Nr. 5 / Decembrie 2010 Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

6666666666>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

77>>>>>>

Istoria uzinei

Nr. 5 / Decembrie 2010 Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical DivisionPublicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical DivisionPublicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Istoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzineiIstoria uzinei 444444444444444 Ductil Steel Oţelu RoşuDuctil Steel BuzăuModernizarea maşiniide turnare continuă>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 555555555>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>Povestiri adevărate

Crucea care nu a vrutsă se lase topită

Am plecat să colindăm,Am plecat să colindăm,pe la case să urăm !pe la case să urăm !

2 Grupul Mechel Nr. 5 / Decembrie 2010

Mesajul de felicitare pentru angajaţii Mechel

In perioada 9-12 noiembrie 2010, la Centrul naţional de expoziţii al Rusiei de la Moscova a avut loc cea de-a XVI-a ediţie a expoziţiei internaţionale METAL-EXPO 2010. 600 de organizaţii din 30 de tari - Rusia, ţările membre ale C.S.I., Europa, Asia de Sud-Est, Orientul Mijlociu, SUA au participat la acest fo-rum tradiţional al metalurgiştilor MET-AL-EXPO 2010. La expoziţie au partici-pat mai bine de 3 mii de reprezentanţi ai unor companii, care au primit la standurile lor aproape 23 de mii de conducători şi specialişti în diverse domenii. În cadrul ei au avut loc peste patruzeci de conferinţe, mese rotunde, seminarii şi prezentări. La standul

companiei Mechel a fost prezentată producţia întreprinderilor metalurgice şi a celor producătoare de sârma şi pro-duse din sârma, care fac parte din grup. În total, la expoziţie, au fost prezenţi în jur de 120 de reprezentanţi ai com-paniei Mechel şi ai întreprinderilor sale. Vizitatorii expoziţiei au arătat un mare interes pentru produsele între-prinderilor reprezentate la stand - produse din sârma, laminate fasonate şi plate, produse forjate şi ştanţate.Compania a fost premiată cu Diploma Pentru prezentarea profesională a produselor şi a serviciilor, iar standul a primit Cupa pentru cea mai bună expoziţie.

Angajaţii Combinatului Metalurgic din Beloretk au elaborat un material anticoroziv avansat, care poate face ca obiectele din metal să poată fi depozi-tate şi păstrate mai mult timp, fără să fie expuse coroziunii. Acest fapt este confirmat de Laboratorul de cercetare al întreprinderii. Materialul a primit numele Ulei de conservare Koreks-Ts, iar autorul materialului este un angajat al combinatului Dmitry Dudin.Testele efectuate au demonstrat că ma-terialele acoperite cu această substanţă pot fi depozitate în condiţii apropiate mediului agresiv (90% umiditate, soluţie de clorură de sodiu 2%, temperaturi de peste 50 de grade Celsius) fără să arate semne de corodare timp de 22 de ore, în timp ce materialele acoperite cu alte

substanţe sunt protejate de coroziune numai 17 ore. Noul material anticoroziv este deja cu succes folosit la combinat.

În cadrul reconstrucţiei capacităţilor de producţie a combinatului Ijstal, a fost instalat la oţelăria electrică un nou agregat - un cuptor oală de tip AKP.El este exploatat în cadrul aceluiaşi flux cu complexul de elaborare oţel, care a fost dat în exploatare de către preşedintele Guvernului Federaţiei Ruse Vladimir Putin în septembrie a.c., fiind destinat prelucrării complexe a oţelului după elaborare.Din cuptorul cu arc electric (DSP-40), metalul lichid ajunge la AKP-2, unde este rafinat prin prelucrarea cu argon şi zgură. Echipamentul instalaţiei asigură producţia unei largi game de sortimente de oţel cu variaţii mici la compoziţia chimică şi la temperatura metalului lichid. Metalul prelucrat este preluat de

maşina de turnare continuă a ţaglelor în vederea turnării. În prezent, cuptorul oală funcţionează în regim de testare. Concomitent, reprezentanţi ai com-paniei italiene TENOVA – producătoarea utilajului – setează aplicaţiile de cal-culator ale sistemului de comandă şi formează personalul întreprinderii.Reconstrucţia la scară largă a capacităţilor de producţie ale com-binatului Ijstal vizează eficientizarea producţiei, reducerea costurilor şi creşterea calităţii producţiei. Totodată, trecerea la o tehnologie modernă de elaborare a oţelului duce la o creştere semnificativă a nivelului siguranţei in-dustriale şi ecologice, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a metalurgiştilor.

Preşedinte al Consiliului de Administraţie Mechel OAO,

Igor Zyuzin

Director General Mechel OAO,

Evgeny Mikhel

Standul Mechel premiat pentru excelenta prezentare la Metal Expo 2000

Protecţie împotriva coroziunii la BeloreţkÎn regim de testare la Ijstal

Anul 2010 se apropie de sfârşit. Dacă ultimii doi ani au fost o provocare serioasă pentru so-cietatea şi economia Rusiei în ansamblu, anul care tocmai ne părăseşte ne-a adus optimis-mul şi încredere în succes. Dacă anul 2010 a fost totuşi greu, l-am trăit cu demnitate, am rezolvat multe probleme şi am pregătit rezerve pentru viitor. Acest an a fost pentru Mechel un an a reluării producţiei la nivelul de dinaintea crizei, marcat de creşterea indicatorilor finan-ciari. Rezultatele reflectă capacitatea noastră de a răspunde flexibil provocărilor complexe. Datorită muncii grele din acest an, care se încheie, am căpătat experienţă şi cunoştinţe noi, am avut idei şi am deschis o perspectivă largă. La o serie de întreprinderi metalur-gice s-au pus în funcţiune capacităţi noi de producţie, s-au încheiat cu succes sau continuă procese de modernizare, se asimilează produse noi, s-au semnat noi acorduri strategice. Astfel, în vara aceasta, la Combinatul metalurgic de la

Celyabinsk, cu participarea preşedintelui guvernului Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, s-a lansat un nou complex pentru producţia de oţel inoxidabil de calitate. La în-ceputul toamnei, la fabrica Ijstal, tot cu participarea primului-ministru, s-a lansat un complex siderurgic modern, in locul celui cu cuptoare vechi de tip Siemens Martin.

Continuă punerea în aplicare a proiectelor stra-tegice, cum ar fi dezvoltarea zăcământului de cărbune Elginsky şi construcţia laminorului de şine şi bare la Combinatul metalurgic de la Celyabinsk. De asemenea, compania continuă să pună în apli-care un program masiv de investiţii în sectorul de feroaliaje, să dezvolte segmentele transport şi en-ergie ale afacerii noastre. Cheia succesului în 2010 a fost, fără îndoială, o activitate eficientă a de-partamentelor proprii de distribuţie. Dezvoltarea activă a reţelei comerciale internaţionale a Mechel Service ne permite să folosim eficient capacităţile de producţie, să satisfacem cerinţele tot mai mari ale consumatorilor, să răspundem cu flexibilitate la schimbarea situaţiei de pe piaţă.

Stimaţi colegi, prieteni! Dorim să ne exprimăm uriaşa apreciere pentru activitatea excelentă din 2010. Ştim că fiecare dintre voi, la locul de muncă, deşi a fost greu, nu aţi cruţat nici un efort pen-tru a atinge obiectivele. Datorită muncii grele, am fost capabili să obţinem rezultate bune. Vă mulţumim pentru aceasta! Vă felicităm din toată inima cu ocazia Anului Nou care vine şi a Crăciunului! Dorim sincer, ca noul an 2011 să fie unul plin de optimism, să aducă o mai mare încredere în viitor. Să fie un an prosper, să aducă tihnă în casele dumneavoastră şi o stare de spirit excelentă!

An Nou fericit, dragi colegi,

ŞtiriNr. 5 / Decembrie 2010

Laminate la cald

Mechel Târgovişte: 339 124 tone

Ductil Steel Buzău: 164 418 tone

Mechel Câmpia Turzii: 126 820 tone

Oţel brut

Mechel Târgovişte: 410 096 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 348 024 tone

Sârmă şi produse din sârmă

Ductil Steel Buzău: 83 029 tone

Mechel Câmpia Turzii: 58 830 tone

Profile laminate

Laminorul Brăila: 130 804 tone

Rezultate de producţie în primele 11 luni ale anului 2010

La 14 decembrie 2010, în sediul Camerei de Comerţ şi Industrie al Federaţiei Ruse (CCi FR) a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului de Afaceri pentru Colabo-rare economică cu România. La eveni-ment au participat: Gheorghi Petrov, vice-preşedinte al CCI FR, reprezentanţii ministerelor de Economie şi afacerilor ex-

terne ale Federaţiei Ruse. Mediul de afac-eri rusesc a fost de asemenea prezent la acestă reuniune, fiind reprezentat atât de companii care sunt deja prezente pe piaţa României - companiile Lukoil, Mechel, ViHolding, cât şi de companii mari care se arată interesate de piaţa românea-sca. Domeniile de activitate ale acestor companii au fost diverse: IT, industria petrolieră, minerit, metalurgie, metal-urgie neferoasă, construcţii de maşini, construcţii de avioane, sfera bancară, de investiţii, cercetare şi dezvoltare, edituri, comerţ şi turism. Acest spectru larg de domenii de activitate arată un interes sporit al business-ului rus în dezvoltarea relaţiilor de afaceri cu România.Vice-preşedintele CCI FR, care a informat

participanţii asupra relaţiilor bilaterale economico-comerciale ruso-române, a subliniat necesitatea înfiinţării unui ast-fel de Consiliu de colaborare cu România, ţinând cont şi de larga prezenţă a busi-ness-ului rus la noi în ţară. Înfiinţarea unei astfel de structuri va facilita dez-voltarea economico-comercială între Rusia şi România. Victor Trigubko, vice-preşedinte senior al companiei Mechel a fost ales preşedinte al CACER. Vice-preşedintele şi-a prezentat punctul de vedere asupra perspectivelor de dezvol-tare a relaţiilor bilaterale economico-comerciale româno-ruse şi principalele direcţii ale funcţionării CACER, printre care promovarea companiilor ruseşti pe piaţa românească şi a investiţiilor

româneşti pe piaţa rusă, a contacte-lor între oamenii de afaceri români şi ruşi, precum şi îmbunătăţirea imaginii Rusiei în România. “În cadrul ultimei vizite în România, m-am întâlnit atât cu reprezentanţii mediului de afaceri cât şi cu cei ai autorităţilor române. Toţi s-au pronunţat asupra necesităţii creării unui organism funcţional, care va asigura legătura între mediul de afaceri rus şi cel român. În România, există un interes mare şi o disponibilitate în acest sens, de a crea întreprinderi mixte şi de a dezvolta cooperarea regională. Acum este nevoie de un impuls, şi CACER poate deveni un astfel de impuls”, a declarat Victor Trigubko în alocuţiunea sa la şedinţa de constituire.

Vice-Preşedintele senior al companiei Mechel, Victor Trigubko a fost ales preşedinte al Consiliului de Afaceri pentru Colaborare economică cu România (CACER)

Retrospectiva celor mai importante evenimente ale anului 2010 în cadrul Grupului Mechel în România

În data de 26 martie Mechel Câmpia Turzii împreună cu Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Buzău au semnat un acord de împrumut cu Erste Group şi BCR în valoare de 30 mil. euro. Aceste resurse financiare au au susţinut activitatea şi proiect-ele investitionale Mechel şi eforturile de modernizare a capacităţilor de producţie.

În luna martie, Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Oţelu Roşu au înregistrat producţie de oţel record. La Târgovişte nivelul aces-teia este cel mai ridicat din momentul reconstruirii oţelăriei electrice în 2006, iar la Oţelu Roşu, începând cu anul 2004, când a fost lansată oţelăria electrică.

25 februarie 2010 Mechel achiziţionează de la societatea Donau Co-modities S.R.L 100% din acţiunile uzinei metalur-gice Laminorul S.A din Brăila. Acesta devine ast-fel a şasea unitatea meta-lurgica a grupului Mechel în România.

În luna aprilie 2010, la Mechel Câmpia Turzii au fost finalizate lucrările de montaj şi dare în folosinţă a instalaţiei de fabricare plase sudate, suma totală a investiţiilor fiind de pes-te 1,2 milioane de dolari SUA.

De ziua metalurgistu-lui, 15 august, Mechel a introdus în cadrul tu-turor întreprinderilor Grupului din România distincții pentru angajați: Ordinul «Excelenţă în muncă»,”Diploma de merit” şi titlul «Specialis-tul anului».

Mechel Reparaţii Targo-viste şi-a reluat activitatea după doi ani. În uzină a fost relansată producţia de cilindri de laminor şi lingo-tiere pentru uz intern. Ma-joritatea lucrărilor, mai ales din cadrul proiectelor de investiţii, sunt efectuate de către specialiştii uzinei.

Pe data de 15 august, apare primul număr al zi-arului “Cuvinte de Fier”, publicaţie internă Mechel.

Ziarul se adresează tuturor angajaţilor Mechel, fiind o sursă de informaţii şi de noutăţi legate de în-treaga activitate Mechel în România, dar şi de peste hotare.

În august, MEEMD a făcut cadou copiilor angajaţilor săi o vacanţă de vis intabăra in Rusia. Un numar de 16 copii din Targoviste, Bu-zau, Campia Turzii, Braila si Otelu Rosu au petrecut pe malul marii 21 de zile im-preuna cu alti 900 de copii tot ai angajatilor Mechel din alte intreprinderi.

Comisia Europeană a încheiat monitorizarea în-treprinderilor Mechel din România Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii, care sunt conforme cu cri-teriile impuse de Uniunea Europeană privind restruc-turarea industriei metalur-gice româneşti.

Dar să începem cu începutul. Actul de înfiinţare al Uzinei de Sârmă şi pro-duse din sârmă Buzău (U.S.P.S), actualul Ductil Steel este Hotărârea Consiliului de Miniştrii numărul 1001 din octom-brie 1963. Proiectul de construcţie a fost executat de către IPROLAM BUCURESTI, proiectantul principal fiind prestigiosul specialist în trefilare, ing. Bogdan Ion.

Deşi oraşul Buzău era un important centru cultural şi comercial la nivel naţional, latura industrială nu era foarte dezvoltată. Industria buzoiană era prezentă doar prin câteva entităţi cum ar fi o unitate metalurgică ce producea fiare de călcat pe carbune, un depou C.F.R. şi o fabrică de prelucrare a maselor plas-tice. S-ar putea spune că procesul de industrializare a Buzăului a început prin

înfiinţarea USPS, locul de construcţie ales fiind un teren care s-a numit Aleea Industrială. USPS a fost prima locaţie de pe această alee, având ca adresă Aleea Industriilor nr 1. Ulterior, industrializa-rea a continuat cu prestigioase unităţi printre care: Fabrica de zahăr, Fabrica de geamuri, Fabrica “Textila”, Fabrica de ulei, Fabrica de utilaj metalurgic, Fabrica de prefabricate, Fabrica de mase plas-tice, Fabrica de tâmplărie metalică, Fab-rica de contactoare, Fabrica de bere, etc.

Întreprinderea USPS urma să fie subordonată Ministerului Metalur-giei (MIM) şi, ulterior, să aparţină Cen-tralei Industriale de Prelucrări Meta-lurgice (C.I.P.M.). Întreprinderea a fost concepută ca o uzină modernă, devenind practic uzina de protocol a Ministerului Metalurgiei, având în ve-dere şi faptul că celelalte unităţi ale met-alurgiei româneşti erau mai vechi şi mai departe de capitală. În noiembrie 1964 este eliberată autorizaţia de construcţie. Lucrările pentru ridicarea USPS au în-

ceput efectiv la 24 noiembrie 1964 prin construirea halelor, realizarea per total a lucrării fiind planificată în trei etape eşalonate până în 1975.

Primii 13 ani de existenţă ai între-prinderii sunt strâns legaţi de primul salariat şi primul director, Cazacu Leo-nida, o persoană energică şi îndrăgită de colegi şi de angajaţi, care a rămas în memoria tuturor ca un om de suflet pen-tru întreprindere. Era alintat cu porecla “bătrânul”. Alături de LEONIDA CAZACU a venit o întreagă echipă de profesionişti , care au făcut posibilă funcţionarea la parametri optimi a USPS. Dintre aceştia îl menţionăm pe Dl Sandu Eugen, care mai apoi a devenit director general.

U.S.P.S a fost concepută ca o unitate foarte modernă pentru vremea ei, având în componenţă la început o secţie de trefilare a sârmelor din oţel moale şi o secţie de zincare a sârmelor. Secţia de trefilare a fost concepută în procese teh-nologice moderne, precum decaparea mecano-chimică pe instalaţii Birlec (An-glia), cu trefilare pe maşini de tip Sket (Germania) cu recoacere intermediară pe instalaţii continue tip Birlec, cu bo-binatoare pentru realizarea de unităţi de greutate mare, cu instalaţii de re-coacere finală tip Braun Angot, echipate cu staţii de gaz de protecţie, cu instalaţii de recoacere în vacuum şi cu maşini de ambalare automată a produsului finit. Secţia de zincare, de asemenea, era o fabricaţie modernă pentru acea perioadă, cu linie de zincare continuă în

flux tip Berg.Depozitarea produsului finit era

concepută în rastele pe verticală, manevrarea făcându-se cu electrosti-vuitoare tip Amaise.

La începutul existenţei sale, USPS a fost susţinută de către “Industria Sârmei Câmpia Turzii”. Numeroşi oameni cu experienţă de acolo au fost aduşi la Buzău pentru a contribui la specializarea personalului.

Primele utilaje au fost montate la în-ceputul anului 1966, iar primele cantităţi de sârmă trasă s-au realizat în septem-brie 1966, cu sîrmă decapată la alte unităţi metalurgice. Anul 1967 a însem-nat anul investiţiilor masive în utilaje: cuptoare de tratament, maşini de tre-filat, instalaţii de zincare, etc.

Aproape toate dările în exploatare a noilor utilaje au fost precedate de specializări ale personalului în ţară sau în străinătate.

În anul 1968, România s-a opus in-vaziei Cehoslovaciei de către trupele

Armatei Roşii. Astfel Occidentul a avut mare deschidere către ţara noastră şi întreprinderea USPS a avut şansa de a colabora pentru dotări cu cele mai renu-mite firme pe plan internaţional. Câteva dintre acestea ar fi: Oerlikon - Elvetia (prese şi instalaţii de dozare), Gustav Eirich- Germania (malaxoare), Jager-Germania (plase sudate), Moroni-Italia (maşini de cuie), etc.

Tot în 1968 s-a pus în funcţiune un atelier de cuie şi secţia de electrozi de sudură. Din anul 1970, se începe construcţia secţiei de plase sudate pen-tru armarea betoanelor care s-a realizat cu instalaţii Jagger.

Anul 1973 aduce dupa sine schimbar-

ea denumirii în Întreprinderea de Sârmă şi Produse din Sârmă ) - ISPS. Între 1974 şi 1976, are loc o nouă etapă de dez-voltare a întreprinderii. Se realizează un laminor cu două fire şi un spiraliza-tor Manesmann-Demag cu o capacitate de 240.000 tone pe an, fiind la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne din ţară. Concomitent cu construcţia laminorului a fost aprobată înfiinţarea secţiei de cord metalic, realizată cu un grup de firme italiene şi o firmă belgi-ana. Produsul era folosit pentru ar-marea anvelopelor auto.

În august 1977, Sandu Eugen (care ocupa funcţia de inginer şef) a fost nu-mit director general.

In anul 1980 ambasadorul SUA vizitează ISPS. În 1983, întreprinderea este vizitată de către o importantă şi numeroasă delegaţie ONU. Tot în acelaşi an, la ISPS soseşte şi o altă delegaţie, la fel de importantă din partea CAER (Con-siliul Economic de Ajutor Reciproc - rep-lica ţărilor comuniste pentru Uniunea Europeană).

Anul 1989 reprezintă un apogeu al

extinderii ISPS. La sfârşitul anului 1989 întreprinderea dispunea de următoarele capacităţi de producţie:

-sârmă trasă 360.000 tone/an- sârmă zincată 79.000 tone/an-plase sudate 105.000 tone/an-electrozi sudură 115.000 tone/an-cuie 8000 tone/an- sârmă laminată 280.000 tone/an-cord metalic 21.000 tone/an.Dupa anul 1989, o dată cu Revoluţia

din decembrie, apar noi provocări. În-treprinderea îşi reorganizează activi-tatea adaptându-se economiei de piaţă.În 1991, ISPS îşi schimbă denumirea în DUCTIL S.A. În acelaşi an, secţia de Cord Metalic se desparte de ISPS luând fiinţă

societatea CORD S.ADin cauza faptului că furnizorul consa-

crat de pulberi metalice pentru electro-zi, firma HOEGANAS din Suedia, creştea nejustificat preţul materiei prime an de an, se decide realizarea unei fabrici de pulberi feroase la Buzău. Aceasta se va realiza în perioada 1993-1995.

In anul 1994, directorul Eugen Sandu se retrage la pensie. În locul domniei sale, în postul de director general este ales domnul Morar Vasile.

Dupa o încercare nereuşită de pri-vatizare cu Firma Windmill Internaţional în anul 1997, în decembrie 1998 pa-chetul majoritar de acţiuni deţinut de FPS este cumpărat de firma FRO SRL din Verona, care intră efectiv în posesia lor în 24 ianuarie 1999. Societatea se scindează din nou în iunie 1999 în Ductil (partea de elctrozi de sudură) şi Ductil Steel (partea de sârmă şi produse din sârmă). In anul 2005, Întreprinderea din Oţelu Roşu intră în componenţa Ductil Steel, devenind punct de lucru. În anul 2008, Ductil Steel a fost preluată de către Grupul Mechel.

Istoric4 Nr. 5 / Decembrie 2010

Ductil Steel Buzău- istoria uzineiEste bine ştiut faptul că anumite produse care excelează prin

calitate şi popularitate, devin substantive. În România aşa cum copiatoarele se identifică cu o renumită firmă producătoare, la

fel şi plasa sudată este numită “plasă de Buzău”. Producătorul acestei renumite “plase de Buzău”, nu este nimeni altul decât Ductil Steel S.A, parte a grupului Mechel.

Uzina în construcţie 1965

Depozitul de produse finite - anii 1980

Delegaţia CAER însoţită de Leonida Cazacu (primul din stânga) 1983

Vizita ambasadorului SUA la ISPS 1980

Social 5Nr. 5 / Decembrie 2010

În decembrie, perioadă a anului luminată de Sărbătoarea Naşterii Domnului, ne-am gândit în acest spirit creştinesc să vă împărtăşim o întâmplare ieşită din tiparul pe care mulţi dintre noi îl catalogăm drept firesc. Întâmplarea s-a petrecut la Ductil Steel Oţelu Roşu, în pragul unei alte mari sărbători creştineşti, mai exact în Săptămâna Mare dinaintea Paştelui, în anul 1998

Povestirea noastră se bazează pe relatările lucrătorilor întreprinderii care au fost martori la această întâmplare, care ar îndemna la meditaţie şi ar pune pe gânduri chiar şi pe cel mai mare sceptic. “Cine are ochi să privească şi cine are urechi să asculte”. În acest fel am putea interpreta întâmplările din povestioara de faţă, fara a friza câtuşi de putin absurdul.

A fost odată ca niciodată, în anul 1998, în Săptămâna Mare, la oţelăria electrică de la Ductil Steel Otelu Rosu. Cu priceperea şi cu rutina pe care numai nişte profesionişti o pot avea, dobândită în urma a sute de ore de treabă bine făcută, lucrătorii încărcaseră cuva cu fier vechi, o transportaseră cu macaraua podului rulant deasupra cuptorului şi executaseră manevra de descărcare a fierului vechi în cuptorul încins. În mod inexplicabil, in timp ce fierul vechi era transferat in cuptor, o bucată de metal sare din cuvă, parcă nevrând a se lăsa topită şi aterizează pe platformă, chiar la picioarele oţelarilor. Nu mică le-a fost mirarea celor prezenţi, când s-au apropiat şi au descoperit un crucifix din metal, dat la topit probabil de către nişte oameni ignoranţi. Sculptat în fier chipul Mântuitorului Isus Hristos, îi privea cu

aceeaşi compasiune şi înţelegere cu care i-a privit şi pe oamenii care, deşi se considerau cei mai mari credincioşi ai epocii lor, l-au condamnat la această cruntă moarte.

Poate mai mult decât oricare alţii, cei prezenţi au înţeles simbolul şi l-au interpretat ca pe un semn divin în ajun de Înălţarea Domnului. În curtea din faţa oţelăriei electrice au construit un mic

monument, având în centru o cruce pe care au ataşat crucifixul “venit de sus” pentru a-i ocroti. Cuvintele dăltuite în piatră sunt cutremurătoare prin simplitatea şi simbolistica lor, înţeleasă poate cel mai bine de către oţelari. “Pentru cei care au fost, sunt şi vor fi. Laudă Ţie Doamne. Oţelăria Electrică 1998”. Cei care trec prin faţa lui în drum spre încă o zi de muncă şi uneori mai

aprind o lumânare şi mai pun câte o floare, nu pot să nu se gândească la cei dragi care nu mai sunt, şi la faptul că fără credinţă şi ocrotire de la Dumnezeu, nu sunt decât un grăunte de metal într-o şarjă de 100 de tone. Orice alte cuvinte ar fi de prisos.

Povestiri adevărateCrucea de fier

O întîmplare “enigmatică” s-a petrecut în anii ’70 la noul Laminor nr.3 de la Câmpia Turzii. Doar priceperea şi intuiţia remarcabilă a inginerului ener-getician Vasile Lupea au făcut posibilă elucidarea acestui caz.Pe scurt lucrurile s-au petrecut astfel. Pentru protejarea aparaturii din cadrul laminorului, com-ponentele electrice de sârma aveau din fabricaţie o protecţie care le decupla au-tomat când existau fluctuaţii de tensiune în reţeaua naţionala de distribuţie a en-ergiei electrice. La un moment dat, aces-te fluctuaţii au devenit foarte frecvente iar linia de laminare se decupla din ce în ce mai des. Pierderile pe care le genera o astfel de situaţie erau destul de mari,

deoarece, pe de o parte ţaglele aflate pe linie trebuiau tăiate în bucăti pentru a fi scoase din calibrele valţurilor, iar pe de altă parte erau necesare aproape patru ore pentru a reporni laminarea. Repetatele sesizări la distribuitorul de energie electrică nu au dus la nici un re-zultat. O explicaţie logica a fenomenului nu se găsea.

Curiozitatea amestecată cu imaginaţia dar şi cu ascuţimea minţii inginerului Lu-pea au condus spre o abordare cu totul originală a problemei. Inginerul a ob-servat că momentul producerii acestor fluctuaţii coincidea cu răsăritul soare-lui. Fenomenul de ionizare a atmosferei ce se producea în fracţiuni de secunda

la răsărit stătea la originea acestor probleme. Situaţia a fost remediată prin întărirea izolaţiei la magistrala de transport 110 KV Iernut - Cluj. Această înbunătăţire a condus la evitarea unor incidente cu consecinţe grave, atât la combinatul de la Câmpia Turzii, cât şi la alte întreprinderi. Problema soluţionată a fost una de interes naţional. Inginerul nostru, expert în probleme la echipa-mentul electric industrial, a devenit, pe bună dreptate o persoană cunoscută şi căutată în remedierea defecţiunilor sim-ilare apărute în domeniul metalurgic din ţară. Acum putem spune şi noi că ”orice faptă bună continuă să dăinuiască în cei pentru care a fost facută”.

Enigma din reţeaua electrică

Sărbătoarea sârmei

La Câmpia Turzii, pe la începuturi-le existenţei uzinei, operatorii străini care lucrau acolo întâmpinau în mod constant probleme. Deşi de ultima generaţie la acea vreme, filierele de sârmă creau specialiştilor cele mai mari dificultăţi. Aproape niciodată pro-dusul finit nu avea aspectul dorit. Atât abaterile nepermise de diametru cât şi zgârieturile de pe suprafaţa sârmei le făceau nopţi albe operatorilor. Un sâm-bure de amuzament împletit cu mult re-spect fată de cei ce, cu sudoare, făceau posibilă funcţionarea uzinei am gasit în deznodământul acestei relatări. Fiecare dată când se reuşea obţinerea unui colac intreg de sârma conform standardelor se transforma într-un eveniment care se sărbatorea în felul următor. Dupa ce

opreau producţia şi se felicitau reciproc lucrătorii noştrii luau colacul de sârma în spate si dădeau fuga la directorul general în birou să se laude cu acesta.

Spre sfârşitul anilor 1700, într-o epocă în care haiducii împărţeau dreptatea în codrii patriei, în Munţii Poiana Ruscă acţiona o renumită bandă condusă de neînfricatul haiduc Jumanca. Pentru a se bucura de o răscumpărare semnificativă, acesta a luat ca ostatec pe Szajbely, ad-ministratorul instalaţiilor metalurgice din Stei (regiunea Hunedoara). Propri-etarul acestora, baronul Nalaci, nu s-a putut lipsi de ajutorul unui specialist în metalurgie de nivelul administrato-rului său şi a început toate demersuri-le necesare pentru a-l răscumpăra. Însuşi generalul Bronovataky, coman-dantul regimentului 13 Grăniceresc din Caransebeş a fost însărcinat să elibereze importantul ostatic. După îndelungi urmăriri prin munţi şi serii de tratative

duse între Jumanca şi general, rezul-tatul a fost unul pozitiv. Ostatecul a fost eliberat într-un final şi lui Jumanca i s-a acordat amnisitia. Însă, partea cea mai interesantă a acestei povestiri este fap-tul că, în pregrinările sale prin munţi, ca ostatec, Szajbely, ca om de speciali-tate, a constatat că bazinul muntos al localităţilor Rusca Montană şi Ruşchiţa conţine în subsol minereuri bogate în fier, cupru, zinc şi argint. Constatatea lui a ajuns la urechile administratorului şef al minelor şi instalaţiilor metalurgice din Oraviţa, bătrânul Ion Maderspach. După ce informaţiile au fost verificate şi con-firmate, familia Maderspach pune ba-zele metalurgiei în zonă, construind în 1795 o forjă la Rusca Montană.

Răpit de haiduci

Investiţii şi dezvoltare6 Nr. 5 / Decembrie 2010

Modernizări de utilajeLuna noiembrie a fost marcată prin modernizări importante ale utilajelor, având ca scop creşterea producţiei. La Mechel Târgovişte a fost implementată la Laminorul de Profile Mici teh-

nologia de slitting pe două fire, iar la Ductil Steel Oţelu Roşu a fost repusă în funcţiune maşina de turnare continuă după o modernizare generală făcută în colaborare cu firma italiană S.T.S

În cadrul proiectului complex de moder-nizare a oţelăriei la Ductil Steel Oţelu Roşu în data de 24 noiembrie 2010, a avut loc inaugurarea maşinii de turnare continuă modernizată. Lucrările de modernizare au fost efectuate de către compania italiană STS. Maşina de turnare continuă a trecut cu success toate probele, dimensiunea de ţaglă în care s-a început turnarea fiind de 100 x 100mm. Înainte de modernizare viteza de turnare era de 3,5 metri pe mi-nut. În urma modernizării viteza va creşte aproape de dublul acestei valori. O altă ca-racteristică a maşinii de turnare continuă modernizată va fi răcirea mult mai bună şi controlată prin calculator. Nivelul în distri-buitor va fi şi el controlat automat. Se do-reşte ca turnarea unei şarje de 105 tone să se facă în mai puţin de o oră, ca să se poată asigura procesarea prin turnare a capacită-ţii de oţel produs în noul cuptor moderni-zat cu sistem coss. S-au modernizat toate zonele de răcire , fiind schimbate cu vari-ante noi de fabricaţie STS. Cristalizoarele au suferit şie ele modificari, tuburile de cristalizare actuale fiind mult mai lungi şi asigurând un control mai bun al grosimii crustei de solidificare. Şi nu în ultimul rând

răcirea este mult mai bine controlată în prima parte a solidificării ţaglei. Ca rezul-tat final, numărul şarjelor într-o secvenţă va putea ajunge până la 15. Calitatea ţaglei va fi îmbunătăţită. Capacitatea de produc-ţie a maşinii de turnare continuă moder-nizate este de 600 mii tone anual, ceea ce poate asigura în totalitate necesitatea la-minoarelor Mechel Câmpia Turzii şi Ductil Steel Buzau şi va permite să nu se mai apeleze la livrarea ţaglei din afara MEEMD. Concomitent cu modernizarea maşinii de turnare continuă se desfăşoară lucrările de modernizare a subiectului principal la Duc-til Steel Oţelu Roşu, montarea cuptorului numărul 2 cu toate elementele de infra-structură şi sistemul inovativ COSS. Pro-bele la cald şi lansarea în exploatare vor fi efectuate conform graficului. Astfel, după finalizarea acestui proiect investiţional, la Ductil Steel Oţelu Rosu vor functiona două cuptoare: noul cuptor nr 2, cu o capacitate de producţie până la 810.000 tone anual, si cuptorul nr 3, care va asigura oţel pentru turnarea în lingouri.

Pe data de 27 noiembrie o nouă tehno-logie de slit rolling (slitting) a fost testată cu succes la Laminorul de Profile Mici Târ-govişte. Primele probe de laminare prin procedeul de slit rolling au fost făcute cu divizarea laminatului în două fire în a doua jumătate a lunii noiembrie la Laminorul de Profile Mici pentru dimensiunea produsu-lui finit de 14mm. Următorul pas în cadrul proiectului de implementare a slittingului este asimilarea dimensiunii de 16mm pen-tru laminare în două fire şi a dimensiunilor de 10 şi 12mm pentru laminare în trei fire.

Scopul implementării acestei tehnolo-gii este creşterea capacitaţii laminoarelor. Slitting a fost elaborat de firma Lasco din Canada în anul 1970. Pentru laminarea oţelului beton prin procedeul de slitting se utilizează ţagla care se laminează pe un laminor continuu cu mai multe caje. În pri-mele caje laminarea se face pe un singur fir, urmând apoi divizarea semifabricatului în două, trei, până la şapte fire. Avantajele acestui procedeu constau în economia de

utilaje, reducerea consumului de energie pe tona de laminate şi reducerea cheltuie-lilor legate de consumul de energie şi gaze.

La Mechel Târgovişte primele discuţii despre implementarea acestei tehnologii s-au purtat pe la mijlocul anilor 90. S-a ajuns chiar până la formarea unei echipe de calibrare condusă de dl Mircea Gica. Datorită contextului economic al perioa-dei, proiectul a fost abandonat. Reluarea ideii de slitting la Mechel Târgovişte a avut loc la începutul anului 2010. S-a înfiinţat un birou de calibrare la nivel de laminoa-re care să se ocupe de toate etapele aces-tui proiect. La ora actuală, echipa căreia se datorează acest succes este compusă din: dl Spiridonau Viktar (laminator şef şi manager de proiect), dl Asanau Valery (Director coordonator sector calibrare), dl Rahautsov Aliaksandr (calibror), dl Gica Mircea (şef secţie LPMici), dl Glăvan Cristi-an (adjunct şef secţie LPMici), dna Adriana Stoica (specialist în laminare de la serviciul tehnic). Echipa de la Mechel Reparaţii a

executat toate piesele şi subansablele necesare implementării procedeului de slitting. Conducerea Diviziei Metalurgice Est Europene a companiei Mechel a asistat la acest eveniment.

Un motiv de mândrie în plus ar fi faptul că Mechel Târgovişte este prima întreprin-dere din Romania şi din întreg Grupul Me-chel unde se practică laminarea profilelor prin procedeul de slitting

Slit Rolling la Mechel Târgovişte

Profilele laminate pe două fire

Maşina de turnare continuă modernizată la Ductil Steel Oţelu Roşu

Maşina de turnare continuă, modernizată de firma italiană S.T.S

De la stânga la dreapta domnii: Fota Alexandru, Anculia Jian, Vitali Pivtsaev Muşat Ion, Gaşpar Florin, Ricardo (firma STS), Andrei Caraman

Turnător de fir la maşina de turnare continuă

Social 7Nr. 5 / Decembrie 2010Nr. 5 / Decembrie 2010 Social 7

Scrisoare pentru Moş Crăciun

Draga Mos Craciun, Ma numesc Pîrlea Marina si am 11 ani. Fiind eleva în clasa a 5-a,

pot începe prin a-ti povesti ce materii îmi plac mai mult. Pe primul

loc este istoria, apoi româna si matematica. În afara orelor de scoala,

urmez si cursurile de dans sportiv ale clubului “Happy Dance” din

Buzau. Ca orice copil, tin neaaparat sa-ti spun ca am cîstigat si me-

dalii la concursurile nationale care au avut loc în diferite localitati.

Cele mai importante sunt: o medalie de aur la Constanta si una de

argint la Buzau. Cu toate ca sunt ocupata de luni pâna joi cu dansul,

încerc sa iau note bune si la scoala. Îti spuneam draga Mos Craciun,

ca îmi plac anumite materii, dar istoria este preferata mea. De când

am început clasa a 5-a, de fiecare data când merg la biblioteca îmi

caut si ceva legat de istorie . Mi-as dori foarte mult sa am si eu o

Enciclopedie de istorie a lumii.

Draga Mos Craciun,

Sunt in clasa a V a şi invat foarte bine. Am numai note mari , iar materia mea

preferată este biologia. Sunt foarte cuminte şi imi ascult intotdeauna parinţii.

Bradul l-am aşezat pe holul de la intrare şi l-am impodobit cu globulete multi-

colore şi beteala stralucitoare iar in varf am pus o stea ce semnifica conducerea

magilor catre locul unde se afla pruncul. Langa bradut te va aştepta un pahar

cu lapte şi o farfurie cu prajiturele facute de manutele mele grijulii şi indema-

natice. Eu nu sunt pretentioasa şi mă multumesc cu orice. In drumul tău nu

uita să te opreşti şi la copiii săraci, să le laşi şi lor cateva cadouri, că mi-aş dori

foarte mult ca şi ei să se bucure de sărbatoarea Crăciunului ca toţi ceilalţi copii.

Vreau să -ţi spun cateva cuvinte şi despre sora mea pe care o iubesc

foarte mult. Este mai mare decat mine, dar cu toate astea ne inţelegem foarte

bine. Mi-aş dori să ii aduci un ipod , deoarece işi doreşte de foarte mult timp

unul. Pentru că farmecul Crăciunului, nu consta in a avea neaparat bunuri

materiale, văzand că lumea e pe zi ce trece mai rea , aş putea să iti cer armonie,

fericire, lumină, inţelepciune şi iubire, lucruri după care tanjeşte orice fiinţa

de pe acest Pămant. Iubesc foarte mult Crăciunul deoarece in fiecare zi din

această perioada este armonie şi intelegere in fiecare casă. Crăciunul umple

sufletele oamenilor de bucurie şi caldura.

Georgiana LambruBuzău

Draga Mos Crăciun,

Ca in fiecare an, astept cu nerabdare sa vii si anul

acesta la mine. Pot sa-ti spun ca aproape tot anul

am fost cuminte şi acasa şi la şcoala. Imi doresc

tare mult sa îmi aduci un fratior si o pereche de

patine noi pentru ca cele pe care mi le-ai adus

anul trecut imi sunt mici.

Te mai rog inca ceva să nu aiba tati asa multe

garzi şi sa stea mai mult cu noi. Abia astept sa

vina Craciunul pentru ca stiu ca odata cu el o sa

vina si bunicii mei de care imi este tare dor. O

sa impodobim bradul impreuna, o sa aprindem

lumanarile si o sa stam cu toata familia la masa.

Iti promit ca si anul viitor o sa fiu cuminte si o sa

incerc sa termin anul numai cu Foarte Bine.

Iti multumesc mult si te astept,

Cea mai frumoasă amin-tire de Crăciun este când m-am trezit dimineaţa la ca-bană şi a fost atâta zăpadă, încât nu am putut ieşi. Anul acesta astept ca Moşul să ne aducă multă zăpadă acum în prag de sărbători !

În seara de Crăciun, împreună cu sora mea, ne prefă-ceam că dormim, dar de fapt eram treze sub plapumă şi aşteptam să apară Moşul.

Draga Mos Craciun,

Anul trecut în satul bunicilor, după slujbă preotul a strigat pe câţi-va copii şi le-a înmânat darurile pe care le lăsase Moşul la biserică pentru ei. Erau foarte bucuroşi că Moşul nu i-a uitat. Atât de impre-sionată am fost, încât, m-am decis ca în fiecare an să îl ajut şi eu pe Moş, după puterile mele, în dorinţa de a aduce şi eu zâmbetul pe buzele măcar ale unui copil!

Daca atunci cand eram mica

aveam nedumeriri legate de existenta si puterile

tale, acum, dupa ce an de an am asteptat in intu-

neric-incercand sa adorm- un miracol, un mo-

ment de lumina, stiu sigur ca cel putin spiritul tau

exista.. Imi vin in minte o multime de lucruri. E

rau ca o sa cresc? Tu, care de sute de ani ai ramas

neschimbat, spune-mi secretul. E adevarat ca

traiesti varsta pe care vrei s-o traiesti, cea la care

iti doresti sa fii? Nu inteleg ce inseamna

sa fiu fericita. Ma tot gandesc ..daca as avea tot

ce-mi doresc, sunt sigura ca as avea senzatia ca

nu am nimic. Salveaza-ma, Mos Craciun! Ai adus

zambete pe fetele copiilor imbujorate de decem-

bre, te cunoastem cu totii, desi nu te-am vazut

Marina PirleaBuzau

Natalia SanduCâmpia Turzii

Laszlo MihaiCâmpia Turzii

Când aveam sase anişori îmi amintesc că era o iarnă ca-n poveşti, iar eu eram în faţa geamului şi admiram dansul fulgilor de nea în timp ce il asteptam pe Moş Crăciun.

Draga Mos Craciun, Ca de fiecare data iti scriu cu o mare placere aceasta scrisoare prin care te rog sa nu uiti

nici anul acesta de mine. Ma numesc Molnar Alex-andra am 8 ani, sunt eleva in clasa a II-a totodata sunt tare cuminte si ascultatoare.Astept cu nerabdare cadoul de la tine... Draga MOSULE!Pe tata il cheama Molnar Mihai si lucreaza la

Mechel S.A Campia Turzii sectia TO in functia de reglor masini

Crăciunul este sărbătoarea în care toţi copii mergem la colindat pentru a vesti Naşterea Dom-nului Isus Hristos.

Draga Mos Craciun,

Ma numesc Marcea Diana am 11 ani

si sunt o fata cuminte din orasul Buzau. Imi

doresc ca tu sa primesti acesta scrisoare.

Craciunul, este sarbatoare mea prefera-

ta, nu numai din cauza cadourilor ci si datorita

spiritului sau, care ma face sa fiu mai buna.

Stiu ca in acesta perioada ai multa trea-

ba, sa pregatesti darurile, sa ingrijesti renii, insa

as vrea ca in ziua de Craciun sub brad sa prime-

sc: o carte frumoasa, un laptop, cateva dulciur

si foarte multa intelepciune si sanatate pentru

mine si familia mea si ca sa nu uit, multa, multa

zapada.

Imi doresc ca de Craciun sa fiu cu toata

familia in jurul mesei si al bradului,sa-mi aduci

cadourile si sa faci oamenii mai buni, iar pe cei

saraciun pic mai fericiti.

Moş Crăciun înseamnă o stare de bine, ştiinţa că cineva ne ocroteşte.

de pe acest Pămant. Iubesc foarte mult Crăciunul deoarece in fiecare zi din

această perioada este armonie şi intelegere in fiecare casă. Crăciunul umple

sufletele oamenilor de bucurie şi caldura.

Daveam nedumeriri legate de existenta si puterile

sa fiu fericita. Ma tot gandesc ..daca as avea tot

ce-mi doresc, sunt sigura ca as avea senzatia ca

nu am nimic. Salveaza-ma, Mos Craciun! Ai adus

zambete pe fetele copiilor imbujorate de decem-

Draga Mos Craciun,

Ar trebui să nu uităm de sufletul nostru şi să facemcât mai mult bine.

Corina DabijaBrăila

Molnar AlexandraCampia Turzii

Draga Mos Craciun,

lasand la o parte zvonurile ca

tu n-ai exista,m-am hotarat sa iti scriu

o mica scrisorica pentru ca mi-a fost

foarte dor de tine. Tocmai am inceput

clasa a-V-a si am invatat destul de bine,

desi certurile cu fratele meu sunt destul

de dese. Cred ca tu ai vazut toti copii sarmani

din lume care nu au ce sa manance, asa

ca vreau sa te rog sa le daruiesti si lor

hainute si mancare....iar tuturor copiilor

din lume sa le aduci orice isi doresc.....

Mi-as dori sa imi aduci un card de

memorie pentru telefon. Nu iti mai cer

nimic pentru mine deoarece stiu ca ai

milioane de alti copii care isi dorec ca-

douri. Fratele meu isi doreste un Moon

Sand si cateva dulciuri. Si,daca nu te

superi,as dori sa presari praf de sanatate

pe toata suprafata planetei ca sa nu mai

ga Mos Craciun,asand la o parte zvonurile ca

tu n-ai exista,m-am hotarat sa iti scriu

o mica scrisorica pentru ca mi-a fost

foarte dor de tine. Tocmai am inceput

clasa a-V-a si am invatat destul de bine,

desi certurile cu fratele meu sunt destul

Diana Gabriela OpreaBuzău

Crăciunul este prilejul de a îmi vedea toată familia re-unită şi de a împărţi daruri. Cea mai frumoasă amintire a mea de Crăciun a fost când tata m-a ridicat în braţe şi m-a ajutat să pun în vârful bradului o stea aurie pe care o cumpărasem împreună.

zambete pe fetele copiilor imbujorate de decem

bre, te cunoastem cu totii, desi nu te-am vazut Diana MarceaBuzău

Am văzut din scrisorile copiilor care au trimis pe adresa redacţiei noastre cu acestă ocazie, cât de multă gingăşie si bunătate se ascunde în sufletele copiilor. Cu toţii îl aşteaptă în seara de Ajun pe Moşul să aducă daruri sub bradul împodobit, dar fiecare din-tre copii s-a gândit mai puţin la el şi mai mult la ceilalţi, mai ales

la cei nevoiaşi. Pentru majoritatea adulţilor această sărbătoare a pierdut sensul iniţial, de a dărui din suflet, cum ţi Dumneazeu ne-a dăruit ce avea El cel mai de preţ – pe fiul Lui. Aceste scrisori ne-au permis să-i vedem pe copii sinceri, inocenţi, generoşi, plini de candoare – calităţi pe care noi adulţii aproape le-am pierdut.

LA MULŢI ANI!

Ne puteţi contacta la numărul :021.305.59.00

Aşteptăm mesajele dumneavoastră la :str. Puskin 10-12

Sector 1, Bucureşti 011996,România

redactie@mechel.ro

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA

DECEMBRIE2010

35 de ani

Urcan Gheorghe, MRGiurgiu Iacob, MCTCorovei A.Dorel, MCTCălăuşer Vasile, MCT

30 de ani

Petrovan Iacob, MCTManta Dorel, DSBGrama Ion, DSBStroe Tudorel, DSBVrînceanu Vasile, DSBAvram Vasile, DSBSusma Constantin, DSBConstanda Constantin, DSBCoandă Constantin, DSBGrigore Anton, DSBBrehui Ion, DSBDragomir Costică, DSBDamian Gheorghe, DSBStanciu Laurenţiu, DSBHîrşu Nicolae, DSBAvram Emilian, DSBDumitru Ion, DSBMihalcea Nicolae, DSB

25 de ani

Vrabie Ion, MTMocan V. Viorica, MTPopescu Mihai, MTBadea Dumitru, MTŞtefănescu Radu, MTCîrciuvoianu Stelian, MTRaţiu Gheorghe, MRKerekeş Nicoleta, MCTMocean Ioan-Emil, MCTSuciu Paraschiva, MCTPomnuţ Valeria, MCTDuca V. Elisabeta, MCTDan Lenuţa, MCTPop Rodica, MCT

Mărginean Remus, MCTDeac Stelian, MCTGuţă Felicia, DSBTescan Cornelia, DSBAlexandru Gheorghe, LBMărăloiu Iulian, LBBuzatu Ştefan, LBVoinea Marian, LB

20 de ani

Kiss Tiberiu, MRPop Traian, MRPopescu Sorin, MCTBucur M. Luminiţa, MCTCocan G. Lavinia, MCTFlorea Felicia, MCTAdam Marius, MCTAlperth M. Lucian, MCTFlorea O. Vasile, MCTLungociu Dorina, MCTBiro Ştefan, MCTVaida Daniel, MCTCordoş A. Lucian, MCTCrişan C. Adrian, MCT

15 ani

Cosman Mariana, MT

10 ani

Paraschivescu Karina,MTDan Sergiu-Voicu, MCTTupea N. Radu, MCT

5 ani

Lăbuşcă Andreea, MTVlas Sorin, MT

Social8 Nr. 5 / Decembrie 2010

Trei generaţii de metalurgiştiÎncepând cu anul 1926, când primul

reprezentant al familiei Porumb se angaja la Industria Sârmei Câmpia Turzii, povestea familiei Porumb continuă peste mai bine

de opt decenii cu sacrificii şi satisfacţii, cu necazuri şi cu bucurii, având drept numitor comun, dragostea şi pasiunea pentru meseria aleasă şi transmisă mai departe, din tată în fiu.

Se spune că anumite pasiuni sunt transmise genetic din tată în fiu. Una dintre aceste pasiuni cu siguranţă este şi dragostea pentru meseria de meta-lurgist. Familia Porumb este un exemplu viu în acest sens. Aproape un secol de

metalurgie îi uneste, din 1926 şi până în prezent. Teodor, Alexandru şi Mircea, bunic, tată şi fiu au avut drept centru al universului lor profesional actuala Între-prindere Mechel Câmpia Turzii.

Totul a început în anul 1926 când pe atunci tânărul Teodor Porumb, în vârstă de 24 ani, termină cursurile Şcolii Comu-nale de Ucenici şi se angajează la între-prinderea Industria Sârmei Câmpia Tur-zii, ca termist la Trăgătoria de Oţel. Înde-plinindu-şi cu conştiinciozitate meseria, putem spune că a contribuit şi el, la fel ca mulţi alţi tineri angajaţi din acea peri-oadă la edificarea şi impunerea pe piaţă a producţiei metalurgice româneşti.

Peste trei ani în familia Porumb se naşte Alexandru, fiul lui Teodor. Acest eveniment fericit este umbrit însă de declanşarea Crizei Mondiale, care îl lasă pe drumuri pe Teodor, fiind unul dintre mulţii disponibilizaţi din acea perioadă. Doar tenacitatea şi dorinţa de afirmare l-au făcut să nu renunţe la meseria alea-

să şi în anul 1933, reuşeşte să îşi reca-pete locul de muncă.

În anii de după Criză a urmat o pe-rioadă înfloritoare pentru metalurgia ro-mânească şi mondială. Fabrica şi inclusiv secţia unde lucra, respectiv Trăgătoria

de Oţel îşi extinde gama de producţie, măreşte volumul şi asimilează produse noi. Continuând tradiţia familiei, fiul lui Teodor, Alexandru urmând calea aleasă de tatăl său, se angajează ca ucenic la uzină la numai 14 ani.

Perioada de prosperitate de după criza economică este întreruptă brutal de declanşarea celui de-al doilea răz-boi mondial. Toamna anului 1944 îl gă-seşte pe Teodor Porumb alături de fiul său Alexandru la locul de muncă atunci când localitatea este ocupată de trupele germano-hortiste, pe data de 5 septem-brie. Se refugiază împreună cu familia, numeroşi muncitori şi localnici la Alba Iulia.

În perioada septembrie-octombrie 1944 uzina s-a găsit în prima linie a fron-tului. Multe clădiri şi instalaţii din fabrică au fost distruse atunci. După terminarea luptelor, salariaţii uzinei reîntorşi din re-fugiu au trecut la ridicarea din ruine a secţiilor avariate. Muncind neîntrerupt, uneori până la epuizare, Teodor Porumb

îşi aduce contribuţia alături de fiul sau şi de alţi colegi la reconstrucţia uzinei, care este repusă în funcţiune în timp re-cord până la sfârşitul anului 1944.

După şapte ani de ucenicie, Alexan-dru Porumb absolvă cursurile de califi-care de gradul I în meseria de zidar şi este încadrat la Oţelăria Electrică în anul 1950. În acelaşi an, participă la creearea noilor capacităţi de producţie la secţia Oţelărie, unde sunt date în funcţiune: 3 cuptoare electrice şi un cuptor Siemens Martin.

În 1951, Alexandru Porumb începe sa-tisfacerea stagiului militar de trei ani. Ca un muncitor model, Teodor Porumb îşi urmează destinul, continuând să mun-cească la Trăgătoria de Oţel ca termist până în anul 1953, când se pensionează. Ştafeta familiei Porumb este preluată de Alexandru, care se întoarce din armată în 1954, şi îşi reia activitatea la Oţelărie. În 1957 se naşte Mircea Porumb, fiul lui Alexandru şi nepotul lui Teodor. În 1974 se stinge din viaţă Teodor Porumb, înconjurat de familia iubitoare. Mircea termină cursurile liceului Industrial Me-

talurgic în anul 1977.Ridicând la un alt nivel tradiţia de

metalurgişti a familiei, Mircea se înscrie la cursurile Facultăţii de Metalurgie din Bucureşti în anul 1978. Alexandru Po-rumb, după 36 de ani de serviciu ca zidar şamotor, se pensionează în 1979. Sfârşitul carierei îi este încununat de succese şi satifacţii morale, în special acelea de a-şi vedea fiul student la me-talurgie şi de a participa, chiar în anul pensionării, la darea în exploatare a noii platforme industriale de la Câmpia Tur-zii. În anul 1983, Mircea Porumb termi-nă cu succes facultatea şi se angajează la Uzină ca inginer în secţia Laminorul 4.

Anul 1985 este marcat de stingerea prematură din viaţă a tatălui său, Ale-xandru, la numai 56 de ani. Concentrân-du-se asupra performanţelor la locul de muncă, Mircea trece succesiv prin func-ţiile: planificator, tehnolog, şef atelier laminare şi şef secţie Laminor. Este nu-mit apoi şef departament CTC, şef dep.tehnic şi ing.şef uzina 1 – oţelării şi lami-

noare. Din anul 2004 până în prezent, ocupă funcţia de director de producţie, perioadă în care, în viaţia uzinei au avut loc mari schimbări pozitive.

Încheiem această incursiune în isto-ria familiei Porumb cu o caracterizare a lui Mircea Porumb făcută chiar de şeful dânsului, domnul director Serghey Pasa-nin :

„Dl Porumb se bucură de stima colec-tivului şi cunoaşte bine tehnologia. Am observat că, în cazul subiectelor care sunt probabil mai puţin cunoscute, dân-sul nu ezită în a le studia în literatura de specialitate. Consider că toţi directorii îl stimează are relaţii bune cu personalul şi angajaţii, cunoaşte bine oamenii, un lucru ce nu este lipsit de importanţă, ştie cu cine şi cum să trateze, cum să acţio-neze, în concluzie un om la locul lui, care conduce bine întreprinderea în special pe partea de organizare a producţiei şi planificare.Este un bun lider de echipă. Aici se lucrează în echipă şi acest lucru este foarte important pentru întreprin-dere, anume când conducătorii lucrează ca un colectiv unit şi bine închegat„.

Comitet redacţional :

Director general Divizia Metalurgică Est Europeană Mechel: Victor Dyshlevich

Olga ChumakovaIrina Şiman

Carolina Bigu

Redactor Şef :Cristian Drilea

Coordonator teritorial :Grigore Farcaşiu

ISSN 2068-9497Tiraj: 6000 exemplare

Mechel urează un sincer ”La mulţi ani” angajaţilor, care în această frumoasă lună de iarnă, serbează un număr ro-tund de ani în unităţile unde lucrează. Le mulţumim şi noi şi le urăm sărbători fericite şi un an nou 2011 plin de sănătate, bogat în realizări personale şi profesionale şi încununat de succese.

Alexandru Porumb (primul din stânga) ,anii 1970

Mircea Porumb, 2010

Teodor Porumb, anii 1930

ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE ANIVERSĂRI DE

Social8

Trei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiNr. 5 / Decembrie 2010

Trei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgiştiTrei generaţii de metalurgişti