pararlela

4
Paralelă între poeziile ’’Floare albastră’’ şi ’’Pe lângă plopii fără soţ...’’de Mihai Eminescu Poezia „Floare albastrăeste publicată în anul 1873 în revista ,,Convorbiri literare”, fiind construită pe tema iubirii în relaţie cu natura. Poezia „Pe lângă plopii fără soţ ” face parte din ultima parte a creaţiei, fiind publicată în 1883 în revista ,,Familia’’ şi este construită pe tema iubirii, proiectată pe un fundal al naturii. „Floare albastră’’ ca specie lirică este eglogă - idilă cu dialog. „Pe lângă plopii fără soţ …’’ ca specie este o romanţă, pe tema iubirii şi a naturii, o natură aflată în consonanţă cu sentimentele de suferinţă şi dezamăgire din sufletul poetului. Poezia „Floare albastră” are o organizare simetrică, iar compoziţional există patru secvenţe poetice corespunzătoare intervenţiei celor două voci. Fiecare secvenţă este deosebită prin tonalitate, lexic şi timpuri verbale. Incipitul poeziei debutează cu adverbul relativ ,,iar,, prin care fata îi reproşează partenerului lipsa de implicare în povestea de iubire şi preocuparea pentru marile probleme ale cunoaşterii. Prima secvenţă se caracterizează prin utilizarea unor termeni din registrul colocvial „încalte’’ sau ,,nu căta” prin care se ilustrează relaţia familiară dintre cei doi. Prin adresările ,,iubite” sau ,,sufletul vieţii mele” vocea feminină îşi exprimă iubirea sinceră pe care o consideră singura posibilă pentru a atinge fericiriea. Acest lucru este evident şi în avertismentul din finalul secvenţei ,,Nu căta în depărtare/Fericirea ta, iubite!”, semn că adevărata împlinire umană în plan terestru se poate realiza numai prin iubire. Secvenţa a II-a conţine strofa a IV-a care este o meditaţie a bărbatului asupra sensului profund al iubirii. Concepţia masculină despre iubire este sugerată prin diminitivul ,,mititica” şi prin atitudinea de indiferenţă ,,Eu am râs, n-am zis nimica” prin care se detaşează de sentimentul uman, de iubire. Secventa a III-a cuprinde strofele V-XII. şi se constituie ca o continuare a monologului liric al fetei. Secvenţa debutează cu o inovaţie a fetei care îşi cheamă iubitul în natură ,,hai în codrul cu verdeaţă”. Este prezentat în continuare un cadru de natură de factură romantică prin câteva elemente spaţiale: ,,izvoare, ce plâng în vale”, stânca, prăpastia, ochiul de pădure,

Upload: philip-wade

Post on 20-Nov-2015

217 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

Eseu de tip paralela

TRANSCRIPT

  • Paralel ntre poeziile Floare albastr i Pe lng plopii fr

    so...de Mihai Eminescu

    Poezia Floare albastr este publicat n anul 1873 n revista ,,Convorbiri literare, fiind

    construit pe tema iubirii n relaie cu natura.

    Poezia Pe lng plopii fr so face parte din ultima parte a creaiei, fiind publicat n

    1883 n revista ,,Familia i este construit pe tema iubirii, proiectat pe un fundal al naturii.

    Floare albastr ca specie liric este eglog - idil cu dialog.

    Pe lng plopii fr so ca specie este o roman, pe tema iubirii i a naturii, o natur

    aflat n consonan cu sentimentele de suferin i dezamgire din sufletul poetului.

    Poezia Floare albastr are o organizare simetric, iar compoziional exist patru secvene

    poetice corespunztoare interveniei celor dou voci. Fiecare secven este deosebit prin

    tonalitate, lexic i timpuri verbale.

    Incipitul poeziei debuteaz cu adverbul relativ ,,iar,, prin care fata i reproeaz

    partenerului lipsa de implicare n povestea de iubire i preocuparea pentru marile probleme

    ale cunoaterii.

    Prima secven se caracterizeaz prin utilizarea unor termeni din registrul colocvial

    ncalte sau ,,nu cta prin care se ilustreaz relaia familiar dintre cei doi. Prin

    adresrile ,,iubite sau ,,sufletul vieii mele vocea feminin i exprim iubirea sincer pe

    care o consider singura posibil pentru a atinge fericiriea. Acest lucru este evident i n

    avertismentul din finalul secvenei ,,Nu cta n deprtare/Fericirea ta, iubite!, semn c

    adevrata mplinire uman n plan terestru se poate realiza numai prin iubire.

    Secvena a II-a conine strofa a IV-a care este o meditaie a brbatului asupra sensului

    profund al iubirii. Concepia masculin despre iubire este sugerat prin diminitivul ,,mititica

    i prin atitudinea de indiferen ,,Eu am rs, n-am zis nimica prin care se detaeaz de

    sentimentul uman, de iubire.

    Secventa a III-a cuprinde strofele V-XII. i se constituie ca o continuare a monologului

    liric al fetei. Secvena debuteaz cu o inovaie a fetei care i cheam iubitul n natur ,,hai n

    codrul cu verdea. Este prezentat n continuare un cadru de natur de factur romantic prin

    cteva elemente spaiale: ,,izvoare, ce plng n vale, stnca, prpastia, ochiul de pdure,

  • balta sau trestia ce prefigureaz un cadru protector al perechii. n realizarea acestui cadru se

    mbin imaginile vizuale cu cele auditive ,,izvoare plng n vale. Secvena a III-a prezint

    gradat un scenariu al iubirii pe care l imagineaz ndrgostita. Etapele acestui scenariu includ

    invitaia n cadrul natural i apoi jocul erotic: ,,Mi-oi desface de-aur prul/S-i astup cu

    dnsul gura. Dup ce anterior verificase ,,pe un fir de romni prezena sentimentului de

    iubire: ,,eu pe-un fir de romni, voi cerca de m iubeti. Jocul iubirii continu cu gesturi

    tandre ,,Mi-i inu de subsuoar/Te-oi ine de dup gt, culminnd cu srutul ,,Ne-om da

    srutri pe cale, dulci ca florile ascunse. Partea final a secvenei prezint ntoarcerea spre

    sat i desprirea.

    Secvena a IV-a cuprinde strofele XIII-XIV. i conine monologul liric al brbatului care

    mediteaz la iubirea pierdut. El privete cu obiectivitate desprirea i i asum sentimentul

    de tristee. Verbele la timpul trecut: stam, te-ai dus, a murit amplaseaz ntr-un timp trecut

    idila dintre cei doi i marcheaz opoziia dintre posibilitatea mplinirii iubirii i realitatea

    trist. Ultima strof, desprit de un rnd de puncte de suspensie de restul textului, aparine

    unui alt timp aflat la mare deprtare de povestea de iubire. Sentimentele eului liric sunt de

    nostalgie ,,i te-ai dus dulce minune/i-a murit iubirea noastr. Repetiia din final a

    motivului florii albastre e o sugestie a nepotrivirii dintre iubirea absolut spre care aspir

    brbatul i realitatea. Afirmaia final: ,,Totui...este trist n lume, tipic pesimismului

    eminescian se face din perspectiva omului superior sau a geniului regsit n alte creaii,

    precum: Scrisoarea I, Glossa, Luceafrul.

    n poezia ,,Pe lng plopii fr so compoziia este romantic, opoziia eu-tu ntrit de

    elementele afirmativ-negativ. Poezia este construit pe baza unei gradaii ascenden n

    strofele I-VIII. i descendent n IX-XI.

    Incipitul cuprinde o prezentare rapid a cadrului exterior ,,Pe lng plopii fr so i un

    repro adresat fiinei iubite, care refuz implicarea ntr-o poveste de dragoste.

    Prima secven poetic cuprinde strofele I-II. i are n centru iubirea neneleas a

    ndrgostitului. Cadrul natural, prezentat n aceast secven se afl n consonan cu

    sentimentele de singurtate i izolare ale eului liric ,,Pe lng plopii fr so. Sentimentele

    eului liric sunt sugerate i prin reproul adresat iubitei ,,M cunoteau vecinii toi/Tu nu m-ai

    cunoscut. Strofa a II-a se continu pe aceeai tonalitate a reproului ilutrat prin extinderea

    spectatorilor povetii de iubire ,,O lume toat-nelegea.

    Secvena a II-a cuprinde strofele III-VIII. i se constituie ca un elogiu al iubirii ideale i al

    iubitei. Secvena este construit pe baza repetiiei unor structuri n partea iniial a

    versurilor ,,O oar s fi fost amici.../O oar i s mor. Repetiiile ,,o zi i ,,o oar

  • evideniaz dorina omului superior, capabil de sacrificiu. Aceast secven exprim ideea c

    dragostea este echivalent cu nsi raiunea vieii. Portretul iubitei este realizat prin

    precizarea unor elemente fizionomice crora li se asociaz epitete ,,glasul gurii mici, ,,ochiul

    tu senin, ,,ale tale brae reci. Portretul conturat este individualizat de iubirea poetului care

    o aseamn pe fiina iubit cu o zn al crui portret strbate timpurile ,,Un chip de-a pururi

    adorat/Cum nu mai au perechi... Din timpurile vechi.

    Sentimentele eului liric sunt prezentate n gradaie ascendent i ating punctul culminant n

    strofa a VIII-a, cnd iubirea poetului acumuleaz profunzimea iubirii strmoilor si ,,Cci te

    iubeam cu ochi pgni...

    Secvena a III-a cuprinde strofele IX-X. ce au n centru indiferena poetului i se constituie

    ntr-o gradaie descendent, prin care sunt surprinse sentimentele de rceal i indiferen ale

    ndrgostitului fa de fiina iubit. ,,Azi nici mcar mi pare ru/C trec cu mult mai rar.

    Ipostaza poetului definit de versurile ,,i te privesc nepstor/C-un rece ochi de mort

    anun ipostaza omului superior din poemul ,,Luceafrul.

    Secvena a IV-a este format din strofa final, care cuprinde un repro adresat femeii

    incapabile s rspund iubirii absolute, definit metaforic ,,farmec sfnt.

    Finalul celor dou texte este trist, fiind marcat de indiferena partenerilor.

    n prima poezie cadrul natural este paradisiac, tipic romantic, i este prezent scenariul

    erotic. n al doilea este un cadru natural srac, format din plopi fr so, iar scenariul erotic

    lipsete, dragostea fiind raiunea vieii.

    Imaginea iubitei n ,,Floare albastr este aproapiat, cald, familiar, cu amestec de

    inocen i senzualitate.

    Imaginea iubitei n ,,Pe lng plopii fr so: ochiul tu senin, gura mic, braele reci

    rezult un chip de-a pururi adorat.

    Realizarea artistic la ,,Floare ablastr , cele patru secvene se deosebesc prin tonalitate

    calm, mediativ, lexic prin termeni familiari, populari, timpul verbelor, prezent concret,

    imediat, perfect simplu i compus, viitor popular. Versificaia este n acord cu coninutul de

    idei i sentimente, strofele sunt de tip catren, rim mbriat, ritmul trohaic i msura de opt

    silabe.

    Realizarea artistic la ,,Pe lng plopii fr so, timpul verbelor perfect simplu i

    compus, imperfect, repetiii, sinteze la nivelul verbelor i adverbelor. Conine unsprezece

    catrene, rim ncruciat, ritm iambic i msura de ase-opt silabe.

    Cele dou poezii se aseamn n mare parte, ns sunt i deosebiri ntre ele. Aceste dou

    texte literare ilustreaz importana iubirii n via. n prima poezie iubirea este prezentat din

  • punctul de vedere al femeii, n timp ce n a doua este prezentat din punctul de vedere al

    brbatului.