piaţa de capital -una dintre soluţiile de finanţare a ...bvb.ro/info/bursa ca alternativa de...
TRANSCRIPT
Piaţa de capital - una dintre soluţiile de finanţare a economiei
Dr. Lucian Anghel, Preşedintele Consiliului Bursei de Valori Bucureşti
“ACADEMICA BNR” , 2-7 septembrie 2012 Constanţa
Această prezentare este o opinie personală a autorului, neimplicând instituţiile la care acesta este afiliat
Deficitul de cont curent şi sursele sale de finan ţare (% din PIB)
Sursa: FMI, BNR, Erste
România este dependentă de fluxurile externe de capital iar în următorii ani vor începe şi rambursările către FMI şi UE
2
-15%
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
2007 2008 2009 2010 2011 2012e 2013e
credite privateasistenta FMI/UE/Banca Mondialainvestitii de portofoliuinvestitii straine directedeficit de cont curent
credite externe nete
de 2,9 miliarde euro
credite externe nete
de 22 miliarde euro
Structura investi ţiilor str ăine directe (mld. EUR)
Sursa: BNR, Erste
Investiţiile străine directe s-au stabilizat în jurul unui nivel extrem de redus de cca 1,5 mld. EUR pe an
3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e
Credite intra-grup
Participatii la capital
- 8 miliarde euro
9,5 miliarde euro
1,5 miliarde euro
Remiteri ale angaja ţilor români din str ăinătate (% din PIB şi mld. EUR)
Sursa: BNR, Erste
Remiterile românilor din străinătate sunt cu aproape 3 mld. EUR sub maximul istoric înregistratîn 2008
4
0%
1%
2%
3%
4%
5%
6%
7%
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012e
% din PIBmld EUR
Remiteri Remiteri/PIB (axa dreapta)
- 3,3 miliarde euro
7,8 miliarde euro
4,5 miliarde
euro
0.4
1.31.5
1.11.3
-2
-1
0
1
2
3
2007 2008 2009 2010 2011
Contributia Romaniei la bugetul UE Alte fonduri
Fonduri pentru agricultura Fonduri structurale
Fonduri de preaderare Intrari nete de fonduri europene
Evolu ţia fondurilor europene (mld. EUR)
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Erste
Intrările de fonduri europene au fost în uşoară creştere în 2011, dar au rămas mult sub ce aravea nevoie România pentru finanţarea creşterii economice
5
Reducerea deficitului bugetar ca urmare a cerinţelor europene limitează volumul resurselordisponibile pentru dezvoltare
Deficitul bugetar (% din PIB)
Sursa: Eurostat, Erste
6
-10%
-9%
-8%
-7%
-6%
-5%
-4%
-3%
-2%
-1%
0%2007 2008 2009 2010 2011 2012f 2013f
- 24 miliarde lei intr-un interval
de 4 ani
Datoria public ă (mld. RON)
Sursa: Eurostat, Erste
Deşi se află la un nivel mult mai redus decât în alte ţări din UE, datoria publică nu are spaţiu consistent de creştere suplimentară în următorii ani fiind sub presiunea sentimentului investitorilor
7
53
229
0
50
100
150
200
250
2007 2008 2009 2010 2011 2012f 2013f
+ 176 miliarde lei intr-un
interval de 6 ani
2.3 2.2 2.2
3.94.3
4.9
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Cheltuieli publice cu dobânzi la 100 RON venituri bu getare (RON)
Cheltuielile publice cu dobânzi au crescut de peste două ori în ultimii trei ani
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Erste
8
Activele fondurilor private de pensii din Polonia sunt de 30 de ori mai mari decât în România, la o populaţie de numai două ori mai mare
Activele fondurilor private de pensii (mld. EUR) - o a lternativ ă intern ă de finan ţare
Sursa: OECD, Erste
9
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
2008 2009 2010 2011 … 2011
Romania 2008 - 2011Polonia
2011
1,6 mld. euro
50 mld. euro
1,1 mld. euro0,6 mld.
euro0,2 mld. euro
10
În România, capacitatea de economisire este mult mai redusă faţă de ţările din zona euro sau chiar faţă de Cehia, Polonia
RO
Depozite pe locuitor (EUR, 2011)
Sursa: ECB, Eurostat
51,442
44,675
37,810
37,624
36,392
32,392
28,748
22,871
15,924
10,092
7,010
4,579
2,031
0 10,000 20,000 30,000 40,000 50,000 60,000
NL
GB
DE
AT
ES
zona EURO
FR
IT
GR
CZ
SK
PL
RO
11
Ritmul de creştere al depozitelor bancare s-a redus mult faţă de anii de boom 2004-2007
Evolu ţia depozitelor pe locuitor în România (EUR)
Sursa: ECB, Eurostat
668
960
1,337
1,6791,765
1,8511,952
2,031 2,017
0
500
1000
1500
2000
2500
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Jun-2012
Structura finanţării sectorului privat
*Pentru perioada 2002 – 2007Sursa: IMF Working Paper, 2011
Există două modalităţi principale de finanţare: prin bănci şi prin burse*
12
BVB – bursă subdezvoltată raportat la dimensiunea economiei româneşti
Capitalizare bursier ă (decembrie 2011)
* Capitalizarea Bursei de Valori Bucureşti exclude capitalizarea Erste Group Bank **Capitalizarea Bursei de la Varşovia include doar capitalizarea companiilor locale Sursa: Eurostat, Erste Group Cercetare Piaţă de Capital
29.2
14.6
99.9
13.56.4
26.0
65.718.5%
14.7%
29.3%
10.1%
16.3%
12.0%
21.8%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
0
20
40
60
80
100
120
Cehia Ungaria Polonia** România* Bulgaria Grecia Austria
mld. EUR Capitalizare bursieră (% PIB)
13
Evoluţia capitalizării bursiere şi a valorii medii zilnice a tranzacţiilor la BVB
14
*YTD: Valori corespunzătoare de la începutul anului 2012
Sursa: Bursa de Valori Bucureşti, Erste
1.32.5
4.4 4.9
10.9
17.6
24.5
31.4
10.112.2 13.0 13.5 14.2
1.0 1.0 1.4 1.6 2.9
9.9
12.3
21.8
9.3
5.4 5.9
9.8
7.4
0
5
10
15
20
25
30
0
5
10
15
20
25
30
35
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
YT
D*
mil.
EU
R
mld
. EU
RCapitalizarea bursieră, fără Erste Group Bank (mld. EUR)
Valoarea tranzacţ iilor zilnice (mil. EUR)
Modele de succes - Polonia
Sursa: Ministerul Trezoreriei, Polonia
În perioada 2008 – 2011, Polonia a ob ţinut peste 16,19 mld. USD din privatiz ări pe pia ţa de capital
15
Producătorul integrat de cupru KGHM – privatizare de succes prin Bursa de la Varşovia
Profil KGHM:- Producător integrat de cupru (extracţieminereu Cu, prelucrare concentrate Cu)- Producţie 2011:� 29,7 mil. tone minereu cupru cu conţinut de
1,61% Cu� Concentrate Cu : 426,7 mii tone
(suplimentar s-au importat concentrate Cu)� 571 mii tone Cu prelucrat (rafinat)� 1.260 tone Ag- Rezultate financiare 2011 (cel mai bun an dinistoria companiei):� CA: 5,3 mld. EUR� Profit operaţional: 3,2 mld. EUR� Profit net: 2,6 mld. EUR
KGHM la Bursa din Var şovia:- Listare prin ofertă publică iniţială derulată în iunie 1997 în urma căreia Trezoreria a vândut un procent de 32.8% din acţiunile societăţii (valoare ofertă: peste 330 mil. EUR)- Ulterior, Trezoreria a mai vândut 10% din acţiuni prin vânzări sistematice în piaţă- În prezent, Trezoreria deţine un pachet de 31,79%, în condiţiile în care un alt pachet de 15% a fost transferat către salariaţi, iar un altul de 10,35% a fost transferat unor companii controlate de stat
16
*Capitalizare bursieră la sfârşitul anului Sursa: KGHM, Erste
696 6111,2601,340 744 671 1,114
1,533
3,238
4,646
5,888
1,354
5,165
8,704
4,962
6,464
0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
8,000
9,000
10,000
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
24-a
ug.-
2012
Capitalizare bursier ă* (mil. EUR)
CEZ Group – povestea de succes a Republicii Cehe
CEZ la Bursa din Praga:- Privatizare prin sistemul de cupoane (vouchere), în două etape: 1993 (27% din acţiuni) respectiv 1995 (6%din acţiuni)- În prezent, statul deţine un pachet de 69.78% (în 2009, 10% din acţiuni au fost anulate în urma unui
program de răscumpărare)- Politică de dividende stabilă, cu alocarea a peste 40% din profitul net pentru dividende începând cu 2003
Profil CEZ Group:- Producătorul de electricitate CEZ a fost fondat în
1992 de Fondul Naţional Proprietatea- CEZ Group a fost creat în 2003 pe structura CEZ,
fiind activ pe toate segmentele sectorului(extracţie cărbune, producţie electricitate, trading,distribuţie şi furnizare)
- A început expansiunea în străinătate în 2005- În prezent este printre cele mai mari zece
companii de energie din Europa d.p.d.v. alcapitalizării, capacităţii instalate şi numărului declienţi
- CI 2011: 15.122 MW; producţie 2011: 69,2 TWh(41% - nuclear, 54% - termo, 5% - hidro)
- Piaţa de electricitate din Cehia este 100%liberalizată, neexistând intervenţii administrativedin partea Guvernului
- Rezultate financiare 2011:� CA: 1,5 mld. EUR� Profit operaţional: 2,5 mld. EUR� Profit net: 1,6 mld. EUR
17
Capitalizare bursier ă* (mil. EUR)
*Capitalizare bursieră la sfârşitul anuluiSursa: Bloomberg, Erste
1,708 1,436 1,734 2,662
6,623
15,036
20,685
30,313
17,294 17,558 16,809 16,398 16,502
-
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
Produc ători români de electricitate:• Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CE Turceni, CE Rovinari, CE Craiova• Cap. Instalată cumulată a celor cinci 2010: 11,722 MW• Producţie cumulată 2010: 44.2 TWh
CEZ• Cap. Instalată 2010: 15,018 MW• Producţie 2010: 63.3 TWh
Profitabilitate foarte slabă a producătorilor români de electricitate
Liberalizare piaţă electricitate
Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor
18
Produc ători români de electricitate vs. CEZ (2010)
Sursa: Erste
78.1%69.8%
15.8%0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
Capacitate instalată(MW)
Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010
Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii
Verbund:• Producător hidro, Austria• Cap. Instalată 2010: 8,115 MW• Producţie 2010: 31.1 TWh
Hidroelectrica:• Cap. Instalată 2010: 6,438 MW• Producţie 2010: 19.3 TWh• 2010 – an hidrologic foarte bun faţă de un an
hidrologic mediu (producţie 16-17 TWh)• 2011 – an hidrologic foarte slab (14,4 TWh)• 2012 – an hidrologic relativ slab estimat (15 TWh)
Profitabilitatea Hidroelectrica - mult sub cea a producătorilor hidro din vestul Europei
În 2011, profitabilitatea Hidroelectrica s-a deteriorat suplimentar datorită anului hidrologic foarte slab care a afectat producţia şi rezultatul net.
Liberalizare piaţă electricitate
Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor
19
Hidroelectrica vs. Verbund (2010)
Sursa: Erste
79.3%
62.1%
30.9%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
Capacitate instalată(MW)
Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010
Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii
AES Tiete:• Producător hidro, Brazilia• Cap. Instalată 2010: 2,660 MW• Producţie 2010: 14.7 TWh
Profitabilitatea Hidroelectrica – mult sub cea a producătorilor din alte pieţe emergente
Hidroelectrica:• Cap. Instalată 2010: 6,438 MW• Producţie 2010: 19.3 TWh• 2010 – an hidrologic foarte bun faţă de un an
hidrologic mediu (producţie 16-17 TWh)• 2011 – an hidrologic foarte slab (14,4 TWh)• 2012 – an hidrologic relativ slab estimat (15 TWh)
În 2011, profitabilitatea Hidroelectrica s-a deteriorat suplimentar datorită anului hidrologic foarte slab care a afectat producţia şi rezultatul net.
Liberalizare piaţă electricitate
Standard de guvernanţă corporatistă în condiţiile listării ceea ce induce transparenţă şi presiune pentru rezultate din partea investitorilor
20
Hidroelectrica vs. AES Tiete-Bra zilia (2010)
Sursa: Erste
242.0%
131.2%
58.5%
0%
50%
100%
150%
200%
250%
300%
Capacitate instalată(MW)
Producţie 2010 (TWh) Profit operaţional 2010
Elemente de îmbun ătăţire a profitabilit ăţii
Vestea bun ă:
• Crearea unei alternative de finan ţare aeconomiei depinde doar de deciziile pe carenoi le lu ăm în România
• Dacă nu creăm această alternativă, nu putem davina pe nimeni din afara României
21
Vă mul ţumesc!