DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARACTERISTICII DE

FUNCTIONARE A CUPLAJELOR ELASTICE

Unghiul de

rotatie

φ

d

[diviziuni

comparator]

Forţa axială din

surub

Fs [N]

Momentul de

torsiune

Mt [N m]

Rigiditatea statica

curenta

c [Nm/rad]

[grade] [rad] Inc. Desc. Inc. Desc. Inc. Desc.

1º

2º

3º

4º

5º

6º

7º

8º

Valorile medii ale rigiditatii statice

0

5

10

15

20

25

30

35

0 1 2 3 4 5 6 7

Mt[Nm]

φ[deg]

CONCLUZII

OM II LABORATOR

Student: Grupa:

OM II LABORATOR

1/2 Traian CICONE

DETERMINAREA EXPERIMENTALA A CARACTERISTICII DE

FUNCTIONARE A CUPLAJELOR ELASTICE 1. SCOPUL LUCRĂRII

Determinarea pe cale experimentala a:

caracteristicii statice de functionare la un cuplaj cu elemente elastice (curba Mt = Mt ());

efectului de amortizare interna (bucla de histerezis);

rigiditatii statice medii.

2. DESCRIEREA STANDULUI

Cuplajul elastic 1 contine 6 elemente elastice de forma prismatica 2, dispuse doua cate doua egal

distantate pe circumferinta ca in schema de principiu din fig. 1a. In vederea efectuarii experimentelor una din

semicuplele cuplajului (in cazul nostru cea din exterior notata cu 1’) este fixata, iar de semicupla din interior

1” este atasata solidar o parghie 3 de lungime R cu ajutorul careia se incarca cu momentul de torsiune.

a b Fig. 1: Standul experimental

Forta de la capatul parghiei, care creeaza momentul de torsiune in cuplaj, se obtine cu ajutorul unui

surub 4 care se strange cu piulita 5 . In vederea diminuarii momentului de frecare dintre piulita 5 si parghia 3

se foloseste un rulment axial 6. Forta din surub se masoara cu ajutorul unui dispozitiv etalonat 7 care are o

constructie speciala si care se deformeaza elastic (ovalizare) dupa o lege liniara. Deformatia elastica se

masoara cu un comparator asa cum se poate vedea in fotografia din fig. 1.b. Rotatia semicuplei 1” in raport

cu semicupla fixa 1’ se masoara pe scala gradata 8 din grad in grad cu ajutorul unui indicator 9 care se

roteste solidar cu semicupla mobila 1”.

3. MODUL DE LUCRU

1) Se strange usor piulita 6 pana cand acul comparatorului dinamometrului 7 are tendinta sa se deplaseze,

moment in care cadranul acestuia se aduce la zero. Apoi se roteste scala gradata 8 pana cand orificiul cel

mai de sus practicat in scala ajunge in dreptul fantei taiate in indicatorul 9.

1o / div

1’

1”

6 3

7 8 2

5

4

R

1 5

8

6

7

4

3

9 2

OM II LABORATOR

2/2 Traian CICONE

2) Se strange piulita 6 pana cand in dreptul fantei indicatorului 9 ajunge urmatorul orificiu practicat in scala

8 si se repeta aceasta operatie din grad in grad citindu-se de fiecare data numarul de diviziuni la care a

ajuns acul comparatorului dinamometrului 7.

3) Cand se ajunge la ultimul orificiu se descarcarea sistemul prin desfacerea piulitei 6 si tot in mod repetitiv,

din grad in grad pe scala gradata, se citesc diviziunile aratate de acul comparatorului dinamometrului 7.

4) Datele se centralizeaza in tabelul atasat.

5) Se traseaza pe un grafic caracteristica Mt - .

4. PRELUCRAREA REZULTATELOR

Forta Fs din surub a fost calibrata, ea prezentand o dependenta aproape lilniara cu

deformatia ceasului comparator, si poate fi obtinuta ca interpolare liniara folosind corespondenta

din tabelul din dreapta.

Momentul de torsiune din cuplaj se calculeaza cu formula:

RFMst

(1)

unde R = 65 mm. Momentul de torsiune nu trebuie sa depaseasca valoarea de ...[N m].

Rigiditatea statica curenta a cuplajului se calculeaza cu formula:

i

mt

i

Mc

(2)

unde 2

.. DesctInct

mt

MMM

.

Rigiditatea statica este calculata ca media aritmetica a valorilor curente obtinute in

fiecare punct.

5. CONCLUZII

a) Asupra caracterului neliniar al caracteristicii Mt = Mt ();

b) Referitoare la bucla de histerezis;

c) Asupra variatiei rigiditatii cuplajului cu incarcarea.

d Fs

[div] [N]

2 20

4 40

6 70

8 100

12 150

16 200

20 250

24 300

28 360

34 440

40 520