"ADEVÃRUL nu este dincolo de NOI !"

Director, Teodor Abagiu

* Informaþii * Opinii * Atitudini ** Anchete * Dezvãluiri *

Obiectivmehedinþean

Scaneazã codul QR ºi descarcã GRATUIT 

Obiectiv mehedinþean în format electronic

ww

w.o

biec

tiv-m

ehed

inea

n.roAnul XXII Nr. 1040

6 august 202016 pagini * 1,00 leu

Este un tezaur arheologic, descoperit în anul 1980, în localitateaHinova, din judeþul Mehedinþi, fiind format din peste 9639 de piese din aur. Se crede cã tezaurul dateazã de la sfârºitul mileniului al doilea înaintea ereinoastre ºi a aparþinut tracilor nord – dunãreni, el cântãrind aproape 5 kg.

Toate localitãþile aflate de-a lungul DJ 562A, Lotul 1 al proiectuluicare vizeazã reabilitarea/modernizarea a 112 km drumuri judeþene au asfaltnou: Rogova - Vânjuleþ - Cioroboreni - Pãtulele - Gruia. În aceste zile setoarnã asfaltul în comuna Pãtulele, lucrãrile fiind în plinã desfãºurare.

Piesa lunii TEZAURUL DE LA HINOVASe toarnã primul strat de asfalt peDJ 562A, în comuna Pãtulele

Se lucreazã intens laclãdirea Spitalului

Orãºenesc din Vânju Mare

amãnunte în pag.3amãnunte în pag.3

pag. 2

pag. 5

O lume cuprinsã denesiguranþã ºi teamã

100 de ani de lanaºterea pãrintelui

Nil Dorobanþu

pag. 8

Testamentul unuiDiktator

pag. 9

Curiozitatea a ucispisica ºi pe Bãsescu

PAGINA 16

Bustu lu’ Decebal mai periculos decâtterasele ºi pãcãnelele din Mehedinþi

social - politicOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 2

Editorial de Sorin Vidan

* Informaþii * Opinii * Atitudini * * Anchete * Dezvãluiri *

EDITOR: SC PROFIN SRL; ISSN 1454 - 7058

TELEFAX: 0252 - 326.143

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridicã pentruconþinutul articolelor revine în întregime autorilor.

E-mail: teodor_abagiu@yahoo.com;obiectivmehedintean@yahoo.com

ABONAMENTE - prin Oficiile Poºtale. Poziþie de catalog: 12203

Cost abonament lunar: 4,00 lei + taxe poºtaleDIFUZARE prin DISTRIBUITORII

PARTICULARI

Drobeta Turnu - Severin,str. Orly nr. 82A

Mobil: 0722351161Obiectivmehedinþean

www.obiectiv-mehedintean.roFacebook: Obiectiv Mehedintean

Cele patru scenarii propusede Ministerul Sãnãtãþii pentruînceperea ºcolii: 4 variante derevenire la ore, cu posibilitatea caºcolile sã adopte scenarii diferitepe cicluri de învãþãmânt. Ministerul Sãnãtãþii propune douãsub-scenarii hibride, un scenariu derevenire integralã la ºcoalã ºi altul deore exclusiv online pentrudeschiderea ºcolii din 14 septembrie2020. Marea noutate de la Sãnãtatediscutatã acum în MinisterulEducaþiei este renunþarea la deciziaunicã de la centru impusã pânã acumîn pandemie, cu privire la carescenariu este pus în aplicare în fiecareºcoalã în parte. Potrivit documentului realizat deMinisterul Sãnãtãþii, Inspectorateleªcolare Judeþene, DSP-urile ºiconducerile ºcolilor sunt cele caredecid care este scenariul care “seaplicã în orice moment” în fiecareºcoalã în parte, iar pentru hotãrâreafinalã este nevoie ºi de aprobareaComitetului judeþean pentru situaþii deurgenþã. Conform surselorEdupedu.ro, documentul MinisteruluiSãnãtãþii urmeazã sã fie dezbãtutsãptãmâna aceasta în cadrulMinisterului Educaþiei.

Scenariul nr. 1 propus deMinisterul Sãnãtãþii:

- revenirea 100% la ºcoalã, dar cuasigurarea unei distanþe fizice întrecopii de minimum 1 metru (faþã de2 metri cât a fost impus la examene).De remarcat cã faþã de primulscenariu avansat de FederaþiaNaþionalã a Asociaþiilor de Pãrinþi ºipreluat apoi în comunicarea publicãde ministrul educaþiei, regulile MSspun cã revenirea tuturor elevilor laºcoalã se face cu menþinerea acesteidistanþe de 1 metru între elevi

Scenariul nr. 2 propus deMinisterul Sãnãtãþii

Scenariul al II-lea avansat deMinisterul Sãnãtãþii este compusdin 2 sub-scenarii Scenariul nr. 2 Varianta 1:- propune revenirea la ºcoalã atuturor copiilor de grãdiniþã ºi dinclasele pregãtitoare – clasa a IV-a- în ceea ce-i priveºte pe copiii de

Peste o lunã, pe 1 septembrie,cadrele didactice îºi încep activitatea.

Sau poate aºa ar trebui...

clasele V-VIII ºi IX-XII, deci degimnaziu ºi liceu, MinisterulSãnãtãþii prevede în primul scenariuhibrid revenirea lor “parþialã” înclase. Concret, ar trebui sã fie fizicla ºcoalã doar jumãtate dintr-o clasãºi sã facã rotaþie cu cei de acasã la 1sau 2 sãptãmâni. ªi aici, se menþineregula distanþei de minimum 1metru între elevi Scenariul nr. 2 Varianta 2:- reprezintã scenariul hibridpesimist, în care copiii de grãdiniþãºi cei din clasele pregãtitoare – clasaa IV-a nu ar mai fi exceptaþi de larevenirea pe ture ºi prin rotaþie laºcoalã. Mai exact, aceastã variantãprevede cã toþi elevii, indiferent declasã ºi ciclu ºcolar, trebuie sã revinãîn clase doar prin rotaþie, câtejumãtate de clasã, urmând sã facãschimb cu cealaltã jumãtate de clasãla 1 sau 2 sãptãmâni.

Scenariul nr. 3 propus deMinisterul Sãnãtãþii:

- ºcoala se desfãºoarã 100%online, pentru toþi elevii, indiferentdacã e vorba de grãdiniþã, ºcoalãprimarã, gimnaziu sau liceu. Marea noutate din documentulMinisterului Sãnãtãþii o reprezintãdescentralizarea deciziei, pe fiecarejudeþ ºi ºcoalã în parte. Dupã cenumeroºi specialiºti din educaþie aucriticat închiderea fãrã excepþie aºcolilor, fãrã a þine cont de numãrulde copii din anumite sate sau oraºeºi numãrul de cazuri de COVID-19,experþii din Sãnãtate au prevãzut înactul pe care l-au trimis MinisteruluiEducaþiei cã fiecare ºcoalã ºi

continuare în pag. 7

În plin stres social – ºi încã unulmajor – legat de pandemie, despectrul infectãrii cu covid iatã cãam intrat deja ºi în zonacrepuscularã a campanieielectorale.

Alegerile locale bat la uºã ºi nue de mirare cã vedem din ce în cemai des figuri politice ºi mesajepolitice. Va fi o campanie electoralãpuþin atipicã. Lipsesc marileîntruniri publice, bãile de mulþime,corturile electorale.

Toatã desfãºurarea de forþe dinanii trecuþi e lãsatã în urmã dinmotive de securitate sanitarã. Acumtotul e concentrat mai cu seamã pemediul online. Nu vor lipsiîntrunirile publice, doar cã acesteavor avea o dimensiune mult mairedusã.

Deocamdatã nu ºtim cu exactitatecine sunt candidaþii. Doar bãnuieli,zvonuri, semi-afirmaþii. Cred cãundeva pe 20 august se va dastartul oficial al campaniei ºi atuncivom ºti cu nume ºi prenume cinese aruncã în cursa pentru locale.

Cei mai mulþi au „furat„ startul,ceea ce nu mai surprinde penimeni. Va fi interesant de vãzut ºianalizat cel puþin douã aspecte:cum se va desfãºura, tehnicvorbind, procesul de votare ºi, doi,cum va reacþiona electoratul vizavide oferta politicã.

În condiþiile de faþã e camproblematic sã se desfãºoareprocesul de votare în aceiaºiparametri (cozi la secþii, deexemplu) ca pânã acum. Rigorilesanitare vor impune anumiteajustãri, anumite mãsuri. Nu ºtimcum vor arãta aceste mãsuri, dar

O lume cuprinsãde nesiguranþã

ºi teamã

în niciun caz nu cred cã lucrurilevor fi lãsate sã funcþioneze la fel caacum patru ani în ceea ce priveºteprezenþa alegãtorilor ºicomportamentul acestora la urne.

Aºteptãm ºi noi cu interes sãvedem ce vor hotãrî decidenþii.

În ceea ce priveºte atitudineaalegãtorilor, în condiþiilepandemiei, cu siguranþã vor fidiscuþii. Mulþi probabil nu vor venipur ºi simplu la vot, de teamaapropierii fizice, de teama infectãrii.E un element important în ecuaþiaacestor alegeri. Un element deblocaj, ce nu poate fi ignorat.

Dacã unii nu vor aveaconvingerea cã procesul de votarenu va fi sigur din punct de vederesanitar, nu vor veni sã voteze. ªicum sã vii când nu e zi de laDumnezeu sã nu auzi, brãzdândarterele oraºului, sirenele salvãrilorce transportã bolnavi spre Orºova.Te trec pur ºi simplu fiorii.

Cum sã pleci sã votezi când doarce deschizi televizorul ºi valul deºtiri negative te dã peste cap?

Sunt vremuri grele, apãsãtoare.ªi în astfel de vremuri alegerilelocale nu par o necesitate. Sunt,desigur, din punct de vedere aldemocraþiei. Dar cine mai dã doibani pe democraþie dacã nu trãimîntr-o lume sigurã, ci într-unacuprinsã de nesiguranþã ºi teamã?

actualitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 3

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, Aladin

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Mehedinþi, AladinGeorgescu, a mers într-o nouã vizitãla Spitalul Orãºenesc din VânjuMare, acolo unde se lucreazã intensatât la interior cât ºi la faþada clãdirii,dupã ce structura decorativã vechea fost complet îndepãrtatã. “Am stat de vorbã cu reprezentanþiiconstructorului ºi o voi face frecventpentru a mã asigura cã lucrãrile nu suntzãdãrnicite de aspecte neprevãzute.

Reabilitarea, modernizarea ºiextinderea Spitalului Orãºenesc dinVânju Mare este o investiþie foarteimportantã pentru zona de sud ajudeþului pentru ca la final, spitalulsã poatã deservi un numãr deaproximativ 70.000 de locuitori. Suntconvins cã proiectul va creºteconsiderabil eficienþa îngrijirilorspitaliceºti pentru zona de sud ajudeþului Mehedinþi. Criza sanitarãcreatã de Coronavirus aratãnecesitatea ºi importanþa investiþiilor

Se lucreazã intens pe DJ 607, Strehaia - Grozeºti

Georgescu, a mers împreunã cuprimarul oraºului Strehaia, Ioan

Giura, pe ºantierul deschis pânã laieºirea din localitate spre comunaGrozeºti (DJ607), mai exact pe stradaCâmpului, unde se desfãºoarã lucrãride reabilitare/modernizare pe olungime de 700 metri. Tronsonul face parte din Lotul 5al proiectului care vizeazã asfaltareaunui numãr total de 112 kilometride drumuri judeþene. “Constat cã se lucreazã intens, iardin discuþiile purtate cu constructorulam primit asigurãri cã pânã la sfârºitullunii august se vor monta bordurile ºise va turna primul strat de asfalt. Strada

nu doar cã va avea o lãþime de optmetri, ceea ce înseamnã automat osiguranþã rutierã mult mai ridicatã, civa avea ºi trotuare, accese laproprietãþi ºi rigole. Mã bucur sã vãdcum proiectele Consiliului JudeþeanMehedinþi prind contur ºi reuºim sãasfaltãm toate tronsoanele de drum pecare în ultimii 30 de ani nu s-a fãcutnimic. Mehedinþenii meritã sã circulepe drumuri moderne, iar eu nu potdecât sã fiu bucuros cã se întâmplãacest lucru”, a declarat preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu.

Se lucreazã intens la clãdireaSpitalului Orãºenesc din Vânju Mare

în infrastructura de sãnãtate ºicertificã faptul cã obiectivele pe carele-am proiectat pentru unitãþilemedicale din judeþul Mehedinþi suntmai mult decât oportune!” a transmisAladin Georgescu, preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi.

Drumul Judeþean 607, întreStrehaia (intersecþia cu DN 67A) –Grozeºti (limita cu judeþul Gorj) areasfalt pe o lungime de 16 kilometri. Lucrãrile fac parte din Lotul 5 alproiectului prin care semodernizeazã/reabiliteazã 112 kmde drumuri judeþene. “Sunt bucuros sã constat cã s-alucrat într-un ritm neaºteptat debun, iar oamenii de aici pot circula

Comuna Grozeºti, asfaltatã în totalitate

de acum înainte în condiþii bune ºisigure. Modernizãm infrastructurarutierã a judeþului Mehedinþi ºiducem asfaltul inclusiv în zonele încare nu a fost niciodatã! Iatã încã odovadã clarã cã ne respectãmpromisiunile! Continuãm în aceastãperioadã ºi cu asfaltarea celor 10kilometri cãtre Strehaia”, a transmispreºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu.

Preºedintele Consiliului JudeþeanMehedinþi, Aladin Georgescu, a mersîntr-o vizitã de lucru pe lotul 4 alproiectului derulat de ConsiliulJudeþean Mehedinþi în cadrul cãruiase reabiliteazã/modernizeazã 112 kmdrumuri judeþene. “Am verificat stadiul lucrãrilor pe DJ561A, tronsonul Gvardiniþa - Bîcleº -Vlãdica - Tâmna (intersecþia cu DN6)care are o distanþã de peste 32 kmîntrucât îmi doresc ca oamenii dinzonã sã aibã cât mai curând drumulasfaltat. În acest moment, în Gvardiniþa(com. Bãlãciþa), acum se pregãteºtedrumul pentru ca în scurt timp sã se Biroul de presã

Lucrãri premergãtoare asfaltãrii pe DJ 561A, la Gvardiniþa

aºtearnã stratul de piatrã spartã. Înurma discuþiilor purtate la faþa locului,vã pot informa cã locuitorii de aici voravea asfalt pe DJ 561A în toamna

acestui an”, a transmis preºedinteleConsiliului Judeþean Mehedinþi,Aladin Georgescu.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 4

La data de 4 iunie 2020s-au împlinit 100 de ani

de la Tratatul de la Trianon.Practic TRATATELE DE LA TRIANON

(4 iunie ) ªI PARIS (28 oct. UnireaBasarabiei cu România) din 1920 au fostdocumentele juridice prin care s-aconsfinþit înfãptuirea ROMÂNIEI MARI.

Trebuie amintit ºi generaþiilor tinere,împlinirea a 101 ani, zilele trecute; pe3 august 1919 de când Banatul a fostalipit la România ºi pe 03 august seara1919, trupele române au intrat înBudapesta încheind rãzboiul Româno-Ungar din 1919 ºi astfel s-au creatcondiþiile definitive ale finalizãriitratatului de la Trianon.

I.) Ziua de 3 August 1919, areprezentat momentul instaurãriiadministraþiei române în Timiºoara, iarBanatul se unea cu România. Ziua de 3august a devenit din anul 1999 princonsfinþirea Consiliului Local, sãdevinã în mod oficial Ziua Timiºoarei.Fãcând un succint periplu alevenimentelor ce s-au derulat în câtevaluni, care au schimbat destinulBanatului ºi al þãrii noastre.

La 15 noiembrie 1918, militarii sârbi,au intrat în Timiºoara, supravegheaþi detrupe franceze sub comanda generaluluiGambetta. Negocierile ce au avut loc întreromâni ºi sârbi pentru Banatul istoric,arbitraþi de americani, francezi ºi britaniciau decis prin Comisia teritorialã, trasareagraniþei dintre România ºi regatul Sârbo-Croat ca o diagonalã ce marca linia de lavãrsarea Mureºului în Tisa pânã la Baziaº.

La 22 iunie 1919 Consiliul Supremdecide divizarea Banatului în cadrulConferinþei de Pace de la Paris. Astfeltrupele sârbe ºi franceze pãrãsesc în finalprin ultima subunitate, Banatul la 27 iunie1919. Astfel la 3 August, militarii româniconduºi de colonelul Virgil Economuintrau în Timiºoara, marcând în faptalipirea Banatului la România.

II.) Ziua de 3 August 1919, a avut odublã semnificaþie pentru români,deoarece Armata Românã condusã degeneralul Mãrdãrescu intra în searaacelei zile în capitala Ungariei,încheind practic râzboiul Româno-Ungar (apr. 1919 - aug. 1919).

În noaptea de 15-16 aprilie 1919 treidivizii, împreunã cu gãrzile roºiimaghiare au atacat la Ciucea ºi Þiganiposturile înaintate ale armatei române.Contraofensiva ce a urmat pe tot frontula atins în câteva zile linia MunþilorApuseni iar apoi în douã sãptãmâni auatins linia râului Tisa.

Acest atac al Ungariei a fost determinatde preluarea puterii la Budapesta la 21martie 1919 de forþe bolºevice condusede Bela Kun. Forþele maghiare au atacatatât Cehoslovacia cât ºi Transilvania. Însã,trupele române au fãcut joncþiunea cu celecehoslovace la 1 mai. Cu toate acestea,armata bolºevicã maghiarã a ocupat

Un altfel de Trianon!Slovacia la 20 mai 1919. Ca urmare aacestui succes a urmat un atac în zona dejoncþiune a trupelor române cu celecehoslovace, (care se retrãseserã), ce aculminat în ziua de 21 iulie 1919 pe totfrontul româno-ungar.Armata românã s-a retras pe aliniamentul primei ofensivepe linia Oradea. Apoi a iniþiat ocontraofensivã rapidã a armatei românepe tot frontul, reuºind dupã lupte greleîntr-o sãptãmânã sã treacã Tisa ºi sã seapropie de Budapesta. Patru escadroanede roºiori conduse de colonelulRuºescu au intrat în seara zilei de 3august în Budapesta.

4 August a fost consemnatã înistoriografia epocii ca datã a eliberãriiBudapestei de bolºevism. În aceeaºi zi,în care generalul Gheorghe Mãrdãrescucomandantul corpului de armatã româncreat la 18 dec. 1918, a primit defilareatrupelor române în capitala Ungarieifinalizând ocuparea acesteia. Acestmoment a fost consemnat ca ºi încheierea rãzboiului româno-ungar. Bela Kun, ademisionat, fugind în Austria. Trei lunijumãtate a durat ocuparea Budapestei detrupele române, retrãgându-se la 14noiembrie 1919. Trupele române aupãrãsit teritoriul Ungariei la 25 februarie1920, creînd astfel condiþiile de semnarea tratatului de pace cu Ungaria.Acesta s-a semnat la Trianon, înVersailles, la 4 iunie 1920, Tratatul dePace între Ungaria ºi puterile aliate.Articolul 45 al Tratatului de la Trianon,prevede urmãtoarele: „Ungaria renunþãîn ceea ce o priveºte în favoareaRomâniei la toate drepturile ºi titlurileasupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontiereleUngariei, astfel cum sunt fixate la art.27 partea a II-a ºi le recunoaºte prinprezentul tratat, sau prin orice alte tratateîncheiate, în scop de a regla teritoriileactuale ca fãcând parte din România”.

III.) Un moment, deosebit al ocupaþieiBudapestei de trupele române, a fostfaptul cã drapelul maghiar nu a fost datjos de pe catargul Parlamentului. A fostsau nu dorinþa regelui Ferdinand alRomâniei, sau nu se voia ca Ungaria sãparã ocupatã ci numai guvernul bolºevical lui Bela Kun sã fie înlãturat este altãdilemã a istoriei, deoarece nu se aveaacordul þãrilor aliate de a ocupa Ungaria.Din plutonul de vânãtori ce aveau în pazãclãdirea Parlamentului se aflau ºi doiolteni; Sergentul Iordan, de loc dinCraiova ºi caporalul Bivolaru,mehedinþean. Sergentul nu era împãcatcu stindardul maghiar fluturând într-ocapitalã ocupatã de armata românã. Achibzuit îndelung, ca ostaºii români,talpa þãrii din care fãcea parte, sã fierãzbunatã într-un fel pentru jertfele lordin rãzboi. Sergentul Iordan I., împreunãcu caporalul Bivolaru s-au urcat peacoperiºul Parlamentului, iar sergentuldupã ce au coborât drapelul maghiar la

jumãtate, s-a urcat pe suport ca o pisicãºi a pus opinca rãsuflatã a cãpraruluiBivolaru. Mãrturia caporalului Bivolaruîn faþa generalului Olteanu esteedificatoare”. Peste tot, domnulegeneral. În Carpaþi, la Rãºinari, la Olt,la Siret, la Oituz ºi chiar pe Tisa înaprilie, cã eu, domnule general, am fostpoate în patruzeci de atacuri mari ºi, înadevãr, eu sunt rãbojul isprãvilorregimentului nostru… pe mine suntcrestate toate de la 1916 încoace… ºinu mã las nici mort!…” (documentat ºiadnotat din cartea “Huzarul Negru”, 1926al generalului Marcel Olteanu).

Acest spirit luptãtor al ostaºuluiromân din Primul Rãzboi mondial a fostmotorul spiritual al Armatei Române,care a rezistat agresiunii armatelorgermane ºi austro-ungare, reuºindvictorii la Mãrãºeºti, Mãrãºti, Oituz ºiocuparea Ungariei la 1919, cu jertfe ceau albit câmpurile de bãtãlie, pentruRomânia Mare, pentru Româniadodoloasã, cum circula denumirea înarmata acelor vremuri… Sã nu fie uitatspiritul ºi sacrificiul lor, care au generatrealitãþile României Mari aºa cum ºi-audorit-o; mare, bogatã ºi bunã, ca urmaºiisã o ducã mai departe.

IV.) Pentru cã cea ce am prezentat aufost situaþii de rãzboi reale, mai puþincunoscute, închei acest articol – un altfelde Trianon -, cu o situaþie de suflet, carearatã legãtura curatã ºi sincerã întrecomunitãþi dezbinate de cele mai multe

ori de gânduri de mãrire, supremaþie ºidezbinare ce nu a adus decât suferinþã,moarte, dezastre ºi încrâncenãri prin jertfacelor mulþi, neºtiutori ºi obidiþi.

În perioada ocupaþiei capitaleiBudapesta (4 august-16 noiembrie1919), având guvernator în persoanageneralului Gheorghe Mãrdãrescu,situaþia locuitorilor a fost precarã.Îndeosebi lipsa acutã a hranei fãceaviaþa disperatã. Armata Românã, înperioada de 4 luni a acordat sprijinpopulaþiei prin distribuirea de hranã(foto), conform mãrturiilor vremii aþâtde o parte cât ºi de alta, a dovezilorscrise, a mãrturiilor cât ºi la mãrturiide viaþã din acele momente triste. Avemdovada de umanitate, de înþelegere ºiafecþiune umanã de care oamenii potsã fie capabili în situaþii de restriºte.Atunci, caporalul Popescu ªtefan deloc din Turnu-Severin, în perioada deocupaþie a oraºului Budapesta, acunoscut o tânãrã - Elisabeta (Erzsebet),infiripându-se un lucru frumos, o idilãîn haosul ºi mizeria din jur a populaþieidupã cinci ani de rãzboi, schimbãrisociale ºi ocupaþie. Final fericit ce afost ºi în realitate; dupã terminarearãzboiului, s-au cãsãtorit în Turnu-Severin, realizând o familie mixtã unitã,curatã cu trei copii. Bãiatul cel mare, aplãtit jertfa supremã murind cu onoarepe câmpul de luptã din al DoileaRãzboi Mondial.

Rãchitan Stancu-ªtefan

actualitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 5

Sâmbãtã 1 august 2020, s-auîmplinit 100 ani de la naºterea

pãrintelui Nil Dorobanþu. Cuacest prilej, Preasfinþitul Pãrinte

Nicodim Sfânta Liturghie ºi oslujbã de pomenire a pãrintelui

în parohia Crainici,în prezenþa reprezentanþilor

Asociaþiei Nil Dorobanþu.Din soborul slujitor la Sfânta

Liturghie a fãcut parte ºi pãrinteleIonel Dumitru Adam, reprezentantal Asociaþiei Nil Dorobanþu care aprimit la finalul Sfintei Liturghii dinpartea Episcopiei Severinului ºiStrehaiei Crucea Mehedinþeanã.

În cuvântul de învãþãturã de lafinalul Sfintei Liturghii PreasfinþitulPãrinte Nicodim le-a vorbit celorprezenþi despre personalitateapãrintelui ieroschimonah NilDorobanþu „ El a avut o dorinþã dea combate ateismul. ªtia cãateismul se preda în ºcoalã ºi aîncercat cu tot dinadinsul sã îlcombatã…pãrintele Nil a scrismult ºi iatã cã avem aici pe

100 de ani de la naºterea pãrintelui Nil Dorobanþupãrintele Ionel care s-a strãduit foarte multsã scoatã la luminãprin diortosirescrierile pãrintelui NilDorobanþu. PãrinteleIonel i-a aflat scrisul,scrisul pãrintelui Nilnu este uºor lizibil,dar pãrintele adeprins scrisulpãrintelui. Pentrumunca deosebitã ºirâvna deosebitã îiacordãm pãrinteluiIonel Adam CruceaMehedinþeanã”.

De asemenea pãrintele Ionel Adama evocat personalitatea pãrintelui NilDorobanþu ºi a trecut în revistaactivitatea asociaþiei Nil Dorobanþu ºirealizãrile ei de la înfiinþare în 2014ºi pânã în prezent: „Având în vederemarea personalitate a pãrintelui NilDorobanþu, mi-am aºternut în scriscâteva gânduri ca sã concentrez în eletoatã munca aceasta de ºase ani pecare am sãvârºit-o împreunã cumembrii Asociaþiei Nil Dorobanþu. Înaceastã lume amnezicã e bine sãfacem anamnezã aducând în atenþiechipul unui mare ascet ºi profundteolog, o icoanã a Sfinþilor Pãrinþi,mãrturisitor al credinþei ºi mucenical prigoanei bolºevice ce a trezit dinamorþire provocându-i un adevãratºoc duhovnicesc, întreaga ortodoxieromâneascã, Pãrintele NilDorobanþu”.

În cadrul cuvântãrilor de dupãSfânta Liturghie domnul profesorCornel Boteanu a lansat volumul

„NIL DOROBANÞU, pustnicul de laCrainici” scris cu ocazia aniversãriicentenarului de la naºtereapãrintelui Nil: „Ceea ce a fãcutpãrintele Nil pentru noi trebuie ºãfie un reper, eu în literaturã am unreper, Eminescu, în credinþã avemsfinþii , pãrintele Nil nu estecanonizat dar probabil cã va fi, el afost un luptãtor, un martir, el a opusrezistenþã regimului comunist, ºi cerezistenþã… te cutremurã viaþa lui,te cutremurã opera lui, ºi te întrebicând ºi în ce condiþii a reuºit sãscrie aceastã operã când el a fostun permanent prigonit…”

De asemenea Pãrintele AlexandruStãnciulescu Bârda le-a vorbit celorprezenþi despre pãrintele NilDorobanþu: „Mi-au trecut multe cãrþiprin faþa ochilor dar nu am întâlnitniºte lucrãri în care se combate cuatâta virulenþã ateismul, materialismuldialectic ºi istoric aºa cum am gãsitla Nil Dorobanþu. Îndemn pe tineriicare sunt de faþã sã se orienteze cãtreopera pãrintelui Nil atunci când îºi iauo temã pentru lucrãrile de licenþã ºide doctorat. Este un teren neexploratNil Dorobanþu ºi opera lui, de undepot sã scoatã niºte lucruriextraordinare”.

Pãrintele paroh Daniel CostinelRaþã le-a vorbit despre începutulpãstoririi sale în parohia Crainiciºi începutul colaborãrii sale cupãrintele Ionel Adam ºi AsociaþiaNil Dorobanþu: „am primit untelefon din pãrþile Moldovei de lavrednicul pãrinte frate al nostru,pãrintele Ionel Adam care mi-aspus în felul urmãtor, ºi citez

„pãrinte stai la Crainici pe unbulgãre de aur” referindu-se lapãrintele Nil Dorobanþu”. La final amulþumit celor prezenþi pentrubucuria de a fi împreunã la aceastãsãrbãtoare deosebit de importantãpentru locuitorii satelor Crainici ºiBala. De asemenea a mulþumitautoritãþilor locale ºi tuturor care s-au implicat în organizarea acestuieveniment.

La finalul cuvântãrilor Clacasatului Crainici a cântat câtevapricezne.

Nil Dorobanþu (n. 1 august 1920,Crainici, Mehedinþi - d. 27 martie1977, Crainici, Mehedinþi). A fost unieroschimonah ortodox, stareþ,duhovnic, ascet ºi mistic. PãrinteleNil Dorobanþu s-a împotrivitateismului comunist. A îmbrãcathaina “nebuniei” pentru Hristos,formã de manifestare puþincunoscutã în spaþiul monahalromânesc. A fost arestat ºi închis demai multe ori, a fost urmãrit deSecuritate. A fost caterisit în 1956.A continuat sã facã zilnic SfântaLiturghie în case de credincioºiortodocºi, în peºteri, în pãduri. A fostbãtut ºi prigonit. A murit cu pieptulzdrobit de bãtaie în 1977. Ladeshumarea fãcutã în 2016, trupullui nu a fost gãsit în mormânt, sicriulfiind plin cu pãmânt ºi fãrã capac.S-au pãstrat mii de pagini din scrierilepãrintelui Nil. Pentru a edita aceastãbogatã operã teologicã s-a constituito asociaþie care tezaurizeazã scrierile,obiectele care i-au aparþinut, mãrturiilecelor care l-au cunoscut.

Pr. Marian Alin Giginã

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 6

Frecþii cu odicolon __________ de Bibicu’ Jurnal de IZOLETÃ, 2020 (XX)

27 iulie - Chestia cu “teoria conspiraþiei” îi iritã rãu de tot pefoarte mulþi, care zic cã nu existã aºa ceva, cã totul este oscornealã, o manipulare etc., iar Covidul existã, ºi cã el a apãrutpe cale naturalã, neavând nimic de-a face cu vreun scenariumondial! Bravos, naþiune, vorba lui nenea Iancu, vasãzicã Covidule naturel ca amoarea Ziþei pentru Ricã, ºi nevinovat de rãspândireca dulceaþa din galoºii domnului aflat în „Vizitã”! Pãi, cu Ebola,cum fu? Dar cu “boala vacii nebune”? Ori cu gripa aviarã, carene puse de ne omorârãm gãinile ºi curcile de prin curþi, ca sãaibã ei piaþã de desfacere pentru puii lor îngrãºaþi cumedicamente? Ori cu gripa porcinã, de tip african? Aia, careveni de la porcii mistreþi, aºa, nitam-nisam, dupã care dispãrubrusc, parcã anume spre a face loc (?) pandemiei Covid-19!28 iulie - Anti-conspiraþioniºti sunt atât de convinºi cã nuexistã vreo punere la cale în toate aceste situaþii de tip global,încât uitã cã manipulare nu fac doar cei care acceptãposibilitatea unei “conspuraþii”, ci cã o pot face inclusiv ceicare sunt incluºi în cercul marilor decidenþi mondiali! Pãi, e lamintea cocoºului: nimeni care face ceva despre care vrea sãnu se ºtie nimic, va declanºa acþiuni specifice manipiulãrii ºidezinformãrii care sã-i acopere faptele, sã le mascheze evidenþaetc. Niciun rãu-fãptaº nu recunoaºte cã a greºit, cã e autor defãrãdelege, ce naiba, zice cã “a cãzut nevinovat”!29 iulie - Nu-mi iese din minte, în context, nici globalizarea:pãi, ea existã sau nu existã? Noua Ordine Mondialã, este unconcept gol au ba? Mai înainte de astea douã, împãrþirealumii, a zonelor de influenþã postbelicã, pe un ºerveþel, laIalta, între Churchill, Stalin ºi Roossvelt a fost doar urmareaunei beþii cu whiskey, vodca ºi scotch, sau era dinainte stabilitce ºi cum? Comunismul, nazismul, Revoluþiile, apariþia UE,NATO, ONU, cicã ºi astea ar fi tot instrumente create la masamarilor decidenþi! Nasol, nu?30 iulie - Covidul pare sã se fi stabilizat în România, iarguvernanþii noºtri o þin tot într-o vãicãrealã, de s-a speriat ºimapamondul de cât de plângãcioºi ºi alarmiºti suntem canaþie! Mulþi ºi-au închis graniþele pentru români, alþii auînãsprit condiþiile de intrare sau de tranzitare de cãtre noi ateritoriilor statelor lor.31 iulie - Deschizi radio - Covid! Deschizi TV - Covid, morþi, ºiprãpãd! Mergi pe stradã - bannere uriaºe care îþi zic sã porþimascã! Intri într-un magazin - hop, cu temperatura, puneþi, mascã,þine distanþa! Pe stradã, tinerii merg de mânã, dar au mascã, de-þivine sã plângi de mila iubirii lor adolescentine! Oare, cum se maisãrutã, bieþii de ei? O teroare continuu întreþinutã ca pentru a nespãla creierele ºi a ne arunca tot mai adânc în bezna sclaviei sanitare!01 august - Preºedintele Iohannis ne-a zis cã ne vin bani mulþide la UE, dar nu ne spune când, ºi în ce condiþii! Chestie depropagandã pre-electoralã, întrucât chiar dacã am obþinut aceibani, ei ni se vor da doar dacã îndeplinim niºte condiþii deacordare efectivã a lor! Altfel, e pandemie propagandisticã curatã!02 august - Þara întreagã achieseazã, judeþ dupã judeþ, larecomandãrile centrale privind comportamentul cetãþenilor înlocuri publice, deplasarea ºi echiparea corespunzãtoare,distanþarea etc. E un aºa acord între administraþiile locale, de teîntrebi cum de nu funcþioneazã aºa armonie ºi înþelegere ºi fãrãCodiv-19? Ori asta o fi vreo... simptomã nedescoperitã aCovidului, iar dupã ce ne vindecãm de el, dispare ºi armonianaþionalã? (G. News pt conf. D.D.S)

* Ieri, mierciuri 5 august, s-auîmplinit 98 de ani de la naºþerea genialuluiprozator român MARIN PREDA. E aproape

incredibil. Trecând în Eternitate la doar 58de ani, la 16 mai 1980, vârstã de apogeupentru un romancier, ºi mai ales dupãsuccesul fulminant de public ºi de criticã altrilogiei „Cel mai iubit dintre pãmânteni”,Marin Preda, la aproape 100 de ani de lanaºtere ºi patru decenii de la moarte, face, înegalã mãsurã, figura unui clasic ºi a unuimodern. Practic, tot ce a scris acest titan alliteraturii române se înscrie, indiscutabil, înzona capodoperei. „Moromeþii”(I, II),„Risipitorii”, „Intrusul”, „Marelesinguratic”,”Delirul”, „Cel mai iubit dintrepãmânteni”, volumul de nuvele „Întâlnireadin Pãmânturi”, eseul autobiografic „Viaþa cao pradã”,volumul de eseuri ºi publicisticã„Imposibila întoarcere” sunt cãrþi de referinþã,fiecare pentru genul sãu ºi toate la un locscriind un capitol impresionant de istorieliterarã româneascã ºi în context european. * Pentru literatura de dupã rãzboi, MarinPreda fost exponentul conºtiinþeiscriitoriceºti, el apãrând de la înãlþimeavalorii sale condiþia scriitorului român:„Dacã aº ºti cã efortul pentru scrierea unui

Derutã totalãroman mã poate costa viaþa, mi-aº lua toatemãsurile de siguranþã pentru a înlãtura oeventualitate cum ar fi boala din care sã mise tragã moartea. Dar singura masurãhotãrâtoare, aceea de a renunþa la scris, nuaº lua-o.” Nu am cunoºtinþã dacã oasemenea marturisire de credinþã a fostformulatã, în câmpul literaturii române, înultima sutã de ani ºi nu sunt semne caasemenea iniþiative de conºtiinþã sã aparã înviitorul apropiat. În rest, ce sã spunem? Omare sãrbãtoare a literaturii române, tratatãcu obiºnuita indiferenþã de cei care ar fi pututavea îndreptãþire sã probeze o altã atitudine. * Încet, încet bãtãlia electoralã a înlocuit,în spaþiul public, bãtãlia cu coronavirusul.În timp ce, odatã cu fiecare zi, cifreleagresiunii virusului cunosc creºteri absolutîngrijorãtoare, ciomãgeala electoralãcunoaºte o la fel de îngrijorãtoarerecrudescenþã. Marii moraliºti liberali aupornit în forþã campania de racolare aprimarilor pesediºti prin mai toate judeþeleþãrii dupã ce îºi luaserã angajamente solemnlacrimogene cã nu vor recurge la asemeneaignobile practici. Revenind la cifrelecomunicate zilnic din spaþiul pandemic, pelângã aspectul cã, uneori, sunt flagrantcontradictorii, ele îmbracã adesea ºi aspecteumoristice, aºa cum s-a întâmplat recent într-o emisiune de televiziune în care profesorulRafila ºi Marius Tucã se amuzau copios peseama unor comentarii ale ministruluiSãnãtaþii, Ionel Tãtaru. Mari îndoieli au apãrutîn legãturã cu înmulþirea numãrului de testefals negative sau fals pozitive, ceea ce a slãbitsensibil încrederea populaþiei în verdictele„specialiºtilor”. Ale cãror declaraþii devin,pe zi ce trece, nu doar profund contradictorii,ci ºi de un ridicol desãvârºit. Ia auziþi acilea:„Lipsa simptomelor reprezintã unul dinsimptomele Covidului”! Vasãzicã, dacã nute doare nimic, eºti bolnav mort-copt! Autorulteribilei ziceri - celebrul doctor Raed Arafat...Derutã maximã! Din aceastã dilemã...

Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia (U.Z.P.R.) ia act cu îngrijorare deºtergerea, blocarea sau interzicereaconturilor de Facebook ale mai multorpagini, site-uri ºi bloguri româneºti aleunor jurnaliºti din România ºi RepublicaMoldova, considerate „neconforme”, înterminologia guvernamentalã actualã, saupentru cã „încalcã standardelecomunitãþii”, în terminologia Facebook. S-au blocat, fãrã niciun avertisment sau

Apel: Nu-l reînviaþi pe Stalin!explicaþie, conturile de Facebook ale unorsite-uri ºi bloguri de prestigiu, unele cuvechime de peste 20 de ani („Naþional”). Afost interzis „Glasul Info”[1], dar ºi blogulunuia dintre veteranii presei româneºti depeste Prut, ªtefan Secãreanu, director alziarului „Þara” ºi deputat în Parlamentul de laChiºinãu „ªtefan Secãreanu - Blogpersonal”[2].  De asemenea, a fost blocatcontul de Facebook al site-lui ziaristului VictorRoncea[3], Continuare în pag. 14

dezvãluiriOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 7

În timpul domniei lui Mirceacel Bãtrân, Cetatea Severinului adevenit unul dintre cele maiimportante puncte de interesstrategic-militar ºi economic din sud-estul Europei, zonã devenitã de maimultã vreme principala zonã deconflict a Europei. De aici, o îndelungatã ºi complicatãdisputã pentru supremaþie în zonã,între numeroºii pretendenþi pe de oparte ºi între aceºtia ºi ÞaraRomâneascã, stãpânul legitim alzonei ºi cetãþii. Permanenta stare deîngroparea unui mare numãr detezaure monetare ºi de podoabe înjurul Cetãþii Severinului. Asupra importanþei economice asud-vestului Þãrii Româneºti, cuCetatea Severinului, în comerþuleuropean al vremii, ne-am oprit ºinoi, dar ºi mulþi alþi cercetãtori aiEvului Mediu românesc. Din punct de vedere economic,Þara Româneascã este un partenerprincipal al comerþului sud-esteuropean, iar Cetatea Severinului estenu numai loc de schimb ºi vamã, ciºi depozit de mãrfuri aflate în tranzit. În acest context economic favorabil,Mircea are nevoie ºi bate tot maimultã monedã din argint, monedãaliniatã cursului monetar european,

Despre un asociat la domnie al lui Mircea cel Bãtrân, mai puþin cunoscut (I)

context în care intrã în funcþiune ºimonetãria de la Cetatea Severinului. Din punct de vedere strategic,stãpânirea Cetãþii Severinului ardeschide drumul otomanilor spreCentrul Europei ºi invers, stateloroccidentale, special regatuluimaghiar, drumul spre gurile Dunãrii. În acest context beligerant, numaisub Mircea cel Bãtrân (1386 – 1418)ºi a urmaºului sãu Mihail (1418 –1420), în jurul Cetãþii Severinului înnumai 30 – 35 de ani, au fost îngropatenu mai puþin de 10 tezaure monetareºi de podoabe, cel mai valoros, maibine cunoscut între ele fiind tezaurulde la Dudaºul Schelei. Alte tezaure dinaceeaºi perioadã sunt cunoscute înapropiere ºi la sudul Dunãrii. La un calcul sumar, cele 10 tezaureconþin în jur de 5000 monede dinaur ºi argint, podoabe ºi argintãriediversã, tot din aur ºi argint. Prezenþa unei mari varietãþi demonedã europeanã, dar ºi otomanã,subliniazã încã o datã, intensitatea ºiamploarea schimbului comercial prinvama de la Severin. În componenþatezaurelor întâlnim monede din aurºi argint, emise de Veneþia, Franþa,Germania, Ungaria, Imperiul Otoman,Serbia, Þaratul de Vidin ºi, desigur,Þara Româneascã.

Din cele 10 tezaure, 6 suntconsiderate de noi a fi îngropate înultimii ani ai domniei lui Mircea, maiprecis dupã 1415, când CetateaSeverinului devine tot mai greu deapãrat, Mircea fãcând tot mai greufaþã presiunii otomane. Din cele 6 tezaure avute de noi învedere în prezentul studiu, ne oprimnumai asupra acelui tip monetar,ducaþi, numiþi în literatura despecialitate tipul „Mircea ºi Petrusian”,Mircea ºi Petru sau Mircea ºi Petru-Stan, cum considerãm noi. Acest tip monetar se considerã afi bãtut la Cetatea Severinului, înultimii ani ai domniei lui Mircea. Aceste tezaure, îngropate spresfârºitul domniei lui Mircea ºi întimpul scurtei domnii a lui Mihail sunturmãtoarele:1. Tezaurul de la Orºova, descoperitla 1877, ce conþine peste 1000monede, între care ºi de tipul ce neintereseazã acum. Se pãstreazã întrei loturi aflate la Muzeul Naþionalde Istorie Bucureºti ºi la MuzeulNaþional din Budapesta.2. Tezaurul de la Bistriþa (Mehedinþi),descoperit în anul 1931, este compusdin 90 de monede, din care de tipulîn discuþie, un numãr de 22.3. Tezaurul de la Strehaia a fostdescoperit în condiþii necunoscute în

zona oraºului. Nu se cunoaºtenumãrul total al monedelor cuprinseîn tezaur. Un numãr de 45 ducaþi detipul aflat în discuþie au intrat încolecþia Muzeului Naþional de Istorie.4. Tezaurul de la Turnu Severin a fostdescoperit în anul 1960 pe „dealuriledin vestul oraºului”, conform uneinote a lui Octavian Iliescu din30.05.1961; tezaurul s-ar afla înMuzeul din Turda ºi ar conþine 18ducaþi aparþinând tipului în discuþie.5. Tezaurul de la Jiana, Mehedinþi afost descoperit întâmplãtor în anul1981, din cele 215 monede 136 suntducaþii aflaþi în discuþie.6. Tezaurul de la Dudaºul Schelei,printre cele mai valoroase tezaure dintimpul lui Mircea ºi Mihail, a fostdescoperit parþial în vara anului 1983,dupã care, în locul descoperirii, amrealizat o cercetare arheologicãsistematicã, descoperind ºi alte piesecomponente ale tezaurului. Astãzitezaurul, împãrþit în loturi, se gãseºtela Muzeul severinean, la MuzeulOlteniei din Craiova ºi la Muzeul deIstorie din Târgu Jiu. Nu cunoaºtemcompoziþia iniþialã a tezaurului. Dincele cunoscute un numãr de 39 ducaþiaparþin tipului în discuþie Foto: DucatMircea cel Bãtrân – Muzeul Oltenieidin Craiova (va urma)

Conf. univ. dr. Ion StângãNotã: Materialul prezentat este parte integrantã a cãrþii ”CETATEAMEDIEVALÃ A SEVERINULUI – IMPORTANT CENTRU MILITAR,

COMERCIAL ªI SPIRITUAL AL ÞÃRII ROMÂNEªTI”, apãrutã cu prilejulsimpozionului cu acelaºi titlu, ce a avut loc la Cetatea Medievalã a

Severinului, spre finalul anului 2019, cu participarea celor mai importanþiistorici medievaliºti din România. Cartea a fost editatã de Direcþia de

Patrimoniu Istoric ºi Turism Cultural din Drobeta Turnu Severin,cu sprijinul Primãriei Municipiului.

urmare din pag. 2 grãdiniþã trebuiesã facã o analizã localã a riscurilor ºi acesta estepractic documentul de bazã pentru decizia de aredeschide total sau parþial cursurile. Încã o noutate: ºcolile pot decide sã adoptescenarii diferite la fiecare ciclu de învãþãmânt. Hotãrârea finalã o iau Inspectoratele ªcolareJudeþene (ISJ), Direcþiile de Sãnãtate Publicã(DSP) ºi conducerea fiecãrei ºcoli în parte. Documentul obþinut de Edupedu.ro conþineinclusiv obligaþia ca ºcolile ºi primãriile sãidentifice “spaþii suplimentare” pentrudesfãºurarea orelor. #PRO_EDUCAÞIE.

Peste o lunã, pe 1 septembrie...

Alina Teiº,Deputat PRO România Judeþul Mehedinþi

Membru al Comisiei pentru Învãþãmânt, ªtiinþã, Tineret ºi Sport

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 8

Trãim vremuri ciudate, trãim în plinrãzboi bacteriologic nedeclarat oficial,dar „anunþat” cu mulþi ani în urmã ºiprin bolovanii numiþi „GeorgiaGuidestones” (Pietrele îndrumãtoaredin Georgia), prin cele zece porunciinscripþionate în opt limbi moderne ºiîn patru limbi antice. Despre bolovaniirespectivi, Alex Jones cunoscutsusþinãtor al unor „teorii” controversateafirma: „Mesajul monumentuluiGeorgia Guidestones este acelaºi cual membrilor societãþii secrete numitãOrdinul Rozei Cruci sau Rosicrucienii,care l-au ºi construit, cã aceºtia dorescformarea unei religii mondiale, a unuisingur tribunal al lumii ºi canumãruloamenilor sã nu depãºeascã 500 demilioane, trebuind deci ca sã se facão reducere de 7,5 miliarde oameni (înacest moment - n.n.I.M.). Pietrele vorsã spunã cã oamenii sunt un cancerpe pãmânt ºi cã trebuie sã fie aleºicâþiva pentru a se menþine echilibrulcu natura”[1]. Vã spune ceva despreceea ce se întâmplã astãzi, despreCovid, despre genocid ºi fãrã-de-legeacarantinãrii? Ca tot românul care face haz de necaz,„testamentul” pe care vi-l prezint esteun pamflet, asemãnãrile putând fiîntâmplãtoare, reale, sau nu. Precizezcã textul a fost inspirat dupã însemnãrilecronicarului Grigore Ureche ºi poruncalui ªtefan cel Mare datã într-o zi de marþi,la 2 Iulie 1504, în scaunul sãu domnescde la Suceava, înainte de a muri, dar ºide învãþãmintele lui Shifu Yan Lei, uncãlugãr Shaolin practicant al artelormarþiale[2]. Care este legãtura dintreipoteticul testament, Templul Shao linºi celelalte mesaje? Citiþi ºi vã veþilãmuri:

Testamentul unui Diktator Dragi români, Mã mãrturisesc înainte de plecareamea de la Cotroceni, mã spovedescþãrii sau ce-o mai fi România normalã,astãzi. Rog sã mã iertaþi cã am fost preaprostovan ºi rãu cu voi. Când cumoºtenirea bunurilor „DeutscheVolksgruppe in Rumänien” am avutgrijã de Vaterlandul meu (nu de alvostru) ºi a caselor mele din meditaþii,de Mutti Merkel ºi de istoricul IoanScurtu pe care Rerichsreiterii mei l-aupus la platã pentru publicareaadevãrului istoric. Aºa i-a trebuit dacãl-a mâncat scrisul! Aºa am ajunsposesor al Bundesverdienstkreuz(Crucea Federalã de Merit a RepubliciiFederale Germania), - „Prietenii ºtiude ce!” - ºi Gauleiter cu dosare penale.Acum vã las o þarã pustiitã. Toatãpopulaþia care ºtia sã þinã în mâinicoarnele plugului, a fost obligatã sãþinã pe figurã masca anti-Covid. Le-am pus-o! P.S.D.-ul e de vinã! În istorie, turcul ne-a dorit capaºalic al Imperiului Otoman, leºii(polonezii) - un fel de judeþ al þãriiLeºeºti. Ungaria, cu ajutorulU.D.M.R., al lui Hans Klemm,Ciolacu, Boia Gherman, acum ºiAdrian Zuckerman, dar ºi cu/prininspiraþiile mele de genulcentenarului Trianon, un teritoriu alUngariei. Unii au izbutit sã-ºi vadãvisul cu ochii. Americanii au obþinutloc de parcare pentru blindatele,avioanele ºi navele lor militare. Vã laso þarã pãrãsitã de milioane de fraþi aivoºtri. În cetatea ce se întindeacândva, de la Dunãre ºi Marea Neagrãpânã-n „Codrii voievodali aiBucovinei” ºi Maramureº, de la „Dela Nistru pân-la Tisa” trãiau româniiprimitori de alte etnii nevoiaºe carecereau „Pãmânt ºi apã!”. ªed acumca un spin în coasta þãrii javrele celefãrã de Dumnezeu acceptate de mineºi „Guvernul meu”. Îmi pare rãu deneputinþele pe care mi le-a adusincompetenþa mea de robotmerkelian cu ºepcuþã americanã, cãcivisul meu era sã vã las fãrã þarã. Cãcio þarã, atâta timp cât îºi va aveahotarele ºtirbite, va sângera mereu,aºa cã mai bine am dat þara altora, pegratis, cu pãduri ºi aur cu tot. Acum nu sufãr atât de vânãtãile laºezut cauzate de navetelesãptãmânale la nevastã, cât de cele

douã dorinþe neîmplinite: cã nu v-amlãsat complet orfani de suveranitateaºi bogãþile voastre. Ca sã pot dormiliniºtit în Grab-ul meu, aº vrea sã-mijuraþi cã nu veþi uita niciodatã demine, de ticãloºiile mele ºi, atuncicând va sosi clipa prielnicã, sã vedeþicã aºa de rãu cum a fost cu ºederilemele la Vila-Lac 3 ºi Cotroceni, mairãu nu se poate. Nu v-am furat doarlibertatea, v-am furat chiar dreptul dea trãi. Cu ajutorul unor tembeli dupãchipul ºi asemãnarea mea am reuºitsã vã îngenunchez ºi nu oricum, chiarcu voia multora dintre voi ale cãrorcreiere le-am spãlat cu apa Dunãriitrecutã prin Hidrocentrala de laPorþile de Fier, astãzi, ajunsã aproapeo caricaturã din ce a fost pe vremeacelui pe care l-aþi împuºcat în ziuaCrãciunului vostru. Întrebaþi-l pe unfost prim-ministru dacã nu credeþi.Cu încuviinþarea idioþilor neamului, „înþara asta de gugumani în care eu suntcel dintâi” ºi a mea, HolzindustrieSchweighofer v-a chelit pãdurile denici cu Elseve nu veþi mai reuºi sã lerefaceþi. Nu peste multã vreme, nici apadin Marea Neagrã nu o veþi mai avea,cu petrol ºi gaze cu tot. Ha, ha, Ha!Mulþi v-au vrut îngenuncheaþi, dar nureuºiserã. Grele mi-au fost mandatelede chiriaº la Cotroceni când mãmiram în fiecare zi cã n-am murit dinpricina blestemelor. Dar am avutnoroc, cu „Guvernele mele”, cucioloºii, papagalii, mandolinele,velele, cucuvele, tãtari, cîþii, cerceii,turcanele ºi arafaþii care v-au trimisfraþii ºi surorile ca sclavi, la culessparanghel în cel de-Al PatruleaReich. În „Spaþiul Schengen” oricum,oficial nu aþi avut ºi nu veþi aveaacces, cu aurul vostru cu tot, dar prinsclavi, da! Vã las moºtenire moºia pecare n-o mai aveþi, am dat-o altorape gratis, pentru cã nu a fost a mea,nu mai e nici a voastrã ºi nu va mai finici a urmaºilor urmaºilor voºtri. Degeaba strigã Radu Gyr de acolode unde e acum: „Ridicã-teGheorghe” Ridicã-te, Ioane!”. Toþi vãvor vasali ºi birnici. Eu ºi peneleii meiam fãcut tot ce ne-a stat în putinþã sãcãsãpim þara de dupã Ceauºescu. Ausãrãcit-o mai întâi Iliescu ºi Roman,apoi Constantinescu, iar Bãsescu,arãtând spre flota-fantomã a spus:„Aici sunt banii dumneavoastrã!”. Eu

ºi ai mei am vândut ce s-a mai putut,iar restul am dat pe gratis celor careau vrut ºi vor România ca pe o simplãregiune a þãrilor lor. ªi U.E. ºiglobaliºtii sorosisto-bill-gatesiºtijinduiesc sã vã aibã birnici ºi sclavifãrã credinþã în Dumnezeu. Turcul, care cândva a cuprins atâtalume se scuturã, arãtându-ºi muºchii.Chinezul, care în augustul lui ’68 aupus piciorul în pragul lui Ivan pentrua-i apãra pe români nu mai e„pretinul” românilor. Ivan priveºte cujind la gurile Dunãrii ºi, cuîngrijorare, la tarlalele de laKogãlniceanu, Deveselu ºi pe undes-a mai aciuat „partenerul strategic”ºi haita N.A.T.O. Peste gârlã, Obama,Hillary ºi gaºca lor îl atacã pe Trumpcare mi-a dãruit ºepcuþa, þara arde,iar B.L.M., un fel de #rezist de-ai meifac ce li s-a poruncit: spalã picioareleafro-americane ºi dãrâmã statui. În aceste vremuri de restriºte -pentru voi, nu pentru mine -, din toatepãrþile, asasinii genocidari gata depradã se uitã cu ochi pohticioºi cãtrece a mai rãmas din þara frumoasã ºibogatã lui ªtefan, Mihai, Ion,Gheorghe ºi Nicolae. Nu aº vrea sãînchid ochii fãrã sã ºtiu pe cine aþiales Diktator al landului în locul meu.Sã nu fie vreun pesedist vinovat depandemia Covidului sau pe vreunulcare mi-a furat masca la summitul din2020. Nu doresc ca Grab-ul meu sãfie stropit cu sânge ci numai cumarcaje canine comunitare. Nudoresc sã se certe din cauza tronuluiþãrii pãrinþii ºi copii, fraþii ºi surorile,nepoþii ºi unchii sau victimele lu’Dincã de la Caracal. Vreau sã plecîmpãcat cu onoruri date de maºinilePoliþiei (ne)române fãrã Tricolor pecaroserie.

Dragi români - câþi aþi mai rãmaspe locul vechii moºii - sã faceþialegere bunã ºi sã-l sprijiniþi pe noulvostru Gauleiter, chiar dacã nu maiaveþi Þarã, iar pentru a trãi fãrã grijazilei de mâine, vã las câteva sfaturiutile din experienþa mea de-o viaþã:- nu gândiþi prea mult fiindcã gânditulconsumã energia vã epuizezã;- nu vorbiþi prea mult cã puteþi scãpanerozii printre mãsele, aºa cum mis-a întâmplat întotdeauna când amdeschis gura;

[1] Alex Jones,[2] https://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/10-sfaturi-calugar-shaolin-ramane-tanar-sanatos-1_58cd4a6e5ab6550cb873d23c/index.html continuare în pagina 10

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 9

Traian Bãsescu este pe calesã dea „lovitura” vieþii sale princandidatura la fotoliul de primar deBucureºti, dacã va câºtiga. Estevorba de orgoliul omului de vazãcare nu mai are mult ºi se transformãîn om de rând. Adicã vreo câþiva anide mandat de europarlamentar ºiapoi pensie ºi plimbãri pe mare cunepoþeii sau prin parc. Cu mascãsau fãrã mascã. Bãsescu nu aremulte mãºti, dar a ºtiut sã treacãfoarte repede peste promisiunleelectorale care nu s-au adeverit ºielectoratul s-a tot lãsat vrãjit de omulpolitic Traian Bãsescu. ªi, uite aºa,omul respectiv se laudã cã nu apierdut nicio bãtãlie politicã. ªi chiarnu a pierdut. Este vorba deparlament, Primãria Capitalei, douãmandate de ºef al statului ºi unmandat de europarlamentar.

Acum tinde sã devinã om de rând,dupã ce ºi-a trãit traiul în politicã.Traian Bãsescu este omul care aocupat cam tot ce se putea ocupa înmaterie de funcþii publice în aceastãþarã ºi nu a muncit o zi din viaþa luila privat. Poate pe vremuri când maiaducea produse de peste mãri ºi þãri.În momentul de faþã Traian Bãsescueste pe cale sã se transforme în ommic, aºa cum le ura el duºmanilorsãi politici pe vremuri.

Nu credea nimeni cã o sã îl vadãpe Bãsescu într-o astfel de ipostazã,dar uite cã se poate. În mod cert maiare prin desagã un mic potenþial, darun partid mic rãmâne mic, indiferentde ce ar face. Nu am avut pânã acumales un ºef de stat provenit de la unpartid minuscul. A fost cazul lui Emil

ªtefan Bãeºiu

Curiozitatea a ucis pisica ºi pe BãsescuConstantinescu poate, daravea o coaliþie în spate,dincolo de PNCD. Toþioamenii care se cred marisunt stãpâniþi de orgolii ºimai mari, mai ales dacã aucondus suflete.

În momentul de faþãBãsescu nu se mai aflã învârful carierei politice, bachiar se apropie de apusulacesteia. ªi pãrea în regulãtot tabloul, dacã nu apãreaîn peisaj povestea cuSecuritatea ºi acuzaþia cãºi-a turnat colegii. Încãeste pe rolul instanþeisupreme acest dosar. Afost o loviturã venitã prea târziu, dara fost încasatã.

A fost momentul care a declanºatbutonul în creierul lui Bãsescu. Încreierul de om mare ºi nu asuportat cã este pe cale sã devinãun turnãtor mãrunt, cu întreagacarierã ºtearsã cu buretele, mai alesdacã instanþa îl va dovedi definitivturnãtor ºi mincinos prin urmare,în declaraþiile date înainte de a-ºidepune candidaturile.

Candidatul etern Bãsescu, gatamereu de luptã, a luat-o razna ºi aexplodat. Acum ºtie cã e pe cale sã oia pe urma lui Adrian Nãstase ºi sãdevinã la fel de minuscul. Nãstase arãmas mãcar cu averea ºi acum îºimai dã cu pãrerea pe blog. Bãsescuvrea sã arate cã are muºchi ºi cã nueste omul de rând, „terfelit” de unii ºide alþii. Este omul care a pus la punctJustiþia ºi instrumentele sale ºi doarnu o cãdea tocmai el în ghearele ei.

Este motivul pentru care Bãsescua luat-o razna politic ºi a anunþat cãva intra din nou într-o bãtãliepoliticã. Ar putea a fi ultima din viaþasa. Ar putea fi ºtampila oficialã deom mic pentru Traian Bãsescu.Fostul preºedinte nu mai are multpânã când instanþa se va pronunþadacã ºi-a turnat sau nu colegii. Va fitot mai mic. De aici vine ºi urletulpolitic al lui Bãsescu în spaþiulpublic. Nu poate accepta cã vadeveni doar analist politic pe la vreoteleviziune de cartier sau cã se varetrage, sã îºi scrie memoriile pe lavreo vilã de protocol la care audreptul foºtii ºefi de stat.

Cea mai grea bãtãlie politicã estepoate Primãria Capitalei, la egalitate

cu ºefia statului. Cine ajunge primaral Capitalei are ºanse mari sãdevinã preºedinte. Nu mai estecazul pentru Bãsescu pentru cã aavut douã mandate de ºef de stat,iar rezultatul se vede astãzi îneconomie ºi în infrastructura detransporturi. Se spune cã are vreo15% ºanse sã câºtige mandatul deprimar de Bucureºti. Poate cã vamai creºte. Dacã va câºtiga, varãmâne în istorie. Dacã va pierde,va deveni mai mic decât AdrianNãstase ºi alþi „mari” de pevremuri. Bãsescu mizeazã pe faptulcã poporul încã îl mai crede. Estecurios sã vadã dacã aºa este. Darcuriozitatea a ucis pisica, se spune.

opiniiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 10

Pãrintele Stelicã Zoican era în primii ani ai activitãþiisale. Slujea în Parohia Balta, din care fãceau partesatele Balta ºi Sfodia.

Era Paºtele. Perioadã lungã de post ºi slujbe. Înnoaptea de Paºti a fãcut mai întâi slujba la Balta. A venitmultã lume ºi pãrintele s-a strãduit din rãsputeri,împreunã cu cântãreþul sãu, nea Ilie, sã facã o slujbã câtmai frumoasã. Toatã lumea a fost mulþumitã. S-a terminatslujba la Balta, credincioºii s-au retras fiecare pe la caselelor, numai preotul ºi cântãreþul au pornit-o grãbiþi spreSfodia. Aveau de strãbãtut câþiva kilometri. Aveau cu eiiapa lui nea Ilie. Fiindcã dascãlul o ducea cam greu cuvederea pe timp de noapte, au convenit ca la ducere sãîncalece dascãlul, iar la întoarcere, când e deja soarelepe la prânziºor, sã meargã cãlare preotul. Zis ºi fãcut.

Au ajuns cu bine la Sfodia, au oficiat slujba.Biserica era plinã de lume. Rãsãrise demult soareleºi tot se auzea în bisericã glasul preotului ºi alcântãreþului aducând slavã lui Dumnezeu. Dupã ces-a terminat totul ºi acolo, cei doi au pornit-o sprecasã. Au pus în desagi ouãle roºii, pe care le lãsaserãcredincioºii la biserica din Sfodia. Au aºezat desagiipe iapã, iar pãrintele Stelicã a încãlecat cu grijã.Mergeau încet. Oboseala îºi spunea cuvântul.Dascãlul venea agale dupã cãlãreþ, mai multdormitând. Iapa era în cãlduri. La un moment dat,din pãdure a apãrut un armãsar spumegând. Nea Iliea strigat îngrozit: “- Fugi, pãrinte!”

Preotul a tresãrit din gândurile lui, a observatpericolul ce se apropia de el cu repeziciune ºi a sãritca ars din spinarea animalului. Abia a avut timp sãatingã pãmântul, cãci în clipa urmãtoare armãsarulera în spinarea iepei. Dupã ce ºi-a fãcut treaba,animalul s-a îndepãrtat nechezând, aºa cum venise.Cei doi au examinat desagii. Ouãle se spãrseserã.Erau un fel de pastã alb-gãlbuie, amestecatã cu coji.Nu le-au aruncat. Puteau sã le dea la pãsãri acasã.

Când cei doi au ajuns în Balta, la marginea satului îiaºtepta primarul cu un funcþionar al primãriei. În ziua aceeatrebuia sã vinã la primãrie cineva de la raionala de partidºi ei trebuiau sã se pregãteascã. Ajunseserã la concluziacã numai de la popa pot sã ia ouãle necesare pentru masã.I-au spus preotului despre ce e vorba ºi i-au cerut ouã.Preotul a schimbat o privire complicitarã cu dascãlul ºi i-a spus primarului: “-Domnule primar, e bine cã aþi apelatla noi! Nu vã dãm “câteva”! Noi vi le dãm pe toate! Luaþidesagii cu ouã ºi mi-i daþi dupã ce-i goliþi!”

Tare s-a bucurat primarul. Nu mai contenea cumulþumirile. A luat desagii ºi, împreunã cu celãlaltfuncþionar, au plecat spre primãrie. Dupã ce s-audepãrtat biniºor, preotul ºi dascãlul au izbucnit în râs.Nu ºtiau ce-o sã se întâmple apoi, dar primarul era,totuºi, de-al lor, nu le-ar fi fãcut rãu. De altfel, nici nus-a rãzbunat. Pânã la bãtrâneþe, însã, de câte ori seîntâlnea cu pãrintele sau cu dascãlul Ilie, se amuzacopios, amintindu-ºi de întâmplarea de pominã dealtãdatã cu “ouãle popii”!

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

Ouãle popii

Ion Mãldãrescu, Art-emis www.art-emis.ro/editoriale

- dacã munciþi, fãceþi-o preþ de câteva minute,apoi opriþi-vã pentru cã puteþi obosi ºi ceilalþipot observa cã vã lipseºte creierul;- fie cã sunteþi fericiþi, fie cã sunteþi supãraþi,plecaþi urgent în vacanþã;- dupã o vacanþã epuizantã, arunca-þi-vã paltonuloriunde ºi mergeþi în concediu de refacere, altfel,energia internã vã va fi afectatã;- nu vã îngrijoraþi prea mult ºi nu vã enervaþi,pentru cã enervarea afecteazã ficatul ºiintestinele, deci, veþi fi obligaþi - sine die - sãplecaþi iarãºi în vacanþã sau la un sammit alidioþilor europeni;- spãlaþi-vã pe mâini, pãstraþi distanþa „socialã”(sau cum i-o fi zicând), nu vã ridicaþi sãtui dela masã deoarece aceste obiceiuri pot dãunasplinei cu consecinþe logoreice nefaste;- când faceþi un lucru, nu vã mai solicitaþicreierul (cine are) pentru cã efortul intelectual

Testamentul unuiDiktator

poate dãuna grav sãnãtãþii. Eu, numai aºa amrezistat atâþia ani ca urmaº de drept alBaronului Münchausen ºi Gauleiter purtãtorde geantã al lui Mutti în Þara lui Papurã Vodã;- în viaþã, trebuie sã fi ori pre-cáut, ori prost…una din douã; opþiunea mea o ºtiþi cu toþii;- faceþi totul lent, robotic, nu cãdeþi pradã efectelormeditaþiei, pentru cã vã veþi pierde orientarea ºinu veþi mai putea echilibra yin-ul ºi yang-ul de lamansarda nelocuitã. Nu conteaza cât de multeore petreceþi încercând acest lucru. Pentru cã totproºti veþi rãmâne. O spun din experienþã!. Acum, am ostenit ºi plec sã mã culc. Aº vrea sãdorm somnul cel de veci împãcat cu prostia ºiticãloºia mea. Nu vreau sã am coºmaruri. Asta eultima rugãminte a celuia care, ca Diktator decacao - chiar dacã „a trebuit sã moarã oameni” -v-a condus ani de zile cu incompetenþã, urã ºinemernicie, împreunã cu „Guvernul meu” (1,2,3,4)prin criza Covidului spre, Nacht und Nebel. ªalom!

Media dolarului american a coborât în perioadaanalizatã de la 4,1251 la 4,0780 lei, cel mai redusnivel începând cu prima parte a lui ianuarie 2019,cursul de la finalul ei fiind stabilit la 4,0976 lei.

La scãderea dolarului au contribuit maimulþi factori. În primul rând, investitorii suntîngrijoraþi de creºterea numãrului deamericani infectaþi cu Covid 19 dar ºi a celorcare au decedat în urma pandemiei.

Pe de altã parte PIB-ul brut al SUA a scãzutîn al doilea trimestru cu 32,9% în ritmanualizat, o cãdere istoricã a acestuia.

Vânzãrile de dolari s-au majorat ºi ca urmare aunui mesaj transmis de preºedintele Trump peTwitter în care a afirmat cã „alegerile (prezidenþiale,n.red.) din 2020 vor fi cele mai inexacte ºifrauduloase din istorie”, punând astfel sub semnulîntrebãrii votul prin corespondenþã din 3noiembrie. Declaraþia oferã astfel posibilitateaAdministraþiei de la Casa Albã sã decidã oeventualã amânare a alegerilor.

Aceste turbulenþe „made in USA” au deschisdrumul spre apreciere al altor monede majore.

Euro a înregistrat cea mai bunã performanþãsãptãmânalã din ultimii zece ani, de circa 5%,atingând vinerea trecutã un maxim al ultimilordoi ani ºi jumãtate de 1,1909 dolari. Dupãatingerea acestui vârf euro a fãcut un pasînapoi iar la finalul perioadei fluctua între1,1753 ºi 1,1807 dolari.

Marcãrile de profit au fost facilitate de anunþareaunei contractãri a economiei din zona euro, întrimestrul al doilea, cu 12,1%.

Media euro a scãzut la începutul sãptãmâniitrecute la 4,8276 lei, minim care nu a mai fost

Trump ºi pandemia au zguduit dolarulatins din prima parte a lunii aprilie, dupã caremoneda unicã s-a instalat peste pragul de 4,83lei. Media de la sfârºitul perioadei a fost stabilitãla 4,8341 lei când tranzacþiile s-au realizat între4,832 ºi 4,837 lei.

Moneda elveþianã s-a miºcat într-un culoarmai larg decât cel obiºnuit, cuprins între 1,073ºi 1,083 franci/euro, iar media ei a scãzut dela 4,4925 lei la 4,4795 lei.

Cursul lirei sterline a urcat de la 5,2972 la5,3685 lei pentru ca marþi sã scadã la 5,3537 lei.

Aurul beneficiazã de statul de „refugiu” înperioade cu turbulenþe, precum cea actualã, încare dolarul se depreciazã cu rapiditate.

Uncia de aur a atins în urmã cu o sãptãmânãrecordul istoric de 1.981,27 dolari, dupã carea fluctuat între 1.960 ºi 1.980 dolari. Aceastãevoluþie a fãcut ca lunea aceasta preþulgramului de aur stabilit de BNR sã atingãmaximul istoric de 260,8073 lei.

Marþi, Indicele ROBOR la trei luni, în funcþie decare sunt calculate dobânzile la majoritateacreditelor în lei, a stagnat la 2,15%, un nivel maimic fiind înregistrat în 20 aprilie 2018.

Indicele ROBOR la ºase luni, folosit lacalcularea ratelor la creditele ipotecare, s-aoprit la 2,24%, o valoare apropiatãînregistrându-se la jumãtatea lui ianuarie2018, iar cel la 12 luni s-a menþinut la 2,35%.

Duminicã, bitcoin a urcat pe platformelespecializate la 12.100 dolari, dupã caretranzacþiile de pe platformele specializate s-aulimitat la culoarul 11.050 – 11.350 dolari.

Analiza cuprinde perioada 28 iulie – 4 august. Radu Georgescu

informaþiiOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 11

COMUNICAT DE PRESĂOCPI MEHEDINŢI, 04.08.2020

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a iniţiato procedură de licitaţie deschisă pentru achiziţionarea serviciilor de înregistraresistematică în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a imobilelor din261 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), din 35 de judeţe. Lucrările decadastru general sunt finanţate prin Programul Operaţional Regional 2014 –2020 (POR). Printre acestea se numără şi 11 comune din judeţul Mehedinţi

ANCPI, instituţie aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice,Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA), a publicat 4 august 2020, în SistemulElectronic de Achiziţii Publice (SEAP), anunţul cu numărul CN1023371 – „Serviciide înregistrare sistematică în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară aimobilelor în 261 UAT- uri”.

Finanţarea este asigurată din fonduri europene, prin Programul OperaţionalRegional - Proiectul major privind „Creşterea gradului de acoperire şi incluziunea sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”.

Procedura de achiziţie publică se desfăşoară pe loturi, fiecare comunăreprezentând un lot. Suprafaţa totală estimată a comunelor aferente celor 261de loturi este de 1.587.138 de hectare.

Procedura va fi finalizată cu încheierea de contracte multianuale/lot,pentru o perioadă de 24 de luni. Valoarea totală estimată este de 299.713.704de lei (fără TVA).

Anunţul a fost publicat şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE),astfel încât la această procedură pot depune oferte operatori economici dinţară sau din străinătate care îndeplinesc cerinţele solicitate de ANCPI. Termenullimită pentru depunerea ofertelor este 15 septembrie 2020.

Proiectul „Creşterea gradului de acoperire şi incluziune a sistemului deînregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România” completează obiectivulProgramului naţional de cadastru şi carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) prinrealizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 ha din 660de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectuluieste 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduriexterne nerambursabile de la Uniunea Europeană şi 46.933.673 de euro -cofinanţare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarelecriterii de prioritizare:

· localităţi care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructurăprevăzute în Master Planul General de Transport al României;

· localităţi care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltarea infrastructurii în cadrul altor programe;

· localităţi în care sunt identificate zone cu vulnerabilităţi sociale particulare privind accesul informal la proprietate.

Mai multe informaţii despre proiectul „Creşterea gradului de acoperire şiincluziune a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în zonele rurale din România”puteţi găsi accesând http://www.ancpi.ro/index.php/proiecte-3/por-2014-2020.

11 de UAT-uri din judeţul Mehedinţi pentru care au fost demarateprocedurile de atribuire: Burila Mare, Butoieşti, Gogoşu, Hinova, Iloviţa, Jiana,Prunişor, Stângăceaua, Şimian, Tâmna, Voloiac.

Purtător de cuvânt:Maria POPESCUTel. 0252310432E-mail: maria.popescu@ancpi.ro

OCPI MEHEDINÞI/Str. Serpentina Roºiori, Nr. 1A, Cod poºtal 220235, Drobeta Turnu Severin, Jud. Mehedinþi, ROMÂNIACertificat SR EN ISO9001:2015

Telefon: (0252) 31 68 74 ; Fax: (0252) 31 93 40; e-mail: mh@ancpi.ro; www.ancpi.ro Nr. 27921/09/RExtrase de carte funciarã pentru informare online: ePay.ancpi.ro

Astfel, cei care audepus dosarul complet ºi auavizul „APT” la examinareapsihologicã, se vor prezentala centrul zonal de selecþiedin cadrul ªcolii Militare deSubofiþeri Jandarmi „GrigoreAlexandru Ghica” Drãgãºani,pentru susþinerea probeieliminatorie de evaluare aperformanþelor fizice înperioada 24 –29.08.2020. Candidaþii declaraþi “admis” la aceastã probã,vor susþine evaluarea cunoºtinþelor, în perioada01 – 02.09.2020. Repartizarea ºi planificarea pentru susþinereaprobelor de evaluare a performanþelor fizice ºi deevaluare a cunoºtinþelor se realizeazã de cãtreAcademia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureºtiºi sunt aduse la cunoºtinþa candidaþilor, în timp util,prin postarea acestora pe site-ul oficial al instituþieiprecum ºi al centrului zonal de selecþie. În vederea susþinerii probelor de admitere, candidaþiivor avea asupra lor cartea de identitate/paºaportul,iar în cazul probei de evaluare a performanþei fizice ºiechipamentul sportiv necesar. Rezultatele obþinute de candidaþi se centralizeazã laAcademia de Poliþie „Alexandru Ioan Cuza” ºi seafiºeazã pe site-ul instituþiei de învãþãmânt, în ordineamediilor obþinute la proba de evaluare a cunoºtinþelor.INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEÞEAN MEHEDINÞICompartimentul Informare Relaþii Publice ºi cu Publicul

Candidaþi înscriºi la sediul JandarmerieiMehedinþi pentru a susþine examen de

admitere la Academia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza” Bucureºti vor

parcurge urmãtoarele etape din cadrulconcursului de admitere

Vã aducem în cunoºtinþã cã, la data de 7 august2020, ora 09.00, în conformitate cu H.G. nr. 576/2020pentru aprobarea programului calendaristic pentrurealizarea acþiunilor necesare organizãrii ºidesfãºurãrii în bune condiþii a alegerilor pentruautoritãþile administraþiei publice locale din anul 2020ºi cu dispoziþiile prevãzute la art. 26 alin (9) din Legeanr. 115/2015 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,precum ºi art. 2 alin. (3) din Legea nr. 84/2020, lasediul Tribunalului Mehedinþi, din Drobeta TurnuSeverin, Bd. Carol I nr. 14, judeþul Mehedinþi (salade judecatã nr. 4, situatã la etajul II), va avea loctragerea la sorþi în vederea desemnãrii preºedinteluiºi locþiitorului biroului electoral de circumstripþiejudeþeanã, precum ºi a preºedinþilor ºi a locþiitorilorcelorlalte birouri de circumstripþii electorale, organizatepentru alegerile locale din anul 2020.

PREªEDINTELE TRIBUNALULUI MEHEDINÞI,judecãtor NOREL POPESCU

COMUNICAT

anunþOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 12

Euro Insol, lichidator judiciar al R.A.A.N. organizeazã în data de 26.08.2020, ora 10:00, la sediul R.A.A.N. din str.Nicolae Iorga nr. 1, Drobeta Turnu Severin, judeþul Mehedinþi, licitaþie publicã, competitivã, cu strigare, cu preþ în urcare,având ca obiect valorificarea unui numãr de 328 de bunuri reprezentând maºini, echipamente ºi instalaþii din cadrulTermocentralei Romag Termo Halânga la preþul total de 45.815.598 Euro (exclusiv T.V.A.)

Bunurile ce fac obiectul licitaþiei se vând individual. Lista detaliatã a activelor ce cuprinde denumirea bunului,producãtorul, modelul, principalele caracteristici tehnice poate fi consultatã pe site-ul Euro Insol www.euroinsol.eu, pesite-ul R.A.A.N. www.raan.ro sau poate fi comunicatã ofertanþilor în urma unei solicitãri formulate pe adresa de e-mail:office@euroinsol.eu

Participarea la licitaþie este condiþionatã de achiziþionarea caieþelului de sarcini. Caietul de sarcini privind condiþiile departicipare la licitaþie poate fi achiziþionat de la sediul RAAN din str. Nicolae Iorga nr. 1, Drobeta Turnu Severin, judeþulMehedinþi dupã plata sumei de 1.500 lei, exclusiv TVA în contul de lichidare al R.A.A.N., respectivRO86UGBI0000552006027RON.

Persoanele interesate pot formula eventuale oferte de cumpãrare cu privire la terenuri, clãdiri împreunã cu maºini,echipamente ºi instalaþii aferente Termocentralei Romag Termo Halânga din cadrul Sucursalei Romag Termo care potforma un întreg activ. Ofertele se transmit lichidatorului judiciar Euro Insol pe adresa de e-mail: office@euroinsol.eu

Prezentarea Termocentralei Romag Termo Halânga poate fi consultatã pe site-ul Euro Insol www.euroinsol.eu, pesite-ul R.A.A.N. www.raan.ro sau poate fi comunicatã ofertanþilor în urma unei solicitãri formulate pe adresa de e-mail:office@euroinsol.eu

Termocentrala Romag Termo Halânga este echipatã cu 9 cazane energetice din care: 6 cazane energetice de 420 t/h cufuncþionare pe cãrbune lignit ºi cu suport de pãcurã, 1 cazan de 420 t/h cu funcþionare pe pacurã ºi 2 cazane de 105 t/h cufuncþionare pe combustibil lichid.

Aburul energetic era produs de cazanele de 420 t/h ºi prelucrat cu ajutorul a 6 turbogeneratoare, din care: 4turbogeneratoare de 50 MW, 1 turbogenerator de 25 MW ºi 1 turbogenerator de 22 MW, producând energia electricã încogenerare destinatã consumului propriu tehnologic al CET Halânga, consumului tehnologic al Sucursalei ROMAG PROD(Fabrica de apã grea), iar surplusul era livrat în SEN prin intermediul staþiei de 110 kV, pe piaþa de energie.

Din prizele industriale ale turbinelor se extrãgea abur industrial de 16 ata ºi 40 ata, iar din priza de 1,2 ata se extrãgeaaburul destinat preparãrii apei fierbinþi în instalaþia de boilere de bazã, pentru termoficare urbanã.

Termocentrala Romag Termo Halânga este amplasatã la 5 km. Nord – Est de Municipiul Drobeta Turnu Severin, pedrumul naþional DN67 ºi cuprinde: Centrala Electricã de Termoficare, Canalul de gardã, Depozitul de zgurã ºi cenuºã.

Termocentrala este racordatã în reþeaua de 110kV a SEN în zona de S-V prin intermediul Staþiei electrice de 110kV.

Centrala Electricã de Termoficare este situatã în partea de Sud – Vest a localitãþii Halânga, terenul aferent având osuprafaþã totalã de 79,3794 Ha.

Canalul de gardã este situat în localitatea Halânga, partea de Nord – Vest a centralei termo – electrice, terenulaferent având o suprafaþã totalã de 4,4843 Ha.

Depozitul de zgurã ºi cenuºã este situat în localitatea Halânga, pe valea Pârâului Trestelnic în partea de Nord – Vesta centralei termo – electrice, terenul aferent având o suprafaþã totalã de 135,2851 Ha.

Cele mai importante secþii ale CET Halânga sunt Secþia Exploatare Cazane, Secþia Exploatare Turbine, Secþia ExploatareCombustibil, Secþia Exploatare Chimicã, Secþia Exploatare Electricã, Secþia CFU, Laboratorul PRAM AMC, Atelier de ReparaþiiCazane, Atelier de Reparaþii Turbine, Atelier de Reparaþii Electrice, Atelier de Reparaþii Gospodãria de combustibil solid,Atelier Prelucrãri Mecanice.

Priza de apã ºi staþia de pompare sunt amplasate într-o construcþie de tipul captare de mal, având 10 linii de captare.Activul este amplasat la km 935+200 pe Dunãre.

Staþia de tratare apã industrialã Halânga este amplasatã în dreptul CET Halânga, km5 DN67, la cota absolutã 80-82m ºi realizeazã tratarea preliminarã a apei brute pompate de la Staþia de captare prizã Dunãre ºi livrarea apei tratatepentru cele douã Sucursale din cadrul RAAN.

Persoanele interesate pot obþine informaþii suplimentare la telefoanele: 021/3354509 ºi 0723.613.516.

Anunþ privind vânzarea prin licitaþiepublicã, competitivã, cu strigare, cu preþîn urcare, a unor echipamente, maºini ºi

instalaþii din cadrul TermocentraleiROMAG TERMO Halânga, proprietatea

Regiei Autonome pentru ActivitãþiNucleare R.A. (R.A.A.N.)

OBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 13Horoscop

Zodia Berbec(21 Martie - 20 Aprilie)

În prima parte a sãptãmânii eºti preocupat deprieteni. S-ar putea ca unele relaþii sã se sfârºeascã, darse face loc pentru altele noi. Evitã discuþiile contradictorii,fii mai rezervat ºi primeºte cu inima deschisã sfaturilesau îndemnurile celorlaþi. Unele informaþii pot fialarmante, dar beneficiezi de suficientã susþinere astralãpentru a rezolva orice problemã. Intervalul 6 – 7 augusteste delicat pentru sãnãtate. Nu se recomandã consultaþii,analize medicale ºi intervenþii chirurgicale. Pe de altãparte, existã persoane în anturajul tãu care nu prea teprivesc cu ochi buni. Indicat ar fi sã-þi reevalueziatitudinea faþã de tot ce te înconjoarã, dar mai ales faþã detine însuþi. Frecventeazã cursuri de dezvoltare personalã,relaþionalã sau de comunicare. Se pare cã îþi surâdenorocul la cadouri ºi recompense. La finalul sãptãmâniite vei simþi excelent, reuºind sã-i surprinzi plãcut peceilalþi cu prezenþa ta.

Zodia Taur(21 Aprilie - 20 Mai)

Toate eforturile tale se îndreaptã în aceastã sãptãmânãcãtre sufletul tãu. Se pare cã este o perioadã bunã de a-þi croi noi planuri de viitor, de a face curãþenie în toatetipurile de relaþii, dar mai ales de a te gândi pe îndelete lace îþi doreºti cu adevãrat. Profitã de îndemnurile astrelorde a-þi reconfigura drumul vieþii. În zilele de 6 ºi 7 august,cariera ºi relaþiile cu ºefii sunt destul de rãscolite. Relaþiilecolegiale sunt conflictuale. Fii prudent, nu îþi divulgaintenþiile ºi bazeazã-te doar pe forþele tale. Prietenii ºiprotectorii te pot sfãtui de bine. Existã multã confuzie ºiiluzie în acest segment de viaþã. Evitã pe cât posibilconsultaþiile, analizele medicale ºi intervenþiilechirurgicale, mai ales în a doua parte a sãptãmânii. Înultimele zile, dorinþa de retragere din cotidian va fi la coteînalte. Plimbã-te în aer liber, lasã grijile deoparte ºiodihneºte-te mai mult.

Zodia Gemeni(21 Mai - 22 Iunie)

În primele zile ale sãptãmânii se va face remarcatã latine dorinþa de rafinare sufleteascã. Vizionarea pieselorde teatru, ascultarea concertelor de muzicã, lecturareaunei cãrþi deosebite sau participarea la seminarii cu temespirituale îþi pot fi de mare folos. Te poþi gândi la cãlãtoriiîn strãinãtate sau la studii pe termen lung. Zilele de joi ºivineri îþi aduc în atenþie cariera ºi imaginea ta în ochiicelorlalþi. Sunt posibile discuþii aprinse cu un ºef.Nemulþumirile existente în carierã te vor duce la ideea dea-þi schimba domeniul profesional. În relaþii se pare cãoscilezi între prieteni ºi persoana iubitã. Acest balans tepoate obosi destul de mult ºi îþi poate strica relaþii bune.Majoritatea prietenilor actuali nu îþi sunt de bun augur ºibine ar fi sã te pregãteºti pentru alþii noi, mult mai folositoriþie în aceastã etapã de viaþã. La finalul sãptãmânii seîntrezãresc agape alãturi de cei dragi.

Zodia Rac(23 Iunie - 22 Iulie)

Debutul sãptãmânii îþi aduce în atenþie taxele,impozitele, relaþiile cu instituþiile financiare sau chestiunilegate de moºteniri. În funcþie de caz, poþi întâmpinadificultãþi în semnarea unor documente sau poþidescoperi ceva nereguli. Sunt aspecte pasagere ce sepot rezolva cu prudenþã ºi discernãmânt. Pe 6 ºi 7august, relaþiile cu strãinãtatea sunt în prim-plan. Suntvizate cãlãtoriile sau studiile pe termen lung. Bine ar fi sãreþii ºi sã aplici sfaturile ºi îndemnurile primite de laprieteni, mai ales de la femei. Spre sfârºitul sãptãmânii,astrele îþi trimit provocãri în zona carierei ºi a imaginii înochii celorlalþi. Existã multã forfotã în domeniulprofesional, conflicte, dar ºi posibilitãþi de avansaresocialã. Sunt posibile invitaþii la evenimente socialedeosebite ce vor avea repercursiuni asupra vieþii talepentru mulþi ani de acum încolo.

Zodia Leu(23 Iulie - 22 August)

Relaþiile parteneriale ºi colaborãrile îþi deschidsãptãmâna. Sunt momente bune de a rezolva diverseanimozitãþi cu partenerul de viaþã sau de a rediscutaetapele unui proiect. Zilele de joi ºi vineri îþi aduc înatenþie chestiunile financiare ce vizeazã banii ºibunurile altora. Este vorba despre taxe, impozite,datorii de orice fel, dar ºi aspecte legate de partajesau moºteniri. Existã persoane în jurul tãu care tesfãtuiesc la capitolul bani ºi vegheazã atent asuprafinanþelor tale. Este posibilã îmbunãtãþirea poziþieisociale. Spre sfârºitul sãptãmânii, astrele te sfãtuiescsã te ocupi de relaþiile cu strãinãtatea sau de studiilepe termen lung. Poþi cãlãtori în interes de serviciusau de agrement. S-ar putea ca unele cãlãtorii sã fiesuspendate. Bine ar fi sã ai în vedere ºi activitãþileculturale.

Zodia Fecioarã(23 August - 22 Septembrie)

Activitãþile de la locul de muncã îþi deschidsãptãmâna. Sãnãtatea fluctueazã destul de mult. Evitãconflictele cu ceilalþi ºi ocupã-te doar de activitãþile derutinã. Zilele de joi ºi vineri sunt interesante la capitolulrelaþii parteneriale ºi colaborãri. Sunt posibile discuþiicontradictorii. Tempereazã-þi dorinþa de a te alãtura altoraîn colaborãri sau proiecte pe care nu le cunoºti foartebine. Se pare cã în preajma ta este un partener importantce îþi poate ghida paºii într-un proiect de lungã duratã.Fii prudent la capitolul financiar! Sunt restricþii ºiîntârzieri legate de plata salariilor sau a altor drepturi.Verificã-þi în permanenþã situaþia bugetului de venituriºi cheltuieli. Discordia sãlãºluieºte în sectorul banilorºi bunurilor de la alþii, astfel încât prudenþa ºidiscernãmântul te pot scãpa de neplãceri.

Zodia Balanþã(23 Septembrie - 22 Octombrie)

Tu începi sãptãmâna cu chef de distracþii ºiaventuri. Cu toate cã în sufletul tãu existã nemulþumirilegate de propria-þi persoanã sau de propriul drum înviaþã, reuºeºti sã te detaºezi pentru câteva momente.Relaþia cu persoana iubitã poate cunoaºte neplãceri,dar sunt momente pasagere. Zilele de joi ºi vineri îþiaduc multã forfotã în sfera muncii. Relaþiile colegialesunt dinamice ºi înconjurate de neprevãzut. Existãvarianta sã te gândeºti la schimbarea domeniuluiprofesional, orientându-te cãtre domeniiavangardiste. Sãnãtatea este vulnerabilã. Foloseºtedoar remedii naturiste pentru îmbunãtãþirea sãnãtãþiiºi odihneºte-te mai mult. Spre sfârºitul sãptãmânii,astrele îþi trimit raze în sectorul relaþiilor partenerialeºi al proiectelor. Sunt posibile situaþii conflictuale,reproºuri din partea partenerului de viaþã sau reevaluãride poziþie într-o colaborare.

Zodia Scorpion(23 Octombrie - 21 Noiembrie)

Activitãþile gospodãreºti dau startul acestei sãptãmâni.Poþi face cu succes curãþenii generale, reparaþii curente.Nostalgia copilãriei te va cuprinde pe neaºteptate.Recomandabil este sã-i aduni pe cei dragi la o ºuetãpentru a depãna amintiri. Relaþiile cu membrii familieisunt destul de fluctuante, dar se poate cãdea la pace peorice subiect. Pe de altã parte sunt posibile oferte decolaborare profesionalã noi ºi foarte bune. Fii foarteatent la sãnãtate ºi la locul de muncã! Relaþiile colegialesunt tensionate. Nu îþi este pe plac ce se petrece în sferamuncii, dar ai rãbdare ºi nu rãspunde la provocãri.Bazeazã-te doar pe tine însuþi! Sãnãtatea este vulnerabilã.Evitã, pe cât posibil, consultaþiile, analizelemedicale ºi intervenþiile chirurgicale pe toatãdurata sãptãmânii. În ultimele zile ale intervaluluianalizat plimbã-te în aer liber, detaºeazã-te de totce te înconjoarã ºi odihneºte-te mult.

Zodia Sãgetãtor(22 Noiembrie - 21 Decembrie)

La începutul sãptãmânii eºti mai mult pe drumuri.Întâlnirile ºi dialogurile cu neamurile ºi prieteniiapropiaþi pot fi frecvente. Ai putea afla veºti neplãcutelegate de cineva drag, dar nu lua de bun chiar tot ceauzi. Alþii se pot ocupa de studii pe termen scurt. Zilelede 6 ºi 7 august sunt propice activitãþilor gospodãreºti.Relaþiile cu membrii familiei sunt destul decontroversate. Un membru al familiei îþi poate oferisfaturi preþioase vizavi de drumul tãu în viaþã.Creativitatea este la cote înalte. Ocupã-te de domeniiledragi sufletului tãu. Fii atent la relaþia cu persoana iubitãºi în funcþie de caz ºi la copii! Spre finalul sãptãmâniiorganizeazã o petrecere pentru cei dragi. De reþinut cãrelaþiile cu prietenii ºi protectorii sunt umbrite.

Zodia Capricorn(22 Decembrie - 20 Ianuarie)

Capitolul financiar este prioritar pentru tine laînceputul acestei sãptãmâni. Poþi primi cadouri,recompense sau veºti legate de salariul de la un locde muncã. Totuºi, în domeniul profesional  existãrestricþii, aºa încât fii atent la cheltuirea banilor.Relaþiile cu ºefii sunt tensionate, în schimb colegiiîþi sunt alãturi. Pe de altã parte, veselia te însoþeºteîn permanenþã, reuºind sã depãºeºti toate problemelevieþii cotidiene. Zilele de 6 ºi 7 august le poþi dedicastudiului. Ori te înscrii la cursuri, ori finalizezi unuldeja început. O discuþie de tainã cu o rudã apropiatãte poate pune pe gânduri. S-ar putea sã fii nevoit sãfaci mai multe drumuri pentru cineva drag. În ultimelezile ale sãptãmânii, astrele te îndeamnã sã te ocupide casã ºi familie. Curãþeniile generale, reparaþiilecurente sau planurile de achiziþionare a unei locuinþenoi sunt bine susþinute.

Zodia Vãrsãtor(21 Ianuarie - 18 Februarie)

Primele zile ale sãptãmânii îþi aduc multã energieºi dorinþã de a te implica în toate aspectele vieþii.Vizitele la saloanele de întreþinere corporalã saucursurile de dezvoltare personalã þi-ar fi de mare folos.Pe 6 ºi 7 august apar chestiuni financiare. Poþi primicadouri ºi recompense mãrunte, dar de folos. Relaþiilecu strãinãtatea se aflã într-un con de umbrã. Cãlãtoriileîn afara graniþelor þãrii se pot amâna pentru o altãperioadã mai bunã. În a doua parte a sãptãmânii seîntrezãresc întâlniri ºi dialoguri interesante cupersoanele din anturajul apropiat. Mentalul cotidianeste la cote înalte, ai idei bune, iar ceilalþi vor fifascinaþi de vorbele tale. Totuºi, fii prudent ºi nu îþidivulga planurile de viitor. S-ar putea sã cãlãtoreºtipe distanþe scurte. O excursie în naturã alãturi de ceidragi ar fi foarte potrivitã stãrii tale de moment.

Zodia Peºti(19 Februarie - 20 Martie)

La începutul sãptãmânii nu prea te faci remarcat înanturaj. Dorinþa de interiorizare este la cote înalte ºibine ar fi sã-i dai curs. Personalitatea ta are o dozãmare de mister, fapt ce va fi observat de cei din jur.Recomandabil este sã fii prudent cu stãrile tale,deoarece te poþi amãgi foarte uºor. Sfaturile unuipsiholog sau specialist în dezvoltare personalã ar fibinevenite. Poþi cunoaºte oameni noi, interesanþi,ce îþi vor rãmâne alãturi multã vreme. Capitolulfinanciar este foarte dinamic. Rãsturnãrile de situaþiepot fi frecvente, aºa încât fii prudent la cheltuieli.Discordia îþi pândeºte din umbrã acest segment deviaþã ºi îþi poate crea neplãceri oricând. La finalulsãptãmânii verificã pe îndelete situaþia bugetului devenituri ºi cheltuieli. Energia vitalã este scãzutã.Plimbã-te în aer liber ºi odihneºte-te mai mult.

Autor: AstroCafe.ro

(6 - 12 august 2020)

OBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 14informaþii

urmare din pag. 6

cãruia i-au fost ºterse ºi toate cele 5.000 dearticole publicate de-a lungul anilor. De asemenea,la momentul în care scriem aceste rânduri, contulziarului „Naþional”[4] este ºi el radiat.Având în vedere precedentul cu închiderea abuzivãa site-ului „Justiþiarul”[5], printr-o decizie aAutoritãþii Naþionale pentru Administrare ºiReglementare în Comunicaþii (A.N.C.O.M.), înurma sesizãrii fãcute de Grupul de ComunicareStrategicã (G.C.S.), în perioada Ordonanþei deUrgenþã, Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia îºi exprimã suspiciunea unei legãturi întreautoritãþile române (M.A.I., de exemplu) ºi diviziadin România a reþelei de socializare Facebook.Considerãm cã cenzura naþionalã ºi internaþionalãintermediatã prin platforma Facebook s-a ridicatla un nivel periculos pentru însãºi democraþiaRomâniei, presa liberã fiind ilustrarea consacratã

Apel: Nu-l reînviaþi pe Stalin!a acestei democraþii ºi a libertãþii cuvântului. Or,lanþul de interdicþii ºi blocãri ale conturilor deFacebook care „încalcã standardele comunitãþii”,fãrã avertisment ºi fãrã a face precizãri în ce constãaceste „standarde”, ne obligã sã ne punem întrebãriºi chiar sã gãsim rãspunsuri. Iar unul dintrerãspunsuri este acesta: blocarea selectivã aconturilor amintite identificã „standardelecomunitãþii” Facebook cu cele ale „comunitãþiiguvernamentale”, care se aflã demult în stare debeligeranþã cu libertatea cuvântului în România. 

Având în vedere ºi luând în considerareaspectul de blocare comandatã a conturiloramintite, repetãm întrebarea cu rãspunsul inclus:existã vreo legãturã între structurile „vigilente”ale statului român ºi Facebook România?

U.Z.P.R. atrage atenþia tuturor structurilor deputere, de la Preºedinþie, Guvern, Parlament,Justiþie, pânã la A.N.C.O.M. ºi Grupul deComunicare Strategicã, în cazul vreunei implicãrimijlocite sau nemijlocite  a lor în aceastã situaþie,cã numãrul „asimptomaticilor” care pun dreptulla liberã exprimare mai presus de alte drepturi emult mai mare decât al celor „simptomatici”.Aceºtia din urmã pot fi identificaþi uºor, pentrucã, exprimându-se la vedere, pot fi blocaþi, aºacum pe vremuri erau arestaþi. Ceilalþi, mai greu,pentru cã sunt… asimptomatici. 

Constatãm aºadar cu stupoare cã a început unnou sezon al interdicþiilor în presã. UniuneaZiariºtilor Profesioniºti din România este alãturi,din datorie profesionalã, responsabilitate debreaslã, spirit civic ºi menire istoricã, de toþijurnaliºtii care-ºi asumã libertatea cuvântului, acãror cauzã o susþine considerând-o propria cauzã,ºi dezavueazã discriminarea lor în mediul online,pe care o considerã propria discriminare. Rãmânem pânã la capãt fideli principiului de bazãal democraþiei, exprimat cu simplitate de cuvintelemarelui om politic Ion Raþiu: „Voi lupta pânã laultima mea picãturã de sânge pentru ca dumneatasã ai dreptul sã nu fii de acord cu mine!”.

Anunþ publicprivind depunerea solicitãrii deemitere a acordului de mediu

SPEEH HIDROELECTRICA S.A. - SHPorþile de Fier, str. I. Ghe. Bibicescu, nr. 2,mun. Drobeta Turnu Severin, jud. Mehedinþi,Telefon 0252308601 anunþã publicul interesatasupra depunerii solicitãrii de emitere aacordului de mediu pentru proiectul“Mãsurãtori de protecþie suplimentarã adisipatorului barajului deversor Porþile deFier l”, din bazinul hidrografic Dunãrea, pefluviu Dunãrea, km D943, propus a fi amplasatpe terenul intravilan al municipiului DrobetaTurnu Severin, în judeþul Mehedinþi. Informaþiile privind proiectul propus pot ficonsultate la sediul APM Mehedinþi str. BãileRomane nr. 3 ºi la sediul titularului SPEEHHIDROELECTRICA S.A. - SH Porþile de Fier înzilele de luni - vineri, între orele 8-14. Observaþiile publicului se primesc zilnic lasediul Agenþiei pentru Protecþia MediuluiMehedinþi.

ANUNÞPrivind organizarea unui concurspentru ocuparea postului vacant

de Administrator Public

Primãria Dumbrava, comuna Dumbrava,Strada Principalã FN, judeþul Mehedinþi,telefon 0252/342.661, fax 0252/342.661, CUI7536937 e-mail: social@cldumbrava.ro,persoanã de contact: Virdarus Liviu, anunþãorganizarea unui concurs pentru ocupareapostului vacant de Administrator Public îndata de 27.08.2020, conform O.U.G. nr. 57/2019 cât ºi H.G. nr. 286/23.03.2011. Informaþii privind documentele necesareînscrierii la concurs se pot obþine la sediul UATDumbrava, Strada Principalã FN, comunaDumbrava, judeþul Mehedinþi, de luni pânã vineriîntre orele 8:00 – 16:00. Data limitã pentru înscriere la concurs:17.08.2020, ora 16:00. Soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenelepentru sesizarea instanþei: TribunalulMehedinþi, Drobeta Turnu Severin, bd. Carol,nr. 14, judeþul Mehedinþi, telefon 0252/208.245, fax 0252/314.666, e-mail: tr-mehedinti@ just.ro.

PRIMAR, Ing. ENACHE CÃTÃLIN

Stimaþi conducãtori, suntem în primii 20 de aniai mileniului trei, nu în anii ‘50 ai secolului al XX-lea. Nu-l reînviaþi pe Stalin! Nu reinventaþi„Tribunalul Poporului”! Nu-i stârniþi pe„asimptomaticii” liberei exprimãri!

Uniunea Ziariºtilor Profesioniºti din RomâniaDepartamentul de Comunicare

[1] Glasul Info - glasul.info,[2] ªtefan Secãreanu – Blog personal - secareanu.wordpress.com[3] Victor Roncea - http://roncea.ro/[4] Ziarul „Naþional” - https://www.national.ro/ [4] Justiþiarul - https://www.justitiarul.ro/

sportOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020 pag. 15

Dupã partidele de verificaredisputate cu CSM Reºiþa (5-2), AF CRipensia Timiºoara (2-2) ºi ACSViitorul Pandurii Târgu Jiu (2-1), FCUCraiova a susþinut, miercuridimineaþa, al patrulea amical al veriipe Stadionul Municipal din DrobetaTurnu Severin. Adversara nou-promovatei în Liga 2 a fost CSPandurii Târgu Jiu, iar jocul-test s-aîncheiat cu victoria categoricã a

Învingãtoare, în ultimaetapã din play-off-ul Ligii 1, cu 3-1 cu pe terenul contracandidateiCS Universitatea Craiova, CFR Cluja câºtigat al 3-lea titlu consecutivºi al ºaselea din istorie.Un club mediocru pânã în urmã cu2 decenii, CFR Cluj a ajuns sãegaleze la numãr de trofee UTAArad, care devenise campioanã aRomâniei în 1947, 1948, 1950,1954, 1969 ºi1970. Intratã într-un con de umbrã,echipa arãdeanã apromovat, zileletrecute, în Liga 1,dupã 12 ani deabsenþã de peprima scenãfotbalisticã a þãrii. CFR Cluj maicucerise titlul în2008, 2010 ºi2012, astfel cãpoate fi conside-

Planificat iniþial pe data de12 august, primul tur al CupeiRomâniei din cadrul sezonului2020-2021 a fost reprogramat ºi seva juca tocmai pe 25 august.Decizia a fost luatã de ComitetulExecutiv al Federaþiei Române deFotbal, ca urmare a cazurilor totmai numeroase de Covid-19,existente la nivel naþional. Din acelaºi motiv, ºi starul Ligiia 2-a a fost amânat, cu osãptãmânã, campionatul urmândsã înceapã pe 29 august. ªi acestenoi date ar putea suferi însãmodificãri, dupã cum a anunþatchiar preºedintele FRF, RãzvanBurleanu. Totul depinde de evoluþiapandemiei, în România. “Referitorla debutul Ligii a 2-a, vorbim de

FCU Craiova,abonatã la amicale pe “Municipal”

echipei craiovene, scor 4-0, pringolurile izbutite de Andrei Ciolacu(’19), Andrea Campagno (’25, ’36) ºiRobert Rãducanu (‘86). MehedinþeniiSamuel Zimþa ºi Dragoº Albu aujucat titulari în echipa antrenatã deEugen Tricã, fiind schimbaþi peparcursul reprize secunde. Dacã echipa craioveanã, careremizase, în urmã cu 2 sãptãmâni,la Chiajna, cu CS Condordia, scor

1-1, s-a aflat la cel de-al V-lea jocamical al verii, pentru Pandurii a fostde-abia primul joc de verificare alverii. Echipa gorjeanã, confruntatãîn continuare cu grave problemefinanciare, a efectuat cu întârzieretestele COVID-19 pentru jucãtori,obligatorii pentru a putea disputajocuri de verificare. Pandurii vasusþine urmãtorul amical sâmbãtã,la Târgu Jiu, cu Gilortul TârguCãrbuneºti (Liga 3), în timp ce FCUCraiova va juca, la Bucureºti, cuFarul Constanþa. Noul sezon din Liga 2 ar puteaîncepe la sfârºitul lunii, iar FCUCraiova a anunþat FRF cã îºi va

disputa meciurile de pe terenpropriu din campionat la DrobetaTurnu Severin. Pânã toamnatrecutã, clubul patronat de AdrianMititelu jucase ºi în Liga 3 pe“Municipalul” severinean, însãulterior s-a mutat la Târgu Jiu,invocând afluenþa micã despectatori de la malul Dunãrii.Publicul n-a fost prea numeros nicipe stadionul din oraºul de pe malulJiului, unde Consiliul Local TârguJiu percepe echipelor 10.000 de leipentru disputarea unui joc. LaDrobeta Turnu Severin, sumapentru închirierea stadionului estede 4 ori mai micã.

Pandemia amânã startulCupei României ºi al Ligii secunde

29 august. În acelaºi timp, la nivelde Comitet Executiv am stabilit cãîn fiecare sãptãmânã vom analizaevoluþia pandemiei, astfel încât sãfim în mãsurã sã susþinem sau nuamânarea acestui debut decampionat”, a precizat Burleanu. FRF nu s-a putut pronunþa înprivinþa începerii campionatelornaþionale de juniori U19 sau U17.Fotbalul juveni l nu deþineresursele necesare ca sã poatãrespecta “Protocolul medicalpentru reluarea competiþi ilorsportive în aer liber”. Anul trecut,echipele mehedinþene de profilCSS Drobeta Turnu Severin ºi ACSLuceafãrul Drobeta Turnu Severindebutau pe 10 august în sezonul2019 - 2020.

OFERTÃ EDUCAÞIONALÃ 2020 - 2021

ªcoala Postlicealã Sanitarã “GheorgheÞiþeica” Drobeta Turnu Severin

acreditatã prin Ordinul MEdCT nr. 5638/14.11.2006 organizeazã înscrieri pentru anul

ºcolar 2020-2021 dupã cum urmeazã:* Asistent medical de balneofiziokinetoterapie

ºi recuperare - 28 locuri - duratã 3 ani* Asistent medical generalist - 140 locuri - duratã 3 ani* Asistent medical de farmacie - 56 locuri - duratã 3 ani Pentru informaþii suplimentare vã puteþi adresasecretariatului: tel./fax 0252-214164, în intervalulorar 8:00 - 20:00 zilnic.Tel. contact: 0723285096, 0786406368, 0733681863.

Mircea Oglindoiu

CFR Cluj, la cel de-al treilea titlu consecutiv

ratã echipa care a dominat fotbalulromânesc în ultimul deceniu. Înprovincie, dintre echipele care încãmai existã, Ripensia Timiºoara(1933, 1935, 1936 ºi 1938) ºiUniversitatea Craiova (1974, 1980,1981 ºi 1991) au câte 4 titluri decampioanã, iar Petrolul Ploieºti acucerit laudii în 3 rânduri, în 1959,1965 ºi 1966.

publicitateOBIECTIV mehedinþean 06 - 12.08.2020pag. 16

pamflet

Mã nepoate, ca la noi la nimenea, deîncepu sã vã sune cunoscutã zicala asta, de câteori am spus-o în ultimii ani ºi zãu cã aºa sã întâmplã. Pã, stai sã vezi. Crescu pandemia asta pi la noi ca bradu, aºacrescu, ca Fãt Frumos, cã altfel nu sã explicã, cumde ajunserãm din urmã judeþe de cel puþin douãori mai mari. Dacã tot suntem premianþi la COVID,atunci trebuirã luate mãsuri specifice, motiv pentrucare CJSU Mehedinþi dete, sâmbãtã 1 august,aproape de miez de noapte, o HOTÃRÂRE cumãsuri nãucitoare cu distanþe, ore ºi date preciseparcã se ºtie când ºi cum atacã nemilosul virus.Da o deterã aºa sã nu afle multã lume, iar dupã cePRESA s-a interesat, au fãcut postarea ºi pe SITEul Prefecturii. Între multele semne de întrebare esteºi absenþa articolelor legate de Clisura Dunãrii.Adicã ar trebui ca ºi Bustu lu’ Decebal sã aibãmascã, la care sã adaugã ºi cum o sã ajungãpostarea acolo unde nu este internet!? ªi ca ºi cum n-ar fi fost îndeajuns, nea prefectu,nea Pavel, zisã sã spunã cu subiect ºi predicat,cum cã în judeþul Mehedinþi programul teraselor,

nea Mãrin

Sucã ºi master-chef-ul pãcãnelelor din Severin,plecãciunile lu’ nea Pavel ºi reafirmarea lu’ nea Sibinescu

barurilor, operatorilor de jocuri de noroc NU a fostlimitat, fiecare astfel de unitate funcþionând dupãprogramul stabilit de proprietar/administrator. Cefac interesele din oameni, mã fraþilor, mehedinþeniimei cititori de Obiectiv, nu mai conteazã cã sãîmprãºtie virusu pin sãlile de jocuri de noroc ºipãcãnele, dacã-i ies bani frumoºi protejatuluiTãnase. Cum, care Tãnase?! Nea patronuljocurilor de noroc din Severin ºi Mehedinþi, acestadevãrat master-chef al pãcãnelelor, ale cãruiafaceri sunt acu privilegiate, din moment ce omulstã la aceeaºi masã cu marionetele lu’ neaPopescu, zis ºi master-chef peste MinisterulEconomiei, Energiei ºi Mediului de Afaceri, zisºi trei în unu. Aºa e când te mânjeºti cu noroi, egreu sã mai scoþi petele, iarã nea Virgilicã ºtiecum stã treaba. Mã nepoate, da am trãit são vedem ºi pe asta: un bãrbatîn putere a fost lãsat pe jos,la in trarea în urgenþaSpitalului Judeþean Drobeta-Turnu Severin, din motiv deCOVID ºi a murit la scurt timpde PANCREATITÃ... Mã fraþilor, vã daþi seamapânã unde s-a ajuns!? Mare zarvã, ce mai, ierea pe punctu de a devenirãzboi intern, la PMP Mehedinþi, din cauzalistelor. Nea Cupã a descoperit (?!) cã stã maibine în sondaje ºi candideazã la foncþia depreºedinte de judeþ, ejectându-i pe cei care s-auimplicat major în campanie. Cicã nici nu maiconteazã ce ºi cum, conteazã probabel doar cât.ªi, ca sã priceapã lumea cine ieste jupân, laPrimãria Severin va candida... tanti Ramona. Pãi,dacã tot ie chierdere, mãcar sã fie în familie. Da,poate le vine inspiraþia ºi... nu-ºi bat joc de PMP!? Mã nepoate, între timp îºi reveni neaSibinescu, sã reafirmã pe la Mehedinþi, sã bãgãîn samã, sã uitã în oglindã, îºi potrivi cãrarea,cãmeºa, cravata ºi pe-aci þi-e drumu. Drumudrept, cãtre zãri albastre, probabel. Da pãnã data viitoare, hai sã fiþi iubiþi ºioptimiºti!

‹...purtarea mãºtii de protecþie, astfel încât sã acopere nasulºi gura, este obligatorie pentru toate persoanele prezente înspaþiile publice deschise începând cu data prezentei hotãrâripânã pe data de 16.08.2020 astfel:- începând cu data de 07.08.2020, în intervalul orar 10:00 -20:00 pentru obiectivul turistic aflat pe DN 57, în golfulMraconia din localitatea Dubova “Chipul lui Decebal” pe odistanþã de 100 m de o parte ºi de alta a acestuia› ...