particularităţi de dezvoltare regională
TRANSCRIPT
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 1/20
Particularităţi de dezvoltare regională
in comuna Lunca Ilvei, judetul Bistrita-Nasaud
1. Contextul regional si jude eanț
Politica de dezvoltare regională este una din politicile cele mai
importante si cele mai complexe ale Uniunii Europene, statut ce decurge din
faptul că, prin obiectivul său de reducere a disparităţilor economice si sociale
existente între diversele regiuni ale Europei, acţionează asupra unor domeniisemnificative pentru dezvoltare, precum cresterea economică si sectorul IMM,
transporturile, agricultura, dezvoltarea urbană, protecţia mediului, ocuparea si
formarea profesională, educaţia, egalitatea de gen.
Principiile de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt:
- descentralizarea procesului de luare a deciziilor de la nivel central
catrecomunitatile regionale, locale;
- parteneriatul între actorii implicaţi în dezvoltarea regională;
- planificarea ca proces ce utilizează resursele existente pentru atingerea
unormăsuri de dezvoltare locală stabilite;
- cofinanţarea reprezentată de contribuţia financiară a diferiţilor actori implicaţi în
realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regională.
Obiectivele de bază ale politicii de dezvoltare regională sunt
următoarele:
- diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea
dezvoltării echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltareîntârziată); preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
- indeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene si de acces la
instrumentele financiare de asistenţă pentru ţările membre (fonduri structurale si
de coeziune);
1
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 2/20
- corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea
cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea
economică si care este în conformitate cu prevederile legale si cu acordurile
internaţionale încheiate de România.
Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt:
dezvoltarea întreprinderilor, piaţa forţei de muncă, atragerea investiţiilor,
transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătăţirea
infrastructurii, calitatea mediului înconjurător, dezvoltare rurală, sănătate,
educaţie, învăţământ, cultură.
Dezvoltarea rurală ocupă un loc distinct în cadrul politicilor regionale si
se referă la următoarele aspecte: înlăturarea/diminuarea sărăciei în zonele
rurale; echilibrarea oportunităţilor economice si a condiţiilor sociale dintre mediulurban si cel rural; stimularea iniţiativelor locale; păstrarea patrimoniului spiritual si
cultural. Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regională
îl reprezintă regiunea de dezvoltare, constituită ca o asociere benevolă de
judeţe vecine. Regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorială si
nu are personalitate juridică. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare
regional România a fost împărţită în 8 regiuni de dezvoltare. Comuna Lunca Ilvei
face parte din judetul Bistriţa - Năsăud care este inclus în Regiunea deDezvoltare 6 Nord-Vest. Strategia de dezvoltare a comunei Lunca Ilvei este un
document programatic care are la bază principilalele instrumente strategice
funcţionale la nivel naţional: Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul
Strategic Naţional de Referinţă, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-
2013, Cadrul Regional Strategic de Dezvoltare a Regiunii Nord- Vest, Strategia
de Dezvoltare a Judetului Bistriţa- Năsăud.
Planul naţional de Dezvoltare 2007-2013 este instrumentul fundamental
prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparităţile de
dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană. PND este un concept
specific politicii europene de coeziune economică si socială (Cohesion Policy) si
reprezintă documentul de planificare strategică si programare financiară
multianuală, elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta si stimula
2
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 3/20
dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune
a Uniunii Europene. În ceea ce priveste Strategia PND, având în vedere
obiectivul global de reducere a decalajelor de dezvoltare faţă de UE si pornind de
la o analiză cuprinzătoare a situaţiei socioeconomice actuale, au fost stabilite
sase priorităţi naţionale de dezvoltare, ce grupează în interior o multitudine de
domenii si sub-domenii prioritare:
- cresterea competitivităţii economice si dezvoltarea economiei bazate pe
cunoastere
- dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
- protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului
- dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării si a incluziunii sociale si
întărirea capacităţii administrative- dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivităţii în sectorul agricol
- diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este documentul pe baza
căruia va puteafi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală si
care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii
Europene. Acest program urmăreste patru mari direcţii de finanţare, si anume:
restructurarea si dezvoltarea producţiei agricole si silvice, dar si a industriilor prelucrătoare aferente, sprijinirea conservării si dezvoltării pădurii, asigurarea
unei ocupări echilibrate a teritoriului si dezvoltarea practicilor de management
durabil al terenurilor agricole si forestiere, investiţii în dezvoltarea infrastructurii si
serviciilor rurale, conservarea si punerea în valoare a patrimoniului cultural si
arhitectural, implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru
îmbunătăţirea guvernării administrative la nivel rural.
Cadrul Regional Strategic de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest
reprezintă documentul fundamental privind necesarul de finanţare din fonduri
europene si alte fonduri internaţionale si naţionale la nivel regional, fiind
instrumentul prin care regiunea îsi promovează priorităţile si interesele în
domeniul economic si social, reprezentând în acelasi timp contribuţia regiunii la
3
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 4/20
elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare. Obiectivul general al Strategiei de
Dezvoltare a Regiunii Nord Vest 2007-2013 este cresterea economiei regionale
prin dezvoltare policentrică si specializare funcţională pentru diminuarea
disparităţilor intrasi inter-regionale, la nivel economic, social si de mediu si
cresterea standardului de viaţă regional.Atingerea obiectivului general se poate
realiza cu sprijinul a o serie de obiective specifice care doar corelate cu
respectarea unor principii europene, precum dezvoltare durabilă, societatea
informaţională, egalitate de sanse si cooperare transfrontalieră vor putea
conduce la implementarea intervenţiilor din PDR.
2. Încadrarea în regiune
Conceptul de regiune a fost definit în numeroase moduri de-a lungul
istoriei. Astfel, Parlamentul European defineste regiunea drept: "Un teritoriu care
formează,din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar
de teritorii în care există continuitate, în care populaţia posedă anumite elemente
comune si doreste să-si păstreze specificitatea astfel rezultată, si să o dezvolte
cu scopul de a stimula progresul cultural, social si economic". Din perspectiva
Adunării Regiunilor Europei, prin regiune se înţelege: "O entitate politică de nivel
inferior statului, care dispune de anumite competenţe exercitate de un guvern,
care la rândul lui este responsabil în faţa unei adunări alese în mod democratic".
În aplicarea legii dezvoltării regionale în România, în concordanţă cu obiectivele
de coeziune economică si socială ale României, precum si ale Uniunii Europene
în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt
constituite opt regiuni de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare din România nu
sunt unităţi administrativ- teritoriale si nu au personalitate juridică. Regiunile,
judeţele si/sau localităţile din judeţe care fac parte din regiuni diferite se potasocia în scopul realizării unor obiective de interes comun.
4
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 5/20
Fig. 1. Regiunile de dezvoltare ale Romaniei
3. Regiunea Nord-Vest
Regiunea de Nord-Vest (Transilvania de Nord) a fost creată în baza legii
151/1998 (modificată prin legea 315/2004) prin asocierea voluntară a
administra iilor publice locale, dar nefiind momentan o unitate administrativț
teritorială i neavând personalitate juridică. Regiunea de Nord-Vest (Transilvaniaș
de Nord) este una din cele 8 regiuni de dezvoltare din Romania i include 6ș
jude e: Bihor, Bistri a-Năsăud, Cluj, Maramure , Satu- Mare, Salaj. Suprafa aț ț ș ț
regiunii este de 34.159 kmp, reprezentând 14,32 % din suprafa a ării, cu oț ț
popula ie totală de 2.744.914 locuitori. Regiunea cuprinde 421 unită iț ț
administrativ teritoriale: 6 jude e, 42 de ora e din care 15 demunicipii i 398deț ș ș
comune i 1823 de sate. Regiunea dispune de o pozi ie geografică strategică,ș ț
având grani e cu Ungaria i Ucraina cât i cu regiunile de dezvoltare Centru,ț ș ș
Vest si Nord-Est din Romania. Regiunea este una dintre cele mai pitore ti dinș
Romania, începând de la Mun ii Apuseni care au un farmec aparte până laț
5
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 6/20
patrimoniul cultural-popular deosebit din zonele etnografice unice în această
parte a Europei.
Transilvania de Nord este o regiune cosmopolită, unde alături de români
traiesc peste jumatate (52,8%) din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară
din Romania, ceea ce a dus la crearea unei identită i culturale unice. Regiuneaț
Nord-Vest avea în 2003 un PIB/locuitor de de 2.338 Euro, apropiată de media
na ională dar înca departe de media Uniunii Europene-27. Contribu iaț ț
sectoarelor economice la formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16.3%
pentru agricultură, 35% pentru sectorul secundar i 46.7% pentru cel ter ar, dinș ț
punct de vedere evolutiv înregistrându-se cresterea serviciilor i reducereaș
semnificative s-au înregistat în sectorul de construc ii civile i industriale-ț ș
locuin e, centre comerciale . Se constată o serie de diferen e între jude e: uneleț ț ț mai industrializate, altele bazate pe activită ile primare, în special agricultură iț ș
zootehnie.
Fig. 2. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest
6
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 7/20
3.1. Economia regională
Regiunea Nord-Vest participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la
formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei
între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucuresti-Ilfov
cu 19,5 % si Sud cu 12,8 %). Participarea celor trei sectoare ale economiei la
formarea PIB-ului regional, indică o pondere de 16,3% a sectorului primar, 35%
secundar si 46,7% terţiar, înregistrându-se o crestere a ponderii serviciilor
concomitent cu scăderea ponderii agriculturii. Stagnarea relativă a ponderii cu
care participă sectorul secundar se datorează faptului că disponibilizările din
industrie au fost compensate, parţial, de evoluţia construcţiilor - domeniu care a
cunoscut o dinamică extraordinară în ultima perioadă. În interiorul regiunii, se
manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare
al judeţelor la formarea PIB regional: judeţului Cluj - 32,3 %, judeţul Bihor - 24,3
%, judeţul Maramures - 14,9 %, judeţul Satu Mare - 12,1 %, judeţul Bistriţa -
Năsăud - 9,1% si judeţul Sălaj - 7,2%. În Regiunea Nord-Vest există mari
discrepanţe în dezvoltarea economică a celor sase judeţe: judeţele din sudul si
vestul Regiunii, respectiv Cluj, Bihor si Satu Mare sunt industrializate (industria
alimentară, usoară, lemn, construcţii de masini) si mai stabil dezvoltate economicdecât regiunile din centru si est (Bistriţa-Năsăud, Maramures si Sălaj - lemn-
mobilă, metale neferoase si auro-argentifere, usoară), unde evoluţia din ultimii
ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale a multor ramuri. Conform
analizelor economice si sociale efectuate, polii sărăciei se găsesc în judeţele
Maramures si Bistriţa-Năsăud. Zonele în declin industrial sunt: zona Munţilor
Apuseni si zona montană din nordul regiunii, cuprinzând arii însemnate de pe
teritoriul judeţelor Maramures, Satu Mare si Bistriţa-Năsăud.
3.2. Infrastructura
3.2.1. Transport
Pe ansamblul regiunii, infrastructura de transport, mediu si energetică
este mai bine dezvoltată comparativ cu alte regiuni, dar lipsa investiţiilor timp de
7
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 8/20
decenii a adus diferite tipuri de infrastructură într-o situaţie precară. Asezată la
intersecţia axelor de comunicare nord-sud si est-vest, regiunea dispune de o
reţea de drumuri destul de densă (34,7 km/100 km ). Corelat cu nivelul general
de dezvoltare economică, judeţele Maramures (25,0 km/100 km ), Bistriţa-
Năsăud (28,1 km/100 km ), au cele mai reduse reţele de drumuri publice prin
raportare la suprafaţă.
3.2.2. Utilităţi publice
La nivelul Regiunii Nord-Vest se remarcă discrepanţe între judeţe în
ceea ce priveste situaţia alimentării cu energie electrică. Mai există încă sate,
cătune sau gospodării izolate neelectrificate, concentrate mai ales în zona
Munţilor Apuseni si în zona montană din nord. Grave disfuncţionalităţi în
alimentarea cu energie electrică se înregistrează în jud. Maramures, atât înmediul rural cât si în mediul urban (Sighetu Marmaţiei, Borsa, Seini, Târgu Lăpus
si Viseul de Sus), precum si în jud. Bistriţa Năsăud si într-o anumită măsură chiar
si în judeţele Satu Mare si Cluj (Satu Mare, Negresti-Oas, Tăsnad, etc.).
Majoritatea judeţelor regiunilor se confruntă cu probleme de alimentare cu apă
potabilă. Reţeaua publică de alimentare cu apă potabilă este insuficient
dezvoltată pentru a corespunde nevoilor populaţiei, atât în mediul rural cât si în
mediul urban, iar în Maramures poluarea straturilor freatice datorată infiltrărilor de reziduuri nemetalifere, periclitează grav sănătatea populaţiei, chiar în arealele
cu reţele convenţionale sau unde instalaţiile de tratare sunt insuficiente sau
vechi. În localităţile rurale din Podisul Transilvaniei resursele de apă sunt reduse
si nepotabile din cauza domurilor gazeifere si a zăcămintelor saline. Aceste zone
necesită lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat. Calitatea
mediului din regiune este afectată de impactul negativ al unor activităţi
economice. Principalii poluanţi sunt: pulberile sedimentabile în judeţele Cluj si
Sălaj; amoniac în judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramures, Sălaj; dioxid de sulf si
cadmiu în judeţele Cluj si Sălaj; fluor si compusi ai acestuia în judeţul Satu Mare,
pulberi de metale cuprifere si plumb.
La sfârsitul anului 2005 numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare
cu apă potabilă din regiune a fost de 330, lungimea totală simplă a reţelei de
8
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 9/20
distribuţie a apei fiind de 7.245 km. O problemă majoră a spaţiului rural este lipsa
reţelei de apă potabilă - dintr-un total de 1.802 de localităţi, sunt racordate la
reţeaua de apă potabilă doar 40%.
Sistemele centralizate de canalizare publică sunt o problemă la nivelul întregii
regiuni. Numărul localităţilor cu instalaţii de canalizare publică era la sfârsitul
anului 2005 de 99 (cu 4 mai multe faţă de 1995), lungimea totală simplă a reţelei
de canalizare avea 2571 km (extinsă cu 621 km. faţă de 1995).
Cele mai multe staţii de epurare orăsenesti au fost realizate în urmă cu
peste 25 de ani; ele se află într-un avansat grad de uzură fizică si morală, având
totodată capacitatea de epurare insuficientă pentru apa uzată. Reţeaua de
canalizare existentă în spaţiul rural reprezintă 4% din total, un procent care
plasează regiunea din punct de vedere al calităţii vieţii si accesul populaţiei lainfrastructuri edilitare pe ultimele locuri din ţară.
3.2.3. Educaţie
Infrastructura educaţională este reprezentată de 819 de scoli, 209 licee
si 12 scoli profesionale si de ucenici, caracterizate de necesitatea accentuării
procesului de reconversie si adaptare a acestora la cerinţele actuale ale pieţei
forţei de muncă, în condiţiile în care existenţa unei forţe de muncă calificate
constituie o condiţie de bază pentru atragerea investiţiilor si în special a celor străine.
3.2.4. Sănătate
În Regiunea Nord-Vest există 61 de spitale, iar numărul mediu de
consultări medicale pe locuitor era în 2004 de 4,8. Cel mai bine situate sunt
judeţe Cluj, Bihor si Maramures, cu 23, 15 respectiv 9 spitale. Speranţa de viaţă
la nastere este de 71 de ani, cea mai frecventă cauză a mortalităţii fiind bolile
sistemului circulator - 773,4 decese la 100.000 de locuitori (2004). Pentru ca
aceste infrastructuri să asigure o asistenţă medicală performantă este necesară
asigurarea acestora cu cadre specializate, dar si întreţinerea edilitară si dotarea
tehnico- edilitară adecvată a acestora.
3.2.5. Servicii sociale
Trei din cele 6 judeţe ale regiunii (Bihor, Sălaj si Cluj) nu au instituţii de
9
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 10/20
îngrijire la domiciliu. Au fost identificate mai multe clădiri care necesită reabilitare
si modernizare pentru diferite tipuri de beneficiari. Copii sunt protejaţi în instituţii
de tip familial (63,51%) sau rezidenţial (36,49%). La sfârsitul anului 2004, erau
8.298 de copii cu dizabilităţi, dintre care doar 355 beneficiau de servicii de
asistenţă socială.
3.3. Potenţialul de dezvoltare
Regiunea Nord-Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat si
diferenţiat teritorial. Astfel, de la orasele mari ale regiunii ( Bistrita, Cluj-Napoca,
Oradea, etc), până la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe
baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora. Dacă în marile
centre urbane există o multitudine de resurse si oportunităţi de dezvoltare, în
zonele izolate, pe lângă efectele negative presupuse de acest statut, există si un
aspect pozitiv, reprezentat de conservarea culturii populare si a tradiţiilor, care
poate fi valorificat turistic. De altfel, regiunea are un potenţial turistic apreciabil:
vestigii arheologice, rezervaţii naturale, lacuri glaciare si de acumulare,
numeroase pesteri, staţiuni balneo- climaterice, condiţii favorabile practicării
turismului montan, de agrement si odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone
etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului în Maramures, Cluj siBihor. Prin apropierea de Europa Centrală, relief de mare originalitate (pesteri,
defilee, etc.), climă favorabilă, înălţimi reduse (cca. 1800 m), Munţii Apuseni au
sansa de a deveni o atracţie pentru turismul de drumeţie, ai cărui practicanţi
caută condiţii de cazare simple în medii cât mai naturale. La nivelul anului 2005
valorificarea acestui potenţial turistic al regiunii se realiza în principal prin
intermediul celor 480 de structuri de primire turistică, însumând 11,3 % din
capacitate de cazare la nivel naţional. Legat de distribuţia la nivel regional a
capacităţii de cazare, aceasta se concentrează în judeţele Bihor, Maramures si
Cluj, care deţin 78,73% din totalul regiunii. Aceste judeţe dat fiind potenţialul
turistic pe care îl au concentrează si cea mai mare pondere a cererii înregistrând
împreună 80,2% din sosirile totale în regiune, precum si 80,8% din numărul total
de înnoptări din regiune.
10
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 11/20
4. Prezentarea generală a judeţului Bistriţa-Năsăud
Fig. 3. Judetul Bistrita-Nasaud
Jude ul Bistri a-Năsăudț ț se regăseste în partea de nord-est a
Transilvaniei si are osuprafaţa totală de 5.355 km2, reprezentând 2,25 % din
teritoriul total al României (situânduse pe locul 28 printre judeţele României din
punct de vedere al suprafeţei). Judeţul Bistriţa Năsăud, situat în nordul Romaniei,
are graniţe cu judeţul Maramures la nord, judeţul Suceava la est, judetul Mures la
sud si judeţul Cluj la vest.
Din punct de vedere teritorial-administrativ elementele judeţului sunt:
• un municipiu (Bistriţa)
• trei ora e (Năsăud, Beclean, Sângeorz Băi)ș
11
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 12/20
• 53 comune (Bistriţa Bârgăului, Branistea, Budacu de Jos, Budesti, Căianu
Mic, Cetate, Ciceu-Giurgesti, Ciceu-Mihăiesti, Chiochis, Chiuza, Cosbuc,
Dumitra, Dumitriţa , Feldru, Galaţii Bistriţei, Ilva Mare, Ilva Mică, Josenii
Bârgăului, Lechinţa, Lesu, Livezile, Lunca Ilvei, Maieru, Matei, Măgura Ilvei,
Măriselu, Micestii de Câmpie, Milas,Monor, Negrilesti, Nimigea, Nuseni, Parva,
Petru Rares, Poiana Ilvei Prundu Bârgăului, Rebra, Rebrisoara, Rodna, Romuli,
Runcu Salvei , Salva, Sânmihaiu de Câmpie, Silivasu de Câmpie, Spermezeu,
Sanţ, Sieu, Sieu-Măgherus, Sieu-Odorhei, Sieuţ, Sintereag, Târlisua, Teaca,
Telciu, Tiha Bârgăului, Uriu, Urmenis, Zagra).
• 235 sate.
În ceea ce priveste resedinţa judeţului, aceasta este reprezentată de
municipiul Bistriţa, care este un important centru economic, cultural siadministrativ al judeţului.
Relieful este alcătuit în principal din patru zone:
Zona montană (48 % din suprafa a totală a jude ului) străjuieste judeţul înț ț
partea de nord si est si cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali,
grupa nordică si mijlocie, din care fac parte: Munţii Ţiblesului , la nordul judeţului,
cu înălţimi de până la 1800 m, alcătuiţi din formaţiuni vulcanice. Munţii Rodnei ,
desfăsuraţi în partea de nord-est a judeţului, constituind un masiv format dinsisturi cristaline, cu văi adânci si puţin accesibile. Cel mai înalt vârf muntos din
judeţ îl reprezintă Ineul - 2280 m. Munţii Bârgăului , amplasaţi în partea de est a
judeţului, find alcătuiţi din roci vulcanice. Sunt munţi de înălţimi mai mici, cel mai
înalt vârf fiind Heniul Mare - 1410 m. Munţii Călimani , aflaţi la sud de Munţii
Bârgăului, cel mai înalt vârf al lor de pe teritoriul judeţului fiind Bistriciorul.
Zona dealurilor (49,3 % din suprafata totala a judetului) ocupă partea
centrală, de sud si de vest a judeţului apărând ca unităţi bine individualizate, cum
ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor, Culmea
Sieului.
Zona de câmpie – spre vest este evidenţiată o unitate morfostructurală,
Câmpia Transilvaniei, o unitate de coline înalte, cu limita la nord a râului
12
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 13/20
Somesul Mare, în sud Valea Mureseni, în sud Valea Muresului, iar la est
interfluviu Sieu-Teaca si Valea Sieului.
Zona de luncă ( 2,7 % din supratata totala a judetului) însoţeste cursurile
principalelor rîuri, în special al Somesului Mare, si reprezintă aproximativ 3% din
suprafaţa judeţului.
5. Comuna Lunca Ilvei
Comuna Lunca Ilvei este situată în depresiunea omonimă din Munţii
Bârgău, pe cursul superior al râului Ilva. Astfel că Lunca Ilvei este situată la limita
Transilvaniei cu Bucovina, într-o regiune muntoasă de altitudine medie. Numele
comunei vine de la cursul de la apa Ilvei care străbate mai mult de 45-50 km din
judeţul Bistriţa Năsăud.
Fig .4. Localizarea comunei Lunca Ilvei
Relieful comunei este extrem de variat si cuprinde urmatoarele
formaţiuni: munţi,dealuri,muncei,măguri,ciceri,terase,poderee si bineînţeles lunci.
Forma depresionară a reliefului inconjurat de culmi montane înalte pe toate
laturile fac din acesta o unitate geografică distinctă,de o mare frumuseţe si
originalitate Majoritatea covarsitoare o deţine zona deluroasa cu o proporţie de
65% din total,apoi zona montană cu 10-15%,restul de 15% aparţinând luncilor si
podereelor. Altitudinile variază de la 580 metri până la 1467 metri.
13
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 14/20
De-a lungul râului Ilva se găsesc însiruite lunci, dintre care unele
inundabile în cazul unor viituri mari. Caracteristica acestora este că ocupă, în
general, suprafeţe mici, fiind însiruite când de-o parte când de alta a râului. Mai
găsim aici forme de relief numite “tânoave”, zăvoaie si un număr însemnat de
poieni si lunci. De asemenea, trecătorile si defileele, pe lângă rolul lor de acces,
prezintă si o imagine deosebită, întregind peisajul locurilor. Reteaua hidrografica
este dominata de raul Ilva. Clima se încadrează în categoria continental
moderată, iarna predominând invaziile de aer de natură arctică din nord-vest, iar
vara cele de aer cald, temperat maritime. Vegetatia este eterogena si etajata in
functie de sol, umiditatea, inaltime iar ponderea cea mai mare este fara dubiu
detinuta de paduri, cu specii preponderent de conifere.
La recensământul din 2002 popula iaț comunei Lunca Ilvei a fost de3287, în scădere fa ă de anul 1992 cu 48 de persoane. Datele statistice recenteț
arată o popula ie de 3382 de locuitori, în cre tere fa ă de ultimul recensământ.ț ș ț
INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006
Populatia totala la 1. VII. 3358 3351 3331 3302 3297
Populatie femei 1704 1691 1682 1691 1661
Populatia cu domiciliu in localitate 3371 3350 3338 3329 3322Populatia totala la 1.I. 3381 3346 3328 3315 3310
Tab. 1. Evolutia populatiei comunei Lunca Ilvei
În ceea ce prive teș echiparea teritoriului se observă o cre tere aș
numărului total de locuin e de la 1182 la 1191, i mai exact în sectorul privat. Înț ș
corela ie cu această cre tere se observă i cre terea suprafe ei locuibile deț ș ș ș ț
asemenea în segmentul privat. Cantitatea de apă potabilă distribuită popula iei s-ț
a dublat în intervalul de analiză. De asemenea, s-au făcut demersuri pentru
realizarea re elei de canalizare.ț
14
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 15/20
INDICATOR 2002 2003 2004 2005 2006 Suprafata totala (ha) 9121 9121 9121 9121 9121Locuinte existente – total nr. 1182 1183 1185 1190 1191Locuinte in proprietate majoritara de
stat
22 22 22 22 22
Locuinte in proprietate majoritar privata 1160 1161 1163 1168 1169Suprafata locuibila – total mp 49766 49831 50031 50462 50560Suprafata locuibila – majoritar de stat 715 715 715 715 715Suprafata locuibila – majoritar privata 49051 49116 49316 49747 49845Lungimea simpla a retelei de distributiei
de apa
2 2 2 2 2
Capacitatea instalatiilor de distributie a
apei
70 70 70 70 80
Tab. 2. Evolutia echiparii teritoriului in comuna Lunca Ilvei
5.1. Date economice
Componentă de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea
cre terii economice a devenit o prioritate na ională, pornindu-se de la importan aș ț ț
sa atât pentru asigurarea condi iilor de realizare a criteriilor de aderare laț
Uniunea Europeană cât i pentru cre terea nivelului de trai. Sectoareleș ș
economice dominante au fost i rămân în continuare cre terea animalelor, dar ș ș mai ale silvicultura, exploatarea, industrializarea i comercializarea maseiș
lemnoase , aducătoare de însemnate venituri băne ti pentru comunitate.ș
În intervalul de analiză se înregistrează o cre tere a numărului total deș
salaria i, ceaț mai evidentă fiind în sectorul industriei prelucrătoare. Pe de altă
parte, se observă o scădere a numărului de angaja i în agricultură, serviciiț
financiar – bancare i transport i po tă. Numărul func ionarilor publici rămâneș ș ș ț
aproape constant, în timp ce cre teri se înregistrează i în comer , învă ământ iș ș ț ț ș
sănătate.
INDICATOR 200
2
200
3
200
4
200
5
200
6 Salaria i – total – nr mediuț 321 332 295 312 344Nr mediu salaria i în agriculturăț 6 5 4 3 3
15
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 16/20
Nr mediu salaria i în industrie – totalț 91 107 113 117 131Nr mediu salaria i în industria prelucrătoareț 91 107 113 117 131Nr mediu salaria i în construc iiț ț 32 41 30 33 34Nr mediu salaria i în comer ț ț 18 23 25 30 39Nr mediu salaria i în transport i po tăț ș ș 39 33 30 26 24
Nr mediu salaria i în activită ifinanciare,ț ț bancare i de asigurăriș 3 1 1 1 1
Nr mediu salaria i în administra ia publicăț ț 10 9 11 7 9Nr mediu salaria i în învă ământț ț 41 39 43 42 43Nr mediu salaria i în sănătate i asisten ăț ș ț socială
11 11 9 12 13
Tab. 3. Evolutia distributiei fortei de munca in comuna Lunca Ilvei
in perioada 2002-2006
Dat fiind faptul că mai mult de 60% din populaţia celor 27 de state
membre ale Uniunii Europene trăieste în zonele rurale, care acoperă 90% din
teritoriu, politica de dezvoltare rurală este un domeniu de o importanţă
crucială.
Agricultura si silvicultura sunt principalii utilizatori ai terenurilor din
zonele rurale si, ca atare, joacă un rol important pentru comunităţile rurale:
reprezintă temelia unei puternice structuri sociale si viabilităţi economice, precum
si a gestionării resurselor naturale si a peisajului. Locuitorii din Lunca Ilvei au
crescut în gospodăriile lor un număr mare de animale: bovine, ovine, porcine.Iată câteva date care prezintă cel mai bine această îndeletnicire a luncanilor.
Scăderea efectivelor de bovine, ovine i porcine poate fi pusă i peș ș
seama înlăturării interdic iei ca gospodarii să sacrifice pentru nevoi proprii vi eiț ț
mici i porci, dar i a dispari iei de mult a obliga iei de predare a unor cantită i deș ș ț ț ț
carne drept cote obligatorii sau pe bază de contract. În prezent locuitorii din
Lunca Ilvei sunt preocupa i de îmbunătă irea rasei animalelor, la toate speciile,ț ț
de mai buna valorificare a produc iei din acest sector, ca sursă importantă deț asigurare a veniturilor băne ti.ș
SPECIA
Anii1997 1998 1999 2000 2001
Bovine 1645 1100 1180 1350 1406Porcine 1497 1427 1187 820 800Ovine 3869 2400 1704 2288 1955
16
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 17/20
Pasari 3369 4716 6956 9018 10000 Tab. 4.Evolutia efectivelor de animale si pasari ale comunei Lunca Ilvei
Suprafaţa agricolă a comunei Lunca Ilvei este : 3142 ha din care :
• Teren arabil: 662 ha
• Păsuni naturale: 1514 ha
• Fâneţe naturale: 944 ha
• Păduri: 6000 ha
Tipul culturii specifice zonei Suprafata cultivataLegume 10 ha
Plante de nutret 196 haCartofi 454 ha
Tab. 5. Specificul suprafetei cultivate a comunei Lunca Ilvei
Din punctul de vedere al turismului comuna Lunca Ilvei detine un
potential de dezvoltare foarte insemnat. Peisajele sunt deosebit de pitore ti iș ș
reconfortante: culmi domoale dominate de măguri vulcanice, pă unile i fâne eș ș ț
ce se îmbină armonios cu pădurile umbroase de conifere, ce adăpostesc o faună
bogată i foarte diversă. De pe magurile înalte, în zilele cu cer senin, se poateș
admira priveli tea larg deschisă spre Depresiunea Transilvaniei i ara Dornelor ș ș Ț
i spre crestele alpine ale Rodnei i Călimanilor.Aceste meleaguri au cunoscutș ș
de-a lungul istoriei mai multe momente de înflorire. Exploatarea aurului din mun iiț
Rodnei este cunoscută încă din timpul stăpânirii romane, por iuni din drumulț
Roman construit în acea perioadă păstrându-se i astăzi în zona Tihu a. Maiș ț
apoi, în sec. XVIII - XIX, satele din această zonă au constituit un regiment
grăniceresc la grani a de est a Imperiului austro-ungar i au beneficiat de oț ș
multitudine de privilegii economice, sociale i culturale, acordate de însu iș ș Împăratul Franz Iosef, care a i vizitat aceste meleaguri.Oamenii acestor locuriș
au fost totdeauna proprietari ai pământurilor strămo e ti. Folclorul i tradi iileș ș ș ț
populare au fost bine păstrate i sunt i azi prezente în via a cotidiană a satului.ș ș ț
Bucătăria bazată pe produse naturale locale da ocazia descoperirii a unor
17
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 18/20
mâncăruri pline de savoare. Lunca Ilvei pentru o vacan ă înseamnă a profita dinț
plin de avantajele cadrului natural de excep ie în toate anotimpurile. Vara se potț
face drume ii la stână sau izvoarele de apă minerală, cursuri de călărie sauț
plimbări călare sau cu căru a. Iarna, se poate practica schiul de fond, schi alpin,ț
sau se pot face plimbări cu sania trasă de cai.
5.2. Infrastructura
O re ea eficientă de transport ț este o cerin ă de bază, în primul rândț
pentru stimularea cre terii economice i a cre terii competitivită ii regionaleș ș ș ț
precum i a nivelului de ocupare a for ei de muncă, iar în al doilea rând pentruș ț
cre terea calită ii vie ii prin asigurarea unui acces facil i sigur cetă enilor cătreș ț ț ș ț
casă, serviciu, coală, spitale, locuri pentru recreere. Calitatea infrastructurii esteș
un subiect de importan ă majoră pentru politica de dezvoltare a Regiunii Nord-ț
Vest.
Fig.5. Cai de comunicatie principale aferente comunei Lunca Ilvei
Activitatea de exploatare a lemnului a determinat în zonă construc iaț unei căi ferate cu ecartament îngust în perioada 1898-1899. Cu ajutorul trenului
denumit de localnici Roibanul au fost adu i din pădure bu tenii pentru a fiș ș
transforma i în cherestea. Cu sprijinul trenului care circula pe linia ferată îngustăț
s-a transportat o mare cantitate de materiale utilizate la lucrările efectuate la
18
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 19/20
8/7/2019 Particularităţi de dezvoltare regională
http://slidepdf.com/reader/full/particularitati-de-dezvoltare-regionala 20/20
naturale în cadrul zonelor deficitare din acest punct de vedere. În prezent, la
nivelul comunei Lunca Ilvei nu există re ea de alimentare cu gaz metan.ț
Infrastructura de telecomunicatii cuprinde retelele Romtelecom,
Cosmote, Vodafone, Televiziune prin cablu si Internet.
Situa ia privindț infrastructura de sănătate din comuna Lunca Ilvei
este prezentată în tabelul următor:
PERSONAL NR. INSTITUTII NR.Personal medical Spital -Medic de familie 1 Dispensar 1Medic stomatolog 1 Cabinet stomatologie 1Asistent medical 4 Farmacie 1 Tab. 6. Infrastructura de sanatate a comunei lunca Ilvei
20