A m i l X X V I I . — , \ o . 4 0 5 B A N I I N T O A T A Ţ A R A 5 l u i i i . 4 C o i o m b r i e l i * 10,

B O M B A R D A R E A P A L A T U L U I R E G A L D I N L I S A B O N A — (Vez i e x p l i c a ţ i a )

2. — No. 4 0 . U M ѵгЛіЫ_\ь L i i e r t AK Luni , 4 uctomhrie fííi

mm шшш Republica în Pertufalia

Р.ериЫіса a fost proclamata î n ' P o r t u g a l i a a c u m zece гііе. Tanárul r ege Manuel a f u g i t Steagul republi­c a n fâlfâe a c u m la Lisabona. E sfâr-' ş i iu l u n u l reg im.

ş t i r e a :> i zbucni t pe neaş t ep t a t e , ca îşi d r a m ; l in F e b r u a r i e 1908. Ca şi a s a s i n a ţ i rege lu i don Car los însă ,

• izbucnirea de azi a n e m u l ţ u m i r e ! i popu la re n ' a fost o s u r p r i n d e r e pen­t r u n imen i , d i n cel ce u r m ă r e s c eve­n i m e n t e l e d in p e n i n s u l a iber ică .

1 Пе fapt, n u a s i s t ă m de cât la des-• n o d ă m â n t u l crizei r e v o l u ţ i o n a r e a l că re i s e m n a l a fost d a t p r i n a s a s i n a ­tu l d in 1908. Greşelile d inas t i e i , ri­va l i t ă ţ i l e f ac ţ i un i lo r poli t ice, com p ic t a u i t a r e şi d i s p r e ţ u i r e a in tere­selor p o p o r u l u i n u p u t e a u duce l a a l t r ezu l t a t . Rogele don Car los a p l ă t i t aces te greşel i cu v i a ţ a lu i ; fie c a tâ­n ă r u l don M a n u e l să n u închee aces t t r i s t b i l an ţ de câ t cu p i e r d e r e a u n u l t r o n ca re de ja se c l ă t i n a c â n d s'a a-şezat î n t r ' â n s u l .

Ce s 'a pe t r ecu t exac t la L i s a b o n a , a c u m zece zile, încă nu se poate şti p rec i s nici azi. In fo rma ţ i i l e o b ţ i n u t e s p u n că a s a s i n a t u l unul şei al parti­d u l u i r epub l i can , d e p u t a t u l u i Bom­b a r d a , a p r i : i n u i t o r ă s c o a l ă popula-ză spr i j in i t ă de o parte a a r m a t e i şi de m a r i n ă . T rupe le r ega l i s t e a u lup­t a t d a r a ă fost înv inse . Au fost m o r t ï çi r ăn i ţ i . F a m i l i a regelă e fugară.

A v â n d c o n c u r s u l armatei , revolu­ţ i a n u p u t e a de c â t să izbutească. Se ştie să c o n c u r s u l acesta era de m u l t c ă p ă t a t de m i ş c a r e a antidinas-t ică. Şi de îndată ce revoluţia a fost s t ă p â n ă pe teren, guvernul provizo­r i u r epub l i can s'a ş i constituit sub di rec ţ ia a d o a î d i a cel m a i de frunte r epub l i can i , d-«ii M a c h a d o şi dr. Costa.

E p robab i l că r e p u b l i c a se va in­s t a l a cu u ş u r i n ţ ă în P o r t u g a l i a .

D a r d a c ă evenimentul e msexuaat p r i n el însuş i , e ş i m a i însemnat prin r e p e r c u t a r e a ce poate avea.

Nu se poa te tăgădui că întronare* repub l i ce ! portugheze este o victorie a t end in ţe lo r democratice, după c a m este şi s fâ rş i tu l unei rase.

Şi totusï , e o oare-care melancolie în p r ă b u ş i r e a unei dinast i i care şi-a avu t cea iu r i l e eî de glorie, care a d a t l umi i pe î n t â i i mar i navigatori şi u n u l din rntâele mar i imperii co-li-uiaíc.

Nu poţ i s ă nu resimţi o adâncă s impa t i e pentru tânărul rege Ma nuol . a c â r u î s ingură vină a fost că n u a a d u s de cH copilăria, neexpe-r ien ţa şi b u n ă v o i n ţ ă la i , Intr'o si­t ua ţ i e in ca r e spre a s e birui, a u <re t u i a n imic mal puţ in de c â t geniu. Tot a t â t de mişcătoare apare In va­lu l t i de doliu şi r p g i n a m u m ă Ame-i ia . soţie şi m a m ă nefericită, care a da t m i m tron şubred « M i n a strălb-ci re a bunătăţi i ei a foiţei in d u r e r a , •

Se zice că într'o ш, l a Neapole, a b ă i r â t i ă ţ igancă s'a apropiat- re re­g i n a Ашеііа şi i -a z i s :

— Frumoasă c u m e ş t i , c u bacele ă-tale rosiî , a r treimi s ă te « t e m e i n a l b ine regina fragilor.

Apoi, fără să s e cedească , bătrâna î l l uă mâna, M» săra tă respectuos ş i se a p u c ă s ă i eerceteae îinriie pa lmei ca sâ 'I s p u n ă no rocu l . Deeum vă&o p a l m a , b ă t r â n a ţ ipă îngrozită şi fugi .

R e g i n a nu-ş î p u t u a s c u n d e turbu-r a i e a şi \s. fi auz i t d i n nou ţipătul ţi-g ă n c e i d u p ă tragedia de a c u m tik*ui a n i . ca şi în ex i lu l eî de az i .

Şi ca să încl ieem, r e l e v ă m o înAor-săfură a soa r l e i . In Lisabona rege­lui clon Aianuel, n u i se m a i spune az i de câ t „domnul Manuel de Bra g^yiza ' . Şi aces t part icular de azî îş i a r e p a g i n a l u i în Almanahul Gotha . în fruntea c ă r e i a e t r e c u t cu i u n iele :

„ H m m a n u e l , M a r i a , F i l ip , Carol , Amel ia , Louis , Micha i l , Rafael , Ga­briel . Goiizag. Xavier , F r a n c i s e d'As­

sise, E u g e n i u , rege al P o r t u g a l i e i şi al Algarvelor, d incoace şi d incolo de mare în Africa, s en io r a l Guineei prin cucerire, n a v i g a ţ i e ş i comer ţ , a l Etiopiei , Arabie! , Pe r s i é l ş i Ind ie i" .

Y g r e c

O G L I N D A de

EM. GÄRLEAMJ

De mult la casa veche obloanele v lăsate, — pleoapele închise ale unui mort.

Astfel, la ferestre nu m a l înflo­reşte lumina; de-asupra acoperemân-tulul nu se m a i toarce caerul albas­tru al fumului . Glas nu se aude prin cerdacuri; paşi nu se lipesc de les­pezile scărilor. In zori nu cântă cu-coşul; noaptea cade fără să o pre­vestească dulăul credincios al curţii. In avuzurile secate stelele nu se pot restrânge.

Şi zilele se scutură ca fulgii din aripi ostenite. Şi ceasurile se scurg fără ca minutari le ornicilor mute să le mal însemne. Iar anii gârbavi ca drumeţi întârziaţi , se opresc l a capătul drumului lor, şi » reazimă de pereţii hrentuiţî.

Şi ridurile se clat ină, căci cărămi­zile s u g umezeala şi se dospesc ca aluatul .

Şi doar, odată, în încăperile aces­tea a clocotit viaţa- S'en iubit fiinţi în cuprinsul odăilor acestora; s a u iubit şi s'au urât poate, s'aü dispre­ţuit şi s a u cuprins iarăşi în îmbră­ţişări nebune, căci v iaţa e desnădej-d e şi fericire, grădină cu flori o-trăvitoare acoperite de u n cer cu stele de aur, pisc scăldat de razele dimineţii şi prăpastie fără de fund.

Dar aşa cum e viaţa tot e m a l dul­ce ca încleştarea morţii , ca îngheţul pustiirii , ca uitarea.

De aceea casa veche, cu obloanele lăsate, părea un mormânt pe care pământu l n u l primise, şi-1 arunca­se .afară la sânul lui.

D a r îBpotriva vremii chiar ş i pie-pte l s tânci lor e m i m a i de ţărână. Zi­d i r i l e casei se шасіпай; lespezile scărilor mueegăiseră, lemnele cer-daceri lor putreziseră.

Şi într'o zi pervazul unui o h l e a se desfăcu din încheeturi, ş i se prăbuşi la p ă m â n t Ş i atunci pe o-chiul spart al ferestrei, străbătu, întâ ia dată, după u s a m a r de a n i , o rază de lumină. Odăile l icăriră ca deso fulgerare, i a r o g l i n d a Înaltă ru ramă aurită,—singurul lucru ce m a i > rămăsese In încăperile pust i i , se a-prinse par'că, şi d e ş t arul e i părea acum o cădere de a p ă l impede, un sipot de argint, «ш crâmpeiu de cer. S i n luciul ei se vesfrânse păreţ i ! albi , ş b o lume parcă înviase te cu­prinderea, ramei asr i t e . o l a m e ză­misl i tă d i n întuneric, o lume care , e u braţele întinse, cu buzele între-desefaiae, cu ochi mari şi r o t u n d cerea seareie !

Ş i soarele năvăli în odae, i a r den­tarul vrăjit părea că-l bea c u mH ş i mi i de guri.

Şi ziua se st inse repede căci e-g jmda ktsetată ş i lacomă, П sorbise lumina.

Ш Г П Ш t F A T Ă -Scoase revolverul d i n c u t i a birou

ini, 11 privi c u u n aer rece, ş i apoi începu « scrie iarăşi :

.... „Şi să nu crezi d r a g a m e a c ă te-am uitat, sau că a ş ! putea, cel m o l i s ă încerc a te u i t a vre-odatâ. Tu ştii foarte bine că nu f r u m u s e ţ e a ta m'a a t r a s către tine, ci sufer in­ţele ce le înduri. . . . Ş i de câ te or i n'am plâns pentru t ine. De câ te or i nu m i - a m afundat c a p u l în p e r n e şi ca u n copil m ' a m r u g a t şi ca u n co­pi l an i p l â n s , şi i a r ă ş i m e r e u m ă ru ­g a m c ă t r e D o m n u l , ca el să a ibă ггЛІа de t ine . Te iubesc a t â t de m u l t şi î n f a ţ a t a m ă s imt a t â t a de mic . Oda tă — m a i t i - aduc i a m i n t e ? —

c â n d p e n t r u p r i m a o a r ă a m rătăcit împreună spre m a r g i n e a oraşului , te-al alipit de braţul meu, ş i vai!. . . . Tiu n u şt i i cât m'am înfiorat eu a-tuncl, tu nu ştii ce rău mi -aï făcut în clipele aoelea. De ce misai s trâns aşa de puternic braţul ?... Stand de o parte de tine, eu te iubeam î n tai­nă, n u aveam curagiul , n u îndrâx-neam a ţ i spune cât te iubesc, dar val , a t u n c i c â n d tu m ' a i strâns l a braţul tău şi cu atâta dulceaţă a l pr iv i t în ochi! me i , n ' a m m a l putut r ă b d a în mine , şi ţ i - am s p u s fără inel u n înconjur: — „Luc io , te iu­besc !....

„ D a r tu m ă privea! neîncrezătoare, îmi spuneai că bărbaţii sunt cu toţii ipocriţi şi ca să vezi dacă cu adevă­r a t te iubesc, rupeai din marginea drumului flori de muşeţel , şi ru­pând apoi din floare petală cu peta­lă, căuta! să vei ce iese şi, c u m se întâmpla nu ştiu, căci nici odată nu eşea : „nu". Lucio t u eşti pr ima mea iubire, tu eşti pr ima mea durere, tu m a i făcut să cunosc răutatea lu­me! şi lacrămile tale car! îţi Ішш-dau ochii, m a u învăţat ş i pe mine să plâng în fiecare zi, eu care n u şt iam până atunci de c â t a r âde . .

„De ce te-am cunoscut eú pe tine Lucio, de ce ? Cine te-a t r i m i s pe tine ca să te-arătl în d r u m u l m e u ? N u puteam eü oare trăi şi f ă r ă de tine ?.. B a nu, Lucio'..... Iartă-mă c'am zis aşa. Eu fără tine n u puteam trăi du­pă cum nu pot trăi acum. Dar nu ştiu; — tu te m a i gândeşt i l a mine. E mult de când ne-am despărţit. A-c u m sunt s ingur. De câte ori nu te caut rătăcind ca un zănatec şi n u te găsesc ni a l ierea.

„ N u l aşa Lucio, că sunt n e b u n ? Vez i ? Tu eşti departe de m i n e şi eu te caut împrejurul meu.

Intr'o zi am oprit în d r u m toţi factorii câţi i-am întâlnit şi l e a m cerut алпі da scrisori de l a tine, ş i n u i-am lăsat să plece până ce n u m i a u arătat toată geanta ca să văd că n ' a m nimic. De ce te-ai făcut tu Lucio aşa de r e a ? Mi ai promis că îmi vel scrie... Dar a ş a sunteţi voi toate . . . Promiteţi , promiteţi. .- . pro miteţ* mereu dar uitaţi a ş a de iute a vă ţ ine cuvântul. Am a u z i t că te logodeşti. Vezi ? L a ce te-aş" întreba d a c ă m'ai uitat o r i nu. O p r o b a m a i bună ca a s t a n ic i că se m a l poate. Logodeşte-te Lucio , logodeşte-te.. . . Eu ţi-am dorit în t o t d e a u n a ferici rea. Dar însă un l u c r u să te întreb. Ştii că tu s ingură ziceai cu bărbaţii sunt toţi nişte ipocriţi . . . Sunt s igur c i logodnicul t ă u trebue s ă te iu­bească căci al tminteri nu l-ai fi a les . . Ce fericit trebue să fie e l . . . Cât il In­vidiez... î n c ă u n lucru să te mal în­treb, Lucio. . . Mi-am adus aminte ş i voiü să n u u i t Mai ţii t u minte în x iua ceia. . . . şti i tu.. . . z iua aceia c â n d împreuna a urcat scările ca sil . . . . T » minte? . . . . Eu, d'asia mor a c u m Lucio.. . D'esta mor.. . . . V-ez; ?.... au început a mă cuprinde remuşeări le . D'aia tu poa te m'ai nitat, dar ce-s e u de viuă? Tu singu­ră a i s p u s că bărbaţii sunt toţi ia fel ş i a i că vezi că nici o deosebire n 'a ie aă fie Intre mine şi vii terv., tău s o ţ T»ţ i suntem la fel... Ace­ia ş i i o a n ă o a v e m toţi... Şi veri, i ţ i spuneam despre remuşcărî . . . De la o vreme încoace a u început a mi . cuprinde a tâta de des spasmuri l e Mr. Le uitasem puţin, dar a c u m a v ă d că a u venit iar. Ş i ce folos că le ui t câ te o d a t ă pentru puţ in t imp ş i nu le pot u i ta pentru totdeauna. Veri ?.. remuşeări le s u n t întocmai c a valurile mări i ce isbesc cu pute­re tn stâncă. Aci isbesc, ac i se poto­lesc.. . se potolesc în u r m ă de tot, dar iarăşi începe furtuna să urle şi i a r ă ş i valurile încep să bată în stâncă. Cred că înţelegi tu. Valu­r i l e sunt remuşeările iar stânca es te sufletul meu. Tu ai să râzi poa­te de aceasta. Da, sunt s igur că a l sä râzi şi î ncă cu hohote... Uite, p a r ' c ă te văd cum ti-au d a t şi la­c rămi le . . . Ui te .acuma tuşeş t i . . . te J aî î n e c a t de p r e a m u l t r â s , şi u i te a-c u m a . . . a c u m a . . . n i e ! n u te m a l g â n d e ş t i la mine . Aşa sun t e ţ i toate .

Dar să las a s t a Ia o p a r t e si să'ţl ma} scriu despre altele. . . Ce-aï zice tu dacă m'aşi omora pentru tine? AI a m â n a logodna în semn de doliu sau nu? Său poate o floare mi-al tr imite tu. . . o floare d'aia galbenă d i n curtea voastră.. . o f loare d'aia c u care m ă găteai când veneam l a voi. . . Zäu Lucio, spune-mi adevărat c a m ce a l face tu atunci? AÏ plân­ge? Asta n'o cred... La voi plânsul es te ceva Ѵ.ъ comandă. . . ceva ce nu-1 întrebuinţaţi decât atunci când vreţi să ne.. . Dar с ѳ ! . . Uite te văd în min­te. Mi te araţi toată a şa după cum eşti. Şi ia tă ràzï. . . Dar de oe râzi.. . Spune Lucio, spune de ce râzi?.. Al pricep... î m i arăţ i ce-aï face de m'aşî omora pentru tine... Da, Lu­cio, asta s'o faci. Ui te ce frumoasă eşti tu când râzi. Şi încă n u te-am văzut până acum râzând aşa ăt frumos. Aşa, Lucio... aşa. . . Râzi m a reu... râzi.. . râzi.. . eşti frumoasă. Dar.. . nu m a i pot răbda să te văd. Uite, acuma îmi râde şi revolverul după masă. . . O, amândoi râdeţi aşa de frumos, dar care din amândoi m'aţi plânge? Şi ce rece ÎI este ţea­va. . . Uite l-am luat În ână.. . îl îndrept spre inimă. . . îţi zic adio , şi.. . trag !.."

Detunătura a fost puternică. Un singur glonţ i-a fost destul. Un rak strop de sânge a sărit şi peste seri soare. Şi în urmă, când vecinii, au zind detunătura, năvăl iră înăuntru, se retraseră iute, căci ÎI înecau fu­mul negru şi gros ce umpluse toată odaia. . .

M i h a i l A l e x a n d r e s o u

LITERATURA SPANIOLĂ

T A L E R U L ee

E D U A R D « D E S U S T O V O

Vara aceea o petrecusem în dragă-laşul sat X ş i pat ima m e a pentru vâ­nătoare m ă dusese adese prin m u n ţ i i romantic i , unde n u odată m ă sur­prindea amurgul .

Intr 'o astfel de seară r ă t ă c i s e » d r u m u l ş i p r i v e a m întrebător în j u r u r i , când zării pe drumul m u n ­telui—judecând după exterior — un ţăran m a i de seamă, care se apro­pia de mine, cu o puşcă pe umăr.

— S ă dea Dumnezeu! — mă salută prietenos, luîndu-şi pălăria s i mers* înainte.

Strigai după d â n s u l : — r e rog, care drum duce m a i cu-

rând la satu l \ ? Mă privi u i m i t — Ştii d le. că sa tu l acesta se af l i

1« o depărtare d e pwtro-spre-aece ki­lometri «le a ic i ?

-— P a t r u s p r e z e c e k u o m e t r i ? Nu­m a i pet a j u n g e astăzi acolo. N i d П4НІІ m a l p u t e a merge pe jos a t â t Shun o s t en i t de moarte.

— l ' i t ' t e domnule , dacă vrei să m i urmezi , te d u c undeva, unde vei găsi Cî^pitalitate pentru la noapte, i a i mâ ine d imineaţă te vei putea reîn­toarce în X.

Primi i această ofertă amicală . Străbăturăm nişte lanuri de grâu. Câteva căsuţe se z ă r e a u împrăşt iate pe ici, pe colo şi cel ce se înturnaă de l a c â m p ne sa lutau cu mult res­pect—mai c u s e a m ă pe tovarăşul meu.

— Frumos p ă m â n t e ă s t a a i c i—z i sei eu.

— Eşti p e n t r u p r i m a o a r ă p r i n a> cest ţ i n u t ?

— Da. — Atunci m ă bucur că ' ţ i place,

căc i tot ce poate cuprinde privirea este a l meu.

— Totul e s t e a l d-tale ? Şi moara ceea de colo.

— Da, d-le, totul, totul. Ajunserăm la u n sătuleţ, a i cărm

l ocu i to r i 11 s a l u t a u cu o adevărată s u p u n e r e pe S e n o r M a n u e l — a ş a SP n u m e a t o v a r ă ş u l meu .

I n p o a r t a u n e i c l ăd i r i de p i a t r ă , f r u m o a s ă şi i m p u n ă t o a r e , ne î n t âm. p ină o femee c a m g r ă s u ţ S .

l ' M V E U S l / L L I T E R A R

O AHlVEfţSRftE REGALĂ

In familia noastră rer/alà s'a sărbătorit săptămâna aceasta o ani­versare. A. N. íí. Priuapesa Elisabeta. fiica A A. LL. HH. Principilor Moştenitori, a împlinit Miercurea trecută vârsta ele 16 ani.

Èunà. blândă şi frumoasă, ca zînele basmelor româneşti. Princi­pesa Elisabeta intră în al -l 7-lea an al vârstei, înconjurată dc dra­gostea părinţilor Săi şi de admiraţia întregului popor românesc, care 'i urează din adâncul inimci, după (latinele ţării : — Să ne trăeştl Prinţesa l

Luni, 1 Octombrie ! 9 ! 0 .

— Xieolcsa . a d u c un oasj.e, — str i­gă di' d e p a r t e tovară . ş i i l m e a .

— П-zeü 1-a a d u s în c a s a n o a s t r ă ! Şi peste p u ţ i n ş e d e a m l â n g ă o c ină

m i n u n a t ă , in t r 'o s a l ă v a s t ă d in par ­ter. St-inu- -Manuel şi so ţ i a şa. făceau toa te , n u m a i c a să m ă s imt bine.

D u p ă ce i s p r ă v i r ă m o b i c i n u i t a r u g ă d.- m u l ţ u m i r e , g a z d a se î n toa r ­se căi ív m i n e :

Г е d - t a . d-le, p a r e eă te sur­p r i n d e f ap tu l , că găseş t i o a m e n i cu S t a r e a i c i in m u n ţ i ?

— I n t r ' a d e v ă r . . . . — D a r ceea ce a i văzut , nu-î n ic i

a zecea p a r t e d in a v u t u l m e u . - - Cum as t a ? — Dincolo de f luviu, p ă m â n t u l se­

m ă n a t cu g r â u este a l meu tot. Viile. Lergt.el i i le. . .

— Dar a t u n c i eşt i c e l m a i bogat vu a» ţ i n u t u l u i .

— A ş a i n i i p a r e . Si d a c ă ţ i -aş i po­vesti c u m a m agon i s i t t o a t ă a v e r e a a c e a s t a , te-aî m i n u n a de s igur .

— N a i moş ten i t -o ? .Dar a t u n c i de­s i g u r că a i m u n c i t eu s â r g u i n ţ ă .

Crezi . d-le. că toa te a s t e a le a m m u l ţ u m i t ă n u m a i u n u i t a l e r ?

— l ' n u i t a l e r ? — Nici m a i m u l t nicî m a i p u ţ i n .

I ţ i роѵеяе. -с . d a c ă te i t i teres 'ează. — C u m de n u m ' a r i n t e r e sa . P l a ­

i u r i , ţ a r i n i , vii. he rghe l i i , toa te d in-tr 'ut i .singur ta le r . . .

P e Senor M a n u e l il a m u z a sur ­p r i n d e r e a m e a şi cu u n z â m b e t plă-su t începu :

— T a t ă l meu moş ten i se de l a pă­r i n ţ i n u m a i un petec d e p ă m â n t , cu o c ă - u ţ ă pe c a r e cu g reu o p u t u s e ţ i ne iu p ă s t r a r e .

M o ş t e n i r e a m e a a fost n u m a i c a s a acet 'a şi o mie de rea l i , în ta le r i su­n a t u r i , î n f ă ş u r a ţ i î n t r ' u n d o c u m e n t , pe ea r e d u p ă u l t i m a d o r i n ţ ă a t a t ă ­lu i meu , t r e b u i a să-1 citesc d u p ă m o a r t e a sa.

E r a m d e do i sprezece a n i . c â n d m u r i . Şi i ţ i poţ i î n c h i p u i s u r p r i n d e ­rea mea . c â n d citii d in a c t u l ace la u r m ă t o a r e l e :

, .F iu le , bn i i pe c a r e îi găseş t i a ic i , sunt s i n g u r a ta m o ş t e n i r e . I n s ă în­t re aceş t i t a l e r i , este u n u l , de c a r e via ţa la este s t r â n s lega tă şi in c l ipa c â n d ii vei du d in m â n ă . te poţ i p re ­gă t i d e m o a r t e " .

i ţ i poţ i î n c h i p u i s p a i m a mea . Ta­tă l mefi n u m i n ţ i s e nici oda tă . Şi a-cum zace d i n a i n t e a m e a o movi lă de ta le r i , de c a r e nu m ă pot a t inge . Căci c u m l -aş i p u t e a r ecunoaş t e din­tre toţi pe cel cu p r i c i n a . Toţ i e r a u la fel ca ouă le . Nu jx>t che l t u i n ic i u n u l - c h i a r de a-.şi m u r i de foame.

Iu vorbele t a t ă l u i m e u m ' a m încre­zut t o t d e a u n a orbeş te "şi de a s t ă d a t ă de a s e m e n i i le p r iv i i ca pe o scr ip­t u r ă - fan tă . In ce mod ta in ic se lea­gă via ţa m e a de acest ta ler , n ' a m stat >â cuget , d a r însăş i s f a tu l îl p r i m i i .

Iţi po ţ i î nch ipu i f r ă m â n t ă r i l e mele . In faţa m e a g r ă m a d a de a r g i n t , de can - n u m ă po t a t i nge n i c i odată. Ş t i a m că n u voi a t inge nie! una d i n a c e - t e m o n e t e .şi ş t i a m că t r ebue sâ m u n c e s c a m a r n i c şi cu t o a t ă sâ r ­g u i n ţ ă . d a c ă v r e a u să D'ăesc.

Şi acelei m u n c i gre le i se, da to re ş t e i o t c e vezi a s t ăz i . P r i n s i l in ţ a şi voin­ţa n e a de fier. a m s t r â n s o ave re mar . - .-i azi s u n t cel m a l b o g a t d in a . e a > t ă c o m u n ă .

I n t r ' u n a d in zile se trezi in m i n e pofta de a vedea m o ş t e n i r e a de la t a t ă l meii. Ban i i nu-I găs i i la locul lor. D i s p ă r u s e r ă . F ă r ă de voe scosei un .- 'rigut de s p a i m ă , apo i c h e m a i p e v . i ţ i a m e a .

Nieolesa ! u n d e s u n t t a l e r i i pe ca.-i ii p ă z e a m ca pe un t e z a u r ?"

.. 0 . a m ui ta t s ă - ţ i spun . D e u n ă z i , ia c o m p l e t a r e a une i sume , чш a v u t nevoe de ei şi i-ain l u a u

,,- Când ? ,,—• S u n t vre-o şease luaf de a-

t unc î . . . - Şease l u n i ! Şi m a i trăesc î n că ! Şi a t u n c i d in t r ' o d a t ă Înţelesei

totlll. I.a m o a r t e a sa t a t ă l meu recu r sese

la а . е ч і mi j loc , sp re a mă. p u n e la i m u n ă s i ne ca lea a c e a s t a să-ni l a-

s i g u r v i toru l . . . Şi vezi câ t de perfect i-a reuş i t . Acum, a ş a e că crezi , că tot ce a m se da to re ş t e u n u i s i n g u r t a l e r ?

Traducere de l o ş i f Ş n r v a r y

— Amu l 'y —

3hinu streaşină la oclil Pun fi cat itcfHirte:

Soarele in asfinţit. Fulgere imparte.

Şi din 'nalturi picurând Se afundă 'ÍJ, unde,

Si-un fior nein(eles, Sufletu'mî pătrunde...

Cât cuprinzi cu ochii In zări Tot e vdlcâtaie;

Se innatţă, se răsfrâng Flăcări şi răpăie

Şi'n sclipirile de foc — In amurg de sânge —

Stolul vânăt de pescari Aripile'şl frânge.

Se rotesc... v>n şi dispar In sclipiri de stele,

Par'c'ar picura din zări Liucait de mărgele...

Par'că frânte dintr'un nit Plutele te'nţiră,...

Năvile în lucin-ciprins Toate amufiră.

E-o mireasruă'n larg de zări Şi-un inurniur pe ape —•

Şi un dor învăpăiat. Să te simt aproape.'...

Galaţi. Const. S. Spiresca — <@

SFATURI CASNICE Cum se curiţâ oglinzile

P u n e câ te-va p ică tur i de oţet in apă caldă şi adaogă o buca tă de t ibiş ir . Se va produce o mică fierbere şi ti'bi-ş irul va cădea la fund. Serveşte.-te cu l ichidul rămas şi şterge oglinzile cu o cârpă m u i a t ă in ei.

C Ä N T E C U U J U R E R I I — U r m a r e —

II P e zi ce m e r g e se topea c a z ă p a d a

sub s t r ă l u c i r e a soa re lu i cald. Din fru­m u s e ţ e a de a l tă d a t ă , d i n s e n i n u l chi­pu lu i ei t â n ă r , n i m i c n ' a m a l r ă m a s . N u m a i ochii , ochii ceia ce fe rmecase o lume, m a i p ă s t r a u ceva d in f r u m u ­seţea lor, şi p a r ' c ă vo rbeau , c â n d se r id icau p leoapele gre le , cu cuv in t e u-mede, ce p ă r i n t e l e Cos tache le în ţe ­legea şi le î n g r o p a în suflet .Zilele t re­ceau întec, m o n o t o n . Nopţ i le aş te r -neaú şt m a t a d â n c ă d u r e r e . T o a m n a pus t i a to tu l cu n e p ă s a r e . I n z a r e a l im­pede t r e m u r a t r i s t e ţea тесе, ca o pân ­ză subţ i re . De pe c â m p se s t r â n s e s e tot. Acum, pe dea lu r i l e pus t i i t e t u r m e de ot se z ă r e a u ca n iş te a d u n ă t u r i de bu lgă r i negr i . Gur i l e lo r f l ă m â n d e je­fuiau şi cele d in u r m ă frunze. I n u r m ă r ă m â n e a u ogoare le s ă r ă e i t e ca 'n u r m a u n o r oşt i h r ă p ă r e ţ e . Se ve­dea une-or i câ te u n ca r , în n o u r de colb m ă r u n t , s t rop i t cu scân te i de a u r i n d r e p t â n d u - s e , î n c ă r c a t , pe ş o s e a u a a lbă , spre t â r g u l F r u m u ş i c a . Soare le se coborâse m a l a p r o a p e de c ingă toa -r ea ceru lu i p l u m b u r i u . L u m i n a lu i n u m a i ce rnea c ă l d u r ă , ci o t r i s t e ţ ă a d u c ă t o a r e de l a c r ă n i i . Copaci i des-brăeafi de h a i n a lor. P e j o s a ş t e r n u ­tu l de f runze usca te foşnea ca o stofă de m ă t a s ă . F r u n z e l e c a r i m a i r a m ă sese ca n iş te t ăb l i ţ e rug in i t e , s e frâ-mîn ta i i de vîntx .â te u n a se d e s p r i n d e a de pe c r e n g u ţ ă şi p l u t e a în jos , sp re a ş t e r n u t u l t ă cu t , ca o p a s ă r e ră ­ni tă . P ă r i n t e l e le u r m ă r e a cu pr ivi ­r ea şi cu fie-care f runză ce cădea , se r upea ceva d in i n i m a Iui, d i n fe­r ic i rea lu i a t â t de ,-curtă: ca u n vis. O i a n a p r eo t ea sa n u se m a l p u t e a scula . De-abia m i ş c a b ra ţ e l e ce se u sca se ca n iş te gă te je şi de-abia vorbea , I n ă d u ş i n d u - s e . Ceruse să p u e în peretele d in f a ţ a el t ab lou l cel m a r e d in sa lon. L u m i n a cenuş ie ce se s t r e c u r a p r i n f e r e a s t r ă des luşea ch ipu l p ă r i n t e l u i Cos tache si c h i p u l el f rumos şi t â n ă r .

N o . 4 0 . — 3 .

, , P ă r i n t e , c â ţ i a n i de c ă s ă t o r i e a-v e a m c â n d ne - am p o z a t ? U n u l l n u m a i u n u l ? Ce f r umoş i e r a m a-tunc l , p ă r i n t e ? " — şi cuv in te le în­cete m u r e a u pe buzele ei v inete şi ochi i eî r ă m â n e a u , cu p r i v i r e a a p ă s a t ă , pe i c o a n a t ine re ţe l lor !

L u m i n a cenuş ie se s t r e c u r a tot m a i m u l t , tot m a î a p ă s ă t o a r e . Ve­n e a u ţ ipe te a scu ţ i t e de cior i ce să­g e t a u zăr i le în t inse . De p r i n g r ă d i n i r ă s ă r e a u g l a s u r i de cocoş cu acel l u n g , , cu-cu- r i -guuu" , ce a c u m a-veafl în sune te le lor ceva înduioşe-tor , f ioros.

Şi î n t r o d u p ă a m i a z ă u m b r a a-m u r g u l u i p r e a c u r â n d p a r ' c ă se în t inse . Nu , e r a o c e a ţ ă deasă , în­ch i să ca leşia, ce c u p r i n s e z a r e a ca în t r ' o p â n z ă grea . Ceru l se u m p l u de no r î g re i , m a r i ca n iş te m u n ţ i . P r i n une le p ă r ţ i se d e s c h i d e a u pră­păs t i i f ioroase , t ivite în f i ru l a u r i t al v re -une l r aze s t r ă luc i t e . î n t i n s u l pă­r ea o m a r e p o s o m o r â t ă ce se p regă­teş te să i sbucnească . V â n t u l porn i ­se p u r t â n d v a l u r i de f runze p u ţ i n ji-lăvi te .

De l a o casă , ţ â ş n e a d i n acoper i ş , o p â n z ă de fum.

E t ă c u ţ u l , cu cele d o u ă suflete în­chise î n el, r ă a s e t ă c u t ca un m o r â n t . N u m a i u n e o r i se a u z e a u vâ r t e j u p r l de f runze , t r e c â n d pe la f e r e a s t r ă cu fâlfâi t de a r i p i . Tâ rz iu , î n t u n e r i c u l s t ă p â n e a to tu l . O bură de p loae , la î ncepu t m ă r u n t ă , deasă , c e r n u t ă p r i n t r ' o s i tă n e v ă z u t ă , por­ni . Şi to tdeiauna ploile c a r î încep a ş a , cu înce tu l , t o a m n a , ţ i n zile, s ă p t ă m â n i . S t a i în casă , şi t o tuş i r ă c e a l a u m e d ă te p ă t r u n d e p â n ă la oase . Şi a t â t a d u r e r e ţi se l a s ă pe suflet c 'a i v r e a s ă te afunzi u n d e v a , în a d â n c , să n u m a i vezi n imic , să n u m a i s imţ i n imic !

î n t r ' o v r e m e s 'auzi p l o a i a înde-s â n d u - s e pe acope r i şu l vechi de şin­d r i l ă şi d u p ă z g o m o t u l ce-1 făcea, în ţ e l egea i că p i c ă t u r i l e s ' au în t ă r i t . P o t o p de a p ă ! I n f r ea s t r ă s t ropi i m a r i , fu r i şa ţ i pe s u b s t r e a ş i n ă , lo­veau cu s u n e t e de t oacă î ndepă r ­t a t ă . Şi u n u r l e t i sbuen i , î n învăl­m ă ş e a l a nop ţ i i , c a u n g l a s de du­rere , c a u n m u g e t de vi tă r ă n i t ă , ş i u r l e t u l r ă s u n a aici . . . l â n g ă casă . , în uşă . E r a c h i a r Tărcuş, câ inele lor. L a g â n d u l ă s t a . p ă r i n t e l e Cos t ache se în f io ra s t r a ş n i c . Câinele lo r u r l ă ! T r i s t ă p reves t i r e ! Ş i 'n răc­n e t u l f ioros ce s t r ă p u n g e a p â n ă d e p a r t e n o a p t e a , în ţe lese ceva : că to tu l s 'a s fâ rş i t ! S'a i sp r ăv i t !

N u m a i c a n d e l a veghea , î n fa ţa Maicei D o m n u l u i , ca u n sfeşnic, tre-m u r â n d u - ş î p a r a u ş o a r ă pe chipul g a l b e n a l bo lnave i , pe p ă r u l c ă r u n t a l s ch ivn icu lu i ce a s t r ă j u i a la m a r ­g i n e a p a t u l u i !...

De cele m a l d e m u l t e o r i bo lnav i i cunosc c â n d li se a p r o p i e ceasu l cel d i n u r m ă . P r i c e p c â n d a u a j u n s în m a r g i n e a p r ă p a s t i e ! in f u n d u l că­r e i a t r ebue s ă se cu funde . Ş ' a tunc i , î n cea din urmă clipă, s p u n vorbe ce-ţi i n t r ă î n suflet c a p a n a u n u i cu­ţi t . Atunci, a scu l ţ i a p l e c a t sp re gu­r a celui ce a l b i a şopteş te şi s imţ i că te î n ă d u ş i , că se c r â n c e n ă c a r n e a pe t ine c a în t r 'un înghe ţ .

„ P ă r i n t e , î n t r e b ă î n t r ' o s e a r ă eu g las mole de cop i l ,—Păr in t e . . . a că­zu t t o a t ă f r u n z a de pe c o d r u ?" Păr r in te le în ţe lese de c e l î n t r e a b ă şi izbucni î n t r ' u n p l â n s a m a r , zgudui ­t o r şi a t â t de d u r e r o s , de -a r fi îndu­ioşa t şi pietrele .

I n m i n t e a el b o l n a v ă a v e a noţ iu­n e a a s t a : O d a t ă cu d e s b r ă c a r e a ' co­d r u l u i , se v a d e s b r ă c a şi suf le tu l ei de corp .

Şi î n d u r e r e a n e ţ ă r m u r i t ă , pă­r in te le n u g ă s i n ic i u n r ă s p u n s . Ră­m a s e cu ochi i î nch i ş i , a p l e c a t asr> p r a p a t u l u i , cu buzele a r z â n d e pe m â n a ei s l abă , de g h i a ţ ă .

O s ă p t ă m â n ă î n c h e i a t ă ţ i n u vre«-m e a a s t a î nch i să , cenuş ie , posomori ­t ă şi p l i n ă de ploae . I n î n v ă l u i r i i ! v â n t u l u i v â s l e a u perde le de ploae, cu v â r t e j u r i de f runze umede , cu of­t ă r i l e g r ă d i n i i î n d u r e r a t e , î n ă d u ş i t e .

E a zăcea s u b l u m i n a cenuş ie ce st s t r e c u r a p r i n f e r e a s t r a a b u r i t ă p i ca re se p r e l i n g e a u s i roae de stroiif

No. 4 0 . ENI V E R S U L L I T E R A R ._,m, 4 Ue tomln i e 1 ^ 1 0 .

recï. P ă r i n t e l e nu se d e p ă r t a de pa ţ . Cele p a t r u fete i n t r a s e în vâr fu l pi­c ioarelor , s ' apropia t î de p a t şi-.şî în­fundau ochiî în pestelci . I n t r ă şi Cos-tică — cel m a l mic — şi p l â n g e a şi el, v ă z â n d că loti p l â n g , f ă r ă a pr i ­cepe bine ce se petrece şi m a i a les ce a r e să se î n t â m p l e .

Pe l a miezul nopţ i i , î n t r ' o s ea ră , vi jel ia de a f a r ă conteni . P l o a i a în­cetă. V â n t u l a d o r m i u n d e v a . O gea­n ă de cer, spre r ă s ă r i t , se ivi sen ină . Sub o p o a l ă de n o r o s t e lu ţ ă t r emu­r a ca u n opai ţ . A d o u a zi, b r u m a g r o a s ă die u n deget , s t r ă l u c e a pe 'n-t i n su r î , ca o po le ia lă de a rg in t . Lu­m i n a soa re lu i se j u c a în va lur i l e mic i ве luc iu l ogoare lo r pus t i i te . E r a în­t r ' o D u m i n e c ă d u p ă amiază .

P ă r i n t e l e d i m i n e a ţ a fusese la bise­r i că . Aeru l rece a l t o a m n e i a ş t e rnu ­se ceva r o ş e a ţ ă î n obra j i i lu i s lăbi ţ i . Acum s t a i a r l â n g ă ea, pe pa t , cu p r iv i r ea ţ in t i t ă pe f a ţ a el s u p t ă de zăcere. P r i n f e r ea s t r ă p ă t r u n d e a u n snop de raze că ldu ţe . V ă z d u h u l se l impezise. U n fir de be tea lă ii s ă r u t a pleoapele s t răveziu S imţ ind ceva c ă l d u r ă , pleoapele c ă p ă t a r ă pu te re . Se r i d i c a r ă şi-acu ochii a d â n c i ţ i î n fundu l c a p u l u i c ă p ă t a r ă o s t ră lu­cire d u r e r o a s ă , cu ref lectăr i de apă . II p r iv i pu ţ i n apoi şi î n ţ epen i privi­r e a în t ab lou l d in perele. II p r iv i mu l t , mu l t , cu f run tea uşor încre ţ i t ă , apo i colţul gur i ţe i mic i se încre ţ i , tn r ă s ă r i r e a u n u l zâmbet t r is t .

„ P ă r i n t e ! p ă r i n t e !" Atâ t ! F ă c u s e m n cu m â n a să s ' apropie de ea. „ P ă r i n t e . . . eu m ă duc p ă r i n t e ! . . . " d in ochii ei a d â n c i ca d o u ă och iur i de fan tă , p o r n i r ă două ş i ru r i de lă­crăma — s t r ă l u c i t o a r e ea d a m a n -tele — ce-1 b r ă z d a r ă fa ţa , in jos, pe g â t u l cu andre le le eşite în fa ţă , şi se o p r i r ă pe m a r m u r a pep tu lu i .

„ M a r i o a r ă ! cui m ă laşi" M a r i o a r ă ? — şi-1 î năbuş i p l â n s u l . „ S â â â t ! — făcu ea — tu n u t r ebue să p lâng i .De ce s ă p l â n g i ?" Un m o m e n t t ă c u r ă . Din fundu l p ă m â n t u l u i p a r ' c ă veni u n ţ â u i t subţ i re şi le t r e m u r a la a-m â n d o l în urechi .

„ P ă r i n t e ! şti cân tecu l cela, pă­r i n t e ? Cân tecu l de-atuncî.... ce l a i c â n t a t a t unc i , întâiul... O ! t a r e aş v r e a să-1 m a l ascul t ! S imt că m ' a ş î face bine p â r i n t e !"

Cântecul de-a tuncl îl ş t ia el bine ! De câte sute de ori 1-a c â n t a t ! D a r a c u m cum să-1 cânte , când g lasu l lu i e ra s t ins , când pute rea lui e r a p e r d u t ă ? S 'aplecase d ' a s u p r a ei şi r ă m a s e cu ochii ţ i n t ă în ochii ei, ca în t r 'o ogl indă . II p r ivea şi ea şi amîn-dol c i teau în ochi: el, fer ic i rea lu i r i s ip i tă ca u n fum, ea, v i a ţ a ei ce se s t ingea ca o l u m â n a r e !

„Cân tecu l cela pă r in t e . . II m a l ţ i i m in te ? !..."

F ă c u semn să se apropie m a l mul t . S imţea pe obra j i r ă s u f l a r e a lu i căl­d u ţ ă , dulce. T rase m a n i l e albe, us­cate, de sub cover tu ră , le r id ică î n sus î m p r e u n a t e , ca o c u n u n ă , apoi ÎI î n l ă n ţ u i gâ tu l , t r ăgându-1 l â n g ă fa ţa el, a p r o a p e - a p r o a p e ! Şi de o-d a t ă , cu u n g l a s de h e r u v i m , odă i ţ a se u m p l u de u n cântec încet, dulce, t r e m u r a t , porni t d in in ima el r ă n i t ă :

Şti i tu c â n d ts ţ i n e a m pe b ra ţe , C â n d îmi j u r a i amor , ştii tu, Acele zile de du l ca ţ ă Tu le-,ai u i ta t , eu însă nu !

- Ş i buzele ei subţ i r i , a p r o a p e t r a n s ­p a r e n t e , se l ip i ră de buzele lui calde, î n t r ' o s ă r u t a r e a p r i n s ă , ch inu i t ă , lungă . . . Din pă re te , ch ipur i le de pe tablou, z â m b e a u de aceas t ă deştep­t a r e l a u n t recut î n g r o p a t de m u l t şi ochii Maice î -Domnulu î de i-aî fi pr i ­vit în cl ipa aceea, ţi s 'ar fi p ă r u t că ' s umezi . . . Şi p r i n cercevelele t e reş t r i i o a ţ ă d? vân t î n g â n a o r u g ă c i u n e !...

!•

<Urmează ) . D . Iov Solferino \-

-r H — • '

Celei care mi -a cerut. . .

In ochiî tăi cei mari tu porţi Lumini de -dimineaţă, Căci noptei sufletului meu Tu i-at redat viaţă.

Atâta farmec poartă 'n el Al genei gingaş tremur Că'n faţa ta mă simt atât De mie. — şi mu cutremur.

Tc-am întâlnit acuma când Încet mă'ngroapă anii, Şi când pe 'ngustele poteci Se scutură castanii.

Dar lotuşi parcă'n suflet simt Vera ce mă'n fioară Căci însuti tu, frumoaso, eşti O dulce primăvară.

O oră 'ntreagă le-am privii Si le-am iubit in taină, O oră doar am îmbrăcat A fericireX haină.

Dar ce-a rămas, frumoaso aii, Din clipele acele De căi un suflet sfărâmat Şi-un visător de stele.

Mihail Alexandrescu

UD

C U G E T À R I Din Marc Aureliu

Cel maî bun mijloc de a te răzbuna e să nu te asemeni celor răi.

* Gândeşte-te că fie-ce lucru c făcut

ca să moară .

Multumeşte-te cu puţini : aceasta e înţelepciunea.

Nu fii mândru când ţi se dă, nu re­greta când ţi se ia.

* Treime să fi drept sau să ştiî să te

îndrepţ i .

Ca An ton in, pa t r ia mea este Roma ; ca om, pa t r ia mî-e lumea întreagă.

VIAŢA 'N GLUMĂ Domnul care vrea să apuce tramvaiul

D o m n u l care vrea să a p u c e tranv-va iu l este, de obiceiu, s cu r t şi gros . Oboseşte foarte uşor . T o c m a i d i n p r i c ina a s t a vrea să m e a r g ă cu t r a m v a i u l , în loc s ă m e a r g ă pe jos. Şi tocmai din pr ic ina a s t a , de s igur , m a l nicî o d a t ă nu izbuteş te să a p u c e t r a m v a i u l în staţ ie .

Să nu credeţi însă că se descura-jază pen t ru aşa de p u ţ i n l uc ru .

F o a r t e cu rag ios dă fuga d u p ă va­gon.

L a început , l uc ru l merge . Vagonu l e la zece m e t r i d e n a i n t e a lui . Are s ă i a j u n g ă lesne. Se repede, a l e a r g ă , cu s u r â s u l pe buze.

Ca din î n t â m p l a r e însă , t r a m v a ­iul ca re de-abia se m i ş c ă pe s t r . Colţei, opri t la f ieeare m i n u t de t ră ­su r i şi de că ru ţe , n a r e nic i o p ied ică d i n a i n t e a luî. Vizitiul ba te în clopot şi cai i a l e a r g ă ca la curse .

Altul s 'ar opri să aş tepte . T r a m ­va iu l Sf. Gheorghe -P ia ţ a T e a t r u l u i trece la fiecare cincî m i n u t e . Nimic m a l s implu decât să aş tep te v a g o n u l u r m ă t o r .

D o m n u l care v rea să apuce t r ams va iu l n u se opreşte.

Nu m a î s u r â d e . î ş î s t r â n g e basto­n u l în m â n ă , îşi iu ţeş te p ic ioarele scur t e şi se ap rop ie cu câ ţ iva me t r i de vagon .

P e p l a t fo rma v a g o n u l u i , p a s a g e r i i încep să se intereseze de aces t soiu nou de sport . D o m n u l ca r e v rea s ă a p u c e t r a m v a i u l pr icepe. A m o r u l lu i p r o p r i u se trezeşte. î ş i îndoieş te sfor­ţ ă r i l e . De d a t a a s t a , p a r ' c ă şi-a apur ca t s u r â s u l î n d in ţ i , a ş a sc râşneş te . Spr incene le îî sun t î n c r u n t a t e . A-l ea rgă , sboară.. La spate le luî , pu l ­

p a n e l e j ache te i f lu tu ră ca n iş te stea­g u r i bă tu t e de vânt . . . . S b o a r ă şi mâ­n a deja i se î n t i nde ca să a p u c e mâ­n e r u l scăr i i v a g o n u l u i .

I n m o m e n t u l aces ta , un c a p de ca l a p a r e , pieziş, î n t r e el şi v a g o n t ă indu - i d r u m u l . E un c ă r u ţ a ş ca re t rece d r u m u l . . . . u r m a t de u n a l doi­lea, de u n al t rei lea. . . .

D o m n u l care v rea să a p u c e t r a m ­va iu l a d i s p ă r u t d i n ochiî pasage r i ­lor de pe p l a t f o r m a v a g o n u l u i . De s i g u r că s 'a p i e r d u t in m u l ţ i m e . A r e n u n ţ a t la luptă".

De loc ! I a t ă ' l a p ă r â n d din nou , strecu-

r â n d u - s e p r i n t r e t r ă s u r i cu r i scul de a fi s t r ivi t l a f iecare pas . . . . E r o ş u , violet, conges t iona t , s tă să pleznească. Aleargă . . . . a l ea rgă . . . . Şi conduc toru l , i n t e r e sa t şi el, îl ur­m ă r e ş t e din ochî f ă r ă să t r a g ă clo­poţe lul de opr i re .

P o a t e că nicî n u se gândeş t e l a a s ta . Poa te că, ps iho log din fire,ştie că domnu l n ' a r e sâ ' i m u l ţ u m e a s c ă , v r â n d să'şî d a t o r e a s c ă n u m a i luî s i n g u r succesul . . . . P o a t e că e şi ti­călos el, aşa , d i n fire.. . .

Şi d o m n u l ca r e v rea să apuce t r am­va iu l a l e a r g ă m e r e u , de douăzeci de orî împied ica t în fugă, de douăzeci de orî s căpa t d in Învă lmăşe l i .

I a t ă sp i t a lu l Colţea, i a t ă s t a t u a B r ă t i a n u , i a t ă p i a ţ a P r i m ă r i e i , s t ra ­da Biserica Ene î s t r ă b ă t u t ă în acea­s t ă g o a n ă omevică.

O! fericire! Din sp re s t r a d a Acade mie l vine un a u t o m o b i l şi se p u n e de-acurmezişu l l iniei . T r a m v a i u l se opreşte . î n t r ' o s fo r ţ a re disperaţtă, d o m n u l care v rea să apuce t r a m v a ­iul se repede. P ic ioa re le lui s c u r t e se ţ in unu l d u p ă a l tu l cu o repezi­c iune fan tas t ică Ochii îî ies d in cap . . . O u l t i m ă op in tea lă . . . I n sfâr­şit! A pus m â n a pe m â n e r , se î na l ţ ă , p u n e piciorul pe scară . . . . A apuca t t r a m v a i u l .

L a douăzeci de me t r i , e P i a ţ a Tea t ru lu î . Vagonu l se opreş te , toa ia lu­m e a se coboară .

Şi d o m n u l ca re a a p u c a t t r a m v a iu l se coboară şi el. P â n ă aci v rea sâ vie. Şi porneş te încet , pe ca lea Vic­tor iei , căscând g u r a pe la ferestrele p răvă l i i lo r , pe c â n d t r a m v a i u l Sf. Gheorghe -P ia ţ a T e a t r u l u i , t r ece me reu din cincî î n cincî m i n u t e

Costache Gliiniicl .

©

D I N - ' N E A J U N S U R I L E C U I V A Joi , 23 Septembr ie .

Azî ca erî, m â i n e ca azî şi ca mâi­ne în t o t d e a u n a .

Acelaş şi ace laş lucru . S t ăba t ace­leaşi s t răz i de la m i n e d e a c a s â şi p â n ă la min i s t e r , m ă în t â lnesc a-ргоарч cu ace iaş i o a m e n i îi> toate zilele : i a t ă o l t eanu l cel voinic cu co­şur i le î n c ă c r a t e de z a r z a v a t p roas ­pă t , colea cot iga de lapte cu că lu ţu l el b ă l a n şi s lab , colo l a m p a g i u l îşî r e a z i m ă s c a r a de fe l inaru l din colţ să-î ş t e a r g ă geamur i l e , dincolo cu­peul cel luxos îşî a ş t e a p t ă în p o a r t ă s t ă p â n u l . . . L a min i s t e r suî şi cobor de p a t r u orî pe zi cele şeaptezecî şi şease de t repte , deschiz aceea.ş uşe cu g e a m u r i a camere i acele ia nesu­ferit de t r i s tă ,şi m ă aşez la ace laş b iu rou de s te ja r p icat ici colea de

. ce rnea lă şi pe ace laş sa l in de pae cu r e z i m ă t o a r e a de lemn.

De doisprezece a n i de zile aşa iu l m ă n â n c a m a r u l . Da, că-î t a r e g r e a ţ i nesufer i t d e - a m a r ă v i a ţ a a c e a s t a de s lu jbaş , t o t d e a u n a în l ipsă .

î n t r e b a ţ i pe or î şi ca re şi pe ori şi când , ce îî t rebue , de cc a r e el ne voe m a î m u l t ^ şi-1 vef*i vedea pri-v indu-vă — d o a r a t u n c î d rep t în fa ţ ă —- şi cu niş te ochî mici , vă va r ă s p u n d e ca ld de tot :

— Ban î , d o a r , b a n i îmî t rebue . Da, d o a r b a n i le t rebue m a î m u l t

şi de b a n i duc el s ă r m n i î l ipsă .

S u n t doisprezece an î de c â n d sunt s lu jbaş şi p a r ' c ă nicî p â n ă azî n ' a m p u t u t să-mî fac o fire dc s lu jbaş cu a d e v ă r a t .

Nn ştiu cum, d a r mă m i r ş: '"I de c e ? '

Câte . idată , unele din ubi, .ui .ri t* celor la l ţ i colegi de b i rou, văz bine cum s 'apropie di 1 mine şi in loc să găsească şi în fi rea m e a . un I • > c-pr ie lnie să p o a t ă t ră i tot pe 'ndeb-ie. ca şi 'n firea ce lor la l ţ i , cu m me se'n-t â m p l ă deandoase i e . Obiceiuri le lor se lovesc de f irea m e a ca de o sUnieă t a r e şi rece şi le simt cum s u n â n d a ş a t r is t , d u r e r o s de t r is t , se î m p r ă ş t i e ia.r a s u p r a celor la l ţ i .

De, a ş a e firea mea . Să fiu eu de v ină că sunt a>a. s a d

să înv inovă ţesc pe. pă r in ţ i i met cy r ï n 'a i i fost s lu jbaş i î n a i n t e a mea şi ca r î n ' aû t ră i t n ic i la o ra ş . în mij lo­cul a tmosfere" aces te ia nesuferi t de g rea . EI au t r ă i t la ţ a r ă in mijlocii! cu ră ţen ie i şi s impl ic i ta te ! , î n g r i j i n d de casă , de vite. de ogoare . Şt ogoa­

rele lor n u sunt m a l m a r i de po­g o a n e , n imica toa tă pen t ru noi iv i de l a o raş , d a r pen t ru ei mul t şi în­că mul t do tot. căcî din cele şa<-.- po­g o a n e aù trăit- eî din belşug, rie-aû da t la î n v ă ţ ă t u r ă , pe toţî şap te câ ţ i e r am pe l ângă casa lor şi pe mine m ' a dat şi la o r a ş s ă i i v ă ţ ma i mul tă ca r t e decâ t cei la l ţ i , să mă fac şi e l beer, de !...

*

P e n t r u mine nu se deo-ibe-,te o zi de a l ta de cât p r i n r ă u t a t e a oameni -lor. Şi ei pa r ' că i n t r ' a d i n ? fac a.-;î 1 ca să a r a t e din zi în zi şi din ce în ce m a l bine, sufletele iot im âu ' a t e n u m a î şi n u m a î de, r ă u t a t e .

In n imic n ' a făcut omeni rea maî m a r i p rogrese de cât in r ă u t a t e .

Lua ţ i pe omul p r e s u p u s cel rnaî cumin te , cu sufletul cel m a i c u r a ' -i p l in de sen t imente le rele m a i fru­moase , răscoli ţ i- î pu ţ in faptele -i

veţi vedea că t rebue să găsi ţ i in el-o păr t i c ică mică de im, un pic doar . de r ă u t a i e .

Da, d a r oamen i lo r aee.-ctora. m r î din păca ie sunt foarte, r a r i - I-- ••• ertat p i ru l aces ta de r ă u t a t e , n u le <• e r ta i însă celolalţ î ca r i n 'aii 5n su­fletul loi- nici cel p u ţ i n un pic de ba­nat a te.

Când am in t ra t azî d iminea ţ ă pe u ş a b iurou lu î şi a m dai bună dimi­nea ţ a celor la l ţ i , nicî unu l nu mi -i m u l ţ u m i t ; toţi cu capetele plecate iti-hârti'f p ă r e a u foar te ocupa ţ i . Dar d:-asia nu mă mai p lâng cù m am în vâ t a i eu el.

Nu mă pol suferi şi pace. Da. da r nici oii nu mă pot inmâ-

ca, în rup tu l capu lu i , cu gust iu il* lor des t r ăbă la t e .

In fiecare sea ră se duc cu toţi i să se c ins tească l a c â r c i u m a r u l din colţ, cu vinul bun şi ţ u i ca cu ra t ă , cum zic eî, — şi toţi t r ebue su bea în s ă n ă t a t e a celuî ce i-a venit r ân ­dul la p l a t ă .

Şi o d a t ă cu ban i i se duce şi s ănă ­ta tea .

L a a s t ea pe mine nu m'aii pu tu t p r i n d e p ă r t a ş şi de-acolo vra jbă m a ­re î n t r e noî .

Dar , n u şt iu zău ce-ar t r ebu i să facă c ineva—îna in te de toa te — in locul meu , cu 135 de f ranc i pe I u n . d in ca r i să p lă teacă chir ie , să-ş i în­g r i j ească de nevas tă , de t re i copjiî şi câte al tele mul te .

Eî.. au d rep ta tea lor, că de. p-lângă leafă tot m a l pot să r u p ă câte­va, zeci de lei pe l u n ă . dacă n u şi m a l mul t .

Şi, Dumnezeu să m ă er te d a r . drept vorbind, ce pot face şi eî iu vremile de azî , c â n d nu te m a i poţ i lipi de n imic de s cumpe te .

Îşi aii şi eî g r e u t ă ţ i l e lor ca r i ma* de car i m a î m a r i .

Afar 'd in cale de bine şi f rumos e să fie c ineva cinst i t azî, d a r într ' . . astfel de a t m o s f e r ă , c â n d toţî în p rea i m a t a nu sun t , şi c â n d cel c a i i kunt puş i î n t r ' a d i n s să ne a r a t e ся lea b ine lu i , fac altfel, ce m a i poţ i fa­ce tu, umi lu le s lujbaş. '

Nu poţî să te pu l împo t r iva cu­r en tu lu i .

*

l - a m d u s d-luî şef nişte hârtii si. Ie i scă lească , d a r el nicî nu s'a. ui-

n i , 4 O c l o m b r i e 1 9 1 0 .

t a t la m i n e , mi le-a smuc i t diu m ă n a , şi a. a r u n c a t clin fugă ochii pe f iecare in p a r t e , pe t re i din ele mi le-a r u p t , şi a b i a pe a p a t r a cu în­drept ur î a iscăl i t -o. Mi le-a a r u n c a t apo i în fa tă , s p u n â n d u - m î răs t i t :

Nu e de d t a s lu jba , d-le, lăsa­te de ea, n u vezi., n u m a i greşel i faci .

Nicî el n u poa t e să m ă sufere, mi -a dat să în ţ e l eg de m u l t e or i .

A c u m zece a n i de zile, c â n d cine­v a m ă n d e m n a s e să iau de soţie pe n e p o a t a şefului , o fa tă c a m t r e c u t ă , cu defecte m u l t e şi ca l i t ă ţ i de loc şi eare m a l p r e s u s de toa t e e r a şi c a m p re t en ţ i oa să ,— că de, e r a de n e a m , —eu n ' a m vrut . Eu a m ţ i n u t m a l m u l t să fie b ă r b a t u l b ă r b a t şi fe­me ia femee, a m ţ i n u t ca ' n căzn ic i a m e a să d o m n e a s c ă l in i ş tea cea m a i d e s ă v â r ş i t ă , căci n u m a i a t u n c î e a r ­m o n i e p l ă c u t ă şi fer ic i re dep l ină in casă .

ş i a ş a a m făcut . 1*;, d a r c â t e - a m m a l pă ţ i t în ur­

m ă . Am fost m u t a t n u m a i decât d in

serv ic iu l d-luî şef în alt. servic iu , şi de acolo în a l tu l , şi de acolo în al­tu l şi a ş a m e r e u p â n ă i a t ă - m ă a-eun ia a d u s tot aici .

De şi afi t recu t zece a n i de a t u n c î p â n ă a c u m , u r a ce-o a v e a pe m i n e to t n u i-a t recut .

Zău, de câ te or i îmî î n s e m n în cae t . una. cute u n a , î n t â m p l ă r i l e inele t r ă i t e şi c â n d m i - a r u n c ochii pe ele, văd că ' s cu m u l t m a i m u l t e cele rele de cât cele bune . Şi a t u n c î s imt c u m se l a să . p a r c ă , înce tu l cu î nce tu l o n e g u r y d e a s ă şi p a r ' c ă a-t i m c î a ş i v rea şi eu să sfârşesc tot î nce tu l cu încetu l zilele a s t ea a t â t de ch inu i t e . Dar . . . auz o resuf l a re u ş o a r ă ş i -un c r â m p e i de vorbă. . . ri­dic ochi i . i a tă . colea in l e a g ă n Flo-rica, cu m â n u i t e l e sub cap şi obră -joi-iî el r u m e n i visează cine ştie ce ; colo in p ă t u c u l lor cu p l a s ă de sfoa-îă pe de l ă t u r i . P u i u ' î cu m â i n u ţ e l e pe t recu te d u p ă g â t u l Dor ine i , d o r m l in iş t i ţ i şi n e p ă s ă t o r i de ce va fi m â i n e , i a r a ic i l â n g ă m i n e T u d o r a , cu f run tea înc re ţ i t ă , ţese poa te în vis fer ic i rea micu ţ i lo r d in p r e a j m a n o a s t r ă . Ü r ă s u f l a r e b inee t ivântă-l o a r e 'mî m â n g â o sufletul , i a t ă c u m se r id ică vă lu l acela, n e î n c h i p u i t de d u r e r o s de pe el, m ă redeş tep t d in v i s a r ea aceas t a u r â t ă şi imbol­d u r i n o u l şi p u e i n i c e mă î n d e a m n ă ia răi; la v i a ţ ă .

L' rmeaz.v. V. G. P a u l

U N I V E R S U L L I T E R A R No. 4 0 . —

A R M A T A . N O A S T R Ă

D~l General P. I. Gigurtu

C O B R A h

f. 'ani t r a n s p o r t a t în casă . l -am des făcu t ha ine le şi i -am ţ i n u t c a p u l s u b un robinet de apă . I n fine îşî re­ven i p u ţ i n în fire astfel î ncâ t p u t u a r u n c a î m p r e j u r o pr iv i re obosi tă .

— U n d e este ca? m u r m u r ă el. — - Nu fii n e b u n . Gor ing ! zise ma­

j o r u l i r i ta t . A fost o v is iune ca şi t â n ă r u l cu f i rul de a ţă .

— Hipnoză! e x c l a m ă Y e r m i n d i n c a m e r a obscu ră a m a j o r u l u i u n d e îşi a r a n j a s e r epede p lăc i le .

— Trebui 1 să m ă duc l a eu a f a r ă , zise i a r ă ş i G o r i n g cu o voce r ă g u ­şită.

— Aceas ta n u t r ebue s'o faci! s t r i ­gă m a i o r u l si f ă r ă să vrea işl d ă d u pe fa ţă î n g r i j o r a r e a sa.

El t r imise u n c u r i e r c ă l a r e d u p ă doc to r , pe c â n d noi ce i la l ţ i—Yer­m i n terminase- i n t r ' a c e e a cu plăci le sale , - ţ-ineam pe Gor ing . c a r e avu­sese u n acces de furie. M a i o r u l a-vea să î m u l ţ u m e a s c ă u n ochii! vâ­n ă t , şi mie-mî t r a s e d o u ă p a l m e s d r a v e n e m a l i n a i n t e de a sosi me­dicul .

• — Are a p a r e n ţ a de u n acces de n e b u n i e a c u t ă , zise m e d i c u l f ă c â n d lu i G o r i n g o in jec ţ iune cu o s e r i ngă m i c ă de a r g i n t . Gor ing deveni m a l l iniş t i t si l ' am aşeza t pe u n p a t a l m a i o r u l u i .

E l c o n t i n u a să se j e h i i a s c ă : ..O

î n c ă u n u l d in ofiţerii n o ş t r i supe­r io r i , c a r i fac fa lă a r m a t e i noas t r e .

G e n e r a l u l P . I. G i g u r t u , n ă s c u t în 1846 d in t r ' o vechie famil ie boierea­scă d in Ol tenia , şi-a î n c e p u t şcoa la în Sever in u n d e , pe v r e m u r i , p a h a r ­n icul Ion G i g u r t u e ra prefect .

I n a n u l 1864 s'a d u s la P a r i s şi a i n t r a t i n t e r n în l iceul Lou i s le G r a n d — p a r t e a ş t i inţ i f ică—şi în 1866 a tre­cut în şcoa la m i l i t a r ă de là St. Cyr. A u r m a t apo i şcoa la de s t a t - m a j o r d i n P a r i s ş i l a s fâ r ş i tu l a n u l u i 1872, locotenent , s'a î n to r s în ţ a r ă , la regi ­m e n t u l 2 de roş ior i , pe a t u n c î cu g a r n i z o a n a în B u c u r e ş t i şi peste u n a n a t r ecu t c ăp i t an , în S t a t u l - m a j o r . p e n t r u ca în 1877 să fie î n a i n t a t m a ­ior.

Pe t impu l r ăzbo iu lu i d i s t i n su l ofi­ţ e r a fost sub-şef de S t a t - m a j o r la co rpu l I de a r m a t ă şi la diviziile 3 şi i, şi şef de S t a t m a j o r la d iviz ia I de Cava le r ie . P e c â m p u l de l u p t ă a fost d i s t i n s cu „ V i r t u t e a m i l i t a r ă " şi o r d i n u l „ S t e a u a R o m â n i e i " .

D u p ă războ iu îl g ă s i m şef de s t a t m a j o r la diviziile I şi I I I şi ca locot. colonel, în reg. 3 c ă l ă r a ş i , apo î la d i rec ţ ia p e r s o n a l u l u i d in m i n i s t e r u l de r ăzbo iu : c o m i s a r r e g a l la consi­l iul de revizie, la m a r e l e s t a t - m a j o r . şef de s t a t - m a j o r la divizia, d in Do-brogea şi c o m a n d a n t a l reg. 9 că lă­r a ş i la Sever in .

I n 1889 a fost î n a i n t a t colonel co­m a n d a n t a l reg. 1 de c ă l ă r a ş i d in Cra iova şi în 1891, n u m i t coman­d a n t a l b r i g a d e ! I la c ă l ă r a ş i .

In 1899 a fost î n a i n t a t la g r a d u l de g e n e r a l şi în acest g r a d a coman­dat b r i g a d a I de c ă l ă r a ş i , divizia I l - a de in fan te r i e şi co rpu l I de a r ­m a t ă , p e n t r u ca l a 1 Apr i l 1909, să fie p u s în poziţ ie de r e t r a g e r e .

Este a c e a s t a o a d e v ă r a t ă c a r i e r ă de m i l i t a r şi a r m a t a î n t r e a g ă păs ­t r ează de d-1 g e n e r a l G igu r tu amin­t i rea c a m a r a d u l u i de s e a m ă , şefului iubit . A.

iubesc—o iubesc" . P o v e s t i r ă m medi­cu lu i t o a t ă î n t â m p l a r e a şi f a ţ a lu i deveni foar te se r ioasă . El t r ă i s e des­tu l în ace s t a t a r ă p e n t r u ca să p o a t ă c u n o a ş t e m u l t e l u c r u r i desp re c a r i că r ţ i l e sa le n u s p u n e a u n imic .

De o d a t ă f u r ă m î n t r e r u p ţ i de Go­r ing , ca re î n t r e b a cu o voce î ncea t ă , c ă u n d e a u p leca t faki r i î . -T rebue să m ă duc d u p ă el, zise el.

— N u fii idiot , zise m a i o r u l . Aici n ' a fost n ic i o „ e a " , a fost o f a t ă m o r g a n a a d i avo lu lu i şi a l t ceva n i ­mic. I ţ i d a u c u v â n t u l de o n o a r e , că n ' a fost nici o f a t ă a ic i ! N ' a m d rep ­ta te , Yermin? î n t r e b ă i n g i n e r u l , ca­r e i n t r ă în c a m e r ă c a m s u r p r i n s şi ţ i n â n d în m â n ă t re i p lăc i ude .

— F i r e ş t e că ai d rep ta t e , n ia io-ru le , r e s p u n s e Y e r m i n şi făcu u n senin m a i o r u l u i . A fost n u m a i o de-cepţi i ine opt ică . Şi d-ta d r a g ă Go­r ing , n u te-ai a r ă t a t de loc ca erou. AI b ă u t p r e a m u l t w h i s k y s a u a l a v u t insola ţ ie? Ce e ra aceea ce a î văzu t?

— AI văzut-o pe ea! — F a ţ a lu i G u r i n g e r a g a l b e n ă ca c e a r a i a r p r i v i r e a obosi tă .

— E ş t i s igur , că n ' a fost ş ea rpe? — Mal î n t â i , a m v ă z u t u n ş e a r p e ,

zise G o r i n g . d a r el c rescu şi se sck im-ba în ea. El t r e m u r a ca ş i s c u t u r a t de f r igu r i şi cele î n t â m p l a t e părea. ră-1 covârşesc .

- - Să i n i ia d racu—el se află în­

tr 'o f r u m o a s ă s t a r e ! m u r m u r ă Yer­min , ca re ţ i n â n d plăci le la spa te , şedea la p ic ioare le p a l a t u l u i lu i Go­r i n g şi-1 p r ivea cu m i l ă a m e s t e c a t ă cu in te resu l o b s e r v a t o r u l u i şt i inţ if ic.

— E r a o fa tă f r u m o a s ă G o r i n g ? Sau avea p ic ioa re de l e m n şi d in ţ i falşi ?

Gor ing / r e s p u n s e cu o î n c e r c a r e de a se r id ica .

— L a s ă t a c h i n ă r i l e , Yermin , zise m a i o r u l , r e ţ i n â n d pe Gor ing . P r i n l in iş tea sa c o v â r ş i t o a r e î n d u p l e c ă pe bo lnav să ia doftor ia , pe ca r e i o t r imise med icu l . I n c u r â n d Gor ing a d o r m i şi apo i u r m â n d u n gest mis­

t e r i o s a lu i Yermin , n e a m r e t r a s la o pa r t e .

— Aţi m a i v ă z u t a ş a ceva ? zise el. Aici sun t t re i p lăc i , u n a d in m o m e n ­tul , c â n d f a k i r u l a scos d in coş co­b ra , u n a cu f a t a - f r u m o a s ă , c â n d a m văaut-o p e n t r u p r i m a o a r ă , şi a t re ia din m o m e n t u l , c â n d G o r i n g a voit să o i a î n b r a ţ e . Şi — vocea s a t r e m u r a n e r v o s — să fiu s p â n z u r a t , că el cât p ' a c i e r a "să imbră ţ i ş e se rept i la . I a p r iv i ţ i î ncoace !

El ţ inea u l t i m u l n e g a t i v la l a m p ă — noi v e d e a m four te b ine p r i n sti­clă f i g u r a lu î Gor ing . Mâine le sa le e r a u la o d i s t a n ţ ă de vre-o t re i cen­t ime t r i de o c o b r ă m a r e .

Ma jo ru l t r e m u r a , ca şi s c u t u r a t de f r igur i .

— Vedeţi- zise Yermin .— c a m e r a

fotograf ică n u se l a s ă a fi h ipno t i ­za tă .

F a t a , pe ca r e a m văzut-o p r e u m -b l ându - se pe v e r a n d ă , n ' a fost alt­ceva, decâ t d iabo l icu l ş ea rpe veni­nos .

— Astea s u n t p ros t i i , Ye rmin . Ma­j o r u l t r e m u r a încă . Aceas ta a fo.-': d in p a r t e a f a k i r u l u î o g l u m ă cu to­tul n e s ă r a t ă . Po ţ î a ş t e p t a mul t .şi b ine p â n ă c â n d va m a î faco aceas t a ,

Eii şi m a i o r u l v o i a m sâ veghem, n o a p t e a l â n g ă Gor ing . El se l iniş­tise. Medicul f ăgădu i se că va vei.-pe la o r a 2 ca să-l v a d ă , d u p ă ce se va r e î n t o a r c e de la o s e r a t ă .

M ă h o t ă r i i să d o r m câ teva ore ş". apo i să ţi n locul m a i o r u l u i .

P e l a o r a 1 şi j u m . a m fost deşte;< t a t de m a i o r u l , c a r e m ă s c u t u r ă hi ne de u m ă r . Gor ing plecase . — îmî spuse el, — de s igu r că fiind c u p r i n s de cea m a l m a r e g r o a z ă .

M'am r id i ca t de pe pat şi m'air . d u s cu el în c a m e r a , in ca r e veghLi­se el. Gor ing plecase . F e r e a s t r a u-' l a v e r a n d ă e ra deschisă si ne a r a t e pe u n d e a eşit.

— P e la o r a 1 a d o r m i s e , îmi .şip*, m a i o r u l . î nc in se sem şi eu ochii şi a m a ţ ip i t câ teva m i n u t e .

P e c â n d el vorbea , veni і и . ч і і с и і .

ca re se spe r i a ca şi no i . când comun ica t d i s p a r i ţ i a p a c i e n t u l u i .

F u r ă c h e m a ţ i toţi se rv i tor i i , şi pol p l e c a r ă m cu toţi i ca s ă i cău­tăm. Diu c a u z a hoalel sa le . nu ,-ч p u t e a şti ce va face.

P r o b a b i l că e r a să 1 g ă s i m p...»',. câ teva ceasu r i . Ha ine l e sale e r au a -t â r n a t e în c a m e r ă , şi u n b ă r b a t ait ca re e ra î m b r ă c a t n u m a i in t r ' o ră n i a ş ă de n o a p t e n u p u t e a merge d-> p a r t e , f ă r ă ca să p rovoace senza ţ ie .

D a r deja în fundu l g r a d i n e i m< j o r u l se opr i s co ţ ând u n s t r i gă t ti • g roază . Nu p u t e a m să vedem d •• oarece c ă r a r e a î ngus t ă era a-tţ i­p a t ă de co rpu l g ros a l .ma io ru lu i , d a r a m auzi t un foşnet u şo r p r in ţ i f runzele căzu te şi v ă z u r ă m m a n . m a i o r u l u i c ă u t â n d repede ca fulge­r u l r evo lveru l d in b u z u n a r .

î m p u ş c ă t u r a r ă s u n ă încă în ar.-chile n o a s t r e , c â n d a u z i r ă m u n ai~ foşnet, m a l p u t e r n i c , al bosche tu lu i şi pe m a j o r î n g e n u n c h i a t l â n g ă ti:, corp omenesc căzut jos .

— Aicf este el — s ă r m a n u l Górn ia : zise el încet .

El t r a se un chibri t pe cutie-, şi c â n d aces t a se a p r i n s e , v ă z u r ă m pé Gor ing z ă c â n d m o r t cu c a p u l pe g- • n u n c h i î m a i o r u l u i . S e m n u l i u s r u z e to r al une î m u ş c ă t u r i de şea rpe so vedea l a g â t u l lui .

C. Scurtu

A S V R E A

Sab văl de aur doarme firea Pe-aripî de vânturi legănată Şi codrul, veşnic, treaz reghiazit Şoptind o doină tremurată.

Tresar ca'n аощп povesti vrăjitf Din alte vremuri ce s'au dus ŞVncet, încet mi-a duc aminte De-o fericire ce-a apus.

Copiî ce-am fost... Noi nu ştiam Că'n lume totul are rost Ş'acelc vremuri aii trecut Ş'acum, zâmbind, zicem: ,,A fost"!.,

Când tu plângeai, plângeam şi c û Iar tu ce iute te 'mpăcal?! Şi eu vădeam de dragul tăii Când lăcrămând mă. sărutai.

Acum aşî vrea din nou să vil Ca'n fata ta să, mă 'nfior Şi'n. umbra nucului bătrân Să te sărut cu drag şi dor,

Să plâng şi ei), dar tu să râzi Ca d'un străin de plânsul meu Durerea taincă să-mi crezi Ş'apoî să râdem... tu şi eii.

Pi teş t i . I. N. Pârvulesca

6. _ No- 40- U N I V E R S U L LITERAR L u n i , i Octombr ie 3 910

M A R E R O M A N d e H E I M B O X J E U

— Urmare - , . S c u m p ă Toane to , î m î sc r ia , n o

jefed s ă m ă înşe l , a m i n t i n d u - m i că î n t r ' o zi, Cha r l e s , m i - a s p u s c ă te i ubeş t e ş i s u n t c u r i o a s ă s ă af lu d a c ă a a v u t c u r a j u l s ă ţi-o spue . . .

I n d i g n a t ă , motol i l s c r i soa rea , pen­t r u ce s ă m a i u r m e z ? A ! d a c ă pu­t e a m s ă p ă r ă s e s c R o t e m b u r g u l !

T o a t ă l u m e a m i se p ă r e a indife­r e n t ă , toţ i foar te zăpăc i ţ i , a s t ă z i ! Se î n to rcea o a r e C h a r l e s ?

Cu t rce ra î p r i n toa te odăi le ca să ttmi conf i rm bănuelf le . . . n u e r a ni­m i c a n o r m a l .

, ,Mai b ine să-mî iau m ă s u r i l e d in v reme , îm i zisei eu a t u n c i , şi m ă u r c a i î n pod să v ă d d a c ă cu fă ru l mei i e r a î n b u n ă s t a r e . Nu m a i îl gă­si i acolo; poa te mi ' l l u a s e Cha r lo t a . E ! da, Cha r lo t a .

I n c i u d a mea , p u s e s e m scr isoa-s o a r e a î n ' b u z u n a r , o scose'i şi m ă aşeza i pe u n cufă r vechi , ca s'o ci­tesc :

, ,Eu s u n t foar te b ine aici , s im t că r e n a s c l a p lăcer i le in t e l ec tua le a le cap i ta le i , a ş a că n u m ă m a i înţe­leg s i n g u r ă , c u m a m c u g e t a t u n mo­m e n t , să m ă fixez î n g h i o a c e a voas­t r ă de R o t e m b u r g . P r i n ţ u l a ob ţ inu t ele la t a tă - să î i p e n t r u m i n e , o r e n t ă în a d e v ă r p r i n ţ i a r ă , şi aces t a a în­ţeles că n u p - t e a p re t i nde c a l a v â r s t a m e a sa m ă r e t r a g în t r ' o m ă ­n ă s t i r e , n ic i c h i a r p e n t r u t i t lu l de canon ică . P e n t r u u n m o m e n t , ca să şe supu ie do r in ţ e lo r p ă r i n ţ i l o r lu i , c a r t ţ in tesc a n e d e p ă r t a u n u l de al­t u l a î n t r e p r i n s o că lă to r i e l u n g ă la Locu r i l e sfinte şi î n Ind i i . D a r c u m toa t e s u n t î n t r ' o s t a r e de statu-quo, î n a ş t e p t a r e , îmi sa t is fac gus tu r i l e me le de lux ş i de v i a ţ ă b u n ă . Regre t c ă n u te pot inv i t a să vil s ă m ă vezi, de oa rece n u s u n t de c â t m o s a f i r a d-nei de Mei lern , d a r o m o s a f i r ă p lă ­t i tă . De a l t m i n t r e l e a ţ ie n ic i n u ţ i - a r p lace v i a ţ a ce d u c e m n o i aici .

P e n t r u t i n e e l u m e a î n t r e a g ă , ţa­r a t a şi dou l ochi a lbaş t r i " . . . .

Nu m a l p u t u i u s ă c i tesc î n a i n t e : •vream să p l â n g de c iudă , d a r n u - m i лепеай l ă c r ămi l e .

R ă m ă s e i î n l e m n i t ă p e cufăr , p r i ­v ind la u n p ă i a n j e n c a r e îşi u n e a p â n z a în t r e d o u ă d u l a p u r i p â n d i n -d u şi p r a d a . I n j u r u l m e u . to tu l e r a l inişt i t , şi t ăcu t , î n c â t p u t u i să a u d foar te b ine u r u i t u l une i t r ă s u r i în cur te , p lescu ia la veselă a u n u l biciu şi să recunosc o voce foar te cunos­cu t ă Care facu să m i se o p r e a s c ă s ânge l e î n loc.

Se în torsese p r i n u r m a r e ş i mie n u vroise a-mî s p u n e n imic .

Vocile se r i d i c a u p â n ă la m i n e , s b e m â n d u - m ă p e n u m e ; uş i le se în­c h i d e a u cu repez ic iune . A n t o a n e t o ! A n t o a n e t o ! A n t o a n e t o ! s t r i g a u d i n toa te pă r ţ i l e .

Eu n u m ă m i ş c ă m , ideea că n i m e n i n u m a r fi c ă u t a t u n d e e r a m şi că a ş i p u t e a p leca f ă r ă s ă fiu ză r i t ă , pe î n t u n e r i c , s e a r a , n u m ă s l ăbea : to tu l e r s de a s ta l in i ş t i t ă . Unde e r a ка plec ? n u ş t i a m ; s i n g u r u l l u c r u de c a r e m ă t e m e a m e r a să a p a r în fa ţa lu i ! II auz i i c ă u t â n d u - m ă , che­m â n d : m ă s i m ţ i a m î n s i g u r a n ţ ă , d e p a r t e de el şi cu t o a t e as tea , ini­m a m e a bă t ea cu furie .

Vocile se î n m u l ţ i r ă , î ng r i j a ţ î , su­p ă r a ţ i , a p o i de o d a t ă auz i i g l a s u l ipo runc i to r a l lu i Cha r l e s , p o r u n ­c ind lu i David să p u e n u m a i de câ t cai i i a t r ă s u r ă .

şi sfârşit — R u ş i n a t ă , z ăpăc i t ă m ă scula i . Ce

copi lă r ie şi v r e a m să m ă a s c u n d ? P e n t r u ce i a ş i fi a r ă t a t c ă m ă te­m e a m să '1 v ă d ? Cu a n p a s greoi , cu s e n t i m e n t u l une i s l ăb ic iun i ex te rne , m ă scoborâ i pe s c a r ă .

Cor ido ru l e r a gol ; din c u r t e îmî venea t r opo tu l ca i lo r pe c a r t Я sco­t ea d in g ra jd . Cu m â n a t r e m u r â n d ă , deschisei u ş a ca r e d a î n o d a i a d-reî Roden , d in s a lon se a u z e a u sgomote de p a ş i repezi , pe c â n d d-na R o d e n zicea cu vocea ei b l â n d ă :

, ,Linis teşte- te Char les , a i s'o a p u c i l a s ta ţ i e ,

„D-zeu s ă te a u d ă , m a m ă ! N u ş t iu ce se v a î n t â m p l a de n u o gă­sesc !...

— Te rog C h a r l e s ! — M a m ă , î n t r e r u p s e el, şi Vocea

îî t r e m u r a de emoţie , n u aş i m a i pu­t ea t r ă i în c a s a a s t a , f ă r ă ea. M'ai l ă sa t să plec, îm i spu i că m ă iu­beşte, d a r n u aî ş t iu t s ă mi-o pă s ­trezi .

A ! de ce te a m a s c u l t a t ? Cum e r a obiceiul ei, n u r ă s p u n s e

n imic şi p lecă l ă sându-1 s ingu r . Des­ch izând u ş a odăei sale, m ă ză r i , ş ' r ă m a s e pe loc, f ă r ă a scoa te u n cu­vân t , d a r p r i v i n d u - m ă cu u n aer de reproş . Apoi, l u ă n d u - m ă de m â n ă , mi-o s t r â n s e cu afec ţ iune şi îmi zise îscet :

— Mă duc s ă ţi-1 t r imi t . D a r a g â ţ â n d u - s e de g â t u l ei şi in-

n ă b u ş i n d de d u r e r e îî r ă s p u n s e i : „ N u , n u te rog ! Dacă te înşeli ! şi

n u e de câ t p e n t r u a se r ă z b u n a . Uşa de a l ă t u r i se Închise repede ;

eşise Char les . E a se despr inse d in b ra ţ e l e mele ,

şi a r ă t â n d f e r ea s t r a îmî zise cu g ra ­v i t a te :

, ,Uite-l că p leacă cu i n i m a p l i n ă de t e a m ă şi de d i s p e r a r e ! Aşa crezi că se m a n i f e s t ă r ă z b u n a r e a ? Du-te l a f e reas t r ă , Toane to , n u 11 l ă s a să plece ! Şi c â n d îl vel a v e a în f a ţ a d-tale cu ochii p l in i de l a c r i m i , ce­r u l e r t a r e , de a fi l u a t d r e p t ipocr i t pe cel m a i b u n şi cel m a i c ins t i t din­t re b ă r b a ţ i !"

M ă duse l a f e reas t ră , n u m a i a-v e a m voin ţă .

C h a r l e s e r a de ja pe c a p r ă , l u â n d h ă ţ u r i l e d in mâ in i l e v iz i t iu lu i ca să plece. D-na Roden bă tu în f e reas t r ă , eu n u ' l văzu i s ă r i n d de pe c a p r ă , căc i n u a v u s e ! c u r a j u l a r i d i ca ochii d a r îi auz i ! ţ i p ă t u l de b u c u r i e ş i pa ş i i repezi p r i n cor idor . U ş a s e deschise ş i în ace laş i t i m p ful In b ra ţe le lu i . Adio toa te îndoel i le , du­re r i l e , ad io orgol iu , t oa t e se t o p i r ă ca z ă p a d a la soare , pe c â n d dou i ochi a l b a ş t r i , s că lda ţ i în l a c r ă m l m ă p r i v e a u cu o n e s p u s ă d r agos t e .

„ A n t o a n e t o , duleeo, s c u m p a m e a p r i e t enă , v re i s ă fii soţ ia m e a ? zise el.

— Aşa d a r , pe m i n e m ă iubeş t i , pe m i n e „ c e a l a l t ă ?"

— Da, pe d-ta, d a r n u pe „cea­l a l t ă " ; pe d-ta, un icu l , s i n g u r u l m e u a m o r ; a r fi t r ebu i t s ă ghiceş t i de mu l t .

— Vai ! c r e d e a m că n u poţ î u i t a pe C h a r l o t a !

— Char lo t a? Aş! fi r uga t -o s ă s t ea în c a s a n o a s t r ă , d a r n u e r a m com­plect v indeca t p r i n a m o r u l ce a v e a m p e n t r u d-ta ? Dacă n u m ă t e m e a m de u n refuz d i n pa r te - ţ î ţ i -aşî fi m ă r ­t u r i s i t de mu l t . Am voit să ' l p r icepi , f ă r ă să ţi-1 m a l spuî .

D a r t u e ra î m â n d r ă , n u a i voit să în­ţelegi .

Atunc i îl m ă r t u r i s i i că auz i sem o p a r t e d in convorb i r ea lu i cu Char ­lo ta şi cuvinte le : „ p e n t r u a te răz­b u n a " , î m i t u r b u r a s e m i n t e a .

El zâmbi şi zise: d a c ă a i fi a scu l ­t a t m a i m u l t , ne-ai fi î n l ă t u r a t m u l ­te gr i j i la toţ i , căci a l fi auzi t r ă s p u n ­sul meu .

— Care ? — P e n t r u a m ă r z b u n a , d-nă pr in­

ţesă , n u ! r ă z b u n a r e a este f ap t a une i i n i m i bo lnave ; a m e a este v indeca t ă de m u l t şi r e m e d i u l a fost ochii dulc i ş i s c u m p i a l su ro r e l d-tale. Ma l vrei să pleci şi a c u m ?

— A ! Char les , n u pot, aş fi fost ne­noroc i t ă toa tă v i a ţ a !

Mă l u ă de m â n ă şi m ă duse la m a m a sa :

„Bine-cuv in tează-ne , m ă i c u ţ ă ! — Copiii me i , s c u m p i i me i copil !

zise ea foar te m i ş c a t ă şi s t r ă n g â n d u -n e î n b ra t e .

XXVII

C â n d n a t u r a fu t o a t ă înf lor i tă s u b s ă r u t ă r i l e p r i m ă v e r e l , î n t r ' o zi fru­m o a s ă de Mai s c u m p u l meu Char les , însoţ i t de m a m a lu i , şi de toţi prie­teni i noş t r i , cu d- ru l î n cap , m ă con­d u s e l a biser ică , p e n t r u ca să n i se b ine-cuvinteze c u n u n i a .

D u p ă ceremonie v e n i r ă m cu toţi i a c a s ă , u n d e fu n u m a i veselie în ju­ru l mesei noas t r e . I n sp re sea ră , î n f a ţ a t u t u r o r vechi lor el p r ie ten i , d-na R o d e n veni şi-mi î n c r e d i n ţ a , î n sem­n u l noue i mele d e m n i t ă ţ i i î n ă n u c h i u l el de chel, u n bonetei cochet şi o p u n g ă nouă , pe ca r e s t r ă l u c e a o ini­m ă roşie, cum e r a şi a el.

Cu câ tă sf ială a m e s t e c a t ă de or­goliu pr imi i d in m â n a eî, emblemele sa rc ine î mele. D n a F o r s t e r voi ca Char les să-mi pue el cel d i n t â i bone­tei şi c â n d aces ta în locu i c o r o a n a n u p ţ i a l ă pe p ă r u l m e u , eii s i n g u r ă m ă încinsei cu p u n g a şi a g ă ţ a i m ă -n u c h i u l de chel . L ă s â n d m u s a f i r i i n o ş t r i pe s e a m a m a m e i n o a s t r e , ple­c a r ă m a m â n d o i In g r ă d i n ă , m â n ă In m â n ă , şi la fie-care p a s cheile zăn­g ă n e a u b u c u r o a s e şi ele l a c o a p s a mea .

Ne a ş e z a r ă m sub tel , vorb ind de cele Î n t â m p l a t e şi m u l ţ u m i n d lu i D u m n e z e u că n e făcuse a ş a de ie riciţf.

„Vino Toane to , tm'l zise Cha r l e s ; ş t iu colo că este un s te ja r mic , ai-d e m să îl l u ă m şi să îl p l a n t ă m în mi j locu l paj iş te! , în a m i n t i r e a aces­tei zile !"

Se duse şi a d u s e o s a p ă şi d u p ă ce d e s r ă d ă c i n ă a r b u s t u l , îi duse In mi j locu l paj iş te! , u n d e t i p l a n t a r ă m în s c ă p ă t a t u l soa re lu i . D u p ă ce ter­m i n a r ă m , Char les zise l u â n d u - m ă de m â i n i :

„ S â dea D-zeu "să se p r i n d ă şi să c rească , In s e m n de a m i n t i r e şi de pace , p e n t r u c a s a n o a s t r ă şl p e n t r u p a t r i e , căci din toa te cuvinte le n ic i u n u l n u a r e m a l m u l t f a rmec c a a1-ces ta" .

XXVIII

Micul a rbus t s 'a făcut u n p o m i m p u n ă t o r . L-am î n g r ă d i t cu u n gr i ­laj de fer pe ca r e a m p u s o t ă b l i ţ ă cu d a t a zilei c â n d h i s w » p l a » t a t . Ani­v e r s a r e a a c e a s t a este p e n t r u no i ser-b ă t o a r e ; a n u l t recut , copi lul n o s t r u cel d i n t â i , oe-a s p u s cei d i n t â i d is c u r s al lui , e u b s t e j a r , acolo u n d e n e s t r â n s e s e s o ţ u l m e u .

E r a o zi fe r ic i tă şi so l emnă . M a m a m a r e R o d e n şi eu m i n e , a-

v e a m i n t r e no i o d o a m n ă f r u m o a s ă , p a l i d ă , î n t r ' o roche foar te e l egan t ă , şi c â n d c iocn i r ăm, fie c a r e d i n copi i ! v ro i a să c iocnească cel d i n t â i cu fru­

m o a s a m ă t u ş i c a C h a r l o t a , ca re veni­se să fie n a ş a u l t i m u l u i m e u copil, o fet i ţă pe ca re o bo tezasem dimi­n e a ţ a .

— Сѳ fericire pe m i n e ! O r u g a ­sem m u l t p â n ă s ă p r i m e a s c ă ! n u n e m a i r e v ă z u s e m ; p ă r e a că a r e u n o a r e c a r e d i sp re ţ p e n t r u ţ a r ă .

So ţu l eî, P r i n ţ u l Moşteni tor , mu­r i se în Asia m i c ă câ te v a l u n i d u p ă p l e c a r e a lu i , şi p ă r i n ţ i i lu i a v u r ă d u r e r e a de a r e c u n o a ş t e că a s p r i m e a lor f a ţ ă d e el şi de t â n ă r a lui soţie, n u p u t u s e s c h i m b a n imic în soa r t ă . C h a r l o t a se m ă r i t a s e a t u n c i cu u n b a r o n a u s t r i a c , a t a ş a t de a m b a s a d ă l a R o m a , u n d e pe t r ecea m a i tot a-nu l . Nu avea copi l şi n u p r e a II p lăcea c â n d copil m e i o p r e a m â n ­gâ ia ţ i .

D u p ă ce p l e c a r ă toţi mosa f i r i i , în­soţi i pe C h a r l o t a în oda ia el, aceeaş în ca r e şezuse o d i n i o a r ă şi pe ca r e o p r e g ă t i s e m p e n t r u ea.

— Nimic n u s'a s ch imba t , Toane to , în cu ibu l vos t ru , fie c a r e lucru e la locul lu i , n ic i s u s nic i jos , n ' a i s c h i m b a t n imic .

— S i n g u r a s c h i m b a r e este că eu s t au j o s şi m a m a s u s ; a t u n c i e r a din po t r ivă" .

Se ap rop i e de f e reas t r ă şi pr iv i în sp re castel , a le c ă r o r z idu r ! se ză­rea i ! p r i n t r e c a s t a n i şi văzu! o um­b r ă de t r i s t e ţ ă pe fata eî. O lua i de g â t şi s ă r u t â n d o cu afec ţ iune îi zi­sei încet :

„A ! Loty , d a c ă mi-a ï pu tea spune că eşti cel pu ţ i n fericită !

— Fe r i c i t a ? m ă în t r ebă ea f ă r ă a şi î n t o a r c e p r i v i r e a la mine : ce n u m e ş t i t u fer icire ?

Am tot ce p o a t e face pe o femee ferici tă : u n b ă r b a t c a r e m ă adoră . . a t â t câ t afacer i le I! daii voe toalete , o c a s ă luxoasă , a m i c i a leş i ; m ă duc l a spectacole , că lă to resc , n u este as­t a fe r ic i re? Ş i cu toa t e as tea . . . . poa­te că eu n u s u n t f ăcu t ă ca s'o cunosc ; d a r t u Toamet.o ?

— O ! eu, d r a g ă Loty, s u n t foar te fer ic i tă !

— Se vede, şi el a s e m e n e a a d a o g ă ea.

Vorb ind , tş'I s ă r u t ă f ina pe ca r e o bo tezase răm C h a r l o t a , c a pe ea, apo i m ă s t r â n s e tn b r a ţ e şi îm i şopti : Pa ­cea c ă m i n u l u i vos t ru m i a făcut bine !

Cha r l e s o însoţ i p â n ă la por t i ţ ă , ţ i n â n d pe cop i laşu l nos t ru mij lociu în b r a ţ e , c a r e îl oferi un buchet, de t r a n d a f i r i culeşi d in g r ă d i n a noas­t ră , z i c â n d u ! :

— Din p a r t e a lui p a p a , t a n t i Char> loto I

E a l uă buche tu l şi se u r c ă î n t ră ­s u r ă l ă sându- ş l pe f a ţ ă voa le t a ca să nu i se v a d ă l ă c r ă m i l e .

— La revedere , t a n t i Char lo ta , s t r iga veselă m i c a n o a s t r ă t r u p ă .

C h a r l e s şi cu m i n e u r m ă r i r ă m din c r e h i t r ă s u r a ; u r ă r i l e n o a s t r e o în­so ţ eau Ii; v i a ţ a s b u c i u m a t ă a îume i î n ş e l ă t o a r e , î n ca r e se în torcea .

Acum, copii n o ş t r i se j oacă la um­bra, s t e j a r u l u i pe c a r e l-am săd i t In z iua n u n ţ e l n o a s t r e .

D e a s u p r a case i noas t r e , ca şi în in imi le n o a s t r e s t ră luceş te şi a s t ă z i fer icirea.

Sfârşindu-.se în numărul acesta frumosul roman ce am publicat, «Cealaltă», vom începe In n u m ă ­r u l v i i t o r publicarea uneia din cele maî de seamă opere din lite­ratura italiană moderna, romanul

Ilustrul Mateiu de

G E R O L A M O R O V E T T A

N E W T O N Isaac Newton, a fost u n i l u s t r u în­

v ă ţ a t englez. El s ' a n ă s c u t tn anul 1G42 în loca l i t a t ea Woolstrope a-p r o a p e de Granthan ( c o m i t a t u l Lin­coln) şi a m u r i t în a n u l 1827 î n v â r s ­tă de 85 anî . P r i n t a l e n t u l s ă u New­ton a fost c o n s i d e r a t u n u l d i n t r e cel

m a l i l u ş t r i f izicianl ş i a s t r o n o m i a l l ume l .

T â n ă r u l N e w t o n a r ă t a de t i m p u r i o a p l i c a ţ i u n e u i m i t o a r e p e n t r u s tu­diu şi u n g u s t p r o n u n ţ a t p e n t r u me­canică .

M a m a lu i N e w t o n r ă n a ă m n â n d de t i m p u r i u v ă d u v ă , îl î n s ă r c i n a să-1 gi­reze afacer i le , î n s ă văzâja.du-1 eă ' n 'a re i scus in ţă n e u t r u o astfel cte

f uncţiurie îl lăsă să se ocupe cu oe-i placa.

Ifc. \nul 1660 Newton fu trimis l a univers i tatea din Candbridge, a-v â u d ca profesor de matemat ic i pe doctorul Barrqw. El nu întârzia să*e)(

i -"întreacă profesorul şi înainte de 23 a n i făcu cele m a i m a r i descoperiri

pîn m a t e m a t i c i , p r e c u m aceea a bino­m u l u i , ce-I p o a r t ă n u m e l e şi desco­

p e r i r e a c a l c u l u l infinitesimal, pe c a r e el '1 n u m i calculul fluxiilor.

I n a n u l 1666 N e w t o n p ă r ă s i oraşul C a m b r i d g e fug ind d e d u m ă , şi şe re­t r a s e la m o ş i a s a de 1» Wooltrope; acolo v ă z â n d u n m ă r oăzând inalja-tea l u i , el concepu cu a c e a s t ă im» pre] Urare , p r i m a tflee despre g rav i -ta ţ iunea , u p i v e r s a l ă ş i deăfere siste­m u l lumeL

Luni, 4 Octombrie 1910. L.MVEIÎSIL LITERAR tio. 40 7..

El fu n u m i t în a n u l ICOS a soc ia t la ee teg iu l T r i i m e l d i n C a m b r i d g e şi B r m ă l a 16C9 lu i I l a n o w la ca tedra sa de ont ică . N e w t o n ocupă aceas tă ca t ed ră p â n ă în a n u l 1GÜ5 e x p u n â n -du-şî idei cu d e s ă v â r ş i r e nuni.

In a n u l 1072 fu a d m i s îu Societa­tea r e g a l ă d i n L o n d r a .

I n an i i u r m ă t o r i Newton comuni ­că a ros te î socie tă ţ i o p a r t e din lu­c ră r i l e sa le . d a i in t r ig i le ce le în­cercă ma'i cu s e a m ă din p a r t e a co­l o s u l u i său Honekc, cc-I dispută , d in gelozie o n o a r e a descoper i r i lo r sa le , t o a t e aceste mizer i i '1 h o t ă r â r i i s ă p ă s t r e z e tăcerea p e n t r u m u l t t imp . I n a n u l 1G(W a fost a les ca reprezen­t á l d al I 'niversi tăi .eî d in C a m b r i d g e î n C a m e r a Comunelor , d a r n u s'a i-l u s t r a t nici de c u m în pol i t ică . Se p a r é că in a n u l W.K r a ţ i u n e a lu i Newton s'a t u r b u r a t p e n t r u m o m e n t , fie în u r m a u n u l i ncend iu ce i-a con­sumat , o m a r e p a r t e d in hâ r t i i l e sale, fie în u r m a u n e i p r e a m a r i ocupa-ţ i u n î in te l ec tua le . I n acest t imp n ' a c o m p u s nici o l u c r a r e o r ig ina l ă , pu­b l i c â n d m a i m u l t rezul ta te le l u c r ă r i ­lo r sa le an t e r ioa re .

La 10% fu î n s ă r c i n a t cu r e top i r ea moi te ie lo i , m a i î n t â i fu n u m i t pă­zitor, apoi d i rec tor al n ionc lă r i e l S t a t u l u i , func ţ iune re-I a s i g u r ă o exis ten tă i n d e p e n d e n t ă .

La 1G09 A c a d e m i a de Şt i in ţe d in P a r i s îl n u m i asoc ia t s t r ă i n ; Socie­t a t e a r e g a l ă d in L o n d r a '1 alese la 1705 ca p r e z i d e n t u l el, t i t lu c e l păs­t r ă p â n ă la s fâ r ş i tu l vieţel sale.

Cei d in u r m ă a n i a i vieţel sale fu­r ă t u l b u r a ţ i de o d iscuţ ie foar te vie ce a a v u t de sus ţ inu t : con t r a iu l Leib-ni tz cu p r i v i r e la p r i o r i t a t e a desco­p e r i r e ! c a l c u l u l u i in f in i tes imal ; s 'a r ecunoscu t în fine, că Newton a r a-vea d r e p t u l \? p r i o r i t a t e , de oarece p r i m i l e l u c r ă r i a le lu i Newton da­tează de la 1G65 pe c â n d Leibnitz fă­cuse şi el aceeaş i descoper i re clar m u ! ! mar t â r z i u , la 167G.

P r i n c i p a l e l e temel i i ale glor ie i lu i N e u ton s u n t : 1. D e s c o m p u n e r e a lu-n i m e i şi descoper i rea p r i n c i p a l e l o r l eg ! ale optice!; 2. Descoper i rea g ra -v i t a ţ i u n e l un ive r sa l e , p r o p r i e t a t e a în v i r t u t ea c ă r e i a toa te co rpu r i l e se a t r a g în r a p o r t d i rec t cu m a s a ior şi în r a p o r t i nve r s cu p ă t r a t u l d i s t an ­ţei . • El a expl ica t p r i n aceas t ă lege u n i c a m i ş c a r e a p l ane t e lo r în j u r u l s o a r e l u i , aceea a l une î în j u r u l pă­m â n t u l u i , c u r s a cometelor , f luxul ş i re f luxu l m ă r e i .

Lu i îi se m a l da to reş t e invent iu-riea t e l e scopu lu i ce-i p o a r t ă n u m e l e şi o m u l ţ i m e dc s o l u ţ i u n î p a r t i c u l a r e şi teori i m a t e m a t i c e i m p o r t a n t e p r i n e l egan ţ a şi r i g o a r e a lor.

Newton e r a de o r ă b d a r e neobo­si tă . Tiitrebându-1 c ineva c u m a fă­cut el m a r i l e sa le descoper i r i , r ă s ­p u n s e : . . g â n d i n d în t o t d e a u n a " .

A. Vântul

SCRIITORII VECHI

DESCRIEREA ARDEALULUI <le

МСОІ.ЛГ. W A i . t i : s c u

P e cu lmea cea m a l î n a l t ă a m u n ­ţ i lor C a r p a ţ i se î n t i n d e o ţ a r ă m â n ­d ra şi b i n e c u v â n t a t ă î n t r e toa te ţă­ri le s ă m ă i i a l e de D o m n u l pe p ă m â n t . Ea s e a m ă n ă a. fi u n m ă r e ţ şi î n t i n s pa la t , e a p d ' o p o r â d? a r h i t e c t u r ă , undi- s u n t a d u n a t e şi aşeza te cu m â n d r i e ţoa le f ru inuse ţe le n a t u r a l e , ce împodobesc celelalte ţ i n u t u r i ale E u r o p e i , ]ie c a r e ea cu p lăcere ni le a d u c e aminti". Un b r a n de m u n ţ i o-eole.şte. p r e c u m zidul o ceta te , t o a t ă a c e a s t a ţ a r ă şi d m t r ' â n s u l , ici colea, se desfac, î n t i nzându- se p â n ă în cen­t r u l ei r a n i ş te vitouvï pvop ta re , m a i m u l t e ş i r u r i de d e a l u r i îna l t e şi fru­m o a s e , î nâ re ţ e p i e d e s t a l u r i înverz i te , c a r e v a r s ă u r m e l e lo r de z ă p a d ă pes­te vă l si pes te lunc i . Mai p r e s u s de a-cel b r â u m u n t o s se î n a l ţ ă d o u ă pi

î n c u n u n a t e de o vec in ică d i a d e m ă c'e n in soa re , c a r e c a dou l u r i a ş i s t au l a ambe le capete a le ţ a r i i , c ă t â n d u n u l în f a ţ a a l t u i a . P ă d u r i s tufoase în ca re u r s u l se p l i m b ă î n voe ca un d o m n s t ă p â n i t o r , u m b r e s c cu lmea ace lor m u n ţ i . Şi n u d e p a r t e de aceste locur i , ca re î ţ i a d u c a m i n t e n a t u r a ţ ă r i l o r dc in i ază -noap te . da i , ca l a por ţ i le l toméi , peste c â m p i i a r se şi \ u r u i t e , u n d e bivolul d o r m i t e a z ă a lene. Astfel m i a z ă - n o a p t e şi miază-z i t răesc i n t r ' a r c s t ţ i n u t a l ă t u r ! u n a de a l t a şi a r m o n i z â n d î m p r e u n ă . Aci s te ja r i i , b raz i i şi fagi i t r u f a ş i î n a l ţ ă c a p u l lor sp re cer; a l ă t u r i , te afunzi în t r 'o m a r e de g r â u şi p o r u m b , din ca re nu se m a i vede ca lu l şi că lă re ­ţul . Ori înco t ro t e i u i t a , vezi colori feluri te ca u n î n t i n s c u r c u b e u şi ta­bloul cel m a l î n c â n t ă t o r f a r m e c ă vederea : s t â n e ! p r ă p ă s t i o a s e , m u n ţ i uiraş ' l , ale c ă r o r v â r f u r i m â n g â i e nor i i , p ă d u r i î n tunecoase , l unc î în­verzite, livezi m i r o s i t o a r e , vă l răco­roase , g â r l e a c ă r o r l impede a p ă cu rge p r i n t r e câmpi i l e înf lor i te , pâ -rae repezi ca re m u g i n d g roazn i c se p răvă l e sc în c a t a r a c t e p r i n t r e acele a m e n i n ţ ă t o a r e s t â n e ! de p i a t r ă ce p lac v°de r i ! si o s p ă i m â n t ă tot-deo-d a , ă . Apoî ' n tot locul d a i de r â u r i cu n u m e a r m o n i o a s e a le c ă r o r u n d e p o a r t ă a u r u l . I n pân tece le aces to r m u n ţ i zac comori le m i n e r a l e cele n . a i feluri te d in E u r o p a ; s a r e a , fe^ ru l , a r g i n t u l , a r a m a , p l u m b u l , mer ­cu ru l , z incul , a n t i m o n i u l , a r s e n i c u l , cobal tu l , t e l u r u l şi în s fâ r ş i t m e t a l u l cel m a l î m b e l ş u g a t decâ t toa te , a u ­rul , pe ca r e îl vezi s t r ă l u c i n d p â n ă şi p r i n no ro iu l d r u m u r i l o r .

P R O V E R B E

Bagi pe dracui în casă cu l ă u t a r i şi nu-i poţi scoate cu archiereî .

Dacă al casă largă , de cât să b ag i pe ai tul , maî bine bagă mărăcini in ea .

Omul se ba te cu cuvântu l ia r n u cu bă ţu l .

Rabdă un ceas să t răeş t î un an .

Dracui sade in virful dealului şi co-rui se r ă s toa rnă in vale.

Vezi-mă cu un ochiû ca să te văz cu doui .

Ilustraţia noastră colorată B o m b a r d a r e a p a l a t u l u i r e ­

g a l d iu Lisabona I n „Note le S ă p t ă m â n e î " d i n n u m ă ­

ru l aces ta vo rb im despre even imen­tele recente d in P o r t u g a l i a .

Acum câte va zile, o m i ş c a r e po­p u l a r ă a r ă s t u r n a t r e g i m u l m o n a r ­chie şi a î n t r o n a t pe cel r e p u b l i c a n . Vasele d in p o r t u l L i s a b o n a a u d a t s e m n a l u l revol te i , b o m b a r d â n d pa -l a t u l r ega l , c ă r e i a i-a u r m a t r évo lu ţ i u n e a de s t r a d ă , s â n g e r o a s ă , pe c a r e o r e p r e z i n t ă i l u s t r a ţ i u n e a c o l o r a t ă d in p r i m a n o a s t r ă p a g i n ă .

Z i a r u l . .Un ive r su l " , p r i n excelen­tu l său te legraf ic , ѳ ţ i n u t zi cu zi pe numeroş i i s ă ! c i t i tor i în c u r e n t cu evenimente le din P o r t u g a l i a , c a r i , poate , încă n u aii l u a t def in i t ivul sfârş i t .

D I N HAZUL ALTORA

l ' c m e e p r a c t i c a — A cui e casa asta atât de fru­

moasă ? — A d-neï X. — Drace ! N'o credeam atat de bo­

gată. — N'a costat-o aşa de mult. S'a mă­

ritat intuia oară cu un antreprenor. Când şi-a avut casa, a divorţat de an­treprenor si a luat de bărbat un tapi-ţer. La moartea acestuia a trăit cu un

ramide m a r i de munţi , cu creştetele grădinar.

— Şi acum ? — Acum, în casa asta f rumoasă , se

plict iseşte de moar te . — Ar face bine a tunc i să se măr i t e

cu un an t rep renor de pompe funebre .

J O C U R I

Cuvânt t r a p e z — de d. Bernandus, loco —

* * Fluviu * * * * La clădiri

. . . . . . Colonie franceză * * * * * * * * Matematician.

Vertical : Consună .—Notă muzicală. —Local i t a te .—Monetă veche.—Defect al co rpu lu i .—Măsură ( inve r s ) .—Când ne îndo im.—Voca lă .

C u p o a n e l e şi d e s l e g ă r i l e s e tr imet admin i s t ra ţ i e i , s t rada B r e z o i a n u , 11.

Deslegarea jocului de cuvinte din «Universul Literar» No. 39 este :

1. A n a — C a n a 2. R i n — C r m 3 . Eapă—Ceapă 4 . Apă—Sapă 8. Ou—Bou 6. Aron—l îa ron 7. Oda—Moda 8. A r c — P a r c 9. R a c — F r a c

Persoane le eşite pr in t ragere ia sorţi cari au câştigat cale un volum de bibliotecă din cele 10 acordate ,sunt u rmătoare le :

Adjud : d . Iosif Seciu. Bucureşt i : d-na Mimi Bosse. Buzeu : d-şoara Vetha Cns iescu . Câmpina : d. Fritz C r a m b e r g . Cogealac : d. Dumi t ru Nicolaides. Curtea de Argeş : d. G. Mis. Huşi : d-ra Haliuşca lt. I sbăşescu. Mier leş t i : d-na Didina D. Florescu . T . -Sever in : d. I ancu Chi r i ţescu . Târgşorul Nou : d. P e t r e Amărăscu .

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

B O j â . b E d.© P E M E I SUR 1)111 ECTJA

D o c t o r u l u i l . ' K I R I A C Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei SlíGTHí SKPA RATA pen t ru BĂRBAŢI

(hemoroide. hernii, tumori, calcule vesieale, stricturi urctrale, etc.

Strada Sf. Ionica 8, in dosul Teatrului National — TELEFON 2/96 —

MODE Ult imele noutăţ i d in s tră i ­

n ă t a t e s e v â n d ' c u preţur i foarte r e d u s e

L a „ S A B I N A " — Strada Lipscani 72, Etajul I —

L â n g ă P a p a g a l

4 leï prefacerea unei pălării In provincie contra ramburs.

VOPSEA de PÂR RAPID G a r a n t a t a b ­s o l u t n e v ă t ă -m f t t o a r e , văp-

t »Bjle imediat pă-[ rul Cărunţit «au

aJbll, In negru, io j>run, castaniu VÎU blond Intr'nn

I mod atâî de per-I fort şi de natu­

ral, In eat nn «e cunoaşte de k e că pinul este văpait. întrebuinţarea mal simplă fi mai uioară ct la orl-Ct »Iii тарвеа de păr. L e i 2 . 5 0 Ia iro-guerîl fi farmacii.

• І Ш ѵ б І Ь г о п ? і 1 е 1 « acu te şi cronice, tuşea mii-

gureasca. v i n d e c ă sigur

PECTOSIN ITEAÍNU --Sticla M 3 — Q'ogmii şi Farmacii— AПеПР!) «^™»»-r*uraetcnia. ltisteria., ніісш.л ь,;аЫсшпеа generalii combate

HEMOFER IŢEA 14U Face jjufl'ä ée mâfiiare »i este unul din cele mai puternice reconstituante

ale corpului slăbit. Stich lei 4.—La і щ т \ \ şi farmacii

MIGRENA dureri de cap, dc ' dinţi, nevralgii, du­reri reumatice, vin­decă sigur Pastilele r V e v r a l g i n n J u ­r i s t , aprobate de Consiliul sanilar.

2 , 5 0 la rîroguepil ş i f a r m a c i i

I De închiriat

I in calea Victoriei, 113 in e t a j . 1, un sp lendid a-p a r l a n i e n t comfor tab i i cu preţu l d e 2.500 ÜDIlal.

L u a p r ă v ă l i e c u c a m e r ă ş i p i v n i ţ ă c u p r e ţ u l d c 1860 l o i a i i u a l .

In strada LABIRINT 87 2 a p a r t a m e n t e construc­ţ ie n o u ă , m o d e r n ă , c o m -lor tab i l e , c u p a r c h e t e , s o b e d e por ţe lan , t e r a ­c o t ă , a p ă , tot l a c a n a l , fie-earc a v â n d curte s e ­p a r a t ă , c u preţul d e 3000 şi 2000 lei.

Amatorii se vor adresa d-Iuî

N . D. C â m p i n a sir. Brezoianu No.

l a z i a r u l

„UNIVERSUL"

Reclama e sufletul comerciuluî

L

UN OBRAZ CURAT Şl FRUMOS se obţine prin întrebuinţarea cremei şi pudrei FLORA preparate de Al. Iteann farmacist, furnisor al Curţei Regale. Pudra «FLORA» iară bismul măreşte efectele uimitoare ale cremei «FLORA». Crema lei 1,50. Pudra

_ *Flora» lei 2. Săpun Flora leï 1,25.

Pomăda de păr «*Яо?'«» neîntrecută pentru îngrijirea raţională şi higiMcU a ѵЩЫ, lei 2,50. Capilogen «Flora» (apă de păr) sticla mare Ы 3 ,85, mica 2,50- Pasta de dinţi «Bucoh lei 1. Apa de guru иіЗисоІ» Ы 1.50. Lapte de crin «Flora« pentru înfrumuse­ţarea итЫ tó % Săpun de Lapte de crin «Florar leï 1,25.

La nemulţumire se regtitueirnediaL,costul.

D u p ă . ІпггвЪішфвм Cfseil şi Pudrei «Flora

I « Ui \ 1VEK S U L L I T V. KA K

Cupon f*o. 4 P .

o — N o . 40 . U N I V E R S U L L I T E R A R IjjijŢi. 4 Octombrie, 1 9 1 0 .

NOUILE PREMII A L E Z I A R U L U I

„UNIVERSUL" C u î n c e p e r e d e a s t ă - z i , z i a r u l , U n i v e r s u l " o f e r ă a b o n a ţ i l o r s ă i u r m ă t o a r e l e m a r i

si d e v a l o a r e p r e m i i :

O V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri , în posiţiunea cea mai încântătoare a Sinaeí,

.r*e strada Furnica.

d e b r o n z Foarte elegant, de mar valoare, cumpărat d^la In dm tria Metalică Maren».

B-dul Elisabeta No. 5.

U n D I v a n - P a t şi un salonaş modern Cumpărate de la marèl» magazin de mobile «F..:» Centrala> Marco Dattel kremer, str. Carol No. 62

Un mare piedestal de marmora

Foarte frumos sculptat, pentru flori.

i ; m g • t ai i „ . , cu m M U ra t de Ja magaz inu l

In flaut ornai cu fildeş L a н а г р а ) c v , « 5.

Una Bicicletă, una Puşcă de vânătoare şi un pistol automat Cumpărate de la marele magazin de arme, B. Г). Z i s s m a n n calea Victo­

riei 4 4 .

In Gramofon p e r f e c ţ i o n a t

o VIOARA s i s t e m S t r a d i v a r i u s

Cumpărate de la marele magazin J e a n F e d e r , calea Victoriei No. 54.

(In. inel de dama cu o piatra de valoare. 10 tablouri aparele. Şease ceasoarnice pentru bărbaţi. Şease ceasoarnice „Révei!". 20 abonamente pentru 0 luni la „Veselia"

L ЛІ n . . w tOabon pentru 6 luni la,Ziarul Călătoriilor' Bulevardul Elisabeta No. 9 . я S .

Cu toate că acordă aceste mari premii, „UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

SSrLei 18 pe un an; Lei 9,15 pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei luni^l Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cei ce se abonează ou începere de azi

- mfai primesc, un volum din

—• l U L e m o r i i l e R e g e l u i C a r o l I a— Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de bonuri ; cel pe 6

tamî, 14 bonuri ; iar cei pe 3 luni, 5 bonuri.

In ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­reche cercei cu 6 pietre diamant,

magazin , ,Ceasornicăria Col ic i" .

lina pendula de perelt " ,rrat*'bătând

0 elegantă pendulă dé biuroil. n' l i i ' l i iu'ö cumpărate de la marele magazin de

I i i . l i r i c , horologerie şi bijuterie T h . Radivon,