugurul, Kamenka, Gârla Mare, Frasinul, MirnovÎncontinuare sunt prezentaţi principalii afluenţi din spaţiul hidrografic Prut de pe teritoRomâniei:

Raul Başeu (F = 965 km 2, L = 118 km), izvorăşte din Dealul Ibăneşti– Herţa de laaltitudine absolută de 300 m şi se varsă în Prut la altitudinea de 57 m, având o pantămedie de 2,3 ‰ şi un coeficient de sinuozitate de 1,55. În bazinul Başeu majoritaterâurilor au c urs temporar. Multitudinea iazurilor din bazin, care însumează o suprafaţă de1.190 ha cu un volum de 34 mil. mc, a fost determinată de necesitatea asigurărirezervelor de apă.

Raul Jijia, cel mai important afluent de pe partea dreapta al Prutului, izvorăşte din

Masivul Bour, pe teritoriul Ucrainei, de la altitudinea de 340 m. Bazinul hidrografic al râului J ijia are o suprafa ţă de 5.757 km2, o lungime de 275 km, cu altitudinea medie de 152 m,panta longitudinal ă a râului este de 1‰, iar coeficientul de sinuozitate este de 1,45.

Din dreptul lo calităţii Chipereşti, traseul râului J ijia a fost modificat prin execu ţia uneialbii artificiale până la confluen ţa cu râul Prut. Partea din râu în aval de Chipere şti şi pânăla vechea confluen ţă cu Prutul, în lungime de 49 km, a căpătat denumirea de J ijia Veche.La Chipereşti s-a realizat nodul hidrotehnic prin intermediul căruiase pot face transferuri

de debit în J ijia Veche.


41/398

40

Râul J ijia are 36 afluen ţi din care ce mai importan ţi sunt: Sitna, Miletin, J ijioara şiBahlui.

Râul Bârlad este un râu tipic de silvostep ă având o suprafa ţă de bazin de 7.220km2

şi o lungime de 207 km.

Izvorăşte din Dealurile Valea Ursului, de la altitudinea de 347

m, ajungând la vărsare la 20 m. Densitatea medie a re ţelei hidrografice este de 0,35km/km2. Panta medie a râului Bârlad este de 2‰, iar pentru afluen ţii mai mari variază între3-7‰. Coeficientul de sinuozitate este 1,3. Lungimea totalăa re ţelei hidrografice codificateeste de 2.365 km. Râul Bârlad are 45 afluen ţi din care cei mai importan ţi sunt:Sacovăţ,Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Pereschiv şi Berheci.

Afluenţi de stânga ai râului Siret în jude ţele Boto şani şi Galaţi au o suprafa ţă abazinelor hidrografice de 2.080 km 2 şi o lungime a re ţelei hidrografice de 672 km. Cei maiimportan ţi sunt: Călmăţui (F = 363 km 2, L = 25 km), Geru (F = 755 km 2, L = 62 km) şiSuhu (F = 373 km 2, L = 72 km). Panta longitudinal ă a acestora este de 3‰ şi coeficientulde sinuozitate variază între1,15 şi 2,13. Alimentarea din izvoare şi prezen ţa pânzelorfreatice sunt cu totul insuficiente ceea ce duce în anii deosebit de seceto şi la apari ţiafenomenului de secare.

Tabelul 3. 1 Caracteristicile regimului hidrologic

Nr.crt.

RâulSta ţia

hidrometrică

Lungimerâu de la

confl.(km)

Supraf aţa

(km2)

Alti tudine(mdM)

Q mediumultianu

al(m3/s)

Debite mediiminime lunare în

m3/s cu

asigurările

Qm/QM

80% 90% 95%

1 Bârlad Băceşti 207 138 292 0.344 0.015 0.0080.00

4

2 Bârlad Vaslui 176 1550 236 2.90 0.080 0.0300.01

5

3 Bârlad Tecuci 39.6 6778 220 10.3 0.750 0.4900.29

01/95

4Sacovă

ţ

Tungujei 16 215 250 0.587 0.004 0.0020.00

05 Racova Pu şcaşi 6.0 313 257 0.465 0.010 0.004 0.00 1/7160


42/398

41

Nr.crt.

RâulSta ţia

hidrometrică

Lungimerâu de la

confl.

(km)

Supraf aţa

(km2

)

Alti tudine(mdM)

Q mediumultianu

al

(m3/s)


m3/s cu

asigurările

Qm/QM

80% 90% 95%

2

6 Vaslue ţ Soleşti 35 429 245 0.902 0.100 0.0800.06

01/2640

7 Crasna Mânje şti 7.0 401 216 0.454 0.015 0.0050.00

2

8 Simila Bârlad 2.5 265 250 0.331 0.010 0.004 0.001

1/17400

9 Tutova Rădeni 65 172 281 0.281 0.005 0.0010.00

01/1097

5

10 Berheci Feldioara 26.3 495 261 0.875 0.090 0.0500.03

01/2560

11 Zeletin Galbeni 7.0 402 268 0.712 0.060 0.0400.03

01/1080

12 Prut Rădăuţi 652 9074 529 79.9 15.0 11.0 7.50 1/40013 Prut Stânca 554 12000 480 83.6 17.0 12.0 9.00 1/37314 Prut Ungheni 387 15620 361 88.0 18.0 13.0 10.0 1/4915 Prut Fălciu 212 25095 290 105 20.0 15.0 13.0 1/2216 Prut Oancea 79.2 26874 279 92.8 20.0 15.0 13.0 1/22

17 Başeu

Ştefăneşti 6.3 917 168 1.80 0.040 0.020

0.01

0

18 J ijia Dorohoi 267 238 262 0.650 0.015 0.0080.00

5

19 J ijia Todireni 181 1070 186 2.24 0.080 0.0350.02

0

20 Sitna Todireni 3.2 940 167 2.16 0.080 0.0200.00

51/706

21 Miletin N. Bălcescu 46 220 202 0.469 0.007 0.001 0.00 1/2260


43/398

42

Nr.crt.

RâulSta ţia

hidrometrică

Lungimerâu de la

confl.

(km)

Supraf aţa

(km2

)

Alti tudine(mdM)

Q mediumultianu

al

(m3/s)


m3/s cu

asigurările

Qm/QM

80% 90% 95%

0 00

22 Bahlui Hârlău 82 137 317 0.438 0.020 0.0100.00

21/1080

23 Bahlui Ia şi 12 1717 150 3.46 0.200 0.1200.08

01/763

24 Bahlue ţ Pd. Iloaiei 1.5 523 159 1.06 0.050 0.020 0.005

1/1830

25 Elan Murgeni 17 410 168 0.439 0.020 0.0120.00

7

• Lacuri naturaleLacurile naturale nu reprezintăo caracteristic ă important ă în spa ţiul hidrografic

Prut-Bârlad. În tot arealul sunt 7 lacuri naturale din care 6 sunt în jude ţul Galaţi (Prutulinferior). Ca suprafa ţă, doar lacul Pochina depăşeşte 50 ha (tabelul 3.2).Tabelul 3. 2 Caracteristicile lacurilor naturale

În vechea lunc ă inundabil ă a râului Prut lacurile naturale existau în număr mare, dardatorită modificărilor antropice au dispărutsau au fost transformate în iazuri piscicole.

Prin legea 5/2000 sunt declarate rezerva ţiişi monumente ale naturii:• În judeţul Botoşani: Bucecea- Bălţile Siretului, S = 2 ha• În judeţul Iaşi: Lacul Prute ţ-Bălătău, S = 24,89 ha şi Balta Teiva-Vişina, S =

6,9 ha

Nr. crt . Denumire lacSuprafaţa

(km2) Alti tudine medie

(m)

Adâncimemedie

(m)

1. Lacul Pochina 0,748 11 1,3


44/398

43

• În judeţul Galaţi: Balta Potcoava (49 ha), Lacul Pochina (74,8 ha) şi LaculVlăscuţa (41,8 ha).

• Acumulări

Iazurile sunt prezente în număr mare (262) în spa ţiului hidrografic Prut - Bârlad,multe din ele fiind amenajate încădin timpul lui Ştefan cel Mare. Majoritatea au rol piscicol,iar restul îndeplinesc alte func ţii (irigaţii, adăpat etc.). Sunt amplasate cu pr ecădere în b.h.Prut (225) pe râurile Ba şeu, J ijia, Bahlui şi afluen ţi ai acestora.

Acumulările din spa ţiului hidrografic sunt în număr de 75 (permanente şinepermanente) din care 49 sunt complexe şi au ca folosin ţă principală apărarea deinunda ţii. În bazinul hidrografic Prut sunt 26 acumulăridin care cea mai important ă esteStânca-Coste şti cu un volum total VT = 1.400 mil mc. În bazinul hidrografic Bârlad sunt 20acumulăridin care mai importante sunt: Sole şti pe râul Vaslui, Râpa Albastr ă pe râulSimila, Puşcaşi pe râul Racova. Pe afluen ţii râului Siret, exceptând bazinul hidrograficBârlad, ce se afl ă pe teritoriul administrat de D.A. Prut, exist ă un număr de 3 acumulări.

3.2. Ecoregiuni, tipologieş i condiţ ii de referinţă

Ecoregiuni

Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directivei Cadru îndomeniul Apei (Ilie ş 1978), pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribu ţiei geografice afaunei acvatice, în spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad s-au delimitat 2 ecoregiuni: ProvinciaPontică (12) şi Câmpia de Est (16). Acestea sunt reprezentate în Fig. 3.2.

Ecoregiunea Provincia Pontică se caracterizează printr -un relief uşor ondulat înpartea de N, geologie predominant silicioasă, soluri cernoziomice, păduri de foioase

zone agricole.Ecoregiunea Câmpia de Est se caracterizează prin geologie predominant silicioasă,

soluri cernoziomice, zone limitate cu păduri de foioase. Limitele ecoregiunilor Provincia Pontică şi Câmpia de Est intersectează cursurile d

apă importante care provin din zona montană la altitudinea de 200-250 m, iar întrecursurile principale limita ecoregiunilor urcă până la altitudinea de 400-500 m, pentru adelimita bazinele hidrografice a căror cursuri de apă sunt situate în regiunea de dealu

joase.


45/398

44

3.2.1. Tipologie şi condiţii de referinţă pentru râuri

Directiva Cadru Apa prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaţă,

corpurile de apă dintr -un bazin sau district hidrografic să fie diferenţiate după tipul lor.

Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape: • Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici,factori presupuşi a se afla în relaţie indirectă cu comunităţile biologice (relaţie dtip cauza-efect)• Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsurători directe ale variabilităţii

comunităţilor biologice (relaţie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte overificare biologică a tipologiei abiotice • Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpude apă

Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, avândla bază sistemul B de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), s-au utilizat următoriiparametri:

-

obligatorii• ecoregiunile;– care conduc la primele diferenţieri

:

• altitudinea bazinului;• caracteristicile geologice;• suprafaţa bazinului de recepţie;

- opţionali • structura litologică a patului albiei;

– care conduc la diferenţieri mai detaliate:

•

debitul specific mediu multianual;• debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%;• carac teristicile climatice: precipitaţiile medii multianuale şi temperatura med

multianuală; • panta medie a cursului de apă. • Alti tudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile < 200 m, 200-500

m, > 500 m, care definesc principalele unităţi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zo

piemontane şi munţi, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoaretipuri de roci: silicioase, calcaroase şi organice.


46/398

45

Figura 3. 2 Ecoregiuni în spaţ iul hidrografic Prut - Bârlad


47/398

46

Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafa ţabazinului, respectiv: cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km 2), cursuri de apă medii (F = 100– 1000 km 2), cursuri de apă mari (F = 1000 – 10 000 km 2), cursuri de apă foarte mari (F >10 000 km 2).

Pentru structura litologică a patului albiei s-au considerat următoriiconstituen ţi:blocuri (D > 200 mm), bolovăniş(D = 70 – 200 mm), pietri ş (D = 2 – 70 mm), nisip (D =0,05 – 2 mm), mâl (D = 0,05 – 0,005 mm), argil ă (D < 0,005 mm).

Debitul specific mediu multianuals-a caracterizat prin următoarelecategorii:mare (>30 l/s/km 2), mediu (3-30 l/s/km 2), mic (< 3 l/s/km 2), iar debitul specific mediulunar minim anual cu asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s·km 2), mediu (0,3 –2 l/s·km2), mic ( 8 ºC.

Analiza datelor şi informa ţiilor mai sus men ţionate şi corelarea acestora cu tipurilede ihtiofaună potenţială definite de academicianul B ănărescu în 1964 (zona păstrăvului,zona lipanului, zona scobarului şi a cleanului, zona mrenei şi zona crapului) au condus ladefinirea, pentru spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad, a 10 tipuri de cursuri de ap ă, cu dou ă subtipuri diferen ţiate în func ţie de geologie, ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004,sub Art. 5 al D.C.A..

Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă În etapa actuală, având în vedere existen ţa unor date şi informa ţii suplimentare

rezultate din măsurători directe ale variabilităţii comunităţilor de macronevertebrate(considerat elementul cel mai reprezentativ pentru cursurile de ap ă), în sec ţiunile de

referin ţă şi cele mai bune sec ţiuni disponibile, tipologia cursurilor de apă a fost redefinit ă şisintetizat ă, conducând la reducerea număr ului de tipuri. Sintetizarea, respectiv reducereanumăr ului de tipuri a fost determinat ă de existen ţa acelora şi caracteristici ale com unităţilorde macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în etapa anterioar ă.

În consecin ţă, în aceast ă etap ă a fost definit pentru spa ţiul hidrografic Prut - Bârladun număr de 7 tipuri de cursuri de ap ă, cu un singur subtip în func ţie de geologie.

Prezentarea sintetic ă a tipurilor şi sub-tipurilor este cuprins ă în Tabelul 3.3.


48/398

47

Tabelul 3. 3 Tipologia cursurilor de apă

T i p

S i m b o l

E c o r e g i u n e a

P a r a m e t r i

i

S u p r a

f a ţ a

( k m

2 )

G e o

l o g i a

S t r u c

t u r a

l i t o l o g

i c ă

P a n

t a ( ‰ )

A l t i t u d i n e a

( m d M N )

P r e c i p i

t a ţ i i ( m m

/ a n )

T e m p e r a

t u r a

( ° C )

Q ( l / s /

k m 2 )

q 9 5 % ( l / s /

k m 2 )

Curs de apă

situat în zonade dealuri saude podi şuri

RO0410-a,

11, 12,16

10-1000

a-silicioasă

b-calcaroas ă c-organic ă

nisip,pietriş

1-30

200-

500

500-

700

8-10

1-5 0,01-0,5

Curs de apăsituat în zonade câmpie

RO0611, 12,

1610-

2000

a-silicioasă b-

calcaroas ă c-organic ă

nisip,argilă mâloa

să

mâl


49/398

48

T i p

S i m b o l

E c o r e g i u n e a

P a r a m e t r i

i

S u p r a

f a ţ a

( k m 2 )

G e o

l o g i a

S t r u c

t u r a

l i t o l o g i c ă

P a n

t a ( ‰ )

A l t i t u d i n e a

( m d M N )

P r e c i p i

t a ţ i i ( m m

/ a n )

T e m p e r a

t u r a (

° C )

Q ( l / s /

k m 2 )

q 9 5 % ( l / s /

k m 2 )

Sector de cursde apă cuzone umede

situat în zonade câmpieF>3000 km 2 -ECO 11F>5000 km 2 -ECO 12,16

RO11

RO11*

11,12,16

>3000

>5000

a-silicioasă b-

calcaroas ă c-organic ă

nisip,mâl,argilă


50/398

49

Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 417 cursuri de apă(din care 8 au secarepermanent ă) cursuri de apă cu suprafe ţe mai mare de 10 km 2 identificate pe arealul deactivitate al Direc ţiei Apelor este prezentatăîn Fig. 3.3.

În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilorde apă

prin investigareaşi analiza altor

elemente biologice, pe măsurăce datele vor fi disponibile pe o perioad ă de timp relevant ă,este posibil ca tipurile să fie sintetizate în continuare, număr ul tipurilor fiind în acest felredus sau se poate realiza o subdivizare în cadrul unor tipuri.

Condiţii de referinţă pentru râuriDirectiva Cadru (Anexa II 1.3 (i)) prevede stabilirea condi ţiilor de referin ţă pe baza

elementelor hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, specifice fiecăruitip de corp deapă. Condiţiile de referin ţă reprezintăvalorile elementelor biologice, hidromorfologice,fizico-chimice neperturbate sau cu influen ţe antropice minime, corespunzând unor situa ţiidin prezent sau din trecut.

Definirea condi ţiilor de referin ţă s-a realizat în mod preponderent prin metodaabordării spa ţiale, constând în selectarea sec ţiunilor de referin ţă sau a celor mai bunesec ţiuni disponibile pe baza unor criterii specifice, completat ă în unele cazuri (ex.: datenerelevante sau date indisponibile) cu abordarea intitulat ă „expert judgement” (experien ţaexpertului). Lipsa datelor istorice relevante a eviden ţiat de asemenea dificultateaprocesului de stabilire a condi ţiilor de referin ţă.

Secţiunile de referin ţă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice, caresunt în concordan ţă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 alDistrictului Interna ţional al Dunăr ii:

Influenţele urbanizării, utilizăriiterenului sau silviculturii trebuie să fie pe cât posibilreduse.

Utilizarea terenului în bazinul de recepţie

Secţiunile de referinţă trebuie să fie acoperite cu vegetaţie naturală sau cu pădurneexploatate.

Cursuri de apă şi habitate

Resturile lemnoase să nu fie înlăturate. Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat.

Să nu existe obstacole în calea migraţiei organismelor sau a transportuluisedimentelor. Măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor să aibă influenţă minoră.


51/398

50

Figura 3. 3 Tipologia cursurilor de apă din spaţ iul hidrografic Prut - Bârlad


52/398

51

Vegetaţia de maluri şi cea a zonei inundabile permite migraţia laterală. Vegetaţia malurilor şi a zonelor inundabile

Regimul natural de curgere să nu fie perturbat. Regimul hidrologic

Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificăminore.

Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor, derivaţiilor, evacuări în unde pulsatorii.

Să nu existe surse punctiforme de poluare organic ă.Criterii fizico-chimice

Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrien ţi.Să nu existe surse de poluare difuz ă.Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea.Să nu existe alterăriale regimului termic.

Fără alterăriale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex.piscicultura).

Biologie

Alterările hidromorfologice să nu influen ţeze biodiversitatea şi funcţia ecologică.Morfologia lacului

Nu există biomanipulare (de ex. în lacuri). Biomanipulare

Fără utilizare intensiv ă în scop recrea ţional.Utilizarea în scop recreaţional

S-a realizat o selec ţie a siturilor poten ţiale, punându-se totodatăbazele unei re ţelede sec ţiuni de monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitatebiologice, hidromorfologice şi fizico-chimice. Sec ţiunile de referin ţă selectate acoperăvariabilitatea temporal ă şi spa ţialăce se manifest ă în cadrul tipului respectiv.


53/398

52

În spa ţiul hidrografic Prut - Bârlad au fost selectate un număr 4 sec ţiuni de referin ţă (din care 2 sec ţiuni fiind situate pe curs de apă nepermanent) şi 5 cele mai bune sec ţiunidisponibile.

De asemenea, în definirea condiţiilor de referin

ţăs-a avut în vedere

reprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, pentru râurifiind utilizate com unităţile de macronevertebrate. Pentru analiza com unităţilor demacronevertebrate s-a folosit abordarea multimetric ă, reprezentată de utilizarea maimultor indec şi, funcţie de tipul de informa ţie oferit de ace ştia.

Pentru a se stabili cu mai mare acurate ţe condi ţiile de referin ţă specifice tipului, s-au evaluat: ihtiofauna poten ţială stabilită de academicianul P. Bănărescu (1964) şifitoplanctonul, pentru tipurile de cursuri de apă în care acesta este consideratreprezentativ utilizându-se un indice multimetric. În sistemele lotice, în special în cele deordin mic, comunitatea fitoplanctonică nu este reprezentativă pentru evaluarea stăriiecologice şi este utilizatăpentru a furniza informa ţii suplimentare evaluării realizate pebaza celorlalte elemente biologice.

În următor ul ciclu de planificare se vor studia în acest scop şi comunităţile defitobentos.

Pentru macronevertebratele bentice, valorile de referin ţă ale indicilor care intr ă înalcătuirea indicelui multimetric sunt prezentate în anexa 6.1.1.B, iar pentru fitoplancton, înanexa 6.1.1.A.

Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, având în vederediversitatea şi heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitateainvestigării şi analizei hidrologice aprofundate, condi ţiile de referin ţă vor fi definite într-oetap ă ulterioară.

Participarea la Exerciţiul European de intercalibrareScopul Intercalibrărilor interna ţionale este de a stabili cât mai exact limitele între

starea ecologică foarte bună - bună, respectiv bun ă-moderată, de a asiguracomparabilitatea valorilor specifice tipurilor şi de a contribui la validarea condi ţiilor dereferin ţă.

Participarea României la exerci ţiul european de intercalibrare s-a realizat pe baz ă de voluntariat, România nefiind Stat Membru al Uniunii Europene la acea dat ă.

Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate înTabelul 3.4.


54/398

53

Tabelul 3. 4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare

Tipul

(cf GIG)

Tipul

abioticanterior

Tipul

abioticactual

Secţiunea/

cursul deapă/

bazinulhidrografic

Caracteriz

are(cf GIG)

Eco-regiUne

a

Suprafaţa

(km2)

Altitu

dine(m)

Geologie Substrat

R-E1

Nu seaplicăpentru

D.A.PRUT

Nu seaplicăpentru

D.A.PRUT

Nu seaplicăpentruD.A.PRUT

Carpa ţii,suprafa ţabazinuluimică -medie;altitudinemedie

10 10-1000500-

800silicioasă

Bolovăni

ş- pietriş

R-E4




Zona decâmpie,suprafa ţabazinuluimedie,altitudinemedie

11 şi

12100-1000

200-

500mixtă

Nisipşi

pietriş

Având în vedere că la data realizării primei faze a exerciţiului eur opean deintercalibrare, metodele de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în Românnu erau în conformitate deplină cu cerinţele Directivei Cadru Apa, rezultatele intercalibrtipurilor comune R- E1 ş i R-E4 s-au bazat numai pe datele fu rnizate de ţările care aucorespuns cerinţelor exerciţiului (Austria, Slovacia). În următorul ciclu de planificare seinclude rezultatele Fazei a II a a procesului de Intercalibrare Europeană la care Românieste parte.

Din spaţiul hidrografic Prut– Bârlad nu au fost selectate secţiuni care să participe înprima fază a Exerciţiului European de Intercalibrare din anul 2005, categoriaRâuri.


55/398

54

3.2.2. Tipologieşi condiţii de referinţă pentru lacurile naturale

Tipologia abiotică a lacurilor naturaleCriteriile utilizate pentru clasificarea tipologic ă a lacurilor naturale sunt în

concordan ţă cu cele recomandate de Directi

plan de management prut-barlad

Documents