A n u l X X Caransebeş, 18 Decemvrie e. v., l ! )05 Nr. 51

O r g a n al E p a r h i e i gr. or. r om. a C a r a n s e b e ş u l u i A P A R E D U M I N E C A

P r e ţ u l a b o n a m e n t u l u i : Pent ru Aus t ro-Ungar ia pe an 10 coroane

pe % an 5 „ „ România şi s t ră inăta te pe an 14 I r a n c

h r e 1 an 7

P r e ţ u l i n s e r ţ i u n i1 o r Pent ru publicaţ iuni oficioase, concurse , edicte

etc. publ icate de 3 ori, dacă confin f ână la 150 de cuvinte (i cor , până la 200 de cuvinte 8 cor.

de aci în sus 10 coroane

Corespondin ţe le se ad resează redacţ iuni i „ F O A I A D I E C E Z A N A "

iar banii de prenumera ţ iune şi inserţiunile la A D M I N I S T R A Ţ I U NEA

Librăriei şi Tipografiei diec. în Ca ransebeş

P A R T E A O F I C I A L Ă P A R T E A N E O F I C I A L Ă

Nr. 3848 Se. ex 1905.

Terminul pentru ţinerea examenului de emendare cu candidaţii cari au obţinut din unul sau două obiecte nota nesuficientă cu ocasiunea ultimelor examene de cualificaţiune învăţăto-rească se fixează pe ziua de 29 Decemvrie a. c. st. vechiu respective 11 lanuariu 1906" st. i i .

Se obsearvă, că cei ce au obţinut nota nesuficientă din limba maghiară, aceia nu se admit acuma la examenul de emendare.

Petitiunile au să între la Consistoriul die-cezan până la 28 Decemvrie a. c. st. v. fiind instruate cu următoarele documente.

1. Extrasul de botez. 2. Atestatul din şcoalele cari petenţii le-au

cercetat înnainte de ce au intrat în institutul pedagogic.

3. Atestatele din toate clasele de pedagogie 4. învăţătorii provisori să producă şi ate

stat de funcţiune. 5. Taxa de 10 coroane. Se obsearvă totodată, că în înţelesul regu

lamentului pentru examenele de cualificaţiune, petenţii au să solvească şi la mâna direcţiunii institutului pedagogic 10 cor.

Caransebeş în 15 Decembrie 1905.

Episcopul diecesan

Nicolae Popea.

Moralizatori moderni In loc de introducere.

Caransebeşul do odinioară era vestit pen t ru buna înţelegere, ce domnia între intel igenţa şi pentru trecerea mare. ce o avea acas ta înna in tea conlocuitorilor şi a împre:urimei . Toate acţ iuni le lor, sociale şi politice, erau "puse ta cale şi săvârş i te m cea m a i deplină' ' a rmonie . Tot natul îşi avea şi cunoş tea cercul de activitate, în care lucra cu t ragere de inimă şi respectând u-şi conducători i natura l i . Nimeni nu voia şi nu se înnă l ţâ la roluri, ce nu-i competau. Toate mergeau bine. Respect insuflam chiar străinilor.

De o vreme încoaci lucrurile s 'a t / s ch imba t în Caransebeş în aces t centru român, cu insti tuţiuni frumoase şi cu o intel igenţă mai numeroasă ca ori când, s'a format un cuib Infect. în care se adăpos te sc şi prosperează toate păcatele . Originea acestor păca te sun t nişte ambiţ iuni fără margini şi vanităţi ale unor oameni noi în vieaţa noas t ră publică, oameni , cari neţ inând cont de vechile t radi ţ iuni caransebeşene, s'au silit să producă vrajbă şi neînţelegere şi prin aces tea zăpăcirea, din care oamenii noi să ze avân te ia demni tă ţ i de conducători şi dictatori ai întregii noas t re vieţi publice chiar cu rizicul de a compromite inst i tuţ iuni , la cari toţi — cu mic cu mare — trebue să ţ inem. Cu vrajba şi neînţelegerile să -m ă n a t e de oameni noi am ajuns de astăzi în întreg Caransebeşul nu afli trei-patru fruntaşi, cari deschis şi pe faţă să poa tă s tâ la vorbă ser ioasă unul cu altul, cu a t â t mai puţin să p u n ă u m ă r la umăr în vr'o cauză sa lu tară intereselor noas t re publice, de orice na tu ră ar fi aces te interese.. Clica oamenilor noi, dacă şi face ceva, face surprinderi zămisl i te în păca te şi născu te ca monştr i în faţa lumei mari . în faţa aces tor stări de lucruri, fruntaşii noşri se digustă, iar poporul e sedus să-şi p iardă încrederea în adevăraţ i i lui con-

ducători spre paguba nespus de mare a intereselor noas t re generale. . . Clicaşii pescuesc în tulbure.

O cangrenă scârboasă s'a î n s t ăpân i t pe corpul Caransebeşeiiiloty. o cangrenă ce a a t r a s , a t en ţ iunea chiar a unor membr i ' ai s inodului nost ru eparhial , care sinod este c lvi r ia t a dâ, directivă şi* a controla mersul afacerilor noas t re bisericeşti-naţionâle, care mers din centru ar a v e a să ' se rvească de ciriozură pent ru întreaga dieceză.

Delâturarea acestei cangrene au dorit-o şi o do-rescv toţi oamenii' ' de bine. Leacui potr ivi t i-se puate însă pregăti şi apl ică abia după ce îi cunoaş tem diagnoza.

Cu şirele acestea, la cari de bună seamă vor cont inuă , . even tua l ' vor. reflectă şi alţii, voim să uşurăm aflarea diagnozei, dela care a t â r n ă v indecarea radicală. -

N'avem pre ten ţ ia de a' ti infalibili în expuner i le noast re , dar ferindu-ne de invective, vom cău tă să nu fim pă t imaş i şi să nu sus ţ inem o s ingură af i rmaţ iune ce n 'am putea-o dovedi.

La aces t loc observăm, că în Caransebeş ş'a format de vr'o 2—3 ani o clică, care se f r âzbocş te a c a s ă şi se vaită în lumea mare, terorizează pe cei slabi de înger şi ' ' lovesc în chip nemai pomeni t in cei ce nu di-se închină. -Ceialalţi, in cont ra cărora e înd rep ta tă lupta elicei, în considerare la poziţiile, ce le ocupă , -descons ideră sau cel mul t parează loviturile par te din considerare, la posiţiile, ce le ocupa, par te ca s ă nu facă scandal , par te .mulţămindu-se, Că precum virtutea, a şâ şi ' p ă c a t u l 1 m a i de vreme sau mâi târziu ies la iveală.

. . Izvorul răului.

Rădăc ina relelor, ce bân tuesc p-; Caraiisebcşeni, se reduc Ia o -mulţime' de diverginţe vechi dintre e i ; diverginţe de caste, diverginţe in politică, diverginţe de creştere , de studii , de vederi sociale, de interese personale etc. Aceste diverginţe au desbin.it după t impur i intel igenţa noas t ră în grupuri ostile, cari neconteni t se frecau între sine. Frecăr i le cu urmări le lor tr is te s 'au vârât în toate ins t i tu ţ iuni le noastre , s'au ex t ins a s u p r a celor mai largi pătur i ale societăţii p â n ă chiar şi a sup ra copiilor de şcoală.

Frecările acestea, de mul te ori pă t imaşe din cale afară şi aflând din când în când resune t şi în jurnalist ică, slăbit, ba chiar consumat , şi locul lor l-a luat o ' a m u r -ţală, ce ; ne-a copleşit câţ iva ani . Caracter is t ica acestei amurţel i a fost, că toţi — reci unul faţa de altul — dam din umeri de câte ori ui-se cercă să facem ceva.

Din a m u r ţ a l a aceasta , care n'a rupt de tot legăturile d in t re part izanii grupelor de odinioară, ne-am trezit cu răul actual , ce îşi are sâmbur i le în grandoman ia unui bărba t de ai noştri : Dr. Iosif Olariu.

Sun t vr'o 7—8 ani, de când aces t domn visează la episcopie. Un s ingur coleg, care de mul t nu mai es te în Caransebeş , luâ în serios pe d-1 Dr. Olariu cu

episcopia s a ; ceialalţi r âdeau de el sau .cel ,mult îl compăt imeau . Dar de vr'o trei ani încoaci, d-1 Dr. Olariu îşi câşt igă aprigi aderenţ i în niş te figuri, cari pe terenul public până acum cu nifnic nu s'au validitat. dar ¡cari cu toate mijloacele şi- pe toate căile vivali să ajungă - ia..mărire şi -putere. P r imu l între ei este d-1 Dr. Nîcolae Ioiu-scu.. un om pe câ t de m ă r g i n i t ca intelect, pe a t â t de fără inima. Acestui domn îi u rmează câţ iva nemul ţămi ţ i cu soartea, cum e şi d-1 Dr. P e t r u . Ionescu şi alţii, cărora le. vom face cunoşt inţa . - ,

înmulţirea, organizarea şi programul revoluţionarilor.

Lac să fie, broaşte se adună . Aderenţii d-1 ui Dr. Olariu, revoluţionarii se înmul ţesc repede t recând chiar peste grani ţe le Caransebeşului . Meritu Taceste i înmulţ i r i favorizate de spiritul t impului , revine mai ales numiţilor trei domni . Doue li-au fost căile, pe cari şi-au câş t iga t aderenţ i : intâiu a t e n t â n d la cinstea, vaza şi au tor i ta tea capului diecezei noas t re şi a tu turor băr- . . baţilor, cari le s tau î n d r u m ; al doi lea vânând suflete în chipul cel mai josnic. P ë ambele căi, fariseizmul a-juca t mare rol. Suflete slabe şi păcă toase s'au vâna t prin nemai pomeni te terorizări, cei muljămiţi cu soar tea şi vanitoşii prin promis iuni de ale „nouer efe" şi câţ iva bărbaţi de bună. credinţă prin capac i t an sau linguşiri. . " : . . ' -

în fruntea revoluţionarilor s t ă un comite t e x e c u :

tiv. care işi dă o mul ţ ime de t i tulaturi . Titlul cei ' .mai, .drastic, da r . totodată iji: cei, mai caracteristic, ' -este-: ' „comitetul revoluţionar". Acest comitet, care ' îu'sfătui ri confidenţiale pune lumea la cale, a s t e sufletul întrege; elice revoluţionare. Dela el a e m a n a t programul aces ta , în ale cărui a m ă n u u t e numai puţini aleşt sun t iniţ iaţi , el preciează planul de acţ iune, el alege mijloacele de > luptă, el conduce în t reaga campanie . Ceialalţi revoluţionari, cari se supun orbeşte comitetului , ţin, că ei l u p t ă pentru o cauză mare , o cauză sfânta, şi d u p ă price-rea şi a l rage iva de inimă, ce o au pent ru cauză, d u p ă folosul, ce.-l pot aduce cauze i , - sun t in t roduşi m a r mul t ' sau mai puţ in în ta ine le întregii chest iuni . P r e s t e tot revoluţionarii au felurite roluri d u p ă cum li- s u n t ap t i tudinile. Unii s u n t .simpli observatori ş i .informatori,^ . alţii intr iganţi , denunţ ian ţ i , ca lumnia tor i de tufă, l u p tători pe faţă etc. .

Programul revoluţionarilor, format inna in te de 2—3 ani. es te aproape din c u v â n t u rmătoru l :

De oare ce consistorialiştii sunt oameni, cari ma-hineazâ şi nu sunt sinceri, oameni, cărora le lipseşte bunăvoinţa, dreptatea şi adevărul şi comit crime grozave; noi cari repiezentăm o cauză comună, o cauză, mai înnaltă, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom lucră cn prudentă şi zăl neobosit, ca să delăturâm duhul străiu bisericii, ce s'a înstăpânit la noi, să inaugurăm o eră nouă, era dreptăţii şi a echităţii. . .

Toate:, acestea le vom ajunge numai aşa, dacă schimbând lucrurile, Dr. 1. Olariu va deveni episcop, iar noi — ceialalţi — sfetnicii . . . lui.-

http://desbin.it

Spre ajungerea acestui scop se recer următoarele: a) Părintele Dr. Olariu să se călugărească, să se

distingă priu cercetarea bisericii, prin ţinerea de predici şi prin smerenie. . •

c) Noi — ceialalţi — luăm angajamentul a divulgă pe toate căile însuşirile nobile, ce vor scoate la iveală vrednicia de episcop a părintelui Olariu, cu toţii vom căută pe toate căile şi cu toate mijloacele a ne înmulţi aderenţii, pe cari să-i facem protopopi, deputaţi sinodali şi cdngresuali, asesori consistoriali etc.; ne vom' dă silinţă să nimicim fără cruţare pe toţi aceia, cari stau în calea planurilor noastre, să apucăm şi să ţinem'în manile noastre frănile întregii vieţi publice di% Caransebeş şi aiurea . . .

(Va urma).

Notiţe tipiconale pentru sărbătoarea Naşterii Domnului,nostru Isus Hristos în anul 1905.

Vineri în 23 Decemvrie. SS. 10 martiri din Grit- Dimineaţa cântăm Utrenia de toate Zilele din' 23 Decemvrie' cu Doxologia cetită, iar la 9 ore dimineaţa cetim Orc/e împărăteşti,cari se află puse • în Mineiu după slujba din 24 Decemvrie; şi cetim ora I, III, VI şi IX. După rugăciunea orei IX : „Stăpâne Doamne Isuse Hristoase", îndată cetim psalmii Prânzândei' /Obedniţei): Bine-cuvintează. suflete:.al men;.Mhiiv&, -Laudă suflete al meu; Şi acum, Unuh'născut Fiule.."Apoi fericirile: întru. împărăţia ta, după fiecare fericire cu St ihu l „ Pomeneşte-ne pe noi Doamne . . .'"' Toate cetite, nu cântate. La „Mărire, Şi acum" dela ' ţinea fericirilor zicem : Pomeneşte-ne pe noi Doamne. Apoi' iar'ăş': .Po/rlenesfe-ne -pe noi Doamne. . . Pomeneşte-ne pe noi Stăpâne. . . Pomeneşte-ne pe noi Sfinte. -.- . 'Şi': Ceata cerească.."'. Mărire, Ceata ar-hangelilor. . . Şi acum, Cred într unul Dumnezeu. Rugăciunea':' Slăbeşte, lasă, iartă. . . Tatăl nostru. Condacul înnainteprăznuirii: Fecioara astăzi. Apoi Doamne milueşte, de 3 ori: Ceea ce eşti mai cinstită. . . întru numele Domnului . . Preotul: Dumnezeule milostiveşte-te spre noi. . ".' Corui: Amin. Şi cetim rugăciunea: Prea sfântă Treime, o putere de o fiinţă. , . Fie numele Domnului. . . Şi îndată apolisul ( o t p U S t u l ) : Mărire ţie Hristoase, . . „Cela ce pentru a noastră mântuire. .. ,", (otpustul Crăciunului). Iar Liturgic nu facem.

Şi seara la timpul său cântăm Vecernia din 24 Decemvrie. Iar dacă e obiceiul, o cântăm imediat după orele împărăteşti şi după Prân-zândă.

Sâmbătă în 24 Decemvrie. Sfânta martiră Eugenia. Dimineaţa cântăm Utrenia de toate zilele, din 24 Decemvrie. La »Dumnezeu e Domnul1,1, troparul înnainte prăznuirii: „ Scrisu-sa oarecând1'. de 3 ori. Ectenia mică. Catismalele (sidelnele) înnainteprăznuirii. Ps. 50 Catavasii: Trmoasele

dela cântarea III, VI, VIII şi IX a Canonului al doilea din Mineiu pe glas 2 : Pe piatra credinţa (III) ; Intru adâncul greşelelor (VI). La cântarea (VIII.) Să lăudăm şi irmosul: Cuptorul cel cu foc. Apoi: » Ceea ce eşti mai cinstită", şi cântarea XI : Fiul părintelui. Exapostilariile (svetilnele) şi Laudele din Mineiu (24 Dec.) Doxologia cetită. Stihovna din Mineiu, şcl.

Liturgia sfântului Ioan Gură-de-aur cu fericirile înnainteprăznuirii din cântarea III. şi VI. a canonului din 24 Decemvrie. Ieşire, 1 Veniţi să ne închinăm . . '.cel ce eşti minunat întru sfinţi. Troparul „Scrisu-s'a oarecând Iosif. Mărire, şi acum, condacul » Fecioara astăzi pe Cuvântuh (al înnainteprăznuirii). Sfinte Dumnezeule. Apostolul, Sâmbetei înnainte de Naşterea Domnului Calat. III, 8—12 fraţilor, văzând mai înnainte scriptura că din credinţă îndreftează Dumnezeu pe neamuri Evangelia, Zis^a Domnul pilda aceasta: Asemănalu-s'a împărăţia cerurilor grăuntelui de muştar (cea din Sâmbăta înnainte de Naşterea Domnului, Mateiu

- 13, 31—3(;). '•-' v .•

în acea Sâmbătă seara la aP 7-lea cèas din zi (la 2 ceasuri dupa prânz), paraeclesiarhul trage toate clopotele, şi aduuându-ne în biserică începem Vecernia, dând binecuvântarea ^Binecuvântat este Dumnezeul nostru«. Şi zicem psalmul de seara şi Doamne- strigarăm -pe -'-glas ;.--2;'-:'"CU! st-i-hirile: Veniţi să ne bucurăm de Domnul ş. a. Mărire, Şi acum, August 'singur- -stăpânitorul • -Ieşire cu Evangelia. Lumină lină. Prochimenul zilei : Domnul a împărăţii, şî îndată Dela facere cetire şi se zice pai'imia întâia : întru început a făcut Dumnezeu cerul şi. pământul, numai una. După aceea se cântă pe glas. 6 : în taină te-ai născut în peşteră. Apoi se zice a. doua profeţie, şi 'cântăm troparul : Răsărit-ai'Hristoase din Fecioară. Pe urmă' zicem trei profeţii, şi îndată ectenia mică ; (iar Sfinte Dumnezeule nu cântăm). Prochimenul glas 1, Domnul a zis cătră mine : Fiul meu eşti tu, cu •

•astăzi te-am născut. Apostolul (Evrei 1 —12) : Fraţilor! în multe feluri şi în multe chipuri. (Evangelia (Luca 2, 1—-30) în zilele acelea, ieşit-a po- > runcă dela Cezarul August. Ectenia : Să zicem. " Apoi : învredniceşte-ne Doamne. Ectenia : Să plinim rugăciunile, noastre cele de seara şi ecfonisul (vozglasul). Şi după acestea , diaconul • zice : înţelepciune! Strana : Binecuvânta! Şi celelalte ale apolisului (optpustului) după obiceiu. Iar după otpust se aprind două sfeşnice în mijlocul bisericii, şi stând amândouă cetele împreună cântam troparul şi condacul praznicului „şi ieşim la masă şi mâncăm : desăvârşit ; iar peşte nu mâncăm, ci cu unt de lemn şi linte fiartă, sau grâu cu miere. Si bem încă si vin întru slava lui Dum-

nezeu, iar în părţile celea ce nu au viu beau beare" . (Mineul de Şibiiu, 1856 foaia 165).

Duminică în 25 Decemvrie: La ora 1 din noapte (Sâmbătă seara la 7 ore spre Duminica, sau daca va li datina Duminică des de dimineaţă) se face Dupăcinarea (Paveccrneţa) mare eu Litie şi binecuvântarea panilor împreună cu Utrenia, astfel: Preotul intrând după obiceiu ia epi-traliilul şi felonul, trage perdeaua şi începe .• Binecuvântat este Diimnczul nostru. . . Ceteţul .• împărate ceresc, şcl.. şi psalmii Dupăcinării mari după cum arată la Ceaslov, la cari se face tămâierea. Şi cântăm pe glas S, cântarea profetului Isaia: Auziţi până Ia marginea pământului, în stihuri, şcl. (lupă Ceaslov. După cel dintaiu trei Sfinte Dumnezeule in loc de troparele Ceaslovului, zicem Troparul Naşterea ta Hristoase. După al doilea trei Sfinte Dumnezeule, zicem condacul praznicului, Fecioara astăzi pe cel mai pe sus. După cetirea Doxologiei îndată încep cântăreţii stihira Litiei glas 1 : Cerul şi pământul astăzi după profeţie . . . Şi ieşim în pridvor. Mărire, Şi acum, glas 5 : Magii împăraţii Perşilor. . . Ecteniile Litiei. Apoi Stihovna glas 2 : Mare şi preamărită minune, Mărire, şi acum, glas 4: Ve-se/eşte-te Ierusalime. Şi întrâm . iarâş. în biserică. Acum slobozeşte, scl. şi Troparul: Naşterea ta, de 3 ori. Rugăciunea binecuvântării panilor. Fie numele Domnului. . . Bogaţii au sărăcit. . . Şi zice preotul: Binecuvântarea Domnului peste voi . . . Apoi ceteţul: Intru numece Domnului. . . Preotul: Mărire Sfintei. . . şi cei 6 psalmi şcl. ale Utreniei puind toate numai ale praznicului, iar din ale învierii nimica (nici „învierea lui Hristos văzând" nici „Sfânt este Domnul Dumnezeul nostru" la Exapostilarie). Evangeiia Utreniei: Mateiu 1, 18—25.

Dumnezecasca Liturgic a Marelui Vasilie eu antifoanele praznicului Apostolul: Galat 4, 4—7. Evang.- Mateiu 2, 1 —12. Aghioase/e. Irmosul praznicului. După „Şi pe toţi şi pe toate": Pe arătătorul celor cereşti. Priceasma praznicului : Mântuire . . .

în aceeaş Duminecă seara la Vecernie cântăm Doamne strigat-am pe glas 2, şi stihirile praznicului : Veniţi să ne bucurăm de Domnul; şi ale sfinţilor din Duminica după Naştere : Pe părintele Domnului toţi să-l lăudăm. Mărire glas (î: Pomenirea săvârşim a lui David (din Duminica după Naştere). Şi acum glas 6 : Mărire întru cei de sus lui Dumnezeu. Ieşire cu cădelniţa. Lumină lină. Prochimen: Cine e Dumnezeu mare. — Stihovna; glas 8 : Preamărită taină. Mărire, gl. 6 : Pomenirea arhiereilor (din Duminica după Naştere). Şi acum glas 8 : La Vitleem împreună au alergat păstorii. După Acum slobozeşte, troparul: Naşterea ta; Mărire^ Binevesteşte Iosife lui David (cel din Duminica după Naştere). Şi acum, Naş

terea ta. Şi apolisul (otpustul) praznicului, la care se' pomenesc sfinţii: Iosif logodnicul, David împăratul şi Iacov fratele Domrmlui.

Luni in 26 Decemvrie cântăm, şi slujba Duminicii după Naştere, după cum s'a făcut şi aseară ; penţrucă acea Duminică cade pe 1 Ianuarie. Deci la Dumnezeu e Domnul, troparele după cum s'a zis aseară . Catismala (sidelna): Veniţi să vedem credincioşii, de 2 ori.. Ectenia mică. Catismala (sidelna) II: Ce te minunezi Mărie. Apoi psalmul 50 cântat pe (Doxologia) glas (î ori 4. Catavasii: Hristos se naşte. După cântarea III: Condacul şi Icosul Născătoarei 1 (din 26 Decemvrie) ; după cântarea VI: Condacul şi Icosul Sfinţilor din Duminica după Naştere). „Ceeace eşti mai cinstită" nu cântăm, ci pripelele de ieri. Exapostilaria (svetilna) sfinţilor: împreună cu la-covprea măritul fratele Domnului. Mărire, Şi acum, Cercetatu-ne-a de sus. Laudele glas 4, cele din 26 Dec. Mărire şî acum „Astăzi Hristos se naşte". Doxologia mare. Troparul: Naşterea; şi apolisul (otpustul) ca aseară.

La Liturgic2 (a sf. Ioan) Antifoanele săr-bării ; 3 La Ieşire, stih : Din pântece. . . Troparul: Naşterea ; Binevesteşte Iosife. Condac : Fecioara astăzi. Câţi în Hristos. Apostolul Duminicii după Naştere : Fraţilor, arăt vouă Evangeiia ceea ce bine s'a vestit de mine. (Galat. 1, 11 —19). Evangeiia dela Mateiu: Iar după ce s'aic dus Magii. (Mateiu 2, 13—23. La „Maiales pentru Preacurata, cântăm : Măreşte suflete al meu . . . O, Fecioară1, mai lesne este nouă de frică să iubim tăcerea (Irmosul al 2-lea dela cântarea IX). Cbinonicul (priceaşna): Mântuirea trimis Domnul. In loc de „Vâzut-am lumina" cântăm „Naşterea ta Hristoase^ şi apolisul (otpustul) praznicului ca aseară.

Iar în 27—31 Dec. se cântă slujba după Mineiu regulat, observând, că la Liturgie cântăm : Veniţi să ne închinăm . . . cel ce te-ai născut din Fecioară ... (Mineiul de Sibiiu, 1856, foaia 176).

Ceteţul. - M -

C O N C U R S pentru chromatica (boiangeria, văpaitoria) poporului rom.

Dorind a complec ta datele ce a m căpă t a t acum câţ iva ani, prin un concurs făcut în ţa ră , cu al te da te cule.-e în celelalte părţ i locuite de Români , institui personal un concurs cu următoare le premii :

Premiul I Lei 150 „ II „ 100 „ IU „ 5 0

' Tipicul de Silvestru Morariu-Andreieviciu §. 101 pag. 124. a După Tipicul de Bucureşti, pag. 107. 3 După Tipicul de Silvestru Morariu A. se pun fericirile Naş

terii din cântarea III, şi ale Sfinţilor din cântarea VI. După întrare, troparul Naşterii şi al Sfinţilor. Mărire, Condacul Sfinţilor; Şi acum, al Născătoarei (gl. 6).

Preoţii, învăţători i , mailii, răzeşii sau moşnenii şi nemeşi i cu ş t i in ţă de carte, p recum şi orice Român care se ocupă cu astfel ' de -meserie sau care având priceperea cuveni tă doreşte a ne a juta în aceas t ă privinţă, locuind în Austro-TJngaria. Basarabia. Bulgaria, Sârfoia-, Turjcia şi Grecia sau in orice pa r t e locuită de Români , s ân t rugaţi a a d u n ă datele necesare relat ive la modul după care sâtenci le din locali tate vâpsesc lânurile de bumbac , cânepă, in. mâtăsur i le , lemnul, paiele şi nuieleie.

De asemenea , modul cum văpsesc ouăle, brâiele şi florile caselor; procedeele ce în t rebuin ţează pent ru a văpsi aluaturi le , vinul, rachiurile, precum şi cum îşi p regă tesc sul imanur i le pent ru faţă; ins t rumente le cu cari se servesc pentru aceas ta şi orice al te însemnăr i ce vor crede de cuviinţă.

Descrierea va fi l impede făcută, a r ă t ând în totdeauna numiri le popu la re ale subs tan ţe lor de cari se slujesc, fie ele de na tu ră minerală, vegetală sau animală. Se vor desenă figurile ins t rumente lor întrebuinţa te , a ră tându-se numir i le lor şi ale părţ i lor lor.

Se va indică de asemenea cu luare amin t e numirea româneasca a culorii (feţii) şi modul exac t de prepara ţ iune , p recum şi numirea românească a ţesăturii sau obiectului confecţionat.

Pe lângă descr ierea de mai sus , făcută în mod citeţ, concurenţ i i vor fi buni a t r imite prin poş tă ( t ransportul privindu-ne pe noi) fire de lână, mătase , etc. ; diferit vâpsi te . bucăţele de ţesătur i sau alte obiecte zugrăvite , ouă încondeiate , e t c , p recum şi r â d ă c i n e l e florile, lugerii (tulpinele), frunzele sau cojile şi al te subs t a n ţ e de. na tu ră minera lă sau an ima lă şi unele inst rum e n t e ce în t rebu in ţează ,şi cari t rebuesc toa te însemna te pe numele lor popular.

Data concursului se începe din ziua publicări i aces te ia şi lucrările cu mater ia lul a d u n a t , vor pu t ea fi t r imise cel mai târziu până la 1 Septemvrie stil vechiu 1906. pe ad re sa următoare .

Domnului doctor C. I Istrati Bucureşti.

Una lună d u p ă aceasta , adică t impu l necesar ca comis iunea ce voiu const i tu i să se poa tă p ronunţă , voiu face cunoscut în mod public rezul ta tul concursului şi voiu t r imete premiile celor în drept, iar lucrările p remia te vor fi publicate , ca şi în rândul t recut , în „Buletinul Socielâţei Române de Şt i in ţe" din Bucureşt i .

Toate ziarele şi revistele, din toa te ţări le locuite de Români , sun t rugate a publică aces t anun ţ .

Bucureşt i , 1905 Octomvrie 6.

Dr. C. I. Istrati.

DELA SF. NICOLAE. — Impresii —

Nu ştiu, de ce, dar de copil mic am avut deosebită veneraţie pentru acest mare sfânt al bisericei

noastre; îl aşteptam cu drag, cu nerăbdare. Auzisem multe despre această sărbătoare şi nu odată la lumina palidă şi tânjitoare a opaiţului mă adulmecau reverii frumoase, cu perspective, luminoase.

Dar atât de sokmn, aşa de sărbătoresc ca'n acest an nu. mi s'a părut nici odată.

In sat numai mormântul liniştei îmi impunea pe. lângă predisposiţia sufletească, câştigată în firul istorisirilor auzite ori cetite.

Aici, în Caransebeşul românesc şi cu reşedinţa episcopească sf. Nicolae e mare sărbătoare, Pâlcuri-pîlcuri se înghesuiau oamenii — notabilităţile din frumosul edificiu zidit niţel mai la vale de institutul teologic-pedagooic, care edificiu e reşedinţa P. S. Sale Domnului Episcop Nicolae Popea.

* * Festivităţile s'au< început deja în presară. Elevii

institutului cic cântece ocasiónale şi prin rostul teologului Bălean şi-au manifestat sentimentele tor de recunoştinţă şi bucuria cea marx, că Atotputernicul i-a învrednicit să serbeze onomastica. Nestorului arhiereilor noştri.

Părinteşte, povăţuindu-i li-a mulţămit P. S. Sa asigurându-i de marea dragoste, ce le-o poartă.

. . . Iar a doua zi drept dovadă a munificeniii Sale zece elevi (5 pedagogi şi 5 teologi) primiră Câte 10 coroa7ie, obiceiu ce-l practică P. S. Sa an de dn.

V a r i e t ă ţ i

în atenţiunea Dior Preoţi! Nu de m u l t un parohian prezentându-mi o t ipăr i tură , pe care avea să o subscrie, ceru sfatul meu.

Acea t ipăr i tu ră era să fie un documen t de înta-bulare al unei bănci. în ea, pe o foaie mai în t reagă , se cupr indeau t ipăr i te în l imba mag ia ra condi ţ iuni le împrumutu lu i care pen t ru dă to raş s u n t mai nefavorabile pecum şi-ar vinde cu totul avere . — P a n ' a c u m astfeli de document , cel puţ in la băncile române , e r a u t r aduse şi în limba română , dar acum au începu t toţii cu astfel de documente în limba magiara , ca s ă rmanul dă to raş să nu mai ştie nimic, ce şi cum subscrie , şi prin aces te apoi lega astfel, ca el pe nici o ca le să nu-şi mai .poa tă validità vre-un drep t al său eventua l .

Ia tă unile din acele cond i ţ iun i :

„Contrage împrumutu l , care fără nici o în t r eba re mai depar te a datoraşului , să se in tabuleze î m p r e u n ă cu o s u m ă considerabi la de spese presumt ive . Pen t ru acel î m p r u m u t datoraşul dă şi s epa ra t u n cambiu d e regulat tot la 6 luni cu carnete an t ic ipando.

„Această în tabulare să nu se poa t ă des tabu la , chiar dacă s'ar înpăca ; dacă vr-unul din cei subscr iş i pe cambiu, fie ca accep tan ţ i fie ca geranţ i , mai a u alte datorii la acele bancă.

„Edificile să se asigureze contra focului. Dacă datoraşul nu le asigureazâ, dă dreptul băncii a le asigura şi s ă deobligă a solvi băncii premile de as igurare împreună cu carnetele. La caz de nefericire de foc datoraşul nu a re d rep t a pre t iude preţul as igura t ca desduare , ci banca.

„Suma in t abu la t ă c a spese este numai pentru corespondenţa băncii cu datoraşul . Datoraşul î-şi dă învoirea, ca banca să poa tă acoperi aceas t ă s u m ă numai prin producerea socotii.

Este cunoscu t impasul băncilor cu concuren ţa p recum şi cu nes jguran ţa imprumute lo r din cauza în-greunări i peste fire a populaţ iuni i cu datorii , da ră cu toa te aces te nu es te bine a exploata neşt i inţa celor avizaţi la î m p r u m u t e ş i a - i fereca în astfel de cătuşe , care duc la ruina micului avut al poporului şi prin ce să şi mai înăspresc relaţ iunile sociale şi a şa încordate în t ră capital şi proletar.

Atrag a t en ţ iunea Dior colegi a supra astor-fel de documen te spre a feri. în t ru ca t este cu put in ţă , poporul de e l e ; iară întru cât nu se poate, ca acţ ionari pela, bănci să se informeze în to tdeuna despre modul ee folosire a acelor documente .

Cireşul-t imiş la 11 Decemvrie 1905. N. furca preot.

Deputaţi în congresul naţional-bisericesc au fost aleşi în dieceza Oradea-mare următor i i : 1. Din cler : Vasile Mangra vicar episcopesc Nicolae Rocsin protopop, Vasile Pap protopop ; 1) Mireni : Nicolae Zigre advocat , Dr. G. Ciuhandu profesor, Dr. G. Cosma advocat , Dr. Aurel Lazar advocat , Dr. George Popa advoca t , Paul Fâşie, j ude de t r ibunal .

Transferări. Dl protopop mili tar r o m â n gr. or, Pavel Boldea a fost t ransfera t din Viena la Sibiiu. Dl preot mil i tar român gr. or. cl. I Terenţ ie Bugariu a fost t ransfera t delà Oradea-mare la Budapesta . Dl preot

- militar român gr. or. cl. Il Dr. Virgil Cioban a fost t ransfera t delà Sibiiu la Viena.

U c i s de gendarm. în c o m u n a Şopotul vechiu, (com. Caraş-Severin) t răia un om periculos cu numele Marian Ruin, care a comis mul te spargeri , jafuri şi ucideri şi a zăcut mul t în temni ţa , d a r nu s'a îndrepta t , ci a r ă m a s spa ima comunei . La 18 Decemvrie sergentul de gendarmi Filman Lajos s'a în tâ ln i t noap tea pe s t radă cu Ruiu şi 1-a în t reba t ce ce cau t ă noap tea pe uliţă. Ruiu în loc de r â spus a luat o p ia t r ă şi a aruncat-o a supra ; f tegentului . apoi a luat-o la sănătoasa. Sergentul 'fflt u rmăr i t însă până 1-a ajuns. Ruiu s'a în tors a tunci şi a puşca t cu revolverul a supra sergentului , dar nu 1-a nimerit . Sergentul în fine a p u s puşca la ochi şi a t ras . G l o n ţ u l ' a pă t runs în inimă şi Ruiu a căzut jos mort . Sergentul a făcut apoi arătare la Caransebeş şi imediat s'a porni t cercetare . Com u n a a mu l ţumi t gendarmerie i că a s c ă p a t satul de omul periculos. ;

Logo.dnă. Zoe Serb, Dr. Iulin Coste, logodiţi Ciacova, Dec. 1905 n.

Bibliografii La Tipografia si Librăria din Caranesbes

se află u rmătoare le cărţi ale prof. Dr. PetruBărbu:

Istorioare Religioase-morale, l Carte de Religiune pent ru şcoalele poporale, 30 fii.

Istortbare Biblice, , II ca r t e de Rugăciune p e K t r a şcoalele poporale, 30 fii.

Istorioare Bisericeşti, III Carte de .Religiune pent ru şcoalele poporale, 30 fii. ' ;

Catehismul, IV Carto de Rel ig iune pent ru şcoalele popoarele 40 fii.

Carte de Rugăciuni şi cântări bisericeşti, cu binecuvân ta rea arhierească. (Format mic, 160 pagini, b/o su ra t ă 50 fii., legată dela 60 fii.—10 cor.).

Istoria sântă a Testamentului vechiu, I Carte de Religiune pent ru şcoalele medii, 80 fii. •

Istoria sântă a Testamentului nou, II Carte, de Religiune pentru şcoalele medii, ; 80 fii. . .

Istoria Bisericească,, III Carte de Religiune pen t rn şcoalele medii, 1 cor.

Abecedar şi întâia car te pen t ru depr inderea limbei maghiare în şcoalele poporale. Pe bază plan ului ministerial de ivâ ţămâot do Francisc Kods inspector ş c o 1 Iar în pens iune şi consilier regesc şi Vasile Go'ldiş profesor g imn. în pensiune , secretar iul consis torial gr. or. român din Arad. Ediţ ia e V-a pre lucra tă cu orţo grafia nouă a Acadmiei;• Brassd, Edi tura librăriei H. Zeidner 1905. " ; ( *, ,,.;..;•.> ..wnxu-

A V I S ! în ces t iunea ediţ iunei a V-a a manua lu lu i Abe

cedar şi întâia carte pentru deprinderea limbei maghiare, 1906, de Kods-Goldiş, apă ru t ă zilele aces tea în prelucrare nouă şi cu ortografia Academiei Române edi tura H. Zeidner, am pr imit dela d-nul Dr. P in t e r Gâbor inspector reg. şcolar u rmă toa rea scrisoare, a a cărei t raducere din cuvân t în cuvân t este următoarea:

Cătrâ onoratul domn H. Zeidner, l ibrar- -

în Brassd (Braşov).

Despre cele două cărţi p rezen ta te mie şi a n u m e : a) „Abecedar....." de Koos Ferencz şi Goldiş Vasile, a cincea ediţ iune, preţul legat 40 fileti; mai depa r t e b) „A doua car te pen t ru deprinderea limbei maghiare în şcoalele pop. rom., ediţia a doua oorect. 1902, legat preţul 50 fii., nu pot în t re lăsâ a. vă amint i , că a m â n două cărţ i le de mai sus sun t m a n u a l e de şcoală foarte potr ivi te pen t ru a învă ţă elevii din şcoala popora lă r o m â n ă conversarea în l imba maghiară . în loc de gramat ică , conţin; bucăţ i de p e r t r a c t a t cu- u r i . m a t e r i a , uşor de înţeles pent ru elevi şi luat din cercul de cunoşt in ţe al elevilor şi din vieaţa poporului, şi s u n t acomoda te t r ep ta t d u p ă gradul de desvol tare al cunoşt inţelor elevilor. Pr in o t rac ta re metodică a bucăţ i lor din par tea învăţătorilor, elevii din şcoala poporală po t

K O A L A L I E G I - Z A N A 7

ajunge uşor la un rezul ta t bun în conversarea limbii maghiare şi îşi pot gâş t igâ cunoş t in ţe le cele de lipsa în l imba maghia ră pentru pretensiuni le mai s imple ale vieţij. De oare-oe p â n ă a c u m puţ ine manua le de şcoală sun t în tocmite pe metoda directă, aces te două cărţ i însă în tot cupr insul lor sun t în tocmi te după metodul de mai sus şi astfel es te de dorit, ea să faceţi dispoziţiunile cele de lipsă pentru a probar minis te r ia lă 1 ) a cărţilor sus numi te şi în aces ta nouă ediţiu ne-.

Brasso (Braşovi în 29 Nov. 1905.

2—2 [60] Dr. Pintér Găbor. • inspector de şcoală regesc.

* Pentru.,aprobarea ş\ -a-acestei ediţii s'au făcut paşii necesari. După cum să ştie ediţia, anterioară a fost aprobată — Ed.it. H. Zeidner

Concurs Pen t ru întregirea definitiva a postului de învă

ţ ă to r la şcoala ort. rom. din Macedonia, protopresbi-tera tul Cìaqovéi,.,cu te rmin de recurgere de 3 0 de zile

Dotaţia, anua lă : 1 Salar în bani 600 cor. 2. Pen t ru lemne 80 cor., dm cari 40 cor. pent ru ;

încălzirea salei de învă ţământ . 3. Pen t ru par t ic ipare la aduna rea"gene ra l ă şi la

conferinţe 20 cor. 4. Pen t ru scr iptur is t ică 10 cor. 5. Locuinţă libera cu grădină de, legumi în platul

şcoalei, şi - : ;

•

Mersul Trenurilor Valabil dela 1 Octomvrie 1905

Budapesta, gara de vest (ny. p. u.) — Verciorova Stânga - Dreapta

p. I—III.

A. I—II

P. I—III

• '' A. 1—III

P. 1—III

Or. Ex. I. S t a ţ i u n i l e

Or. Ex. I.

P. I—III

P. 1—III

A. I—III

A. p. I—III

630 829

940 24^ 350

1205 305 426

225

92Ţ

655 755:

• 9 I 6

1130 443 545'

p. Budapesta . s. p."' Timişoara-Josefin p.

••s. Logoj p.

1250 80)1

. 646.

715 945

. -6W .. s. 705

507.....

115 750 620 •

630 122

1205 -

950 s. 12^0

HO0 -

147 712

836 . 800

147 712

102

639

Buziaş p. ' s. M.-Ilia p. p. M.-Ilia s. p. Buziaş s.

147

8Ş6 102 ••

7Ì6

307

639 716

307

837 ' 947 M 47ï

450 546 , 653 /

358 4 5 0

653

1

436 * • 5Ş7 ..•

740 8Ô4 830 858

Judap

929 •:f.029->

12*09 I 1230

1256'

esta ' g

929 1042 1226 1251

].12 . ]39 239

ara dé

547 •632

828 853 907

vest <

p. . Logoj p. p. '* Caransebeş. p. p. Domaşnia-Cornia p. p. lablaniţa p . p. Băile-Erculane p.

,s^ Orşova p. s. Verciorova p.

Yiy. p. iu.) Tim

644 6Ô3

345 315 245

işoara

559.. 459 317 246 217 140

1250

-Josel

502 4ÔÔ

s. 1057M. 1014 840 7Ì9

In —

614 531 4Ţ4 346 3 £ 268 2 ~

Bazi?

1203. 1121

949

854 816 746

1043 942 752 715 644 605

•p.--i—m p. i—III I—III

P. I—III S t a ţ i u n i l e

p. i—m

p. 1—ni

p. i—m

p. i—m

6551 IO 1» "605 ~

617 10*25 > 1Ó37

940-; 3OOÌ

•312

880 225-'.826 ... 838

p. '.Budapesta g. de vest s. p . :î,ţritţ),işoara-Josefin p. s. Chişoda p.

115 657 645

710 917 905

630 100

1248

715 80S 753

. f»2 7j3 p. Buziaş s. . 1030 1027 618 645

1038 1105

313 340

8Ş8 . 9O4

p. Chişoda s. s. iebel " p.

644 616

904 837

1247 1219

751 723

930 . 609 9 ~ 5 Ì 0

s. Boca p. p. Boca s. 930

931 609

510

T

650 ' 701

1106 111«

342 354

905 9^7

p. Jebel s. s. Voitec p.

614 602

834 823

1218 1206

716 704

T 1 0 " 3 4 0 : ' 855

701 '. T :

1155 - 355

s. • N.-Bocşa p. J p. N.-Bocşa s.

340 10~

855 355 1155

-707 80»

1J23 123?

4O4:; 52Ò.' -

. 021 1021,

p. . Voitec s. s. Verset p.

555 45T

8 2 0 7I6

1158 1054

654 552 -

r 1250 1220

341 330

: 1

830

tòt 1027

155 135

. 021 1021,

s. Timiş-Cubin p. . S; Panciova p.

p.T Panciova' s. >• ( Timiş-Cubiu s.

745

330 341, 1220 1250

-

135 155

1027 1058

818 845

1250 121

547 618

102« 1053 .

p. Verşef s. ' s. Jasenova p.

443 4Ţ4

7O6 637

1049 1020 .

530 459

11.20 25f

. 444 . 8 2 0 .

832 1150 1055

315

s. Oraviţa p. s. Anina p." p. Anina s. p. . . „Qra-viţa . s.

225

.256 11»

820 444

3" 105= 1150

832 ,851

. , : ,9?5.. . ,131

.. 20« ,. ' 6,25 . ..7U2 logg

..'•iras-:. p. Iasenova s. s. • Baziaş p.

4O6

328 630 550

1012 925

435 4OO

OBSERVĂRI-* -GATETE,- c e stau ede a-stânga staţiunilor, să se citească de sus în. jos ; iar cele ce stau de a dreapta,, de j o s îîi ras Timpul dela 6 O â f c " ~ s â î â p â r i ă lâ "5 oare 5B r minute dimineaţa este însemnat cu subliniarea minutelor. Or. Ex. = Trennul Orient-Expres A. = Tren Accelerat, P. = Tren do persoane, M. = Tren mestecat. în rubrica staţiunilor: s. = soseşte şi p. = pleacă.