6I0Z 'rlsaJnJng

Elep!Ed

nrsalaq8uv Bualep8utr4l-urretr tr ap ara)nperl

!#&nppa fi p+nzpail a-il a a4lp7

f, lruilqoL

VIICIIYd

ra8au{ raureM

292""""""' """" rolruer4 E PIernlInJ Erqrlod

Vn1""""""' ""' repuld rnl e Prqerrolsrre eiurpar3

€A2""""""' """" af,qerf,olsrre alrlernpa ladlperr EarErrFIpoJ

L22""""""' sru3oa; rnl rdrpr ealalrursueJJ

g22""""""' """"'rarienolsrJe e arern8r;sue4 rS lJl1ryof

6gI """"""' """"""'Inp-soluso4earrradocsap rs prgosolr, EartpuvD

€,fi""""""' auaruale arqrlod rrnllnJ aprnlndart4 rS uolog

6VL""""""" """""""'pueqoa rS Pueruor etzaod uI mlnprlrpur ealulaporuolnv

I0I """"""' """'Jrlrf, nPs 1npapr rS puorinl4suof, In+ElS

L1L............. qata elsoregdl rn1 plady

60I""""""' "'ed1per1 rS ea1-11I8 rnlnlof,as p uegeds FIeapI

/0L""""""' aps aprndq rS pprnllnr PturoJ er In-sqod

L1y"""""" """"""EUEdg ug pp1e1s edernpg

L8"""""""' """"""""'Iernr lnlparu rs porsall

L9"""""""' ""JoleJnpa eJ JaruoH

gr """""""' "'aJrJaruoLl radenolsrre edecnpa rS ern11n3

62"""""""' "" ala.u rS adenolsuy

L2"""""""' """"""'Y)IvHuv vIflIuD - Ivruu EaUEJ

II """""""' """'auuun nfiatnpa auo+st u3 toptat8 ln)o-I iaraJnpoqul

6""""""""' """"""""enop e edrpa u1 pie;er4

1""""""""' """pie,ar4

SNIUdNJ

PAIDEIA

Cartea a doua - APOGEUL $I CRIZA SPIRITULUI ATIC ......................273

Drama lui Eschil .....................275

Omul tragic al lui Sofoc1e................ ........305

Sofi9tii....... ...........323

Sofigtii ca fenomen in istoria culturii .............323

Originile pedagogiei gi ale idealului cultural......................................335

Criza statald gi educatia ...............358

Euripide qi epoca sa............... ...................377

Comedia lui Aristofan................ .............397

Tucidide ca gAnditor po1itic........ ............421.

.luaqsuoJ dors un aJlpJ atetuarJo puErun eiuro,n rS earalSuounr utrd

alellsualu p+IEl4IEtu ear el pldeaJ+ PlsEaJe ad plerllldtue alsa Ea JEp 'ra eturo;

q a1,t anads aJE)arJ ueluods alJasuof, ps rS azanladrad ps apuq a.rer 'p.tq

-rnpo.rdar rS pzrrleurroJ 'prnleu ulp IPrl e ap piuro.L rseaare pzeauodre '1nuro

pllJJaxa o urnJ eSe 'adernpa u1 'adecnpa 1nluglnr ur'rd u4ulJap o piuasa rarpr

e ,ppnlrnds rs pprod.ror ppDads purldDsrp o apuRard r5 aplJads rdrpuor

aps rdplnr;pads earalrusueq rS eale,r.lasuor n4uad PZeaatJ ppqrrrds-pr

-odror piulg EJ Inlnulo pJnfEN 'Puetun piualsrxa ap pur4do EruroJ JolJalxa

rS rorralut InlnsJalrun ea.ralseounr ad alSarnqsuoJ 1a 'preorralut es uier,r

ap ]uaqsuor ,rrsarSord purualaq 'rnlnuro Fll4ds at4s t4 g1'reod a'rernSpl

-sap ap areolJadns tIuI.JuI riplryqrsod .ru6 .piueurro;rad ap llet4 reur perS un

r-npurnJpp ,ra apiplar.rdord nt rnlruuo e pprodror EJnJErr ren{J aJrFlporu Ps

alSaSnar plueqSuoc arEAEIn) 6 'gluazard prrrrdrua Earunl EI rErunu uPlr-uII

au rS roppads ap al;olsrard ropdelnur ezalodr ap adre4sqe IJrE tuaf,EJ PJep,alrsdq luns rrur ucads alplala) aJeJ ap aundre ap uaJal lr-ulnue un alSapupqop

es e(n1o,ra ,ealsaJe urr4 .aunder rS pluaqsuoc eiurorr urrd 'o-leaJJ ne alef,

al€s rrJnfeu ap ai;o; alare utrd Ietunu elJasuo) rS enledrad aleod o-rS lnruoppnlrrrds rS pproos piualsxa ap ES €ruJoJ JeC 'pueluods pl€rnleu eararnpordar

urrd ealelorprads pru41e A7'ptrzr.lgtnldp; er'1nuro rS pleurruy 'ISnsuI auIS nJ

Jquapr augurpJ ,Indp ,rrprads InralJgreJ aJ druq t4'redsrp IZI^Ipr4 IoIIrnrJnI

€ areruroJsueJ+ ap lnsaro.rd u1 'ppnlrnds rS prseadn4 ra Ealelrf,rflrads e8edord

rS-e rS elJasuoJ rS-e n4uad elSa[nts as Pueurn Ea]elarJos aJE) T

ap lmdnurrd alsa edernpg 'radernpe Ie ]ruqstr un Prnfeu Iurp ne radnlo,ta E pldear1 Plr-urnue o Suqe arEJ alaJeodod aleo[-l-l

flNVr rn Iillivf,nclfl vluorsl NIuoTrJlIuD rnf,oI

:araJnPo4ul

1.2 PAIDEIA

De aici rezultd anumite consecinle generale. Educafia este in primul

rAnd, prinnafura sa, nu o chestiune individuald, ci o problem5 sociald. Carac-

terul societdlii se imprimd in fiecare membru al ei, la om - (Qov zco).tttx6v - ea

este intr-o mhsuri mai mare decAt la orice animal sursa tuturor acfiunilor

gi a intregului comportament. Nicdieri inJluenta decisivd a societitii asupra

membrilor ei nu se afirmd mai clar decAt in strXdania de a forma, prin

educatie, in mod conEtien! noii indivizi care cresc neilcetat din ea, conform

intentiilor gi dupd imaginea sa. Fiecare societate este structuratd pornind de

la legile gi normele, scrise sau nescrise, pe care le recunoaqte, cate ii leagd pe

membrii sdi gi pe sine insdqi. De aceea orice educafie este expresia directd a

congtiintei vii a normelor unei societdfi umane, fie cd e vorba despre familie,

fie despre profesie sau clasd socialf,, fie de o societate mai cuprinzdtoane, ca

rasa sau statulEducatia participd Ia procesul de cregtere, la procesul vital al societdfii

cu toate schimbirile lui, atAt in destinul ei exterior, cAt gi in structurarea ei

interioard gi evolufia ei spiritual5. Evolufia modifici gi conqtiinla generald

a valorilor care guverneazd viafa umand, prin urmare istoria educatiei este

condifionatd in mod esential de mutatiile produse in concepfii.le despre

valoare ale unei societdti. Stabilitatea normelor valabile inseamnd qi solidi-

tatea principiilor educative ale unui popor, distrugerea qi abolirea normelor

produce incertitudinea gi oscilafia educatiei, pAnd la imposibilitatea ei totald.

Acest stadiu se instale azd.deindatd ce tradifia afost distrusdbrutal sau a suferit

un colaps interior. Pe de altd parte, stabilitatea nu reprezintd inci un sefirn

sigur de sdndtate; ea domnegte gi in starea de anchilozare senild, in epocile

tdrzli ale culturilor, de exemplu in China confucianistd prerevolutionard., fur

Antichitate a tdrzie, in iudaismul tdrzitt, in anurnite perioade ale Bisericii, ale

artei qi ale gcolilor qtiinfifice. inspdimdntitoare este impresia unei incremeniri

aproape in afara timpului ir istoria Egiptului antic, veche de milenii. Dar gi

in societatea romani statornicia gi conservatorismul politic Ai in raporturile

sociale treceau drept valoare supremi, in vreme ce tufuror celorlalte idealuri

qi dorinte de schimbare nu li se acorda decdt o justificare limitati.Un loc aparte revine Antichitapii grecegti. Privili din perspectiva pre-

zentului, grecii inseamnd un ,,Progres" principial fafd, de marile poPoare

istorice orientale, o noui ,,treaptd" in tot ce reprezintd viata omului fur socie-

tate. La greci, totul se intemeiazf, pe principii cu totul noi. OricAt de mult

'LL'd'(OZ6L Srzdral) €nop E 'pa '(luezard rS

olelqrquv =) qrumua?a1 pun runlnllv er8o1o1ue t4 ^qf,npo4ur

nalu 1nrpn]s 'JJ L

'ld€g ap nES

erpul 'etm13 ap predas au aJ Iaf, eJ IIEuI plz un-'4urd aleluaplJf,o ap-undeu

ap aueruoJ-orar8 +iptltlcpuV eatunl lredsap puVJ rJunfe pundurr o Ps rou

rJoJn€ {r-urnue pJJEaJuI arec ad EaaJE rarro}sr PuIPr+s rS pleseldap 1nlo} nJ

p,rqcadsrad o /p1eropt4 prp;'a1sa rS piuara;rp Psuaur o Plsrxa mplualro ale

,lenlrrrds rS lerser 'pnou at4prls 1elo+ alaJeodod nr poder t4 urduns o arer ad

eaaJe rS arrqasoap ap IaJ lsaJe ar+w JeCI 'af,rJolsr IIiEnlIs rolanqradsar ap aiuar

-aJIp rro pFnlJalalu prnlJnr+s nes aderuro; ap ,errirurs ap 'a3ugs ap rJrqasoap

,euro5 rS enar5 nr goder 14 aIEIpJouIrrd rrrqasoap rS plsrxa JI4uaJouIIa JJaJ

InfsaJe p rodod aIeJaIJ n.4uad rS 1gl rou nquad 1g1u rnflrsaq 'urrurod aJEJ EI

ap radnlona eldea.r+ IJ Je plIJoFIp ap ]gJIJo 'P1eIIA aleilsaJau PIlsEou eudord

Euneaploll4 alsa al1seou rrJaJJEoJr4 In^qoIAI 'Pr+seou erdnse - ppqenurr rS

ptr-uaruaJJ1n aJEuIJn urrd rS - n;1sou puqsap ap Pluapuadapur aleluolne o

pJ+s€ou E)ode t4 pugd apunrlpd aJeJ auJala apnlrrrds Iunlsualulp Iaun epJoJE

e uI plsuoJ nu aueluods rJrour4ar raJsaJE 1e rS rrarreolur ralsaJ€ Insuas PJ runf,e

ad ap pJw rupJJeruar Es ornqaJ+ JeCl 'rarJolsr InsJnJ r4 p)EaJB EalelrqJquv nlapnlr.rrds rJru[glr4al a4seou rolaleladar In^r]oru a]sa elsaJv 'Ea ap adrury 14

eluarJo au e nquad 'p1dea4 pnou aJEJaI, ad uIaJJEoluI au aJe) eI 'ppnlrrrds

aur8rro ,t7.Xdp p ')rro+sl ]uatuoul un Jeop If,I€ Puuleasul nu InlndaJul 'rJIJ+uaJ

-olqla JJa) +saJE E^pugJ lltunu tue €aaf,P aC 'IJmueau ap 8rq IEuI InInJIaJ

I€ nJqruau un €J ula]SeounJal au Ps aJeJ au rS rodod nJ+sou rnprrdord ap

olrrrg4s alairuer8 urp asar ea aJEJ r4 ernspru 14 'roprar8 erjrrcde nf, ]ol :,7qlse

rS ,,adalu1" - apunJord retu aiuaualrede raun Inflras t4 - P;1s€ou erJolsr PJ

pldel alSanrrd aJ uI Jnulu leqtulqJs e-s nu'rnlnluozrro e arr8rpl plseare urrd,pc relc IEur ]g+€ nJ IZPlse rualSeounral Ps JEop ln)PJ €-au elseaJe JECI 'al+seou

rrrrnud srqJsap ne-s rf,unle pugd aleroldxaau apnlrnds r-urnl IS 'apirpd aleot

q Iou ap qld qp ll8rpl lso} E ,rurn1n3a4u1a1airuer3 nr eaprruroJ ruE ap rru

pnop ap aJEJ /,,rJrsEIJ" rruerrroJ rS nrar8 ap lInJoI Quarunyto) InsJalrun lrrrolsr

nr+sou fnluozrJo Iof,as Inurqln l4 flraur ]6rEI E EuJaporu PaJelaJJa)

'Dar8 e1 ap lvlap adarul nu rou ap

lezquaqSuoJ Insuas 14 pmllrc Iulnu uralnd aJ Eaaf, ISn+o+ 'acreq;e alareodod

rqqod rS cqsr1re 'sor8rlar arapal ap lJund Lqp leuurasul ne aJ eaar rnia;d ure

gtauflutn nfiacnpa un+st u3 toptatS ru)o-I:araf,npor+ul

14 PAIDEIA

Totugi nu este vorba numai despre sentimentul unei apropiate inrudiri

rasiale, oricAt de important ar fi tocmai acest factor pentru inlelegerea intimd

a unui alt popor. CAnd spunem ci istoria noastrf, incepe de fapt abia cu

Elada, trebuie sf, fim conqtienfi de sensul special i:r care utilizdm - in acest

caz - nofiunea d.e ,,istorie". Definim ca istorie 9i explorarea unor lumi strdine,

minunate gi enigmatice, aga cum a fXcut-o deja Herodot. Cu o privire ascutitd

pentru morfologia viefii omeneqti in toate formele ei ne apropiem astizi qi

de popoarele cele mai indepdrtate qi incercd.m sd p6trundem in spiritul 1or

particular. Dar de istoria in acest sens - sd spunem, antropologic - se deose-

beqte o cercetare a istoriei care are drept premisd o legdturd spirituald fatald

eficientd gi incd vie, aparfindnd fie propriului poPol, fie unui cerc de poPoare

str6ns inrudite. Numai in acest fel de istorie existd o i:rtelegere dinduntru,

priceperea de a atinge o identitate creatoare reali cu celdlalt. Numai in ea

existd o comunitate de forme gi idealuri in evolutia sociali 9i spirituald,

indiferent de multiplele intreruperi 9i variafii care apar pe terenul diferitelor

rase gi neamuri ale acestei familii de popoare, se incrucigeazd, se irnbulzesc,

mor gi renasc. intr-un atare raport se afli cu Antichitatea greco-romand atAt

lumea occidentali in totalitatea ei, cAt 9i fiecare dintre marile ei popoare

civilizate luate individual gi in felul lor specific. Dacd intelegem istoria in

acest sens mai profund al unei inrudiri radicale, ea nu poate avea drept scend

intreaga planetd, gi nici o dilatare a orizontului nostru geografic nu poate

determina vreodatd o lirgire a granifelor istoriei ,,noashe" dincolo de cele

trasate fur trecut de destinul nostru istoric milenar. Daci vreodatd in viitor

va exista o unitate a intregii umanitdti intr-un sens similar, aceasta scapd

momentan previziunii noastre 9i nu are nici o importanli pentru problema

pe care o tratdm.

Atitudinea revolutionard a grecilor care marcheazd o dat6 in istoria

educatiei um€u1e nu poate fi formulatd in pu,rne cuvinte. Sarcina acestei cirfi

irr intregime este sd prezinte formarea omului grec, paideia, in tot ceea ce ale

ea specific ai in desfdqurarea ei istoricd. Ea nu este o sumf, de idei abstracte, ci

chiar istoria greaci tr realitatea concretd a destinului treit. Dar aceastd istorie

ar fi dispdrut de mult, dacd omul grec nu ar fi creat din ea o formi perend. El

a creat-o ca expresie a unei voinle suPreme cu care a tinut piept destinului'

Pe cea mai arhaicd treaptd a evolutiei sale, el nu avea incd nici o notiune in

privinta acestei voinle. Dar cu cdt mai conqtient pdgea pe drumul sdu, cu atAt

(td'l'lo^'a4t1try a!0:) bs 1'd '(pcear8 Palullqrquv rS prnllnr ap Eaapl :) tunluapau2ptLn aapunlltl) :pleluauepun; 'a1red eturrd salP rEru '(9761 ulyag) Sunppg uatlts

-ttpattB np nadrry rut 3un11aqg solakl'.eeuu Eararrfs 'Jl Pzearurn al aIaJ nquad r

ulp lnrpde e a)rualaard rrnlpr ap audpu o ardsap rqrol E ap Iruarrqo,raurrn eurrn e.I 'mlnruo E aJeruJoJ ap )aJB Inpapr ap lIJaJIp IeluaurepunJ

elac ,plenlrrrds prnlcnJ+s JoI e$ea;lr4 rS e;n1eu tnrd '1uns JoIIuaIpuI €ruJeqp

,rofrzaun{J IE }sruerJnJuof, Inrualsls 'laeJsl rn1 rda;ord rS ea8al Jep llqeJnpa

tualsrs un ap psdrl acnp nu preorradns a.rezrue8Jo o n) rodod aJE)aIJ'.rn8rsag

'elseaJe nquad luaqsuor ldacuor un n€s rolpzundsaloJ luVAnJ un al$eounJ

nu aJeodod olsaJe aqulp Inun rJru rsap 'puealdr8a nes EJrEpnr'pueruopqeq

'puelpt4 'RZggtLIJ pJn+InJ o ardsap urrqJol Ps rJun+e snrrrad alsa au rrSopue

aldurs raun IE plpd rS Sezr suas ]saJe uI 'luaqsuor IEapI un'tualdns JIroIeA

ldaluor un plurzardal rpru nu 1a 'p.rqdlJJsap rnd p13o1odo4ue aundou o e1

ElseaJE urrd luper8ap alsa prn+InJ Inlugln3 'rrodod un n4uad af,IlsIJalJeJEJ

pien ap rolaturoJ e rS roprsardxa ealelrlelo] lgJap EAaJlle Jnuru PJnlInJ

urrd rua8alaiul pupe lazrqnurrd .ro1ac erdnse AIsnIf,uI qo13 ad ep rolareodod

JoJn]n+ erdnse - prauaS Inpolu EI - suqxo 'leztm8lnt]\ aueoJ suas un-4t4

n ,alsrua1alsod rdplruEuln IEuInu mrdo.rd PapI tm euluasap e ards nu '3re1

suas uI rS uerpqor In[EquTI u1 'prnqnr ap eaundou rurPzrl4n raJrqo aC

'IeluaprJJo,,IeJn+InJ InsJalrun/' IJItr IS PJrJolsr

alelrun eJ ,,ptrpttror-orarfi ealplrrlf,quv" elsrxa JE nu PJnlInJ ap rsararf

ln+dacuor pJpd 'IEsraAIun uEruo5 rnlnrraduq EaJluaru ea ep le8a1 e snlsn8ny

'prea;8 prn+Inr ap eaapr ad as-npugzeg.'r.gq14qrpuv ap areodod alppolac,arrualSortr o ad eJ 'apnlrrrds ro1 ra(ean pIquIEsuE apedap IeuI sflusuer1 ne

rrrar8 ' ,,trtn11rrJ" e'naptad eruJoJ ug r$ '1rnds rselare qp ]nJspu ne-s ala rJPJ

'pLmrrnl p+seaJe 14 alrnrrd ruurnu lEJp^apE nJ asalait4 r,lod aJleqre JoI rDoda

a1e alualunuoru aprryru$eur rS relqf 'IerJos nes JrJo]$ 'rr8o1or4sd t4pJo

ap ;orradns aJapal ap tJund unaJl eI ap ptmnod 'aurq reu a8alair4 ealnd

urp-r pf, uraundnsard ps luau4;ad ,tqour un rJru lua1g nu IS 'JoI radnlo1a

paSode e1 rsun[e 'ISISI4 ncar8 rurqr selaiul ne-s IaJ lsaJe uI 'Inlnp1,trlpul e

IS lgr ,auprun rdplapos E lg+E raiualsxa EaJeJrJqsn[ Ia nquad eluazardar ea

piuelst4 purp1n u1 'qsauauo mrepp'r1s u8a4t4Indors n'4uad pn4eluazardar

earpd as r redernpa Eaapl 'rorradns ruo rnun eaJeurJoJ :rSnst4 euts ad rS eiera

aseseld rsl arer qns luazard naJaul pdors PiurqSuor ul earpdqt4 as I JeIJ IEru

auawn Dinnpa auolst uJ toUJatB lnJoT:aJaJnpoJlul 9I

16 PAIDEIA

tendinfa pozitivisth de a echivala totul ea aplicd o denumire de origine

europeand oricdrui lucru strdiru fdrd sd observe cf, falsificarea istoriei ir:rcepe

de fapt chiar prin ordonarea unui univers strdin conform sistemului nostru

concepfual neadecvat naturii lui. Aceasta este originea acelui cerc vicios la

care se reduce aproape inevitabil orice intelegere istoricd. Si extirpdmcu totulaceasti rf,ddcini este imposibil, deoarece pentru aceasta ar trebui mai intAi

sd ne lepdddm de propria noastrd fire. Dar ar trebui si putem face lumind

in problemele fundamentale ale istoriei, operAnd o distincfie radicald intre

lumea preelenicd gi cea care incepe odati cu grecii gi in care apare pentruprima oard un ideal cultural ca principiu formativ conEtient.

Dar s-ar putea si nu prea fie un cAgtig demonstratia cd grecii sunt crea-

torii ideii de culturi, aceastd paternitate ar putea sd apar[ mai curAnd ca

stAnjenitoare intr-o epocd blazatd. de culturd. Dar ceea ce nurnim astdzi cul-

turi este numai un produs deseca! metamorfo za finald, a idealului originar al

Greciei: in termeni grecegti, aceasta nu mai este atAt pnideia, cAt o ,,aparaturdaviettT" , exterioard, care devine incalculabili gi anarhicd, xuraoxeuil to0 ptou,

gi care, nefiind in stare si valorifice prin sine inshgi forma originari, are multmai multi nevoie sd se explice pe sine prin adevdrata ei formi originard,

pentru a ne putea convinge din nou de sensul ei real. Aceastd raportare la

arhetip presupune chiar o atitudine a spiritului inrudit[ cu cea a grecilor,

similard cu cea care reapare in filosofia naturii a lui Goethe, cred eu, fdrd o

tradifie istorici directd. Tocmai in momentele istorice tt care, in epocile tArzii

anchilozate, omul viu se trezegte din nou sub crustd, in care excrescenta unuimecanism cultural tocit devine duqmanul lafurii eroice din om, trebuie sd

se trezeascd, odatf, cu dorinla intoarcerii la izvoarele istorice ale propriuluipopor, instinctul unei necesititi istorice mai profunde, de a cobori pAnd la

straturile adAnci ale existentei istorice, acolo unde spiritul inrudit al poporului

grec qi-a structurat forma din viafi arzdtoare, formd care li pdstreazd, pdnd,

astdzi fervoarea, eternizdndcLipa de geniu. Antichitatea greacd nu este pentru

noi doar oglinda istorico-culturald a lumii moderne sau simbolul congtiintei

ei rationale de sine. Misterul gi miracolul originii inconjoar[ prima creatie cu

un farmec pururi nou gi, cu cAt este mai mare primejdia ca pAnd gi comoara

cea mai de pre! sd se degradeze prin lzlJra cotidianX, cu atAt mai puternic

spiritul congtient de valorile profunde ale acestor forte este atras inapoi cdtre

formele in care ele au apdrut din obscuritatea sufletului uman inzorlipuri ai

istoriei popoarelor gi ai geniului creator.

pJeo euIIJd nquad leJnf,oJd e aJalseounJ JoJPJ e alqJalqo r8al rS aruJou Joun

eaJrJadoJsap uIJd 'alenlrrrds aIIoJo IP) ad aJaJ+ad as InJJnl'luaqSuol aullap

n![ ]saJe apun oIoJE r$ .car8 rnlmuo EJnlEu JEIqJ luns ala IJ 'PluaqsuoJ

puJapou ealelllqJalqns t4 earrr3uo uInJapIJIu ne ISI nu - aJIEqJe Jollf,oda rc

JerqJ rf,aJB IIJolne nJ lf,eJuoJ t4 rulual puPJ Ptup aIEJaIJ ap IuPJruIpe al aJ€J

ad rs ,ppqezrndaur alelarJe1 15 adpSoq o ap IIJolJIpe4uoJ aruroJ ap sJaAIun

un-4r4 r-unliEu ralsaJe ale aprdeJ rrrpllo^Zap alasRuard \ e red arEJ - JaJS

rnlmuo E pIEoIJaluI ealEUaqII IS alEUIqesJaA eJeoSn 'pueluods eaunrJlol6.JarB rn1nllJrds E pIErsEJ EJrJrJads EruJoJ eI ap urruJod ps also aurq rElu IaJ,aJeJ o e nquad .rnlmuo E aleJn1lnJ IIJPISJ6J EIJo]fl 14 f,aJB InIn+IJIds 1nloJ

plerdrJrrJd alElIJeIJ o nJ EZrl€aJ rualnd nu /uJaporu alapal ap lJund ]saJe

eI ap pururod req 'tez{enplllpul Tnlng Inuauloual }nrpde e rol Inra}saule

urp JEI 'arrqsarc IS aueruoJ alaiuang1rr +eBnEpE ne-s EJseaJE P'I 'Ia EI ap solop

-uIau pJseauJod ps alnqaJ+ auadoJna r(plrpuosrad euolsr l9Jr4 eSE 'aueuln

rdplqenprnrpur Euralqo;d elap neaund rrJa.rS ,arr;osolrJ rol rarinlo^a paSode EI

rsun[e ,pr lnldel pIEIopuI EI snd IJ aleod nu rllo]sr arapal ap ]rund uTCI

zPuetun alelruurap ap JaJS In+uaurquas uIJd

nu pJep ,pu.raporu eJoda ppJoJ€ o-r aJEJ ad p1pt4 udecrFnruras eI mlnpr^rpur

eriualard errFpsnf Ea+nd re-s IaJ]IE urnr IS 'aralSeua5 qp PrL4 P]erlprr ariue]a.rd

/pFpI^Ipr4 e plenlrrrds erurouo+ne nJ rS Ienpmrpu +auns rnrpJarJ e TJoIEA

rolrullul E - rusruqsaJJ ap plrpugdspJ - Eaapr nf, nldrurs rS rnd urPlnursE o

aJEJ ad eridaruoc 'rnlnuro rrJoIEA e rJarJaJdE rou Iaun eaJeJn8neur Ef, aJEdE

au rlSaJaJB rarJoJsr Iqnda)uI '- pseor8rlar Es Ede)rJJtruras rS lodsap-rnlnruo

eaJeJa8Exa pl1pup8 q aleod nu aJef, ap PJEJ - aselu rJeur rrJPJoJns eie; t4 rS

rep,- pnou aurpqs aJrzllelaru r.rrirurs raun e arsaJdxa - aleJnleu alurusuau[p

alsad +1n11r ,re1n$urs naz-ruo rnun e aluaruodmuau rtJptlgxa eiq uI 'aualrJPsPJ

aIeBaJ aJeJaunJ Jolaluarunuolu E nes JolaprueJrd e plecaunlul EolelsalEtu

r4 purdurglt4 au tunJ ese 'crualaard mln+uarro Ie PieI^ ap InFls rS rze ap

rnlnruo e plpnpr1rpr4 auIS ap ei1;1qsuo) a4tnp eaaJe lgJap Plu€Str€4 I€ru

arirzodo plsrxa nu rplape-4r4 IS'urapour rnlmusqenpplpt4 +ipfraqll Insuas

u1 piur;nSn nJ ulp+aJdJalul o aJeJ ad alpllun 'puraporu PupadoJna eatunl

nJ alp+run o ,as-npurdoluof, 'azat:rttol ps IEd IIJaJB l9Jt4 PSEIJn ap 19le alsa

Earrqasoap ,Jque mInluaIJO Ie Jrrolsr FIepunJ ad narfi ad urragd II PJBC.ale+arJos uI pppl^Ipur InJoI ardsap 'pluaqsuor 'aridaruor JoI €nou urp auIA

-oJd plErpuour erJolsr 14 rJoleJnpo e) rolrJarS eiue+rodun pJ ueaunds

LLauautn DiaJnpa auo$t uJ touJat8 lnJoT:aJaJnpor+ul

18 PAIDEIA

omului o noue sigurantd a gAndirii 9i a acliunilor sale. Spiritul oriental nu

putea inlelege aerul degajat qi libertatea corpului omenesc in reprezentdrile

artiqtilor greci, c;.ci acestea nu Proveneau dintr-o copiere exterioar[ a catorva

pozllTiindividuale ale obiectului surprinse intamplitor, ci dintr-o infelegere

clard a legilor universale ale structurii corporale, ale proporfiilor qi migcdrii;

la fel, ugurinla manifestd qi libertatea spiritului grec se explicd prin faptul

cd grecii - spre deosebire de popoarele epocilor anterioare lor - au avut

congtiinla clarf, a tegitalii existente in lucruri. Grecii au un simt inndscut

pentru ceea ce corespund e ,,rratuLrif". Conceptul de naturi, pe care ei l-au

formulat mai intAi, igi are fdra indoiald originea in structura lor spirituald

particulard. Cu mult inainte ca spiritul lor sa fi produs aceastd idee, ochiul

lor privea deja lumea cu acea privire cSreia nici o parte a universului nu i

se infdfiOa separati, in izolarea sa, ci intotdeauna aparfinAnd structurii vii

a unui ansamblu care ii determina locul 9i sensul. Numim acest mod de

a privi lucrurile organic, d.eoarece considerd individualul ca parte a unui

intreg. Instinctul care determina spiritul grec sd formuleze congtient legile

realitdtii qi care se maniJestd in toate domeniile vietii lor spirituale: gandire,

vorbire, actiune gi toate speciile de artd, este strAns legat de aceastd observare

a structurii naturale, implinite, originare, organice a firii'

Modul de exprimare artisticd qi modul de a privi al grecilor pare in

primul rAnd o inclinafi.e esteticd, el constd fird indoialf, chiar in actul privirii

ochiului qi nu in proiecfia conqtienti a vreunei idei in planul formulirii

artistice. Aceastd intruziune, idealizarea artei, apare abia relativ tdtzfii', in

perioada clasicf, a grecilor. Desigur, acest accent Pus pe actul natural qi pe

incongtienfa privirii nu ne ldmureqte incd de ce intal:rim aparent aceeaqi

situatie gi in literaturd, a cdrei creafie nu se bazeazd' pe maniera de a privi

a ochiului, ci pe conlucrarea sensurilor lingvistice cu plocesele psihice

interioare. $i in formuldrile artei cuvAntului intAl:rim la greci aceleaqi prin-

cipii ca in artele plastice qi arhitecturale. Vorbim despre caracterul plastic

sau arhitectonic al unei constructii poetice sau al unei opere in prozi' Ceea

ce definim aici d.rept plastic sau arhitectonic nu sunt valori structurale care

imitd sculptura sau arhitectura, ci notme analoge ale discursului uman qi ale

structurii lui, pe care le exprimdm intuitiv prin aceste expresii numai pentru

ci putem percepe mai clar 9i mai rapid elementele plastice ale unei opere

sculpturale sau arhitectonice. Formele literare greceqti, cu marea 1or varietate

.pJlls.ruala psJns o-qup fe4dsul 'OT-L'tO 'JIJ a+sa E+seaf,e n.quad JISEIJ Inlesed 1

aI aJEJ 'nolqE] un-4ulp JolrrlElap € arelaJdJalur o alsa '€JseaJE pursPdap 'rJ

'prrpolaur adre4sqe rS alelozr rriezrrasqo ap aJerunsr4 Pldurs o alsa nu Eg

'luarurJadxa rS lncpr ad 41ezeq 'p'4seou Ef,oda uTp Piqps ap rolruatuEo E

EaaJE ap aJrqasoap aJds '1a;1sare ap nlqrueslJe ap auruzll o alsa qSqe.rnleu

rJosolrJ rollurrd e sousotlardsap eridaruor rs rerr{J 'lerauaS t4 rerS plnllrlds

€rnteu n4uad rS rnplugnn) aloge nquad Plqep^ ap 19]E lol alsa ederrrasqo

rep /rpJruoleld €aapl nr a{€Iar t4 Psnd }so} e 'alelrqcquy qp Prl4 Pf,ear8 Eue

14 pluermrrop 'PruJoJ o Ep E ep eiulpual pnads uI'11uaruop alIE uI rs 'ropca'r3

e ppnlr.rrds eJn+JnJ+s n4uad a.relardralrn ap alar{J o Ep ou - prear8 rrprads rS

pJr,un plenlJalalur ariearc - prruoleld Eaapl pr ural5eounJar nu ps uralnd nu,arpoua+ln ralaf, auslrd urrd aJIeqIE Iliqfriefuaur nrplardlalut e rS lal lsaJe ap

rJpzrIEJauaB raun lnloruad ap duaqsuoJ rualuns rsaq 'g1r,urd purro; o ad E)

pJlpe 'es ,,eaap\" uI'1ol un ad EJ InlJalqo Euneaplol4 adac'rad arer 'rrrrnrrd 1e

luaurala un rS 'rn1n+uglnr e pr4srn8trq eau8rro aunds urnl eSe 'IJ 'pupr lnrurrd

Lr! ze) ]saJE uI IpupS ure-au aJEJ EI ,leuorie.r Iquaurala rerunu auriuol nu Eg

.prear8 erzaod rS elre ap plrdqzapau alsa qsarar8 raIJosoII.J auoatll 'InJosoIrJ

alsa rar8 1ar 'areodod e4u1 '€a nJ poder r4 rnlmuo eallpugS rS eiern azaluolJo

ps ]Ef,raJt4 e rS roprnrJnl Inzanu uI Jprtlf, gzea;u;ogte alEJ ,,o8a1" EaJe olEol uI

]Elnpf, e car8 prodod rep '13a1 apr;dord snpo;rd ne-rS elareodod aleo1 'uElun

InsJa^runurp rS prnleuurp roprielnru rS Jolaualuoual JoJn+nl ezeqelnels aJef,

alrqenur apSal n4uad prEIJ €alrlr.rd :qsamrS aflpug8 rs plre ap JolauroJ EtrIJ

-pppr aln+psuor aref, eiro; luaplla reur 1ar preoSg;sap as Ea uI 'erJosopl :lr'rrds

rnlsaJe E aJelnJrped 1n1o1 nJ rIJnJJnJls e aIJnlJPru PluaAJoIa Ieru eal 'f,aJ$

TnInlTJIds IE alEtu reru Ia) InloJEJrlu alsa.rrrd ar u1 rs EJSEaJE ruaundS

'1ps IS a.rrpug8 ap 'arrrola; JoIauJoJ e 'rzq1se tE

rou nJ+uad pIqeIE^ ,EpIIos earrualsour alsa ra eI ap ]€iPAt4 rue aJ eaal rs IJarS

eI ap +EiP^uI ap allnru piurmrd PlseaJE 14 ln^e urv 'rrJrrolar rS rrcr1eururfl

,rrcr3o1 E ppeJlsqe erieap vI pzeaz]r)tuqal as purJn urp aIaJ uI areJ aridarrad

,EarrqJol rS ea.rrpug8 'earriurrs pzuauraztn8 arer r8al Joun raiua]srxa E PJeP

mu ]o+ earadarrad rS prnleu piulls ulp munu aur,tord luaredsue4 polu t4

eJnlJnJ}s e ap rS rrue8'ro EInuroJ e ap Ealelrf,edec'rarroleJo euE q 1$'1n1nps

u rS rape E plpapr €Jals 111 pJqsl^81rrl PuEuIn areturrdxa ap alsapou rS aldurrs

algJrqgu Jola111JoJ InJaJsueE urp rrueS;o lnrpde ne 'prlsurpur ro1 ernlln4s rS

6Lauaun nfiacnpa auolst uJ .to1)at8 lnJo-I:alaJnpor+ul