CUVINTE DE FIERPUBLICAţIE INTERNĂ NR. 17 / MAI 2012

mi-a plăCUT în aCeST nUmăR

În presa noastră așa de violentă și de vulgară, bom-bardată de știri care mai de care contradictorii, revistanoastră este o plăcere. Chiar dacă titlul trimite într-olume rece și ostilă, avem parte de articole în care oa-menii, tineri sau bătrâni, oțelari sau nu, găsescinformații utile. Oferiți tot ce poate să intereseze un ci-titor: sfaturi de sănătate la farmacia verde, dicționarulmetalurgic, informații despre ce se întamplă în grupulMechel – fie ele de ordin tehnic sau financiar. E bine!

V-aș sugera o temă: iubirea. Iubirea ce există și întresau în afara zidurilor reci ale uzinelor. Cred că prinapariția corespondențelor pe teme sentimentale revistase va îmbogăți și va căpăta o inimă ce va tămădui rănilesufletești. Acestea dor mai rău decât lipsurile materiale.

laura-maria dumitriu, Șef Birou Facturare, Mechel Târgoviște

Prima impresie a lectorului este că citește o revistăal cărui sumar este alcătuit din aspecte din viața oame-nilor care muncesc în companiile grupului, cu bucuriileși angoasele lor, împreună cu știri interesante despreactivitatea și investițiile din cadrul companiei. Am maidescoperit un articol interesant care celebrează ziua co-pilului de 1 iunie, zi în care copiii ar trebui răsplătiți șitratați în mod special. Se remarcă ușor că revista e scrisăîntr-un ton profesionist, incurajant, pozitiv, laudativ șiîntr-o formulă ușor accesibilă.

virgiliu ilie, Administrator Rețea, Mechel Târgoviște

Povestea unei participări de succes

expo wiRe 2012

>> pag. 3

2011 – an record al exportului românesc în Federaţia Rusă

eConomia la Cald

>> pag. 2

Fier vechi pentru oala cu oțel

ReSURSe ReCiClaTe

>> pag. 6

Viața între facultate și sala de sport

model de viață

>> pag. 8

Întâi de toate, la mulţi ani copiilor de toate vârstele! Chiar dacăîn calendar avem doar o zi de 1 iunie, în inimile noastre îi sărbăto-rim continu, îi iubim, îi apreciem, iar gândul nostru bun îi învăluieocrotitor tot timpul.

Când sunt bebeluși ne înduioșază cu drăgălășenia lor. Cu primiipași și primul gângurit ne fascinează, ne emoţionează, ne înrobescde tot.

Mai târziu le admirăm curajul, încrederea în viaţă, seninătateadin priviri. Noi, cei mari, încercăm să împrumutăm cât putem de laei, dar îi și sprijinim în atingerea visurilor.

Ne sperie la adolescenţă cu ideile și idealurile, cu modul de a seîmbrăca, de a-și aranja părul. Nu se încadrează deloc în optica noas-tră, deși, culmea, noi i-am crescut. E perioada de probă a înţelep-ciunii pentru noi, nu pentru ei. E examenul nostru de viaţă, cândtrebuie să dovedim că am creat niște oameni buni, frumoși, folosi-tori lor înșiși și celorlalţi.

Obișnuim să spunem „le dau totul, mă sacrific pentru copiiimei“, dar uneori îi împovărăm, pe nedrept, cu alegerea noastră. Înrealitate, ce am fi fără copii? Cine ne este sprijin mai fidel sau bu-curie mai mare decât copilul nostru?

Suntem, totuși, încorsetaţi de grijile materiale și nu apucăm săne bucurăm destul de copii noștri. Nici ei nu beneficiază pe deplinde toată atenţia noastră. Acum conștientizăm parcă mai acut acestneajuns. Totuși, îmi amintesc bine că nici părinţii noștri nu aveaumai mult timp pentru noi. N-aţi uitat că singura zi liberă de la ser-viciu era duminica. În rest, povestea se repetă. Părinţii noștri lucrautot pentru a ne asigura bunăstarea materială în primul rând.

Dar… ce noroc că am apucat să-i cunosc și pe părinţii părinţilornoștri, adică pe bunica și bunicul! De aici lucrurile s-au schimbatla 180 de grade. Ei puteau să transmită din fiinţa lor mai mult decâto facem noi acum, lucruri mai profunde și mai de folos cum ar firespectul, puritatea, iubirea, bunătatea. Bunica era casnică, dar aveamulţi copii, deci, timp liber nu prea îi rămânea.

Era totuși ceva diferit în concepţia bunicilor:nu-și doreau, pur și simplu, lucruri mai multe decâtîși permiteau. Se bucurau mai mult de valorile spi-rituale decât de cele materiale. Nu aveau tableteelectronice, dar ne îmbiau cu cărţile de povești; nuaveau ecrane plate, dar trăiau mult în mijlocul na-turii și beneficiau de imagini 3D reale; nu aveaumobil, dar aveau pacea interioară adusă de gându-rile pozitive; nu aveau computere pentru artificii șiinginerii economice - care ne-au adus în această

„mirobolantă și chipurile neînţeleasă criză finan-ciară“, dar aveau bun simţ și frică de Dumnezeu.

Diferenţele dintre generaţii au existat dintot-deauna, dar acum saltul pare foarte mare. În galo-pul tehnologic în care merge lumea de azi, fărăajutorul tinerilor și copiilor noștri nu am fi reușitsă ne adaptăm noilor vremuri. De aceea viitorul sevede cel mai bine prin ochii lor.

Carolina Bigu

Copii, părinţi, bunici călătorie în lumi diferite 1 IUNIEZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI

Ceremonia de acordare a premiului a avut loc laînceputul lunii aprilie, la Seul. La ea au participat șiIgor Manylov, ministrul adjunct al Dezvoltării eco-nomice al Federaţiei Ruse, Moon Chai Do, minis-trul adjunct pentru Promovarea Economică dinCoreea, Konstantin Vnukov, ambasadorul Federa-ţiei Ruse în Corea precum și alte oficialităţi.

După cum am mai scris în revista noastră, Me-chel are parteneriate foarte puternice și importantecu firme precum POSCO și Hyundai Steel. De alt-fel, din august 2009, Mechel are o reprezentanțăpermanentă la Seul.

Evenimentul a fost organizat de Camera deComerț a Federației Ruse în Coreea și de MinisterulEconomiei din această țară, împreună cu asociațiicu profil economic. Câștigarea acestei distincțiiarată că proiectele pe care le-am implementat îm-preună cu partenerii de aici ne-au consolidat relațiilebilaterale, dar sunt și premisa unui acord de colabo-rare de lungă durată, a declarat cu această ocazie Ev-ghenia Mudrova, reprezentanta Mechel în Coreea.

noUTăŢi deSpRe Companie/ 2 /

Premiul pentru Cea mai bună corporaţiemechel este apreciat în Coreea cu

Mechel reeșalonează creditele prelungirea facilităților creditului de la vTB Bank

eConomia la Cald

2011 – an record al exportului românesc în Federaţia Rusă

Tendinţa de creştere a comerţului româno-rus manifestată înanul 2010 a continuat şi în 2011, înregistrându-se, la 31 decembrie2011, un volum de 4,3 miliarde dolari SUA, reprezentând o majo-rare cu 14,1% faţă de 2010.

În 2011, Federaţia Rusă a fost al nouălea partener comercial alRomâniei, cu o pondere de 3,1% din comerţul exterior al ţăriinoastre şi pe locul 2, după Turcia, în topul partenerilor comercialidin afara Uniunii Europene.

Exportul românesc s-a cifrat la 1,4 miliarde USD, reprezentândcel mai ridicat nivel din momentul trecerii la decontări în valutăconvertibilă. Valoarea mărfurilor româneşti exportate în FederaţiaRusă, în anul 2011 a fost cu 29,2% peste nivelul anului 2010, pla-sând această ţară pe locul 11 între destinaţiile pentru produseleţării noastre, cu o pondere de 2,3% în exportul românesc, respectivpe locul 2, dupa Turcia, între statele nemembre ale Uniunii Euro-pene.

Ritmul de creştere al exportului românesc în Rusia pentru 2011a fost superior atât mediei creşterii exportului românesc în total(20,5%), cât şi faţă de media majorării exportului românesc în Uni-unea Europeană (18,8%).

Anul 2011 a marcat şi depăşirea, pentru prima dată, a praguluide un miliard de euro pentru exportul românesc în Federaţia Rusă,după ce în 2010 se depăşise, pentru prima oară, nivelul unui miliardde dolari.

În ceea ce priveşte structura pe mărfuri a exportului românescîn Rusia, grupa maşini, utilaje şi echipamente electrice deţine39,8% (în această categorie intrând utilajul petrolier şi aparatelede telefonie mobilă), componentele pentru autoturisme Logan,care se asamblează la Uzina din Moscova a grupului Renault –22,6%, produsele chimice, inclusiv medicamentele –13,6 %, metalecomune şi produse din metal – 7,6%, materiale plastice, cauciuc şiproduse din acestea – 5,4%, mobilă – 2,9%, produse agroalimen-tare – 2,6%, materiale textile si articole din acestea – 2%.

Importul din Federaţia Rusă în 2011 a fost de 2,9 miliarde dedolari, cu 8,1% peste nivelul anului 2010, dar sub nivelul anilor2005 – 2008, plasând această ţară pe locul 9, cu o pondere de 3,8%în achiziţiile de mărfuri din străinătate, respectiv pe locul 3, dupăKazahstan şi China, între ţările necomunitare. Ca structură, 42,2%au reprezentat ţiţeiul şi produsele petroliere, 41% gazele naturale,4,9% metale comune şi articole din metal. Deşi exportul a crescutîn ritm superior importului, dezechilibrul schimburilor comercialeromâno -ruse a condus la o balanţa comercială nefavorabilă Româ-niei de 1,5 miliarde USD (în scădere faţă de 2010 cu 0,1 miliardeUSD), care plasează Rusia pe locul 6 (după Ungaria, Kazahstan,China, Austria şi Polonia) în topul ţărilor partenere care au con-tribuit la deficitul balanţei comerciale.

Mechel anunță obținerea unui credit de 500 milioane de dolari

La începutul lunii mai, Mechel OAO a semnat un împrumut petermen lung cu Gazprombank. Este vorba despre o linie de credit pen-tru Yakutugol Holding Company OAO și Southern Kuzbass CoalCompany OAO, care se ridică, împreună, la o jumătate de miliard dedolari. De menționat că s-a obținut o periodă de grație de trei ani.

Semnarea acestor contracte de creditare reprezintă un alt succes al par-teneriatului nostru strategic cu Gazprombank şi este îmcă o dovadă viecă o bancă mare are încredere în compania noastră. Creditele vor fi folositepentru a finanţa activităţile operaţionale, ceea ce ne va permite să utilizămfluxul nostru de capital pentru a refinanţa o parte semnificativă a datorieiGrupului pe termen scurt. Se va îmbunătăţi astfel într-un procent impor-tant structura portofoliului nostru de credite. Acest lucru este în confor-mitate cu politica pe care o avem, de prelungire a duratei titlurilor decreanţe, a declarat Stanislav Ploschenko.

mircea Toaderconsilier Mechel Service,Director executiv al Consiliuluide Afaceri pentru ColaborareEconomică cu Federația Rusă

Facilitățile creditării din partea VTB Bank (undeexistă un credit de aproape 500 de milioane de do-lari pentru dezvoltarea întreprinderilor din Grup)au fost prelungite. Au fost semnate amendamentelepentru trei ani, adică până în 2015. La sfârșitul anu-lui 2008 banca deschisese o linie de credit pe termenlung pentru această sumă. În condițiile economiceși financiare dificile din acest moment, rezultatulobținut este foarte folositor, pentru că permite gru-pului continuarea unui flux financiar normal dedesfășurare a activității și a investițiilor.

VTB Bank este un partener strategic și stabil alGrupului Mechel, iar semnarea acestor acorduri esteo dovadă suplimentară a solidității parteneriatuluinostru. Înțelegerile ne vor permite să optimizămstructura portofoliului de credite prin scăderea sem-nificativă a zonei de împrumuturi pe termen scurt,lucru care este foarte important în condițiilevolatilității semnificative a pieței financiare.

Extinderea acestor facilități cu trei ani dovedeșteîn același timp încrederea substanțială a uneia dintrebăncile de top din Rusia în compania noastră, pe careo recunoaște drept un partener și un creditor serios, adecalarat Stanislav Ploschenko, Directorul Financiaral Mechel.

meniu activ, agresiv. Dar există două abordări pentruîndeplinirea lui. Primul ar fi conceptul de non-inter-venţie. Stăm în turnul de observare și încercăm săvedem cum decurg lucrurile. Apoi intervenim.

A doua abordare este un concept de activism.Căutăm semne și probe ale activităţilor ilegale, sun-tem în ofensivă, organizăm o serie de măsuri de pre-venire. Pentru ambele variante sprijinul pe care îlprimim de la angjații cărora le pasă de soarta între-prinderii este substanțial.

a consemnat: a. lapin (fragment)

- Care sunt priorităţile în activitatea forţelor de se-curitate de astăzi, la Mechel?

- Ca și ieri, astăzi sau mâine, sarcina noastră prin-cipală este de a proteja interesele și activele compa-niei. În plus este ;i cea de garantare a securităţii, însensul cel mai larg, inclusiv cel de protecţie, pentrutoți angajaţii. Se lucrează și la funcţionarea optimă a„liniilor de încredere“, un important canal pentruschimbul de informaţii între angajaţii și manageriide la întreprinderile Mechel. Vreau să vă asigur cădepartamentul face tot ce este posibil pentru aaborda imparţial și obiectiv toate informaţiile pri-mite, astfel încât rezultatele de verificare să fie ade-vărate și autentice.

- Este loc de creativitate în acest domeniu? - Normele interne arată clar că vorbim de un do-

Activitate și perseverență!dmitri Golovnya, directorDepartamentul de Securitate Internă Mechel

în munca de securitate contează să ai

O investiție de câteva mii deeuro se află în proiect la MechelTârgoviște. După finalizarea aces-teia, colegii noștri vor putea să rea-lizeze prelucrarea antracitului brutși transformarea lui pentru a puteafi utilizat în procesul de elaborare aoțelului.

Instalația va fi compusă dintr-unconcasor, un cuptor de uscare șicalcinare, o moară și un sistem de

sitare. Este important de spus că in-trarea în producție a instalației vaînsemna și crearea a 23 de noi lo-curi de muncă.

Acum, antracitul este importatsub formă finită din Rusia. Soluțiacare va fi implementată la Târgovișteva aduce o reducere cu aproximativ40% a costurilor. Din momentul în-ceperii producției va fi importatădoar materia primă (antracit cu gra-

nulație mare), urmând ca prelucra-rea ei (aducerea la granulația dorită)să se realizeze cu ajutorul acesteiinstalații. Menționăm că antracituleste un element de bază în oriceoțelărie electrică, fiind necesar înprocesul de elaborare a oțelului,alături de alte materii prime. LaMechel Târgoviște se folosesc anualaproape 10000 de tone de antracit.

Cristi drilea

ȘTiRi / ComenTaRii / 3/

În HMAH (hala demateriale adaos și feroa-liaje) din cadrul MechelTârgoviște va fi pus înfuncțiune un sistem de pre-lucrare a antracitului com-pus dintr-un concasor, uncuptor de uscare și calci-nare contraflux, o moarăde măcinare și un sistemde sitare.

Cuptorul se afla dejala Mechel Târgoviște, dar va fi modificat cu forțe proprii în cadrul unuiproiect investițional destul de important, mai ales în contextul dificilal economiei românești și europene. Studiile noastre pentru aceastăinstalație arată că se vor putea obține reduceri importante de costuriodată cu punerea în funcțiune a instalației. Ne bucurăm și că o echipăde 23 de oameni (5 oameni pe schimb) va fi detașată de la alte secțiisă lucreze cu acest utilaj. Antracitul prelucrat aici va fi livrat și oțelărieide la Ductil Steel Oțelu Roșu.

adrian Badea, director adjunct Pregătire Producție

expo wire 2012DÜSSELDORF

Viața a două ramuri importante ale Industriei Metalurgice, cele res-ponsabile de fabricația de sârmă și de fabricația de țevi are parte, odată ladoi ani, de o manifestare de referință – WIRE TUBE. Târgul internaționaleste organizat pe două secțiuni: Wire (cabluri, sârme, produse din sârmăși tehnologii aferente) și Tube (țevi și tehnologii aferente). Desfășurat înDüsseldorf, oraș apropiat marilor zone metalurgice germane, evenimentula prezentat noutățile în materie de produse, dar și privind tehnologiile defabricație, utilajele, întreținerea sau materialele auxiliare. Expoziția a de-venit una dintre cele mai importante din lume, replici similare fiind or-ganizate în Asia (Singapore) sau Rusia (Moscova).

În acest an au luat parte 2442 de firme din 52 de țări, un record de par-ticipare. La secțiunea cabluri și sârme au participat 1314 de firme din 50de țări. La ediția anterioară, din 2010, au participat 1225 de firme din 52de țări. S-a înregistrat și o participare record din partea vizitatorilor, ma-nifestarea fiind vizitată de 73500 de persoane (80% din sectorul indus-trial, 8% comerț și 4% servicii) din 111 țări, cu 6,3 % mai mulți decât laediția anterioară. Cei mai numeroși specialiști care au vizitat târgul auprovenit din Italia, Franța, Anglia, Belgia, SUA, Olanda, India și Brazilia.

Standul Mechel, amplasat în cea mai vizitată hală, a prezentat imagineagrupului prin prisma capacităților de fabricație, dar și a punctelor de vân-zare. Coordonatele geografice ale acestora au demonstrat vizitatorilor încăde la primul contact că Mechel este un grup european, integrat în pulsulmetalurgic al continentului. Participanții întreprinderilor Mechel au avutposibilitatea să întâlnească partenerii de afaceri și să răspundă poten-țialilor clienți aflați la primul contact cu produsele noastre. Discuțiile, în-tâlnirile cu specialiștii din diverse sectoare economice europene șiinternaționale vor avea efecte asupra strategiilor viitoare ale fabricației desârmă sau dezvoltării de produse. O simplă întâlnire cu reprezentanți dinindustria producătoare de hamei (ingredient pentru fabricarea berii) arelevat, de exemplu, că necesarul de sârmă moale neagră în plantațiile res-pective este în continuă creștere odata cu ridicarea cererii de bere dinChina și din alte țări asiatice.

ion donșef Export,

Mechel Service Ductil Steel

Mechel Târgoviște are planuri pentru o instalaţie de prelucrare a antracitului

SpeCial � ziUa inTeRnațională a CopilUlUi/ 4 /

în ce țară și de ce?Ce serbăm,

aRGenTina:a doua duminică

din august

india: 14 noiembrie

Japonia: 5 mai

Brazilia:12 octombrie

CUBa: a treia

duminică din iulie

TURCia:23 aprilie

ConGo:25 decembrie

UnGaRia:ultima duminică

din mai

aUSTralia: prima duminică

din iulie

dan Teodora-alexandra, 12 ani, clasa a VII-a lașcoala Avram Iancu din municipiul Câmpia Turzii.

„Am început să practic dansurile populare în anul2009, când aveam 10 ani. Încă îmi amintesc cum domnulinstuctor a venit în clasă și ne-a propus să mergem la re-petiţii. Le-am spus părinţilor mei și au fost de acord. Pânăatunci le văzusem doar la televizor. Îmi place să merg larepetiţii pentru că învăț ceva frumos iar domnul instruc-tor ne face să râdem și glumește cu noi.

Împreună cu ansamblul am fost într-un turneu în Un-garia. Am fost impresionată și de celelalte ansambluri ve-nite din alte țări. Noi am primit premiul special și ne-ambucurat mult. A fost printre cele mai minunate excursiidin viaţa mea. Pe scenă am mai dansat și cu alte ocaziiprecum Zilele municipiului Câmpia Turzii și ale Metalur-gistului, parade organizate de primăria municipiului etc.“

Tărăncuță, țărăncuță, cu bujori în obrăjori

√ Copilul are dreptul la stabilirea și păstrareaidentității sale.√ Copilul are dreptul de a menține relații perso-

nale și contacte directe cu părinții, rudele, precumși cu alte persoane față de care copilul a dezvoltatlegături de atașament.√ Copilul care a fost separat de ambii părinți sau

de unul dintre aceștia, printr-o măsura dispusă încondițiile legii, are dreptul de a menține relații per-sonale și contacte directe cu ambii părinți, cuexcepția situației în care acest lucru contravine in-teresului superior al copilului.√ Copilul ai cărui părinți locuiesc în state diferiteare dreptul de a întreține relații personale și con-tacte directe cu aceștia, cu excepția situației în careacest lucru contravine interesului superior al copi-lului.

√ Copilul are dreptul de a primi o educație care săîi permită dezvoltarea, în condiții nediscriminato-rii, a aptitudinilor și personalității sale.√ Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai

bună stare de sănătate pe care o poate atinge și dea beneficia de serviciile medicale și de recuperarenecesare pentru asigurarea realizării efective a aces-tui drept.√ Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva ex-ploatării și nu poate fi constrâns la o muncă ce com-portă un risc potențial sau care este susceptibilă săîi compromită educația ori să îi dăuneze sănătățiisau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, mo-rale ori sociale.√ Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel detrai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală,spirituală, morală și socială.

drepturile copilului reglementate de Convenția asupra drepturilor Copilului adoptatăde adunarea Generală a națiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989 (fragmente)

În China, în aceeși zi, s-a sărbătorit

Festivalul Dragonului, tradiție care mar-

chează în China începutul verii.

Nu se știe dacă această dată a fost

aleasă special. Se spune că a fost o simplă

coincidență, dar a rămas pentru majorita-tea țărilor ca Ziua Internațională a Copii-lor. Unele țări o sărbătoresc la alte date dinan, așa cum puteți vedea și pe harta noas-tră.

Evenimentul este sărbăto-

rit cu petreceri, acţiuni dedi-

cate copiilor, reuniuni în aer

liber ale familiilor, programe

TV cu emisiuni dedicate.

Ziua Internațională a Copilului aintrat în istorie ca având începuturileîn anul 1925, când a avut loc Confe-rința Mondială pentru bunăstarea co-piilor, la Geneva, chiar de 1 iunie.

Omul se formează în societatea în care trăiește primiiani de viață, învățând atât modelele bune, cât și pe cele rele!Oamenii nu-și pot cunoaște soarta. Ce bine ar fi fost dacăîntreaga viață ți-ar putea fi prezentată ca într-un film! Viațaare parfumul și misterul ei atâta timp cât nu știi ce va urma,cât poți s-o trăiești ca pe o aventură a cunoașterii.

Noi, tinerii din ziua de azi, suntem teribil de dezo-rientați, gândindu-ne la ceea ce ne rezervă viitorul, deoa-rece națiunea în care trăim „se zguduie din temelii“. Trăimîntr-o lume foarte agitată și foarte complicată. Agitația abiareușește să ascundă cea mai primejdioasă trăsătură a lumiiactuale: nesiguranța. O bună parte din liderii actuali aiomenirii nu știu încotro se îndreaptă, deci, nu sunt cunimic mai siguri decât noi. Un alt factor care a determinatdezechilibrul actual îl constituie setea de îmbogățire. Omulcare dorește mai mult decât îi este necesar devine nemilosși inuman. Nu e rușinos să fii bogat! Dacă ai mai mult decâtîți trebuie îi poți ajuta pe cei din jur.

Pe noi, tinerii, de ce nu ne întreabă nimeni dacă suntemde acord cu mersul lumii? Cred că deoarece societateatradițională are orgoliile și tipicurile ei, păstrate dingenerație în generație. Condiția socială pare să îi interesezepe mulți tineri. Tot mai mulți preferă să își asigure un viitorprin orice altceva, dar nu prin muncă, așa că țara în caretrăim va avea numai de suferit pe viitor, inclusiv tineriinevinovați, care au încercat din greu să-și construiască ocondiție socială. După ce termină facultatea mulți își doresco carieră în alte țări. De ce? În primul rând pentru bani, sa-lariile fiind mult mai mari decât cele din România. Noi, co-

piii, suntem îndemnați de mici de către părinți să învățămcât mai mult pentru a avea un serviciu și un salariu bun.Vrem mai mult, dar din păcate statul român nu ne poateoferi. De aceea mulți tineri deștepti pleacă din țară pentrua duce un trai mai bun.

Viața adolescenților este populată de familie, prieteni,studiu și activități profesionale. Unii dintre ei practică unsport, alții sunt preocupați cu cititul, cu excursiile sau pursi simplu ascultă muzică. Cele mai mari 2 hobby-uri aleadolescentului român sunt fotbalul și muzica. Noi, tineriide azi, nu mai citim așa mult, preferând sâ vedem un film,să ascultăm muzică sau să stăm degeaba. Desigur, uitatulla filme sau ascultatul muzicii nu sunt niște lucruri rele,ele ajutându-ne să ne relaxăm. Distracțiile pot fi conside-rate prilejuri de socializare, de manifestare a sentimente-lor, dar și de consolidare a legăturilor de solidaritate cuceilalți, iar uneori chiar de înlăturare a plictiselii.

Adolescentul din zilele noastre este cu mult diferit decel de acum 30 de ani. Întotdeauna vor existra păreri proși contra, dar cu toții știm că noi, tinerii, suntem viitorulRomâniei și cu toții sperăm ca măcar noi să ducem un traimai bun!

În ziua de azi, toată lumea are idei, toată lumea știe căvrea ceva de la viață... dar nimeni nu face nimic. Toți nelăsăm conduși mai mult sau mai puțin. Ne este frică săluăm atitudine. Oare de ce ?! Noi putem fi altfel. Suntemla vârsta la care încă mai avem curajul să ne exprimăm.Trebuie doar să vedem lucrurile bune. Unii și-ar dori sămai fie ca noi... haideți să profităm!

SpeCial � ziUa inTeRnațională a CopilUlUi / 5 /

Copilăria în ritm de vals...

pReoCUpăRileNOASTRE DE AZI

motto: Tinerii visează înainte, bătrânii visează laurmă; la mijloc, bărbații luptă (nicolae iorga)

În pași de vals și samba mergem spre Ductil Steel Buzău.Până de curând nu știam mare lucru despre dansul sportiv,dar am luat lecţii de la copiii angajaţilor de aici. Frumoși,cu atitudine de artiști în devenire, ne-au făcut repede să pri-cepem că ținuta adecvată este foarte importantă într-o astfelde competiţie, pentru că, în caz de egalitate, poate face de-partajarea în ochii arbitrilor.

Am aflat că în dansul sportiv sunt 7 clase ierarhice: H(Hobby) pentru începători, apoi E, D, C, B, A, iar cea maiexperimentată este S (Superioară). Promovarea dintr-oclasă în alta se face pe baza unui loc pe podium la concur-surile naţionale. De aici până la o carieră de profesionisteste cale lungă. Premiile în bani se primesc abia de câștigă-torii de la clasele A și S, dar aici se ajunge foarte, foarte greu.Trebuie muncă, perseverență, seriozitate... Adică exact ceam găsit la invitații din acest număr.

Ștefania Teodorescu, 12 ani. Practică dansul sportivdin clasa I. Mama ei este laborant chimic la secţia Zincare.„Totul a început când administratorul Clubului de danssportiv Alegretto Buzău ne-a făcut o vizită la școală. Pre-zentarea lui fost atât de interesantă, încât mă imaginam dejavalsând într-o rochie de prinţesă. Părinţii m-au susţinut dela bun început. După o perioadă de iniţiere care a durat unan, am intrat în vâltoarea concursurilor. Emoțiile de aici,dorința de a învinge, ne-au călit, ne-au format un caracterde învingători, lucru care ne este de folos și în alte domenii.Am participat la competiţii naţionale și internaţionale, laspectacole pentru promovarea dansului sportiv în rândulcopiilor, iar cea mai mare bucurie a venit atunci când, îm-preună cu partenerul meu de dans, am reușit să devenim vi-cecampioni naţionali în 2010 la dans sportiv.”

Dansul poate evidenţia armonia dintre frumuseţea ex-terioară și cea interioară. O simplă bătaie din picior, un pasînainte și unul înapoi și gata am intrat în ritm. Până valseazăȘtefania să facem cunoștinţă cu...

Bianca petrache, 12 ani. Practică dansul sportiv de lașase ani. Mama ei și bunicul lucrează la Ductil Steel Buzău.

„Mama este cea care m-a îndrumat spre dans, fiindcă avrut să mă dezvolt frumos și armonios. Partenerul meu are13 ani și împreună suntem în clasa D. Rolul băiatului esteesenţial în pereche, deoarece conduce dansul și dă putereși prestanţă. Deși stă puţin în umbră, el este cel care măpune în valoare, el mă scoate în evidenţă. Cu Alex mă înţe-leg extraordinar, are grijă tot timpul să putem duce la bun

sfârșit dansul. Cel mai frumos moment este clasarea pe po-dium. Atunci nu mai simţi oboseala, ci doar o imensă bu-curie. De obicei se manifestă prin lacrimi... Momentelegrele sunt cele de la antrenamente și din cantonamente. In-trăm în sala de dans de dimineaţa și plecăm seara. Au fostclipe când am vrut să renunţ, dar tot mama a fost cea carem-a încurajat, m-a susţinut și mi-a dat putere să merg maideparte.

O admirăm pe Bianca cum valsează în continuare și stămde vorbă cu domnul...

adrian nedelcu, antrenor, arbitru, secretar generalal Federației Române de dans Sportiv

„Sportul acesta este subiectiv. Acolo unde diferenţa devaloare este vizibilă, notarea este clară și indiscutabilă. Dacăperechile sunt apropiate ca valoare, atunci trebuie să aducăun plus la imagine, cu tot ce presupune ea: costumaţie, coa-fură, gesturi, aspect estetic. O ţinută decentă și completă,adică un costum pentru dansuri standard și unul pentrudansuri latino, costă minim 700 de euro. Nu există o limităsuperioară pentru costumaţie, întrucât de ceva timp au apă-rut și accesorii foarte scumpe, care se cos sau se lipesc peaceste ţinute, precum deja cunoscutele pietre Swarowski.”

Domnul Nedelcu Adrian antrenează copiii domnuluiUngureanu, electrician la Ductil Steel. ana maria și ale-xandru Ungureanu practică dansul sportiv de la 4 și res-pectiv 8 ani. Concurează fiecare la clasa lor de vârstă.Alexandru ne-a lămurit ce dansuri execută el și cum se cla-sifică acestea. „Există două tipuri de dansuri: standard și la-tino. Dansul standard cuprinde vals lent, vals vienez, quikstep, slow fox și tango. Din dansurile latino fac parte samba,cha-cha, rumba, passo doble și jive. Dintre toate, mie îmiplace cel mai mult samba.“

Doamna Ungureanu ne oferă mai multe detalii: „PentruAlex, cea mai mare bucurie a fost medalia de aur la concur-sul internaţional Dance Masters, în 2008. Au fost partici-panţi din peste 17 ţări. Deși este un copil timid, retras șicalculat, Alex a explodat pur și simplu de fericire la decer-narea premiilor. La anunţarea fiecărei perechi, Alex răsufladin ce în ce mai ușurat, dar când a văzut că se strigă locul4…3…2... și perechea lui tot nu este nominalizată, deci nua mai rămas decât locul 1. Atunci Alex și-a luat în braţe par-tenera. Bucuria a fost maximă. Munca îi era răsplătită“.

Ana Maria este cea mai mică dintre dansatorii noștri, arenumai 9 ani, iar domnul antrenor ne spune: „este unul din-

tre cei mai talentați copii de când antrenez eu.“ E un copilenergic, de aceea dansul ei preferat este jive. Este premiantăși la școală și la dans, dar dansul este viaţa ei, după cum nepovestește. Domnul Ungureanu ne explică: „Dansul și mu-zica le dezvoltă copiilor inteligenţa. Dacă nu ai exerciţiulminţii, nu poţi să reţii pașii, ritmul.“

Carolina Bigu și dragoș Tudor

de alina lambru din Buzău

Ce Se mai înTÂmplă/ 6/

Răcirea dirijată face oțelul mai bunCa urmare a solicitărilor mari pentru oțelul de înaltă

rezistență și a necesității reducerii costurilor defabricație, s-a asimilat la Mechel Târgoviște procedeulde răcire dirijată a laminatului, cu proiectarea și introducerea în fluxul de fabricație a unei instalații pentru răcirea controlată. Pentru început s-a introdus încadrul secției LPMici (Laminor 320), pentru gama 10-18mm, apoi la secția LBTPMU (Laminor 380) pentru 20-28mm. În perioada următoare se va introduce și pentru 28-40mm.

Tehnologia permite obținerea unor proprietăți mecanice superioare, fără a mai fi nevoie de utilizarea încompoziția chimică a unor elemente de microaliere.Procedeul constă în răcirea accelerată a suprafeței laminatului în intervalul de temperaturi 950-350 gradeCelsius, imediat după ultima cajă de laminare. Instalațiade răcire este compusă dintr-o serie de elemente tubulare prin care trece bara laminată și în interiorul cărora este pompată apă, la o presiune ridicată.

Lungimea, diametrul interior al elementelor tubulareși numărul acestora depinde de tipul de oțel, diametrulbarei laminate, viteza de laminare, valoarea prescrisă a

temperaturii, presiunea și debitul apei de răcire.Instalația realizează un tratament special, în trei faze.

1. O răcire intensă la suprafața și pe o anumită adâncime de la suprafața barei, la ieșirea din caja fini-soare a laminatului. Datorită reducerii de temperatură,stratul superficial al barei de oțel beton este transformatîntr-o structură călită și răcită (martensită), în timp cemiezul rămâne fierbinte (austenită).

2. După ce bara părăsește zona de răcire intensă șieste expusă aerului, căldura din miez este transmisăcătre suprafață, încălzind stratul răcit prin conducte,transformând martensita de la suprafața barei într-ostructură numită martensită de revenire. Temperatura lacare se egalizează miezul și crusta se numește tempera-tură de egalizare. Aceasta, împreună cu temperatura desfârșit de laminare, constituie cei mai importanți parametri în obținerea proprietăților mecanice dorite.

3. În final, când bara se descarcă pe patul de răcire,austenita rămasă se va transforma într-o structură perlitică cu grăunți fini. Rezultatul acestui procedeu esteo structură cu o limită mare de curgere, combinată cu oductilitate mare.

În funcție de diametrele produselor laminate și de vitezele de ieșire, se selectează combinații adecvate aleelementelor de răcire, aranjate în linie continuă, pentruobținerea temperaturii finale dorite. În elementele tubulare, apa curge în aceeași direcție cu bara laminată.

ing. Stoica adriana, Mechel Târgoviște

Resursele reciclate la Oțelu Roșu

Fier vechi tocmai bun de aruncat... în oala cu oțel Fierul este un element metalic din

grupa a VIII-a a sistemului periodical elementelor, având numărul 26.Fierul pur are culoarea cenușiu albă-struie, densitatea 7,86 kg/dm3,punctul de topire la 1535 grade Cel-sius și punctul de fierbere la 3250grade Celsius. Fiind un metal moale,prezintă proprietăți mecanice infe-rioare. Carbonul prezent în structurachimică influențează substanțialaceste proprietăți formând douăclase de aliaje: fontele și oțelurile. Înaer umed fierul se oxidează rapid,formând oxidul de fier sau rugina. Înproporție covârșitoare, fierul esteutilizat ca materie primă pentru alie-rea cu diverse elemente în vedereaobținerii oțelurilor.

FIERUL

diCŢionaR meTalURGiC

Anul trecut am scris despre oțelari și turnători, despre cuptorul electric,mașina de turnare continuă și instalațiade LF de la Oțelu Roșu. În acest numărspunem povestea oțelului de dinainte ca el să ajungă în cuptorul electric. De la fier vechi până la produsul de calitate, de la poarta fabricii până în cuptorul electric, materia primă de laDuctil Steel Oțelu Roșu urmează un traseu bine stabilit, supervizat de oechipă de specialiști.

Camioanele încărcate cu fier vechisosesc zilnic, ordonat, ca într-un furnicar. După ce traversează noul podpeste râul Bistra, se aliniază cuminți înparcarea spațioasă în care pot intra pânăla 100 de camioane. De aici, furnizoriimerg la biroul derulare contracte pentruformele necesare și tot procesul este coordonat pas cu pas.

Camionul intră în fabrică după cetrece printr-un dizpozitiv pentru determinarea radioactivității. Dacă

nivelul acestora este în parametrii normali, trece mai departe. După trece-rea prin acest filtru se întocmește avizulde intrare. Sistemul este computerizat,așa că fără înregistrarea acestui aviz nuse poate trece mai departe, la cântărire.Conform unei dispoziții implementaterecent, nu sunt admise autovehiculelecare depășesc masa maximă autorizatăpe drumurile publice. În acest fel se sprijină efortul autorităților de a impune respectarea legii.

După cântărire camionul pleacă spresecția de șarjabilizare, la depozitul defier vechi, unde este întâmpinat de unclasificator de la departamentul controlcalitate. Acesta verifică dacă încărcăturacorespunde cu documentele. Urmeazădescărcarea, unde graiferele și macarauacu magnet intră într-un dans foarte precis. În funcție de cantitatea deimpurități, fierul este clasificat pe categorii, notate în fișa de impurități.Ele au influență la prețul final.

Dacă nivelul de impurități depășeștepragul admis, transportul este refuzat.De clasificator depinde atât buna evaluare a fierului descărcat, cât șiprotecția oamenilor și a echipamentelor.Dacă în cantitatea de fier descărcată segăsesc recipienți închiși, tuburi de oxigen, butelii sau materiale explozibile, furnizorul este amendat.

La final camionul se întoarce la cântar unde se tarează. Operatorul introduce în sistem cantitatea de marfădescărcată, alături de nivelele deimpurități. Fierul vechi este preluat desecția de șarjabilizare, depozitat pe categorii, procesat cu cele trei foarfeciSierra și Zdas și urmează să fie topit încuptor și transformat în oțel.

Cristi drilea

La începutul anului încheiem contractele de li-vrare ale fierului vechi cu diferiți parteneri înfuncție de anumite criterii. Prețul fierului vechi semodifică în fiecare săptămână, în funcție de valorilepieței. Zilnic intră în întreprindere cam 1600 detone.Noi ne ocupăm de emiterea și de procesareadocumentației necesare, de întocmirea avizelor deintrare, facturare și trimiterea la departamentul decontabilitate a documentelor pentru efectuareaplății către furnizor.

mihai Babeu, șef birou derulare contracte

Am avut destule surprize în trecut, atât cu reci-piente sub presiune, cât și cu muniție neexplodată.Chiar în primăvara anului 2011 au fost două ca-zuri de proiectile amestecate în fierul vechi. A fostanunțat Inspectoratul pentru Situații de UrgențăCaraș Severin, care a trimis urgent o echipă. Dacănu este depistat un asemenea material și ajunge încuptor, se poate întâmpla o nenorocire.

ioan angheloni, director CTC

înTReBăRi / HoBBy / 7 /

Cu toții înțelegem că frauda, corupția, mitasunt infracțiuni care afectează situația financiarăa companiei, dar și bunăstarea fiecărui angajat.

Angajații Mechel au posibilitatea de a semnalaconducerii aceste fapte. Informațiile trimise dedvs. ajung doar la Serviciul de controlrisc, care le analizează și întocmește cercetăriastfel încât conducerea să poată lua măsurilecare se impun.

Vă rugăm să NU folosiți liniile de încrederepentru glume proaste și declarații vădit false.

1.oao meCHel, moSCovaE-mail:sos@mechel.comTel. +7495 921 17 27

2.meCHel TÂRGoviȘTeE-mail: incredere@mechel-tgv.roTel. gratuit 0800 801 888, interior 1888Cutie poștală la poarta nr. 1

3.meCHel CÂmpia TURziiE-mail: dcr@mechel-ct.roTel. 0264 300 305, interior 2627 7 cutii poștale pe teritoriul combinatului

4.dUCTil STeel BUzăUE-mail: confidential@ductilsteel.roTel. 0238 713 490, interior 133

5.dUCTil STeel oțelU RoȘU 3 cutii poștale pe teritoriul combinatului

liniile de înCRedeRe

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

votaȚi Cei mai buni profesioniȘti

ani De

20022012

10

Consider că cel mai bun profesionist este .........................................................................care lucrează la.................................................................................................................pentru că..........................................................................................................................

numele meu este .............................................................................................................și lucrez la .......................................................................................................................

Completati acest talon și depuneți-l în urna special amenajată. Puteți desemna astfel cei mai bunicolegi și aveți șansa ca, prin tragere la sorți, să câștigați premii surpriză. Cei mai buni profesioniștivor fi recompensați anul acesta pe baza voturilor dvs. Aceștia vor primi premii substanțiale de lapartenerii noștri.

ați înTReBaT, vă RăSpUndem

– Cum ați venit în întâmpinarea nevoilor angajațilorGrupului Mechel care încasează salariul în cont RaiffeisenBank?

Întotdeauna încercăm să venim în sprijinul cliențilornoștri cu inițiative noi și cu oferte flexibile. RaiffeisenBank oferă angajaților Grupului Mechel care încaseazădrepturile salariale prin cont curent soluții bancare efi-ciente, într-un pachet de produse și servicii adaptat ne-voilor lor.

Clientul, angajat al Grupului Mechel, trebuie să știecă taxa lunară de administrare card debit Visa Electron/Maestro, comisionul eliberare numerar și interogare soldde la ATM-urile Raiffeisen Bank pentru acest tip de card,folosirea cardului la cumpărături pe POS în străinatateși în țară, comisionul de interogare sold prin telefon, co-misionul de emitere și înlocuire card Visa Electron/Maestro, comisionul de administrare și acordare linie dedescoperit de cont, plata facturilor la orice bancomat Ra-iffeisen Bank (Vodafone, Orange, Cosmote, GDF SuezEnergy Romania, Enel Energie Muntenia, Enel EnergieSA, Wirom Gas) sunt cu taxă 0.

– Cum păstrează banca legătura cu clienții când ei nupot ajunge într-o agenție Raiffeisen Bank (vizualizări decont, extrase, constituiri depozite, schimb valutar etc)?

Angajații Grupului Mechel pot avea acces la conturilelor prin serviciul Raiffeisen Online care le oferă:

▶▷ acces 24/7 online, securizat, la conturile propriioriunde în lume;

▶▷ consultarea soldurilor conturilor și istoricultranzacțiilor;

▶▷ toate tranzacțiile se realizează în timp real și sol-durile conturilor sunt permanent actualizate;

▶▷ plăți intra sau interbancare în lei sau programareaacestora să se efectueze automat periodic;

▶▷ plăți intrabancare în valută; ▶▷ se pot constitui sau lichida depozite;▶▷ schimburi valutare între conturile proprii, precum

și cross currency între valute. ▶▷ extrasul de cont pe perioada dorită.- Pentru angajații care au ales o variantă de creditare

cu banca dvs. există posibilitatea plății automate a ratelorde credit?

Da. Prin serviciul de transferuri planificate ratele seplătesc automat. Tot ce trebuie să facă clientul este să seasigure că există suma necesară în contul pe care l-a in-dicat pentru plată.

rubrică realizată cu sprijinul

E bine să ştiţi că...... gelul de Aloe Vera conține peste 75 de factori nutritivi și200 de compuși activi.… deși există peste 200 de specii de Aloe, doar patru suntcunoscute ca având proprietăți curative. Aloe BarbadensisMiller, numita și Aloe Vera Linne, este cea mai puternică.… gelul de Aloe Vera conține 20 dintre cei 22 de aminoacizide care corpul nostru are nevoie. Conține şi aloina și emo-dina, cu proprietăți analgezice, antibacteriene și virucide.… gelul de Aloe Vera furnizează 7 dintre cei 8 aminoaciziesențiali, care nu pot fi produși de organismul uman.… gelul de Aloe Vera este una dintre sursele de vitamina B12… Aloe Vera este o plantă suculentă, asemănătoare cactusu-lui, și este înrudită cu ceapa, usturoiul și sparanghelul.… în 1862, George Ebers a descoperit prima menţionare aplantei într-un papirus egiptean care cuprindea şi remedii.

informații despre utilizarea acestei plante pentru noi și copiii noștri puteți afla la:

tel. 0733974899 / email: ancapopescu07@gmail.com

FaRmaCia aloe veRa

ConTaCT

adresa:str. Rosenthal, nr. 14, etaj 5,

ap. 6, Sector 1, Bucureşti, cod poştal 011996

tel: 021/305 59 00; e-mail: redactie@mechel.ro

Tipar: Romprint, Piaţa Presei Libere nr 1, Bucureşti tel: 021/317 97 88; www.tiporomprint.ro

ISSN 2068-9497 Tiraj: 6 000 exemplare

RedaCŢie

Carolina BiGUolga CHUmakova

Cristian dRileairina Şiman

dragoş TUdoR (redactor-şef)

model de viaŢă/ 8 /

CalendaR ReliGioS

iUnie 2012

Tradiţiile învăţământului metalurgic în România suntdestul de vechi. Ele au originea în dezvoltarea metalurgieiferoase și neferoase pe teritoriul ţării noastre. După apari-ţia primelor unităţi industriale metalurgice în Banat, în se-colul al XVIII-lea, la 23 ianuarie 1729 a luat fiinţă Școalade Mine și Metalurgie feroasă de la Oraviţa. Aceasta a fosttransferată apoi, dupa 60 de ani, la Reșiţa. În 1771 s-a pusîn funcţiune uzina nouă cu 2 furnale mari și 3 ateliere dedrugi de fier: unul pentru fier de scule, altul pentru poleit.

Primele noţiuni de metalurgie sunt introduse de Ghe-orghe Asachi în anul 1813, la cursurile de inginerie de lașcoala Grecească din Iași. Într-un studiu din 1842, efectuatde o comisie din care a făcut parte și Gheorghe Asachi, afost propusă introducerea unui curs de Metalurgie la secţiade Ingineri de Exploatare.

În anul 1867 a fost reînfiinţată, prin decret, școala dePoduri, Șosele și Mine, care avea o durată de 5 ani. În anulIV era prevăzut și cursul de Mine, care cuprindea și lecţiide Metalurgie, în care se făcea referire la cunoștinţe mailargi din domeniul prelucrării secundare și a utilizării me-talelor și aliajelor. Cu timpul cursul și-a schimbat denumi-rea în Tehnologia metalelor, așa cum există, de altfel, și înzilele noastre. Începând cu anul 1881, Școala de Poduri șiȘosele a acordat diplome de ingineri și în domeniul meta-lurgiei. Prin decretul nr. 2521, din 10 iunie 1920, a fost în-fiinţată Prima Școala Politehnică, care cuprindea patrusecţii, printre care se regăseau și Secţiunea Mecanică șiMetalurgie; Secţiunea de Mine și Metalurgie.

În același an a luat fiinţă și Școala Politehnică din Ti-mișoara. A fost considerat necesar ca în cadrul secţiilor deMine și Metalurgie din cele două instituţii să se pregă-tească ingineri metalurgi pentru industria feroasă și nefe-roasă a ţării. Profesorul ing. Ion Barbareu, fost asistent laAcademia de Mine și Metalurgie din Freiburg, a introdusîn 1922 la Politehnica din București un curs de Metalurgieși a creat un Laborator de metalurgie în 1924. Ion Barba-reu are și meritul de a fi editat primul curs de metalurgiede nivel universitar din ţara noastră, intitulat Curs de Me-talurgie Generală, apărut în 1926. Se poate spune că el estecel care a format prima școală de cadre didactice pentruînvăţământul superior metalurgic din România, pe la careau trecut: prof. acad. Traian Negrescu, prof. Ștefan Man-tea, precum și asistenţii ing. Corneliu Săndulescu (cel carea publicat în 1927 primul îndrumar de laborator cu titlulDeterminarea minereurilor, inginera Jeana Buzincu - primafemeie asistent universitar din acest domeniu în România.

respeCtăm treCutul Construim viitorul

în românia

ani De

20022012

10

Ce nu știați despre metalurgie (4)

http://cuvintedefier.weebly.com

Am doi copii și din acest motiv am nevoie de mai multăsiguranţă și stabilitate decât dacă aș fi fost singură. De aceeaam început în paralel cu activitatea de la fabrică să studiezfinanţe-contabilitate la Timișoara, prin învăţământul la dis-tanţă, la Institutul de Ştiinţe Economice. Sunt în ultimul anși sper să absolv cu foarte bine. Îmi doresc o schimbare radi-cală pe plan profesional. Așa cum am citit și în ziarul nostru,Cuvinte de fier, se poate avansa în cadrul grupului și suntsigură că anii lucraţi în oţelărie sunt importanţi pentru ca-riera mea pe mai departe.

Așa începe, scurt și direct, discuția cu Claudia, care lu-crează la turnarea continuă. Alături de colegii ei asigurăsupravegherea debitării semifabricatelor, proces ce presu-pune munca în trei schimburi. Ne-a interesat în mod de-osebit ce o motivează cel mai mult în viaţă, pentru că ușornu poate fi să crești doi copii, să lucrezi în schimburi și săîți mai ardă de examenele de la facultate.

Într-adevăr sunt o fire întreprinzătoare, în căutarea desoluţii pentru a anihila și contracara orice piedici mi-ar apă-rea în cale. Altfel nici nu aș putea lucra într-o oţelărie. Cu unspirit moale, instabil sau firav nu prea ai ce să cauţi la noi înfabrică, unde cuvântul definitoriu este acţiune. Cel mai multmă stimulează copiii mei - Lisa, de 13 ani și Alex, 11 ani.Lisa spune că dorește să studieze artele, pentru că are talentși îi place pictura și desenul. Lui Alex îi plac, desigur, calcu-latoarele, dar și să se joace pe terenul de fotbal. Dacă dămviaţă copiiilor, consider că suntem datori să dăm și un sensvieţii lor, iar eu o să fac tot posibilul pentru aceasta.

Într-o urbe mică așa ca Oţelu Roșu, locurile de muncănu se găsesc la tot pasul. Aici este tot mai greu să-ți găseștiun servici. După ’90, o bună parte dintre localnici au luatcalea străinătăţii. Soţul Claudiei muncește o bună partedin an în Germania și Spania. Când începe sezonul agricollucrează în acest domeniu pe tot procesul tehnologic, dela strânsul recoltei, până la producţia de conserve. Atuncitoată casa rămâne doar pe umerii ei. Cu o viaţă discipli-

nată, rânduită, găsește însă timp pentru toate. Este printrepuţinele femei din Oţelu Roșu care fac sport. Claudiapune preţ pe sănătate și pe condiţia fizică. Merge la sală,folosește bicicleta în fiecare zi în drumul spre serviciu. Nuare nici un fel de reţinere să vorbească despre un subiectcare altor doamne li se pare doar o prostie.

Pentru a-mi menţine sănătatea în stare cât mai bună, darși pentru un aspect fizic plăcut, o dată sau de două ori pe săp-tămână merg la sala de fitness din oraș. Condiţia fizică măajută și să-mi păstrez permanent un tonus bun, mai ales căam deja o vârstă la care organismul începe să dea semne deoboseală. Soţul meu face sală de mai bine de 10 ani. Deaceea, când se întoarce în ţară, vine cu mine la antrenamente,mai ales pentru a-și reveni fizic după munca istovitoare pecare o depune în străinătate.

Ca orice suflet de femeie, Claudia iubește muzica, bu-jorii și trandafirii. Este, de fapt, o fire romantică, iar astase îmbină însă foarte bine cu un pragmatism de apreciat.De aceea nici nu ezităm să-i punem o întrebare care, cre-deam noi, o va pune în dificultate. Răspunsul ne-a contra-zis însă. Ce ai face dacă ai rămâne fără loc de muncă?

Dacă aș rămîne fară acest servici, văd două variante. Așurgenta învăţarea contabilităţii, lucrând ucenică pe langă unprofesionist, dar acestă opţiune mi-ar aduce un venit abiadupă o perioadă de timp. De aceea nu cred că voi alege solu-ţia aceasta. A doua optiune, mai realistă, ar fi sa-mi caut delucru tot în străinătate, unde munca e mai bine plătită. Acololucrează și fratii mei, care m-ar ajuta sigur să-mi găsesc cevastabil. Ar fi totuși trist să mă despart de locurile natale, decasa mea, de prieteni. Dar copiii, educaţia și viitorul lor, suntcele mai importante pentru mine și aș face orice.

Carolina Bigu

Viața între facultate și sala de sport

oameni mUnCind

pe 3 iunie avem Duminica Mare a Rusaliilor sau Cincize-cimea. Apostolii, oameni ca și noi, cu slăbiciuni ca și noi, deșil-au recunoscut pe Iisus ca fiind Dumnezeu, deși au beneficiatatâta timp de învăţătura Sa, totuși nu au crezut că El va înviaașa cum a promis. A fost nevoie de Înviere ca să credem cuadevărat că Iisus este Dumnezeu, dar a fost nevoie de o forţănemaiîntâlnită până atunci care să-i facă pe ucenicii Domnuluisă-l mărturisească și să fie neînfricaţi în ciuda chinurilor lacare au fost supuși. Aproape toţi ucenicii au fost martirizaţipentru că și-au manifestat public dragostea pentru Iisus.Această forţă inexplicabilă, mai presus de raţiunea noastră șide orice știinţă s-a numit Duhul Sfânt. Așadar, în acestă ziDumnezeu trimite Duhul Sfânt peste Apostoli ca adierea unuivânt dar care se aseamănă cu niște limbi de foc. De atunciDuhul Sfânt coboară peste fiecare dintre noi, la taina SfântuluiBotez. Și Iisus a primit Botezul și implicit Duhul Sfânt prinvărul Său, Sfântul Ioan Botezătorul, a cărui naștere o sărbăto-rim tot luna aceasta, pe 24 iunie. Spre sfârșitul lunii, în 29iunie, Biserica îi omagiază pe Sfinţii Mari Apostoli Petru șiPavel. În această zi ei au fost martirizaţi.

Carolina B.

la povești cu Claudia Gașparoperator-cabină, Mechel Oțelu Roșu