Arurnoruv Qur'rr.r (1915-2001) a fost unul dintre actorii de film marcanliai secolului XX ;i cel mai important actor latino-american care a fdcutcarieri la Hollywood. De origine mexicand, s-a mutat in SUA impreundcu pirinlii si in anii 1930 a devenit interesat de actorie, primul siu rolfiind in Parole din 1936, dupa iare a urmat The Milky Way, in regialui Harold Lloyd. Avea si joace apoi o mullime de roluri, alaturi decreatori consacrafi, devenind un adevbrat star in special dupi realizareafilmului Viva Zapata!, in regia lui Elia Kazan, crealie pentru care a fostrecompensat cu Premiul Oscar pentru Cel mai bun actor ?n rol secundar.Un an mai tSrziu, iubitorii de film il vedeau in La Strada, celebrul filmal lui Federico Fellini. Printre celelalte crealii semnificative de care estelegat numele siu se numdrd Lawrence of Arabia, Lost of Life, Lion ofthe Desert. Destinul ii va aduce, in decursul deceniilor, multe premii;i distinclii. In 1964, c6nd a interpretat rolul Zorba Grecul din filmulomonim al lui Michael Cacoyannis, rol cu care avea s6 rimAnd asociatpentru totdeauna, a avut inci o nominalizare la Oscar. pe Walk of Famede la Hollywood si-a primit, aga cum se cuvenea, o stea.

PACATULORIGINARO autobiograffe

wrNNTraducere din limba englezd

Mowrce AwoRoxescu

ANTHONY

NEMIRA

Coperta: Cristian FLORESCU, Ana NTCOLAU

': ' ':.i .-,1r :.r'. ri . .ir:!. 1.Descrierea CIP a Bibliotecii Nagonale a. Romaniei .QUINN, ANTHONY

Plcatul originar. O autobiogralie / Anthony euinn; trSd', din limba engleza:Monica Andronescu. - BucurEti: Nemira publishing House, 201g

tsBN 978-606_43_0373_8

l. Andronescu, Monica (trad.)

821.111

Anthony QuinnTHE ORIG|NAL StN: A SELF-pORTM|TCopyright@ Anthony euinn Family Trust

@ Nemira, 2018

Tehnoredactor: Magda BITAyLector: lrina CERCHIA

Tiparul executat de GANESHA PUBLISHING HOUSE

9T: :er:dl.:,.., totat; sau pa4iala,a-acestei lucrSri, inchirierea acestei cd4ifird acordul scris al editorului sunt strict intezise5i se pedepsesc conform Leqii dreptului de autor

lsBN 978-606-43-0373-8

,ta

Volum apd,rut cu sprijinut Frimdriei Geners.le a Capitaleiprin Centrul Cultural Lumins

7

Cabinetul ardta ca altele un milion, toate duPe acelaqi

gablon. Biroul era ingrijit echipat cu obignuitele stilouri care

nu merg niciodattr, cu sugativa falsd, de piele, cu ceasul de

br onz,maritim, cu calendarul rotativ.

Btrrbatul masiv, exuberant, din spatele biroului purta un

costum de stoftr flcut de un brand cunoscut. Singurul lucru

personal din incdper e erazimbetul lui. StAnd infagalui, am

tncercat si-l definesc cumva, dar n-am reu$it. tn afara de

obignuitele amabilitali, n-a avut loc de cAnd am intrat tn

biroul lui niciun alt schimb important. in cele din urmi,l-am intreb at dacd,me pot intinde Pe canaPea.

- De ci? mi-a zimbit doctorul. Sunteli obosit?' - Nu, i-am rlspuns eu. Dar m-am gAndit cn...

- Nu-mi pireli foarte bolnav, domnule Quinn. Hai sd ne

aSeziirmqi si stim de vorba!

N.g era deloc aga cum imi imaginasem.

- V,-am vdzutacum cAteva zile intr-un film italian. Scena

finaleocAnd plAngelipe plafi,,a fost al naibii de emolionanti.

PACATUL oRtctNAR

Rahat! Eu pliteam aici cincizeci de dolari pe ort, cinci-zect de afurisili de dolari, gi el era doar un alt fan al meu...

- Nu mI pricep deloc la filme, a conrinuat el. Suntegiprimul actor pe care-l cunosc a$a, din punct de vedere pro-fesional, aqa ci iertagi-mi daci pun intreblri prosre$ti. Dartn acea ultimd scend, erau lacrimi adevdrate sau erau provo-cate de vreun miros de ceaptr sau aga ceva?

Cincisprezece minute din ora mea prelioasd trecuserldeja 9i noi discutam despre filme!

- Nu, doctore. Erau lacrimi reale.- Vreqi si spuneji ci a1i plAns de-adevtrratelea?Deci era unul dintre tria?

- Da, am plAns.- Cum plAnge un actor? Presupun cd trebuie sl-1i amin-

teqti lucruri dureroase din viala ta ca str-ji pogi provoca la-crimile, nu?

Iisuse!

- Poate fi o forml de autoanalizd,, w?Nu-ji face griji, e destula durere in viala mea, am de unde

si md adap.

- Presupun cd da, am ridicat eu din umeri.- $i v-a1i gAndit la ceva anume, acolo, in acel momenr

de pe plaja?

- Da.- La ce?- Pei, inainte de orice, m-am gAndit la amirAtul dla ticdi-

los pe care-l jucam. Avusese o viajd, aspri gi lipsiti de sens.Nu simgise niciodati iubirea. Iar cAnd in sfArgit a gisit-o, n-a

6

Arurgonv Quttrttrt

$tiut ce sd faci - gi a distrus-o. Acolo, pe pla1a, el a simlitimensitatea spaliului. Eternitatea Pe care urma s-o infrunte

de unul singur. Probabil era prima dati in viala lui cAndvedea cu adevdrat stelele, iar pentru el, ele nu reprezentau

decAt o eternitate de singuritate.

Nu mi-am putut reprima un nod tn gAt cAnd am reme-

lnorat scena.

- Vr simlili foarte aproape de personaj, nu-i aga?

- Trebuie si mi simt aproaPe de fiecare personaj pe care-ljoc. Dar nu reugesc intotdeauna.

Brusc, mi-am dat seama cI doctorul nu era doar un iubi-

tor de filme.

- Credeli in iubire, domnule Quinn?tntrebarea m-a ntrucit. Am vrut sI md ridic 9i sI plec.

Toattr povestea asta cu analiza era dureroastr 9i jenantl. Me

simleam inchis intr-o cutie, claustrofob. Nu eram sigur de-

loc c-o st-mi placi omul. Era prea nrmen la f.a7d, ardta prea

strntrtos. Probabil un caP pdtrat, un om banal.

- Credeli in iubire?Despre asta era vorba. Iati lucrul suprem!De-asta steteam acolo ca un idiot.

Dacd m-ar fi tntrebat ,Credeli in Dumnezeu?", ag fi sipat

in mine dupi cine $tie ce argumente teologice 9i le-a9 fi in-

ctrrcatcu lecturile mele gi cu experienge personale. Md bele-

cisem destul in subiect ca si pot sd trec o cursi cu obstacole.

Dar acest ,,Crede1i in iubire?" -, ista era lucrul important.Cel mai important.

gi m-am gAndit, da...

PAcAruL oRtctNAR

Iubesc primele zile de primdvard,,cAndapar frunzulilele noi.

Iubesc soarele ;i marea.Iubesc rAsetele copiilor.

Iubesc fognetul copacilor.

Iubesc mirosul iute al plmAntului dupi ploaie.Iubesc inocenla primei zdpezi.Iubesc muzica mexicani.

il i.rb.r. pe Puccini.Iubesc faptul cx invll lucruri.Iubesc un somn bun de noapte.

Iubesc faptul ci descopdr lucruri.Iubesc mirosul de tlmAie din bisericl.

il i,rb.r. pe Thomas \[olfe.il i.rb.r" pe Rouault.il i,rb.r. pe Michelangelo.4 ...lmr rubesc coprlr.

Sigur ci da, cred tn iubire, acea iubire despre care vor-beau Iisus sau Gandhi .Dar oarefusesem eu capabil vreodatdsi iubesc necondilionat? Cu sigurangi, lmi iubeam copiii, gitotugi le impusesem gi lor legi.

Cu femeile e$uasem complet. Acolo, condijiile pe care lepuneam eu erau invechite qi rigide, rezultatul educaliei melereligioase gi al ereditigii. SAngele indian care-mi curgea lnvene era prea puternic pentru a permite orice concepgii mo-

derne stridente. Cu femeile eram toral inflexibil.

8

ANrHoruv Quttttrt

,Cici unde te vei duce tu, acolo voi merge gi eu, gi undevei trli tu, voi trii gi eu; poporul tdu va fi poporul meu giDumnezeul teu va fi Dumnezeul meu".l

Doctorul tmi agtepta ribddtor rispunsul.

- Acel tip de iubire in care cred eu e Prea complex Pentma rlspunde doar cu ,,da" sau ,nu", i-am zis. Dar Pentru mo-

ment sd spunem cd da, cred tn iubire.

- Atunci, nu vi temeli! Totul va fi bine. Niciun om carecrede in iubire nu poate fi prea bolnav, a tncercat el sd' facd'o gluml.

Am zimbit vagla gluma slabe.

- CAnd m-ali sunat zilele trecute, trebuie si recunosc clam fost $ocat, a continuat. Eu 9i sotia mea v-amvdzat intr-o

mullime de filme. Aga cr am facut ceva cercetiri inainte si

venili azi, aici.

$i a scos un dosar. Erau o mullime de tiieturi din ziare.Le-a risfoit gi a gisit-o pe cea pe care o ceuta.

- Uite-o! Scrie aici cdv-aii ndscut in Mexic, tn timpulrevoluliei.

- Da. Pe 2I aprilie 1915.- $i mai scrie ci mama gi tatil dumneavoastrd au luptat

amAndoi de parr.ea lui Pancho Villa. E corect?

- Da, cred ci da.- De ce-o spuneli a$a?- Perioada ata e toatd o nebunie. imi pare riu. Da, au

luptat aleturi de Pancho Villa.

' CartealuiRut,l:16 (n. tr.).

PACATUL oRIGINAR

Doctorul a dat din cap.- Mi tem cd tot ce $riu despre Revolugia din Mexic este

ce am vdzut in filmul Viva Villa, cu \7'allace Beery. Oarea$a era Villa ln realitate?

- Cred ci Beery a fecut un rol f.oarte bun, dar nu cred cIa reugit sI prindl ardoarea lui Villa.

- Ce vregi sI spune;i?$i atunci i-am povestit o anecdotd,, pe care o gtiam de la

tata, despre momenrul ln care Villa calerise pAni in vArfuldealului gi vdzuse Pacificul penrru prima dati. Se uitase laimensitatea oceanului minute in gir, fdre sd spuntr un cuvAnt.Apoi igi strunise calul 9i o pornise inapoi, tn jos.Locotenentul slu, care cdldrea in spatele lui, a zis: ,,Ce pri-veligte, nu-i aga, Jefel" Iar Pancho i-a rlspuns peste umir:

"E prea mic ca str-mi sature mie setea...

- Asta da replici! a zis docrorul. $i cAnd v-a povestir is-torioara asta tatil dumneavoastrd?

- CAnd eram pugti.- $i n-ai uitat-o in toli acegti ani?- Nu.- Simpiji gi dumrreavoasrrd ci oceanul e prea mic ca sX vI

stingd setea, domnule Quinn?- Da.- Dacd doctorul mai avea dubii despre boala mea, am

simlit ci rispunsul meu i le-a risipit.La naiba cu el! Lasi-l si-;i cAgtige banii, m-am gAndit.Birbatul ave^ a fala impasibila qi cluta mai departe prin-

tre hArtiile din dosar.

10

ArurHoruv Quttttrt

- Scrie aici tn continuare cd tatdl dumneavoastre a fost

un aventurier irlandez, iar mama, o prin1esd aztece.

N-am putut se nu rAd zgomotos.

- De ce rAdeli? Nu e adevtrrat? 9ia ridicat el privirea.

- T ataa avut ceva sAnge irlandez, Pattea asta e adevdtatd-

Dar rAdeam de treaba cu priniesa indianl.

- Eu Ei solia mea ne-am gAndit cd e cevafoatte romantic,

clnd am citit.

- Presupun ci exact asta a vrut departamentul de publi-

citate al Paramount Pictures sx simiili. Nu li s-a pdrut sufi-

cient de romantic ca mama str fi fost o mexicancd oarecate.

- De ce nu?

- Ce naiba, doctore, trtieqti in Los Angeles. $tii prea bine

ce cred cei mai mulli dintre oamenii de aici despre mexicani'

- Nu gtiu. Sunt aici doar de cdliva ani, Tony. Pot si-gi

spun Tony?

intrebarea despre mexicani m-a iritat. trr..p.rrc deja sr

^rate caun texan cu gAtul rogu.

- Sigur, daci pot si-1i spun qi eu pe numele mic.A rAs.

- Poli sl-mi spui cum vrei - qi tn cAte feluri n-o si-mi spui

pAni o str termintrm.

- Deci... si fii mexican in sudul Californiei nu e tocmai

ca ,Sesam, deschide-te!' Ani intregi pe uqile strlilor de dans

gi la intrarea in restaurante au fost pldcule pe care scria

,Interzis mexicanilor!" Mexicanii sunt leneqi' sunt holi' sunt

11

PAcATUt oRTGTNAR

murdari. Sunt fie tmbrlcaji ln cosrume ciudate, fie Pachucol

sau fumitori de marijuana.

- Ai fumat vreodati marijuana, Tony?

- Nu, niciodati.A fdcut nigte semne pe o hArtie. Ma intrebam ce naiba

tot scrie acolo.

Peste drum, lntr-o alti cladire de birouri, puream si vidcabinetul unui dentist. Un tip in costum alb se chiora ingAtul unei doamne in vArsti.

Doctorul m-avdzut cd miuit pe fereastri qi s-a ridicat giatrasjabtzelele. Eram bucuros cI nu eram eu cel care trebuia

si treacl prin acea operatiune de la dentist.

- Te intrebam, Tony, cum era mama ta cAnd eratindrd.Auzisem intrebarea, dar tncercam cu disperare si evit

rlspunsul.

Doctorul a zimbit inlelegitor.

Iisuse! Cum era mama? Fusese oare vreodatdtindrd,?

Daci avem si-i spun nenorocitului dstuia adevirul, proba-

bil ci avea si creadi cd. am complexul mamei. E atdt de sim-plu... Chiar daci nu sunt psihiatru, ror imi dau seama. Ce si-i

1 Pachuco se referi la o subculturi mexicano-americani, asociati cucostumele specifice, cu pantaloni largi, cu talia inalti, gi haini lungi, cu ume-rii lesaf, stil care a devenit popular in rindul comunitililor afro-americane,latino-americand gi filipo-americane, in anii '40 (n. tr).

t2

Arurloruv Quttttt

spun? C; mama fecea cel mai bun chili con cd.rnel din lume?SI-i spun despre foame, despre durere? Sx-i spun adevdrul?

I)a, eratindrd.pe vremea aia,lnJrirez. AmAndoi eram ti-tlcri, pe vremea cAnd eram singuri. $i chiar n-aveam nevoie de

rrimeni altcineva. Ne aveam unul pe altul. Probabil ci de-aici,ru gi apirut problemele. Dar gi asta mi se pare prea simplu.llrtrl dubiu cd. s-au complicat cAnd s-a tntors el.

Eu aveam trei ani gi am gtiut de-atunci cI mi-am gisit,rdversarul perfect. $tiam ci n-o si-l pot invinge. Era prearttult pentru mine si mi lupt cu el, aga cd m-am tndrigostitdc el pe loc. Dar mi-a luat locul gi probabil de-asta mi-ampetrecut tot restul viegii incercind sI fiu ca el.

Cum era mama? Trecuseri doar cAteva zile de cAnd ointrebasem. $i gtiam cd rdspunsul ar putea fi, cumva, acolo.

- Mama, mai lii minte cAnd md plimbam eu pe acoperigulrrnei colibe de chirpici undeva in El Paso? Sau poate inJuirez?Mi-aduc aminte o colibe gi o scard gi pe tine, jos, strigAndu-mtr,

rugindu-md sd fiu curninte gi si nu mi mi9c. Ai adus nigtelrrtrbali care s-au urcat pe scari gi m-au dat jos. Mi-aduc aminte

t'f, aproape m-am bucurat cI ili fusese atAt de frici. M-am bu-t'trrat sd te necijesc. Simgeam prin frica qi grija ta cd mdiubegtir'rr adevdrat. Cu cAt mai ingrijoratd erai tu, cu atit mar fericit(,ram eu. $i, intr-un final, b*ba1ii agtia s-au celerat dupd mine:;i m-au dat jos. Iar tu m-ai luat in brage gi m-ai sirutat de parcirrr-ag fi intors din mo4i. CAnd era asta, mama?

I Fel de mAncare tradilional, condimentat cu ardei iu1i, carne (de vitE),rrrqii qi deseori fasole. Poate fi asezonat cu ceapi, usturoi gi chimion (n. tr.).

PAcATUL oRTGTNAR

- Nu se poate si-ji amintegti asta, fiule. Trebuie sI-ii fipovestit eu. Se tntAmpla cAnd aveai vreun an gi jumltate.

- Jin minte, mama, incr ili pot vedea fa1a. inca pot sivddf.agabarbatului care aurcat dupx mine qi mi-aduc aminte

scara. Parcl a$ putea s-o ating, chiar gi acum.

- De ce tot incerci sI te intorci in trecut, fiule?- Mama, nu cam pe-atunci lucrai tu pentru o femeie

blonda? Mi-aduc aminte cum mI jucam la ea in curte, intimp ce tu spilai gi giteai.

- $i ce e cu ea, fiule?- N-a vrut sd mi adopte ea la un moment dat? Sau cam

a$a ceva...

*Dar,fiule, n-aveai decAt un an gi jumltate, cum e posibil...?

- Mama, pur gi simplu gin minte.- Deci ce e cu femeia aia? Spui cd ne-ai auzit vorbind?- Da, am a.uzit-o cum i1i oferea bani pentru mine. Spunea

cd.vrcasi md adopte gi si mi dea la gcoale, iar tu ai spus: "O I

sa ma ganoesc.

- Nu, fiule! Doar n-o s5-mi zici acum cI tu chiar ai crezrttci eu am vrut sI te vAnd sau si te dau. M-am simlit insultati,

dar nu-i puteam rispunde acelei femei: ,,Cu cine crezi trt cd

vorbegti?". Poate cd ai dreptate. Poate ci, ar fi trebuit s-oplesnesc sau a$a ceva, dar eramjenatl tn definitiv, lucrampentru ea. Pdrea sd fie o doamni f,oarte inteligenti gi mi-a

spus: ,,PAnd la urmi, Nellie, e un bilejel minunat, iar eu n-am

avut niciodatd. copli, gi eu gi solul meu suntem tndrdgostili

de el." Noud insi ne era greu pe vremea aia, aSa cum binegtii, gi uneori n-aveam ce sd-gi dau de mAncare. $i nu-mi

T4

ArurHoNv Qutttt't

plilcea sI te vtrd flamAnd 9i m-am gAndit cd poate ar fi o opor-

Iultitate. Erau oameni foarte bogagi, un cuplu de americani,

isr eu imi doream atAt de mult ca tu si creqti in America.'l'rliam in fiecare zi cu spaima cd or si mI trimitt inapoi inMexicr. Nu pentru mine o faceam, Tony. O fdceam pentrut ine. Mx intrebam daci nu sunt, de fapt, egoisti si te pistrez.

lh, am spus c-o sd md gAndesc. M-am gAndit: oare nu suntru cgoistl sd-l pistrez pe copilul ista? Erai un bilelel extremrle inteligent 9i de frumos. Toatd,lumea era innebunitn duplI irre, iar eu imi tot spuneam poate cd are dreptate , poate cerru merit aga un copil. Semdnai foarte tare cu tatll tIu. $i migflntleam, poate ci n-am si reutesc str am grijd de tine, poatet'tr vei ajunge un alt culegitor de fructe mexican, daci triiegtilAng[ mine. Da, m-am gAndit la toate astea. M-am gAnditrrrult timp. Mi culcam in fiecare noapte plAngAnd, la gAndul('tr t(.ag da altcuiva. Dar, da, trebuie sl-1i mlrturisesc, fiule, cirrr-,rnr gAndit la asta. $i ce? E cev^ atit de riu?

- Nu, mama, nu e ceva riu, acum, ci mi-ai explicat. Darrru cred cd atunci am inleles. Plnn la urmd, eram doar unlopil qi gAndul ci tu te gAndeai sd mI dai... adicd acum, cirrri-ri explicat, da, ingeleg. Spui cd era spre binele meu, dar

t'recl ctr asta m-a rlnit profund, mama. Cred ci m-am ginditcr voiai si mi vinzi acelor oameni.

- Doamne Dumnezeule, nu se poate si te fi gandit la una ca;stal Nu era vorba de un schimb de bani, Tony. Femeialrlondl spunea cd.vrea si mergi sI locuiegti cu ea. Voia si terluctr in Kansas City sau a$a ceva gi se-1i ofere tot ce-gi politlrrri pe lume gi cd sopl ei nu era tindr, iar atunci cAnd avea

15