notiuni generale de informatica
DESCRIPTION
notiuni de informaticaTRANSCRIPT
Notiuni Generale de Informatica
Informatică
1
Contents0
1 Capitolul 1 ............................................................................................................................................ 3
1.1 Generalităţi ................................................................................................................................... 3
1.2 Unitatea Centrală - Coordonează întreaga activitate. ................................................................... 4
1.2.1 Placa de bază ........................................................................................................................ 4
1.2.2 Microprocesorul ................................................................................................................... 5
1.2.3 Memoria ............................................................................................................................... 6
1.2.4 Placa video ........................................................................................................................... 7
1.2.5 Placa de sunet ....................................................................................................................... 7
1.2.6 Placa de reţea ........................................................................................................................ 7
1.2.7 Schema unui PC ................................................................................................................... 7
2 Capitolul 2 ............................................................................................................................................ 8
2.1 Principalele SO ............................................................................................................................. 8
2.2 Structura SO ................................................................................................................................. 9
2.3 Clasificarea SO ............................................................................................................................. 9
2.4 Funcţiile SO ................................................................................................................................ 10
2.5 Interfaţa cu utilizatorul ............................................................................................................... 11
2.6 Windows ..................................................................................................................................... 12
2.6.1 Generalităţi ......................................................................................................................... 12
2.6.2 Evoluţie .............................................................................................................................. 13
3 Capitolul 3 .......................................................................................................................................... 18
3.1 Editare/procesare de texte........................................................................................................... 18
3.2 Microsoft Office 2010 – Word2010 ........................................................................................... 19
3.2.1 Spaţiul de lucru ................................................................................................................... 20
3.2.2 Formatare de text ................................................................................................................ 26
3.2.3 Paragrafe ............................................................................................................................. 33
3.2.4 Inserarea unui tabel ............................................................................................................. 35
3.2.5 Inserarea ............................................................................................................................. 38
3.3 Microsoft Excel 2010 ................................................................................................................. 42
3.3.1 Utilizarea foilor de calcul .................................................................................................... 42
3.3.2 Introducerea datelor ............................................................................................................ 47
3.3.3 Formatarea registrului de lucru ........................................................................................... 51
3.3.4 Formatarea datelor .............................................................................................................. 60
Informatică
2
3.3.5 Introducerea formulelor si funcţiilor ................................................................................... 62
3.3.6 Inserarea obiectelor ............................................................................................................. 66
3.4 Microsoft PowerPoint ................................................................................................................. 68
3.4.1 Alcatuirea unei prezentari ................................................................................................... 68
3.4.2 Editarea si prelucrarea textelor ............................................................................................ 74
3.4.3 Introducerea tabelelor, diagramelor si elementelor de tip clipart ........................................ 76
3.4.4 Realizarea animaţiei intr-o prezentare ................................................................................. 81
3.4.5 Derularea unei prezentari .................................................................................................... 86
Informa
1 C 1.1 GInformaLimbajucalculatProgramprogramSubstanverbul ccalcula,ComputprogramÎn 1981ComputconduceautomobCalcularealizat gestionaCalculaCalculaClaude Acesta m ColossuColossumondialCalcula
Figura
atică
Capitolul 1
Generalităatica este ştiul de progrator şi are demarea calculmare. ntivul compcomputer – a socoti. ter-ul sau ca
m. IBM lanseterul integrae (CI este cebil, aparat f
atorul mecanprimul calc
area taxeloratorul analogatorul digitalShannon înmodelează p
us us este priml de catre en
atorul ENIA
1
1
ăţi iinţa prelucramare este ufinite un setlatorului est
puter provin– preluat la r
alculator ele
ază primul at (embeddeea mai răspîfoto, biciclenic - construculator mecar). gic – apare îl (numeric)
n anii 1930. problemele
mul calculatonglezi să cit
AC (apărut c
rării informun set de ext de reguli ste acţiunea
ne din verburândul său d
ectronic este
PC - compued) – este înîndită formătă, felicităriuirea primelanic (1645)
în prima juma apărut od
în numere
or digital eletească/ sparu doi ani m
maţiilor cu ajxpresii şi regsintactice şi de scriere a
ul englez todin latină –
e o maşină
uter personanglobat comă de calculai muzicale elor maşini d), numit Pas
mătate a secdată cu perfe
(biţi) în loc
ectronic prorgă codurile
mai târziu – î
jutorul calcuguli de form
semantice.a programelo
compute, p verbul com
de prelucrat
al. mplet şi contator: compuetc.). de calcul nuscaline (pent
colului al Xecţionarea e
c de semnale
ogramabil fomesajelor g
în SUA).
ulatoarelor.mulare a inst
or în divers
preluat în 1mputare care
t date / info
trolează disputer de bord
umeric: Blaitru a-l ajuta
XX-lea; electronicii
e electrice s
olosit în timgermane cri
Figura
trucţiunilor
e limbaje d
631 din frane are înţeles
ormaţii conf
pozitivul pela avion, ra
ise Pascal a a pe tatăl său
digitale dat
sau mecanic
mpul războiuiptate.
2
3
pentru un
e
nceză – sul a
form unui
e care îl achetă,
inventat şi u la
torată lui
ce.
ului II
3
Informa
Arhitect1. unitat2. unitat3. memo4. dispoAceste mşi sunt c 1.2 UCompon
- p
- m
- m
- m
- m
- p
- p
- p 1.2.1 PEste priCompon
- p
-
- p
-
- p
atică
tura von Netea aritmetitea de controria central
ozitivele de modulele deconduse de
Unitatea Cnente:
placa de baz
microproce
memoria in
memoria ex
magistrala d
placa video
placa de sun
placa de reţ
Placa de baincipala placnente monta
procesorul (
sloturi PCI
placa video
sloturi pentr
porturi.
eumann descă-logică (Urol, ă intrare/ieşire mai sus sutactul unui
Centrală - C
ză;
sorul;
nternă;
xternă;
de date şi m
o;
net;
ţea.
ază că cu circuiate direct pe
(CPU), mem
şi ISA;
o în slot-ul A
ru montarea
crie un calcUAL),
re I/E (I/O).unt interconceas (Real-
Coordonează
magistrala de
ite integratee MB:
morie ROM
AGP sau PC
a memoriei
culator prin
. nectate cu untime clock –
ă întreaga a
e comenzi;
e din calcula
M şi magistra
CIExpress16
RAM;
patru modu
n “mănunch– un cristal)
ctivitate.
ator;
alele;
6x;
ule importan
hi” de fire n).
nte:
numit magis
Figu
4
strală (bus)
ura 3 ‐ UC
4
Informatică
5
Figura 4 - placa de bază
1.2.2 Microprocesorul Microprocesorul este un circuit integrat. Este conectat la toate componentele calculatorului prin intermediul magistralei de date şi a magistralei de comenzi. Este format din: 1. UCC (unitatea de comandă şi control); 2. UAL (unitatea aritmetică şi logică). Un calculator poate avea unul sau mai multe procesoare. Chipsetul constă din 2 părţi: north bridge şi south bridge. Chipsetul conectează microprocesorul la restul componentelor de pe placa de bază. Microprocesorul execută operaţii aritmetice şi logice, decodifică instrucţiuni speciale, transmite altor cipuri din sistem semnale de a memora date, adrese de memorie, adresa în care se găseşte următoarea instrucţiune de executat precum şi indicatorii care arata cum s-au terminat instrucţiunile anterioare. Caracteristici principale ale puterii unui procesor: - cantitatea de memorie ce poate fi citită la un moment dat; - viteza de executie a operatiilor; - numarul de instructiuni diferite ce pot fi executate. Clasificări 1. După domeniul de activitate: Personal Computer:
AMD (K6 II, Duron, Athlon XP, 64, 64 FX); INTEL (Pentium Celeron, Pentium 4). Servere:
Figura 5 ‐ microprocesor
Informatică
6
AMD ( Athlon MP, AMD Opteron); INTEL ( Pentium Xeon).
2. Producator: AMD // INTEL // VIA. 3. Frecvenţa la care lucrează procesorul: 800 Mhz – 3400 Mhz. 4. Memoria cache: 64 Kb, 256 Kb, 512 Kb, 1 Mb, 2 Mb, etc. 5. Socket-ul folosit:
- Socket A (procesoarele AMD);
- Socket 478 (procesoarele Intel Pentium 4 si Celeron);
- Socket 754 (procesoarele AMD 64);
- Socket 940 (procesoarele AMD 64-FX); 6. Frecvenţa FSB-ului: 133Mhz – 800 Mhz. 1.2.3 Memoria Este destinată păstrării datelor şi instrucţiunilor programelor în locaţii bine definite prin adrese. Este format dintr-un sistem de circuite integrate alcătuite dintr-un număr mare de celule de memorie (fiecare celulă reprezintă un circuit şi poate stoca 1 bit de informaţie). Caracteristici ale memoriei RAM:
- poate fi scrisă sau citită;
- este volatilă;
- se măsoară în MB Capacitatea memoriei se măsoară în bytes. Un byte constă în opt biţi. ROM (Read Only Memoy)
- este scrisă, o singură dată, de către producător;
- are o capacitate redusă – de până la 4MB;
- este nevolatilă. CMOS (Complementary Input/Output System) memorie de tip citire/scriere, nevolatilă. Se foloseşte pentru memorarea unor informaţii necesare BIOS-ului. BIOS-ul (Basic Input Output System) este format dintr-o serie de mici programe care asigură comunicarea cu perifericele calculatorului şi prin intermediul cărora se realizează diferite configurări ale componentelor interne. Memoria externă 1. Discuri fixe (Hard Disk-uri); 2. Discuri externe:
- Floppy Disk-uri (dischete)
- CD-ROM (Compact Disk–Read Only Memory),
- CD-Rewritable (Reinscriptibil),
- DVD-R;
- DVD-RW;
- BLU-RAY;
- Disk ZIP;
Figura 6 ‐memorie
Figura 7 ‐ dispozitive de memorie externă
Informa
- D
1.2.4 P
1.2.5 PSubsiste - - 1.2.6 PEste un reţea locViteza dprin mocablu de 1.2.7
Figura 8‐
atică
Disk Jazz.
Placa video
Placa de suemul multim- placă de su- boxe activ
Placa de redispozitiv ccală (LAN)de lucru esteodem. Conece tip UTP sa
Schema un
placă video
o
unet media al unuunet;
ve sau căşti
eţea ce permite c. e mult mai mctarea la reţau a unui ca
nui PC
O placă viPlaca videcât aceastăperforman
ui PC este f
conectarea c
mare decât ţea se face pablu cu fibre
ideo furnizeeo poate aveă memorie entă.
format din:
calculatorul
în cazul conprin intermee optice.
ează semnalea propria saeste mai ma
lui la o
nectării ediul unui
lele care coma memorie (are cu atât p
Figura 9 ‐ pl
Figura 10 ‐
mandă mon(măsurată în
placa video e
aca de sunet
placa de reţea
7
nitorul. n MB), cu este mai
7
Informa
2 CSisteme Referindun sisteSO au rmai avaToate ca
- W
- M
- a
SO suntdurata dschimbaSchimbdispozitPe deskşi chiar Înţelegâcalculat 2.1 PMS-DOWindowWindow
Figura 1
atică
Capitolul 2e de operar
du-ne strict em de operarolul de a înansat şi comalcutoarele
Windows c
Mac OS X
sisteme de oa fost progr
t formate dide funcţionaa modul în carea unui Stiv.
ktopuri şi lapun alt SO, î
ând ce este ştorul.
PrincipalelOS ws (cu versiws 2000, W
1 ‐ sisteme de o
2 re
la calculatoare (SO), ac
ndeplini maimplex şi anti
au sisteme
operare din ramat de o s
in "coduri pare astfel înccare un modO se poate
ptopuri puteîn întregimeşi ce face un
le SO
unile Windindows XP,
operare
oare, în senscestea sunt i multe funccipează nevde operare.
eate de Mic
de Apple,
familia UNserie întreag
portabile" şcât în orice dul funcţionface fără să
em adăuga ae, fără ca pan SO putem
dows 3.1, W, Vista, Win
SISTEME DE
sul de PC, Minutile.
cţii, oferă unvoile utiliza
Majoritatea
crosoft,
NIX, printregă de specia
şi nu din cirdispozitiv c
nează. ă dăuneze m
aplicaţii de artea hardwa
m schimba/e
Windows 95,ndows 7, W
OPERARE
MAC, serve
n nivel de intorului. a au instalat
e care şi Linalişti individ
rcuite fizicecare are un
modului în ca
securitate, uare să fie afficientiza m
Windows 9Windows 8);
ere, smartph
nteracţiune
t unul din u
nux-ul, careduali, compa
e care deservSO există p
are funcţion
update-uri dfectată.
modul în car
98, Window
Unix folosservere şi rLinux (cu Linux, RedLinux, SlaCaldera LiDebian LinApple MaccomputereMac OS 8,10)
hone sau tab
cu dispoziti
următoarele
e de-a lunguanii sau cor
vesc un scopposibilitatea
nează un an
de sistem, ap
re funcţione
ws ME, Win
sit mai ales preţele de calversiunile MdHat Linux,
ackware Lininux, Corel nux); cintosh pent
e Apple (ver, Mac OS 9
8
bletă, fără
ivul mult
SO:
ul timpului rporaţii.
p pe toată a de a
numit
plicaţii noi
ează
ndows NT,
pentru lculatoare;
Mandrake , SuSE
nux, Linux,
tru rsiunile , Mac OS
8
care sunt cre
dezvoltate
Informa
2.2 Un SO eprogramReprezicomputeObiectiv
- um
- er
- afdf
Pentru afuncţionPrimeleProgramfuncţiongenul ceProblemla dispopierdea problemsursă, a compilaToate aceroare tOdată cAu apărocupareCu toateinteracţiDin aceÎn acestmai mu 2.3 Ca) După
- -
b) După
-
-
atică
Structura Seste un prog
melor de aplintă o interfer şi hardwavele unui SO
uşurinţă înmai uşoară
eficienţă – resurselor c
abilitate defie astfel codezvoltare, funcţii sistea înţelege mnării acestore sisteme dematorul internau prin inteelor pentru
mele care apoziţie o anum
restul de timma, şi respe
compilatorat,reîncărcarceste operaţotul era relu
cu evoluţia Srut histogramea tuturor die că multipriune mai bu
est motiv a fte cazuri timlţi utilizator
Clasificareă numărul d
sisteme de o
sisteme de oă numărul d
sisteme de o
sisteme de o
SO gram care clicaţii. faţă între utiare-ul acestO:
n utilizare –a calculator
permite o ucalculatorulu
e a evolua –onstruit încâ
testare şi inem; mai bine cumra în timp. operare au racţiona dirermediul uncartele) şi e
păreau erau mită durată mp iar dacăctiv de timp
rului, compirea acestuiaţiuni însemnuat. SO au aparume în cazulispozitivelorrogramarea ună a utilizafost necesarmpul procesori accesează
ea SO e procese ca
operare mon
operare mulde utilizatori
operare mon
operare mul
controlează
ilizatorul untuia.
– faciliteazărului;
utilizare maiui;
– un SO trebât să permităntroducere d
m funcţionea
avut o procrect cu hardnei console,era afişată lacele legate pentru rezoă depăşea timpul irosit cuilarea acestua, după care nau montare
ut conceptell mono si rer care sunt ueste eficien
atorului cu cră apariţia siorului este dă sistemul p
are se pot e
notasking;
ltitasking. i care pot lu
nouser;
ltiuser.
execuţia
nui
ă o utilizare
i eficientă a
buie să ă o de noi
ază sisteme
cesare serialdware-ul nee
informaţia a o imprimade împărţir
olvarea uneimpul alocatu pregătirea uia şi salvarera executa
ea sau demo
le de multipespectiv mulutilizate. ntă este nevocalculatorulistemelor cudistribuit înrin intermed
xecuta în pa
ucra la un m
PROGRAPLICAŢ
a
ele de operar
lă. existând praera introdu
antă. ea timpuluii probleme, t era forţat srulării, timp
rea în memoat. ontarea uno
programare ltiprograma
oie de obţin. u time-shari
ntre mai muldiul mai mu
aralel:
moment dat p
Figura 12 ‐ str
HARDW
SISTEM DE
RAM ŢIE 1
re este utilă
actic un SO.usă cu ajutor
i de acces – dacă o rezo
să se opreasp dat de încorie a progr
or dispozitiv
sau multitaarii. Histogr
nerea unui m
ing (timp dilţi utilizatorultor termin
pe un calcul
ructura SO
WARE
OPERARE
PROGAPLIC
ă o prezenta
. Aceste calrul unui disp
deoarece unolva mai repcă înainte d
cărcarea proramului
ve iar dacă
sking. ramele prezi
mod de lucru
istribuit). ri. În astfel dnale.
lator:
9
GRAM CAŢIE n
re a
lculatoare pozitiv (de
n user avea pede se de a rezolva ogramului
apărea o
intă
u pentru o
de sisteme
9
Informatică
10
c) Repartizarea sarcinilor între nucleu şi celelalte module ale SO:
- sisteme cu nucleu monolitic, în care nucleul cumulează aproape întreaga funcţionalitate a SO; exemple tipice în acest sens sunt sistemele din familia Unix, unde nucleul include, între altele, chiar şi driverele care gestionează funcţionarea perifericelor;
- sisteme de tip microkernel, în care multe din sarcinile SO sunt preluate de unele procese specializate (numite de obicei servere), astfel încât nucleul este degrevat de o parte din atribuţiile sale.
2.4 Funcţiile SO Administrarea resurselor hardware ale sistemului (accesul la procesor, memorie, hard‐disk, comunicarea în reţea, interacţiunea cu alte dispozitive de I/O). Resurse pot fi solicitate de aplicaţii multiple şi de utilizatori multiplii; SO este el însuşi o aplicaţie, care necesită resurse (şi, implicit, accesul la ele) pentru a funcţiona, ca şi celelalte aplicaţii; Practic SO este o extensie a sistemului fizic, oferind o interfaţă simplificată folosită pentru medierea accesului utilizatorilor şi aplicaţiilor la resursele hardware. SO este responsabil cu oferirea unui set limitat de infomaţii şi funcţii de lucru cu hardware‐ul – oferă dispozitivelor, aplicaţiilor şi, în ultima instanţă, utilizatorilor o transparenţă faţă de modul fizic de funcţionare a hardware‐ului; SO permite unei aplicaţii să ruleze pe sisteme fizice diferite, deoarece uniformizează răspunsurile date de calculator şi intermediază accesul la resurse; SO are funcţia de portabilitate (prezintă o interfaţă unică pentru utilizator, indiferent de diferenţele hardware dintre arhitecturi) – poate interacţiona cu arhitecturi hardware şi cu periferice foarte diverse, el fiind cel care facilitează accesul aplicaţiilor la resursele hardware; SO foloseşte drivere pentru comunicarea cu dispozitive periferice. Driverele – programe care traduc comenzile SO în comenzi inteligibile echipamentelor, precum şi ieşirea acestora în mesaje accesibile sistemului. Rolul SO a fost extins prin punerea la dispoziţia aplicaţiilor a unei colecţii de biblioteci (funcţii) pe care programele le pot folosi pentru a rezolva probleme specific legate de interacţiunea cu componentele calculatorului. SO va include utilitare de diagnosticare şi monitorizare a funcţionării diferitelor componente atât pentru cele hardware, cât şi pentru componentele software. Erori frecvente:
- blocarea funcţionării calculatorului – datorită unor imperfecţiuni ale sistemului sau favorizat şi de funcţionarea anumitor aplicaţii;
- problemele de securitate – pot permite intruziunea unui utilizator sau a unei aplicaţii maliţioase.
1. Pregătirea şi lansare în execuţie a programelor de aplicaţie. Un SO trebuie să dispună de cel puţin următoarele componente:
- editor de texte – introduce şi modifica un program sursă (PS) scris într-un limbaj de programare;
- translator pentru limbajul de programare folosit (asamblor, compilator sau interpretor);
- editor de legături care să realizeze legătura dintre diverse module obiect.
Informa
2. Aexecută 3. A
- g
- c
- - c
- d4. Ppentru u5. Cmoduluexecuţie6. Acalcul-u7. O8. PConclu
- Gp
- Ga
- Gf
- Fid
- Ced
- An
2.5 ILimbajumod efiacceseztehnolog Aceste sistemelprezent privind comenzStructur
atică
Alocarea ră şi a necesaAcordarea
gestiune cat
creare, mod
sortare/inter
comprimare
depistare şi Planificareutilizarea efCoordonar
ui de execuţie a operaţiilAsistarea e
utilizator la OrganizarePosibilitatezii
Gestiunea pprogramelo
Gestiunea ra dispozitiv
Gestiunea ffişierele pe
Facilităţi puinterclasaredisponibile.
Coordonareexecutare a de I/O.
Asistarea exnivel hardw
Interfaţa cul SO trebuiicient pentrue aceste opegiei informacerinţe de ble de operarsă aibă, atâlimbajul, ut
zile, serviciira sistemelo
esurselor narului de resa unor facili
taloage (dir
dificare, cop
rclasare;
e/decomprim
eliminare vea execuţieificientă a unrea execuţieie a instrucţlor de intrarexecuţiei prnivel hard şea şi protecea generări
prelucrăriloror de aplicaţ
resurselor – velor perifer
fişierelor – rdiferiţi utili
use la dispoea, catalogar.
ea execuţieiinstrucţiun
xecuţiei proware, cât şi l
u utilizatorie să ofere uu ca acesta seraţii de bazatiei. bază au detere care sunt ât asemănăritilizarea resle oferite.
or de calcul,
necesare exsurse, alocarităţi prin p
rectori, subd
piere, mutar
mare spaţiu
viruşi informi mai multonităţii centraei mai multţiunilor progre/ieşire şi drogramelorşi software.cţia datelorii unui SO p
r – oferă poţie.
identificarerice şi a ceri
realizează sizatori.
ziţia utilizarea şi întreţi
simultane anilor, depista
ogramelor dla nivel soft
rul utilizatorulusă poată să ză din dome
erminat ca folosite în
i, cât şi deosurselor SO,
, performan
F
xecuţiei prorea memorie
programe u
directori) şi
re, ştergere,
u pe suportu
matici etc. or programale de preluctor programgramelor, dedepistarea err de către u
r în memorpe măsura
osibilităţi de
ea programeinţelor privi
epararea fiş
atorului refeinerea biblio
a mai multoarea şi tratar
de către utilitware.
ui un
eniul
sebiri ,
nţa şi
Figura 13
ogramelor –ei interne şi
utilitare de i
fişiere;
recuperare
rile de mem
me (multiprcrare. me ce se exepistarea şi rorilor.
utilizator, p
rie. configuraţ
e pregătire ş
elor ce se exind protecţia
şierelor înca
ritor la comotecilor prin
or programerea erorilor
izator printr
– identificari a dispozitiinteres gen
directori şi
morie extern
rogramare)
xecută simutratarea ero
prin comunic
ţiei existent
i lansare în
xecută, a nea datelor.
arcate în me
mpresia daten programel
e prin urmăr, lansarea în
r-o interfaţă
rea programivelor perifeneral:
fişiere;
nă;
) după anum
ultan, prin uorilor, lansa
caţia sistem
te.
execuţie a
ecesarului d
emorie şi gr
lor, sortareale utilizator
rirea modulun execuţie a
prietenoasă
1
melor ce se erice.
mite criterii,
urmărirea area în
m de
e memorie,
rupează
a, r
ui de a operaţiilor
ă, atât la
11
r
Informatică
12
tehnologia hardware au influenţat considerabil concepţia, structura şi performanţa SO actuale. Resursele gestionate de SO sunt:
- fizice ( microprocesoare, memorie internă, dispozitive I/O);
- logice (programe utilitare, programe specializate, programe utilizator);
- informaţionale (fişiere, baze de date, date de intrare/ieşire).
Realizarea funcţiilor de bază ale sistemului de calcul se face prin intermediul SO care face legatura Hardware-Software-Utilizator, prin urmare se pot evidenţia diverse nivele ale interacţiunii Hardware-Software. 2.6 Windows 2.6.1 Generalităţi William Henry Gates al III-lea (n.28 octombrie 1955), cunoscut mai ales ca Bill Gates, este co-fondatorul (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation. Începe studiile la Lakeside School, Seatle în anul 1967. Din anul 1973 urmează cursurile universitare la Harvard. În anul 1977, anul III, renunţa la cursuri şi împreună cu Paul Allen, înfiinţează compania Microsoft. În anul 1980, Bill Gates realizează prima afacere importantă cu IBM pentru 56.000 dolari. Sistemul de opeMicrosoft rare MS-DOS este disponibil pe PC-urile produse de IBM. În anul 1985 lansează prima versiune a sistemului de operare Windows. În 1989, lansează Microsoft Office. Din 1986, devine companie publică, fiind cotată la bursă. În anul 2000, împreună cu soţia sa, înfiinţează fundaţia de caritate "Bill and Melinda Gates". În anul 2005, regina Marii Britanii îi acordă titlul de "Cavaler al Imperiului Britanic". La 15 iunie 2006, Bill Gates îşi anunţă retragerea din Microsoft, începând cu iulie 2008.
Figura 14
Informa
2.6.2 E 2.6.2.1
bază. 2.6.2.2
2.6.2.3
atică
Evoluţie
Windows 1.
Windows 2.
Windows 3.
.0 (1985)
.0 (1987)
.0 (1990)
SOsimprexPresprPrnoinut
VapCşimsăÎnsă(cWfa
WdeWatCpufasi
O MsDOS nmultană a mrogram rulâxclusiv. rincipiul pe ste multitaskrogramelor rima versiunoiembrie 19nterfaţă graftilizatorul pu
Versiunea Wplicaţii de teu toate că e de lipsa de
microprocesoă facă mai un plus, SO îiă lanseze macâte puteau î
Windows 2.0aţă de SO D
Windows 3.0e 22 mai 19
Windows 3.0tractivă, supel mai impoutea rula maacilitate impstemul de o
nu permiteamai multor tând, la un m
care se bazking-ul, adiîn paralel. ne de Wind
985 şi nu cofică bazată putea rula câ
Windows 2.0ext. Adică uexitau restrice putere oferorul 8086, Wusoară utilizi dădea posiai multe lucîncăpea în m
0 a reprezenDOS.
0 a fost intro90.
0 oferea, pe portul memoortant lucru ai multe taskposibil de reoperare MsD
a executareatask-uri, fie
moment dat,
zează SO Wcă rularea
dows a apărunstă decât î
pe ferestre, dâteva progra
oferea o suun sistem decţii legate drită de Windows 2.zarea SO Msibilitatea utcrări în acelamemoria disntat un pas i
odus pe piaţ
lângă o inteoriei superioconsta în fakuri simulta
ealizat numaDOS.
1
a cvasi-care în mod
Windows
ut în într-o de unde
ame de
umă de e meniuri. de memorie
0. reuşea sDOS. ilizatorului aşi timp sponibilă). mportant
ţă pe data
erfaţă oare. aptul că an, o ai cu
13
Informa
2.6.2.4
2.6.2.5
considevariante 2.6.2.6 În 25 Iude opera
La fel cWindowMicroso
atică
Windows N
Windows 9
rente referitele anterioar
Windows 9unie 1998, Mare cu interf
a predecesows 98 Seconoft la 5 Mai
NT Worksta
5 (1995)
toare la prore.
8 / WindowMicrosoft lafată grafică
orul său estend Edition (1999.
ation 3.5 (1
iectare au f
ws 98 SE (19ansează pe p.
e un sistem (SE) este o v
994) AsiCvedeDWRsura
AArusiWînNNWdeA
facut ca siste
998) piaţă Windo
pe 16 biţi/3versiune îm
Această versistemul de oompania Mersiunea Wie operare se
Din acest moWindows NT
esurseme, munt: 8 MB mapid.
Apare WindoAcesta oferă ulează mai bgur.
Windows 95 ntre Window
NT. Nu numai că Windows NT
ecât WindowAtât noua int
emul Windi
ows 98 (num
32 biţi bazatmbunătăţită a
iune de Winoperare MsD
Microsoft a pindows NT erver. otiv, dezavanT îl constituminime, necmemorie RA
ows 95 . şi o nouă in
bine, mai rap
reprezintă uws for Work
este mai mT, dar este cws 3.1. terfaţă cât şiiows 95 să f
me de cod M
t pe MsDOa SO Windo
ndows elimDOS în totalproiectat de pentru a fi u
ntajul majoia preţul foacesare pentrAM şi un pro
nterfaţă nu npid dar este
un drum dekgroups şi W
mai ieftin decchiar şi mai
i toate celelfie mult ma
Memphis) –
S. ows 98, lans
1
ină litate. fapt un sistem
r SO arte ridicat.ru a rula ocesor
numai că e şi mai
mijloc Windows
cât robust
lalte i bun decât
un sistem
sat de
14
Informa
IncludeInternetMai incDVD-R 2.6.2.7
2.6.2.8
NT cu j 2.6.2.9
atică
: diverse upt Explorer 5clude şi InterROM-uri.
Windows M
Windows 2
ocurile şi ex
Windows X
pdate-uri, su5.0. rnet Connec
Millennium
000 (2000)
xtinzând fun
XP (2001)
uport pentru
ction Sharin
Edition (W
ncţionalitat
u dispozitive
ng, Microso
Windows MeÎnEdcoNcaobfaUsipldede
TomumaDesustavaÎn adusco
ea multimed
WanprteDcoutWposaFa
e USB şi înl
oft Meeting
e) (2000) n 2000 aparedition), ultimod de 16 biţ
Noutăţile saleare în opiniabligând utiliacilităţi care
Un exemplu stemul de olus de sigurae resurse şi ezactivată.
oate versiunulte resurseai ales în prestinaţia sa
ucces aceastăabilităţii, iararianta NT S
anul 2000, ducerea tehner-ului şi im
orporaţii, îmdia. Astfel s
Windows XPnti-piraterierogramului ermen de 30
Deoarece muomunicare stilizatori au
Windows XPoate raportaa. als, deoarec
locuirea Int
3.0 şi supor
e Windows ma versiuneţi. e privesc paa unora a foizatorul sa b
e poate ca nuar fi integra
operare, funcanţă dar folcare nu put
nile de tip N decât echiv
rivinţa memera clară: fiă versiune, r serverelor Server.
Microsoft anologiei NTmpunerea un
mbunătaţind s-a “născut”
P integrează, fiind neceprin Interne
0 de zile de lulte opţiuni sunt activatecriticat com
P trece pestea anumite da
ce dezactiva
ternet Explo
rtul integrat
Me (Millene bazata pe
artea user-frost dusă la ebeneficieze u l-ar fi intearea Systemcţie care adosea un numea fi compl
NT consumavalentul SO
moriei RAMirmele folosavând o garle era dedic
a facut eforT şi la nivelunui nou SO compatibili
” Windows
ă şi o nouă psară activaret sau prin tla instalare.de actualizae implicit, mmpania Mice voinţa clieate fară perm
area opţiuni
1
orer 4.0 cu
t pentru
nnium vechiul
riendly, extrem,
de unele eresat.
m Restore în ducea un măr mare et
au mai O Win9x,
. seau cu ranţie a cată
turi pentru ul home-în
itatea lui 2000.
protectie rea telefon în are sau de mulţi rosoft, ca entului şi misiunea
ilor de
15
Informa
auto-conInterfaţala vechi 2.6.2.10
2.6.2.11
Unele aWindowîn acelaSuite. 2.6.2.12
atică
nectare la Ina "prea încaiul stil Win9
0 Win
1 Win
aplicaţii carews, mai alesaşi package
2 Win
nternet estearcată" se po9x în câteva
ndows Vista
ndows 7 (20
e au fost îms Windows Mcu Window
ndows 8 (20
relativ simoate seta maa clickuri de
a (2006)
009)
mpachetate îmMovie Mak
ws 7, ci vor f
012)
mplă pentru oanual, după e mouse.
WarvicăprdeVmteîndi
WSpdofi şi coAunde„Hpe
mpreună cuker şi Windofi oferite sep
Wde“EpoWnodi
orice utilizagustul fiecă
Windows Visr fi: o interfaizual nou, Wăutare îmburecum şi sube reţea, audi
Vista îmbunămaşini pe o rehnologia pen comun a fiigitale între
Windows 7 apre deosebiroreşte a fi ope deplin cechipamen
ompatibil. Acesta se axe
n Windows e activităţi, HomeGrouperformanţă.
u versiunile ows Photo Gparat, ca pa
Windows 8 ee MicrosoftEste Windoornind de l
Windows 7. ouă. Este uispozitive n
ator. ărui utilizat
sta are sute faţă grafică mWindows Aeunătăţită, nob-sistemele io, imprimaătăţeste comreţea casnicăeer-to-peer, işierelor, padiverse com
a fost lansat re de Vista, actualizare
compatibil cntul cu care
ează pe supShell recono grupă de p”, precum
anterioare dGallery, nu arte din Win
este cea maiWindows.
ows reimagla baza soliEste o inte
un Windownoi.”
tor, putându
de facilităţimodernă şi ero, tehnoloi unelte mucomplet rem
are şi afişaremunicarea diă folosind şi faciliteaz
arolelor, şi mmputere şi d
în octombr, Windows 7e a lui, cu sccu drivereleacesta a fos
ort multi-tonceput cu o reţele de sisşi pe îmbun
de Microsofvor mai fi p
ndows Live
i recentă ver
ginat şi reindă, rapidă
erfaţă tactilws nou pentr
1
u-se reveni
i noi, cum un stil
ogia de ltimedia, modelate e (display). intre
ză folosireamediilor dispozitive.
rie 2009. 7 se copul de a , aplicaţiile st deja
ouch, nouă bară stem numit nătăţiri de
ft puse acum Essentials
rsiune
nventat, şi fiabilă a
lă complet ru
16
a
a
Informatică
17
Aplicaţiile din Windows 8 colaborează între ele pentru a vă ajuta să lucraţi mai rapid. Obţineţi-le de la Windows Store (Magazin). Windows 8 vă poate conecta la fişierele, fotografiile, persoanele şi setările dvs., oriunde faceţi sign in. Deoarece multe opţiuni de actualizare sau de comunicare sunt activate implicit, mulţi utilizatori au criticat compania Microsoft, ca Windows XP trece peste voinţa clientului şi poate raporta anumite date fară permisiunea sa. Fals, deoarece dezactivarea opţiunilor de auto-conectare la Internet este relativ simplă pentru orice utilizator. Interfaţa "prea încarcată" se poate seta manual, după gustul fiecărui utilizator, putându-se reveni la vechiul stil Win9x în câteva clickuri de mouse.
Informatică
18
3 Capitolul 3 3.1 Editare/procesare de texte Calculatorul personal poate fi transformat într-o veritabilă maşină de scris sau chiar într-o mini-tipografie cu ajutorul unei clase de programe specializate, numite EDITOARE sau PROCESOARE DE TEXTE. Principala sarcină a editoarelor de texte o constituie preluarea unui text introdus de la tastatură, supunerea acestuia unui şir de operaţii de prelucrare şi apoi tipărirea lui la imprimantă. Crearea, salvarea, regăsirea şi tipărirea reprezintă ciclul de viaţă al unui document. Editoarele de texte oferă numeroase facilităţi de tehnoredactare, cea mai importantă fiind aceea că un text introdus de la tastatură se poate corecta pe loc.
Figura 15 ‐ WordStar
Editoarelor de texte li s-au adăugat o categorie nouă de programe, destinate cu precădere activităţii editurilor şi tipografiilor, sunt cunoscute ca aplicaţii DTP – Desktop Publishing. Pe lângă tot ceea ce realizează un editor de texte, programele DTP oferă noi funcţii:
- definirea şi corectarea graficii unei pagini;
- controlul coordonatelor obiectelor unei pagini;
- manipularea imaginilor, importul şi modificarea proporţiilor acestor imagini;
- lucrul cu o mare varietate de corpuri şi stiluri de literă, italizarea – înclinarea literelor la un anumit grad;
- rotirea şi scalarea textului şi imaginilor;
- separaţia culorilor;
- luminozitatea imaginii;
- controlul distanţei dintre caractere prin kerning şi tracking etc. Alegerea unui editor de texte, sau a unui program DTP depinde de puterea calculatorului de care dispunem, de natura specifică a textelor cu care se operează curent, de performanţele proprii ale fiecărui program. Editoarele de texte, constituie o categorie distinctă de programe cu funcţii şi facilităţi comune. Funcţiile unui editor de texte se concretizează în ansamblul de comenzi grupate pesubmeniuri ale meniului principal:
- creare documente;
- editarea documentelor;
- gestiunea documentelor pe floppy sau hard disc;
Informatică
19
- analiza lexicală a documentelor;
- formatarea paginii textului;
- scrierea stilizată;
- crearea şi procesarea desenelor şi imaginilor;
- generarea şi prelucrarea tabelelor şi graficelor;
- procesarea ecuaţiilor;
- tipărirea documentelor;
- help. Acestora li se pot adăuga şi funcţii speciale, proprii anumitor procesoarede texte. 3.2 Microsoft Office 2010 – Word2010 Word face parte din suita de produse „Office”, combinând mai multe tipuri de software pentrua crea documente, foi de calcul şi prezentări, precum şi pentru a gestiona poşta electronică. Word 2010 este un procesor de text, care ne permite să creăm diferite tipuri de documente, cum ar fi scrisori, pliante, faxuri, pentru a crea un document complex, utilizând fotografii sau ilustraţii colorate ca imagini sau ca fundal. În plus, Word furnizează mai multe caracteristici de ajutor pentru crearea textului, astfel încât putem finaliza cu uşurinţă documente de afaceri cum ar fi articole sau rapoarte. De asemenea, avem posibilitatea să imprimăm adrese pe felicitări sau pe plicuri. Word 2010 este puţin diferit de versiunile anterioare, astfel încât, chiar dacă aţi utilizat înainte de Word vă ia ceva timp pentru a vă familiariza cu interfaţa actuală. Barele de instrumente sunt similare cu cele în Word 2007, iar acestea includ Panglică şi Bara de instrumente Acces rapid. Butonul Microsoft Office este înlocuit modul de vizualizare Backstage.
Figura 16 ‐ WordPerfect Figura 17 ‐ OpenOffice
Informatică
20
3.2.1 Spaţiul de lucru Deschiderea aplicatiei Word
1. Start All Programs
Microsoft Office Microsoft Office Word
Figura 18 ‐ deschidere aplicaţie
2. Dacă există o pictogramă pe desktop, cu aplicatia Word, se da dublu clic pe ea. Am prezentat doar 2 moduri în care putem accesa aplicaţia Word. Indiferent de modul în care alegeţi sa deschideţi mediul de lucru se va deschide fereastra Word având elementele:
- panglica;
- bara de titlu;
Informatică
21
Bara de instrumente Acces rapid: comenzi care se utilizează frecvent.
Bara de titlu: afişează numele de fişier al documentului care se editează şi numele produsului software pe care îl utilizaţi.
Panglica: comenzile necesare pentru lucru sunt amplasate aici. Esteacelaşi lucru cu „meniurile” sau „barele de instrumente”.
Bară de defilare: vă permite să modificaţi poziţia de afişare a documentului pe care îl editaţi.
Fereastra de editare: afişează documentul pe care îl editaţi.
Bara de stare: afişează informaţii despre documentul editat
Butoane de afişare: vă permit să modificaţi aşa cum doriţi modul de afişare a documentului pe care
Glisor de panoramare: vă permite să modificaţi setările de panoramare ale documentului pe
Bară de defilare: vă permite să modificaţi poziţia de afişare a documentului pe care îl editaţi.
- bara de meniu;
- bara de instrumente;
- bara de defilare – verticală;
- bara de defilare – orizontală;
- pagina alba pentru document;
- glisorul de panoramare;
- bara cu butoanele de afişare.
Panglica Noul sistem cu tab-uri, Panglica, a fost introdus în Word 2007 şă înlocuieşte meniurile tradiţionale. Panglica conţine toate comenzile de care aveam nevoie, în scopul de a realiza sarcinile comune. Acesta conţine mai multe file, fiecare cu grupurile corespunzătoare de comenzi. Unele grupuri au o săgeată în colţul din dreapta-jos, pe care se poate face clic pentru a vedea mai multe comenzi.
Figura 19 ‐ mediul de lucru
Informa
Figura 20 ‐
Panglicamai mu Deschid1. File posibilit
Figura 21 ‐
2. clic pdocume
atică
‐ panglica
a este concelt spaţiu pe
derea unui Nou – aptatea să aleg
‐ deschidere do
pe butonul centul nou;
epută pentruecran avem
document pare un modgem un doc
ocument nou
corespunzato
u a realiza cm posibilitat
nou dul de vizuacument nou
or de pe bar
cu uşurinţă stea să o min
alizare Backblank sau u
ra de instrum
sarcina curenimizăm (CT
kstage. În acun şablon;
mente
entă, dar dacTRL+F1).
ceastă nouă
că avem nev
fereastră av
– ap
2
voie de
vem
pare direct
22
Informatică
23
3. Ctrl+N – apare direct documentul nou; 4. în fereastra Explorer: clic dreapta în directorul parinte (meniu derulant) New Word Document / Document Word Nou. Închiderea unui document Word
1. Faceţi clic pe butonul din colţul din dreapta sus al ferestrei Word. Fereastra Word se închide. Dacă efectuaţi orice modificare, oricât de mică, la un document şi faceţi clic pe butonul: apare o casetă de mesaj asemănătoare cu cea care urmează.
Figura 22 ‐ fereastră închidere document
Pentru a salva modificările, faceţi clic pe Save. Pentru a ieşi fără a salva modificările, faceţi
clic pe Don’t Save. Dacă aţi făcut clic pe din greşeală, faceţi clic pe Cancel. Formatarea paginii Pornire de la un şablon gol Întotdeauna cînd creaţi un document nou, după deschidere, prima operaţiune este aceea de a efectua modificările dorite pentru setările marginilor, mărimea şi orientarea paginii, stilul şi alte formate. Mărirea sau micşorarea rapidă a unui document
1.Pe bara de stare, faceţi clic pe glisorul Panoramare 2.Glisaţi la setarea procentuală de panoramare pe care o doriţi. Alegerea unei anumite setări de panoramare Aveţi posibilitatea să alegeţi cât de mult din document să apară pe ecran. În fila View, în grupul Zoom (Panoramare) puteţi alege una dintre următoarele obţiuni:
- vizualizare 100%;
Figura 23 ‐ panoramare
Informatică
24
- modul de vizualizare: One Page (o pagină), Two Pages (două pagini) sau pe Page Width (Lăţime pagină);
- faceţi clic pe Zoom (Panoramare), apoi introduceţi un procent sau alegeţi oricare alte setări.
Inserarea aceluiaşi antet şi a aceluiaşi subsol într-un document În fila Insert (Inserare), în grupul Header&Footer (antet şi subsol), faceţi clic pe Header (antet) sau Footer (subsol).
Figura 24 ‐ antet şi subsol
Faceţi clic pe zona de antet sau de subsol pe care o doriţi. Antetul sau subsolul se inserează pe fiecare pagină din document. În cazul în care avem nevoie de sa inserăm texte diferite, în antete diferite, veţi utiliza secţiuni. Dacă este cazul, aveţi posibilitatea să formataţi textul din antet sau din subsol, selectând textul şi utilizând opţiunile de formatare de pe Bara de instrumente Mini. Modificarea orientării întregului document 1. În fila Page Layout (Aspect pagină), în grupul Page Setup (Iniţializare pagină), faceţi clic pe Orentation (Orientare) – se va selecta una din cele două opţiuni: Portrait sau Landscape.
Figura 25 ‐ iniţializare pagină
Pentru a utilizarea ambele orientări în acelaşi document veti folosi secţiunii. 2.În fila Page Layout (aspect pagină), în grupul Page Setup (iniţializare pagină), faceţi clic pe Marginins (margini) - Faceţi clic pe Custom Margins (margini particularizate). Microsoft Word inserează automat sfârşituri de secţiune înainte şi după textul care are o nouă orientare de pagină. Dacă documentul este deja împărţit în secţiuni, aveţi posibilitatea să faceţi clic într-o secţiune (sau să selectaţi mai multe secţiuni), apoi să modificaţi orientarea numai pentru secţiunile selectate. În noua fereastră deschisă puteţi selecta atât formatul de hârtie utilizat cât şi setarile paginii unui paragraf sau pentru întreg documentul. Microsoft Word inserează automat sfârşituri de secţiune înainte şi după textul care conţine setările noi pentru margini. Dacă documentul este deja împărţit în secţiuni, se poate face clic într-o secţiune sau se pot selecta mai multe secţiuni pentru a modifica marginile.
Informa
FonturiModificÎncepânopţiuni atunci cselectaţiTastaţi,
Să selec1. Plasaface clic
Figura 27 ‐
2. În tim(operaţimulte m
atică
i carea dimend cu Officede formatar
când selectai un text şi într-un fişi
ctăm textulaţi cursorul c”).
‐ meniu setări
mp ce meniune denum
moduri.
ensiunii texte Word 2007re pentru a aţi un text. Dfaceţi clic pier nou urm
l şi să-i mărla începutu
modificare fon
nţineţi apăsită „glisare”
tului 7, aveţi posformata rapDe asemen
pe butonul dmătoarea pro
F
rim dimensul textului, a
nt
at butonul”) pentru a s
sibilitatea săpid texte. Mea, aceasta
din dreapta.opoziţie: “Ut
Figura 26 ‐ setăr
siunea apoi apăsaţi
stâng al mselecta textu
ă utilizaţi mMinibara de
apare împr
tilizrea setă
ri text
i butonul stâ
mouse-ului,ul. Selectare
inibara deinstrumente
reună cu me
ărilor legate
âng (operaţ
mutaţi mouea textului s
instrumente apare autoeniul atunc
de font.”
iunea se nu
use-ul la drse poate rea
2
te cu omat i când
umeşte „a
reapta aliza în mai
25
Informatică
26
Se adaugă o culoare de fundal în locul unde este textul selectat, pentru a indica intervalul de selecţie. Aşa arată textul selectat. Fără a modifica această condiţie, treceţi la pasul următor. 3. Selectaţi 14 în caseta Dimensiune font, în Font, în fila Pornire din Panglică.
Figura 29 ‐ modificări dimensiune font
3.2.2 Formatare de text Formatarea de text se găseşte în principal sub Font, în fila Pornire din Panglică.
Figura 28
Informatică
27
Figura 30 ‐ fila Font
Un buton din Panglică poate să fie selectat sau nu
Printre butoanele utilizate pentru formatarea de text, se numără (Galben: ) selectat şi
(aceeaşi culoare ca Panglica: ) neselectat. Aveţi posibilitatea să comutaţi între cele două stări, făcând clic pe buton. „Selectat” înseamnă că s-a aplicat caracteristica. Dacă schimbaţi poziţia curentă a cursorului, se reflectă starea butonului pentru acea locaţie. Să formatăm text 1. Când selectaţi un text, lângă cursor se deschide minibara de instrumente. Aceasta conţine comenzile utilizate frecvent. Editaţi textul “ Utilizarea setărilor legate de font.“. Selectaţi textul font.
Figura 31
2. Din Font, selectaţi Arial Black.
Figura 32 ‐ alegere tip font
3. Având selectat textul, modificaţi culoarea textului.
Informatică
28
Figura 33 ‐ setare culoare font
4. Fontul şi culoarea textului „font” s-au modificat.
Utilizarea setărilor legate de font. 5. Selectaţi textul „setărilor legate de”.
6. Să facem clic pe Aldin şi să schimba culoarea textului selectat.
Figura 34 ‐ modificare font
7. Grosimea şi culoarea textului se modifică.
Utilizarea setărilor legate de font. 8. Selectaţi „Anunţ”, apoi modificaţi fontul şi culoarea. 9. Culoarea cuvântului „Anunţ” se modifică.
UTILIZAREA setărilor legate de font. În acest mod, haideţi să combinăm mai multe comenzi pentru a formata textul. Acestea sunt comenzile de bază. Consultaţi tabelul de mai jos pentru a afla numele şi rolurile butoanelor afişate în Panglică:
Informa
Să setăm„Indentdintre maveţi po
Figura 35
atică
m o indenttare” este omarginea diosibilitatea s
are o comandă cin stânga asă mutaţi la
care vă perma hârtiei şidreapta poz
mite să indepoziţia un
ziţia de înce
entaţi primande este afieput a textu
a linie şi să işat textul.lui.
modificaţi Setând ind
2
lăţimea dentarea,
29
Informatică
30
Să modificăm poziţia de început a textului şi aspectul scrisorii. De exemplu, setaţi indentările pentru detaliile „Anunţul reuniunii” în scrisoarea creată anterior. 1. Faceţi clic pe primul rând cu detalii.
Figura 36
2. Faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent) în Paragraf, fila Pornire.
Figura 37
3. Indentarea este setată, iar începutul propoziţiei este indentat.
Figura 38
4. De fiecare dată când faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent), indentarea creşte cu un nivel. Să facem clic pe el de câteva ori.
Informatică
31
Figura 39
Cum anulez indentarea?
Pentru a anula indentarea pe care aţi setat-o, faceţi clic pe rândul indentat, apoi faceţi clic pe (butonul Micşorare indent) în Paragraf, fila Pornire. Cu fiecare clic, indentarea se micşorează cu un nivel. 5. Să selectăm textul de la a doua linie la a cincea linie de detalii şi să setăm indentarea. Faceţi clic pe începutul celei de-a doua linii şi glisaţi mouse-ul în jos în timp ce menţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului. După ce aţi selectat a cincea linie, eliberaţi butonul mouse-ului.
Figura 40
Să învăţăm cum să „glisăm” Mutarea mouse-ului în timp ce menţineţi apăsat butonul stâng al mouse-ului se numeşte „glisare”. Utilizaţi această operaţiune pentru a selecta mai multe caractere sau linii. 6. Faceţi clic pe butonul (butonul Mărire indent) în Paragraf, fila Pornire. Faceţi clic de câteva ori până când textul selectat este aliniat cu începutul liniei „Data” pentru a seta indentarea.
Figura 41
Informatică
32
7. În acelaşi mod, tastaţi propoziţia următoare şi setaţi indentarea pentru rândurile cu adrese, numere de telefon şi nume.
Figura 42
După ce terminaţi scrisoarea, să salvăm documentul. 1. Selectaţi textul pe care intenţionaţi să îl modificaţi şi mutaţi indicatorul pe minibara de instrumente care apare împreună cu textul selectat. 2. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a mări textul, faceţi clic pe Creştere font sau apăsaţi CTRL+SHIFT+>.
- pentru a micşora textul, faceţi clic pe Reducere font sau apăsaţi CTRL+SHIFT+<. O dimensiune de font se poate specifica şi pe fila Pornire din grupul Font. Modificarea culorii textului 1. Selectaţi textul pe care intenţionaţi să îl modificaţi şi mutaţi indicatorul pe minibara de instrumente care apare împreună cu textul selectat. 2. Faceţi clic pe Culoare font, apoi selectaţi culoarea pe care o doriţi. Aplicarea unei teme de culoare predefinite Culorile din document se pot modifica prin selectarea unei noi teme de culoare. Când alegeţi o temă de culoare nouă, Word formatează automat mai multe părţi din document cu anumite culori complementare proiectate. 1. În fila Aspect pagină, în grupul Teme, faceţi clic pe Culori tematice.
Figura 43 ‐ teme predefinite
Dacă doriţi să modificaţi fontul, culorile şi efectele din document, faceţi clic pe Teme, în loc de Culori temă. 2. Sub Predefinit, faceţi clic pe tema de culoare predefinită pe care doriţi să o utilizaţi.
Informa
3.2.3 PAdăugaCând seaccesibiinstrumculori dÎn ilustrPentru a
Figura 44 ‐
SelectarAveţi poexempludiferită,1. Selec2. Menţ Aliniere1.Select
2.În fila
dreapta Centrar1. Selec
2. În fil AliniereSe poatesă fie co1.Select
2.În fila Indenta1. Faceţ2. În filfila Inde
atică
Paragrafe area de forelectaţi un teilă, miniatur
mente vă ajude text, nivelraţia următoa utiliza min
‐ minibara de i
rea textuluosibilitatea u, aveţi pos, astfel: ctaţi o parteţineţi apăsat
ea textului taţi textul p
a Pornire, în
.
rea textuluctaţi textul p
la Pornire, în
ea stânga-de alinia stânonsiderabil taţi textul p
a Pornire, în
area numaiţi clic în faţla Aspect paentări şi spa
matări la dext, aveţi porală, semitrută să lucraluri de inde
oare se aratănibara de in
nstrumente
ui în locaţii să selectaţi ibilitatea să
e din text saut CTRL în t
la stânga se care doriţ
n grupul Par
ui pe care dori
n grupul Pa
dreapta a tenga-dreapta mai scurt dee care doriţ
n grupul Par
i a primei lţa liniei pe cagină, faceţ
aţiere.
document cosibilitateaansparentă aţi cu fontuentare şi caraă Minibara dnstrumente,
diferite un text sauă selectaţi un
u un elementimp ce sele
sau dreaptaţi să-l aliniaţ
ragraf, face
iţi să îl centr
aragraf, face
extului textul, ceea
ecât celelaltţi să îl alinia
ragraf, faceţ
linii din parcare doriţi sţi clic pe lan
cu ajutorul să afişaţi sanumită Minuri, stiluri dacteristici dde instrumefaceţi clic p
u elemente înn paragraf d
nt dintr-un tectaţi orice t
a ţi.
ţi clic pe A
raţi.
eţi clic pe C
a ce poate fate rânduri.aţi stânga-dr
ţi clic pe Al
ragraf ă o indentaţnsatorul cas
minibarei au să ascundnibară de inde font, dim
de tip marcante când me
pe oricare di
ntr-un tabelde pe o pagi
tabel. text sau elem
Aliniere la st
Centrare
face ca ultim
reapta.
liniere stâng
ţi. setei de dia
de instrumdeţi o bară dstrumente. Mmensiuni d
atori. enţineţi indiintre comen
l care nu sunină şi o prop
ment adiţion
tânga sa
.
mul rând de
ga-dreapta
alog Paragra
mente de instrumenMinibara de
de font, alin
icatorul deanzile dispon
nt alăturate.poziţie de p
nal
au pe Alinie
text dintr-u
.
af, apoi face
3
nte e niere,
asupra ei. nibile
. De pe o pagină
ere la
un paragraf
eţi clic pe
33
Informatică
34
Figura 45 ‐ intendări şi spaţiere
3. În lista Special de sub Indentare, faceţi clic pe Prima linie, apoi, în caseta După, setaţi spaţiul pe care să se indenteze prima linie. Se vor indenta prima linie din paragraf şi toate paragrafele următoare pe care le tastaţi. Cu toate acestea, toate paragrafele aflate înaintea paragrafului selectat trebuie indentate manual, urmându-se aceeaşi procedură. Mărirea sau micşorarea indentării la stânga/dreapta a unui paragraf 1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să îl modificaţi. 2. Pe fila Aspect pagină, în grupul Paragraf, faceţi clic pe săgeţile de lângă Indent stânga/dreapta, pentru a mări sau a micşora indentarea la stânga/dreapta a paragrafului. Definirea unui indent utilizând tasta TAB 1. Faceţi clic pe butonul Microsoft Office, apoi pe Opţiuni Word. 2. Faceţi clic pe Verificare. 3. Sub Setări AutoCorecţie, faceţi clic pe Opţiuni AutoCorecţie, apoi faceţi clic pe fila AutoFormatare la tastare. 4. Bifaţi caseta de selectare Stabilire indent stânga şi primul indent cu tabulatori şi ştergere înapoi. 5. Pentru a indenta prima linie a unui paragraf, faceţi clic în faţa liniei. Pentru a indenta un paragraf întreg, faceţi clic în faţa oricărei linii a acestuia, cu excepţia primei linii. 6. Apăsaţi pe tasta TAB. Pentru a elimina indentarea, apăsaţi BACKSPACE înainte de a deplasa punctul de inserare. Altă posibilitate este să faceţi clic pe Anulare pe bara de instrumente Acces rapid. Indentarea întregului paragraf, cu excepţia primei linii 1. Selectaţi paragraful pe care doriţi să-l indentaţi aproape în întregime, cu excepţia primei linii a sa, denumită şi indent agăţat. 2. Pe rigla orizontală glisaţi marcatorul Indent agăţat la poziţia unde doriţi să înceapă
indentul . Dacă nu vedeţi rigla orizontală de-a lungul părţii de sus a documentului, faceţi clic pe butonul Vizualizare riglă din partea de sus a barei de defilare verticală. Utilizarea măsurilor precise la setarea unui indent agăţat Pentru mai multă precizie la setarea unui indent agăţat, aveţi posibilitatea să selectaţi opţiunile din fila Indentări şi spaţiere. 1. În fila Aspect pagină, faceţi clic pe lansatorul casetei de dialog Paragraf, apoi faceţi clic pe fila Indentări şi spaţiere. 2. În lista Special, sub Indentare, faceţi clic pe Agăţat, apoi, în caseta La, setaţi spaţiul dorit pentru indentul agăţat.
Informatică
35
Crearea unui indent negativ 1. Selectaţi textul sau paragraful pe care doriţi să îl extindeţi pe marginea stângă. 2. Pe fila Aspect pagină, în grupul Paragraf, faceţi clic pe săgeata în jos din caseta Indent stânga. Continuaţi să faceţi clic pe săgeata în jos până când textul selectat se amplasează pe marginea din stânga acolo unde doriţi să apară. Modificarea spaţierii liniilor Dacă o linie conţine un caracter de text de dimensiune mare, o reprezentare grafică sau o formulă, Microsoft Office Word măreşte spaţierea pentru acea linie. Pentru a spaţia egal toate liniile dintr-un paragraf, utilizaţi spaţierea exactă şi specificaţi o cantitate de spaţiu suficient de mare încât să cuprindă caracterul sau reprezentarea grafică cea mai mare din linie. Dacă elementele nu apar în întregime, măriţi dimensiunea spaţierii. 1. Selectaţi paragraful căruia doriţi să-i modificaţi spaţierea. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Paragraf, faceţi clic pe Spaţiere.
Figura 46 ‐ paragraf ‐ spaţiere
3.Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a aplica o nouă setare, faceţi clic pe numărul de spaţii de linie dorit. De exemplu, dacă faceţi clic pe 2.0, textul selectat are un spaţiu dublu.
- pentru a seta măsuri mai precise de spaţiere, faceţi clic pe Opţiuni spaţiere linie, apoi selectaţi opţiunile dorite sub Interlinie.
Adăugarea de marcatori sau numerotare într-o listă 1. Selectaţi elementele la care doriţi să adăugaţi marcatori sau numerotare. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Paragraf, faceţi clic pe Marcatori sau Numerotare.
Figura 47 ‐ paragraf ‐ marcatori sau numerotare
- găsiţi diferite stiluri de marcatori şi formate de numerotare dacă faceţi clic pe săgeata de lângă Marcatori sau Numerotare pe fila Pornire, în grupul Paragraf.
- aveţi posibilitatea să mutaţi o listă întreagă către dreapta sau către stânga. Faceţi clic pe un marcator sau pe un număr şi glisaţi-l în locaţia nouă. Toată lista se mută pe măsură ce glisaţi. Nivelurile de numerotare nu se modifică.
3.2.4 Inserarea unui tabel În Microsoft Office Word 2010, aveţi posibilitatea să inseraţi un tabel dacă alegeţi dintr-o selecţie de tabele preformatate sau dacă selectaţi numărul dorit de rânduri şi coloane. Aveţi
Informatică
36
posibilitatea să inseraţi un tabel într-un document sau să inseraţi un tabel în alt tabel pentru a crea un tabel mai complex. Utilizarea şabloanelor pentru tabele Aveţi posibilitatea să utilizaţi şabloane pentru tabele pentru a insera un tabel care se bazează pe o galerie de tabele preformatate. Şabloanele pentru tabele conţin date eşantion
pentru a vă ajuta să vizualizaţi cum va arăta tabelul la adăugarea datelor. 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi un tabel. 2. Pe fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, indicaţi spre Tabele rapide, apoi faceţi clic pe şablonul dorit.
Figura 48 ‐ inserare ‐ tabele
3. Înlocuiţi şablonul cu datele dorite. Utilizarea meniului Tabel 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi tabelul. 2. Pe fila Inserare din grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi sub Inserare tabel, glisaţi pentru a selecta numărul de rânduri şi coloane dorit. Utilizarea comenzii Inserare tabel Aveţi posibilitatea să utilizaţi comanda Inserare tabel pentru a alege dimensiunile şi formatul tabelului înainte de a insera tabelul în document. 1. Faceţi clic unde doriţi să inseraţi tabelul. 2. În fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi pe Inserare tabel. 3. Sub Dimensiune tabel introduceţi numărul de coloane şi rânduri. 4. Sub Regim de potrivire automată alegeţi opţiunile de ajustare a dimensiunilor tabelului. Creare tabel Aveţi posibilitatea să creaţi un tabel dacă trasaţi rândurile şi coloanele dorite sau dacă efectuaţi conversia textului în tabel. Trasarea unui tabel Aveţi posibilitatea să trasaţi un tabel complex - de exemplu, unul care conţine celule de diferite înălţimi sau un număr divers de coloane pe rând. 1. Faceţi clic unde doriţi să creaţi tabelul. 2. În fila Inserare, în grupul Tabele, faceţi clic pe Tabel, apoi pe Desenare tabel. Indicatorul se modifică într-un creion. 3. Pentru a defini limitele tabelului, desenaţi un dreptunghi. Apoi desenaţi liniile coloanelor şi ale rândurilor în interiorul dreptunghiului. 4. Pentru a şterge o linie sau un bloc de linii, sub Instrumente tabel, pe fila Proiectare, în grupul Desenare borduri, faceţi clic pe Radieră.
Informa
5. FaceţŞtergere6. Cândilustraţi ÎmbinaAveţi pacelaşi rmulte ce1. Seleccelulei, 2. Sub Scindar1. Faceţ2. Sub 3. Intro Sortare1. În Vi
tabelulu2. Faceţsortaţi. 3. Sub I4. În ca Sortaţi 1. Selec2. Sub I3. Sub L4. Faceţ5. Sub O6. Faceţ SortarePentru amai muinclusivprenum1. Selec2. Sub I3. Sub L4. Faceţ5. Sub Scare dor
atică
ţi clic pe linea unui tabe
d aţi terminae.
are celule posibilitatearând sau dinelule pentructaţi celulelapoi glisaţiInstrumente
re celule ţi clic într-oInstrumenteduceţi num
ea conţinutizualizare a
ui. ţi clic pe gh
Instrumenteaseta de dial
o singură cctaţi coloanaInstrumenteLista mea aţi clic pe OpOpţiuni de sţi clic pe OK
e după mai a sorta datelult de un cuv datele din e, aveţi posctaţi coloanaInstrumenteLista mea aţi clic pe OpSeparare câriţi să le sor
nia pe care del sau golireat crearea tab
a să îmbinan aceeaşi cou a crea un ae pe care doi pe deasupre tabel, în
o celulă sau e tabel, în
mărul de colo
ului dintr-uspect, muta
hidajul de m
e tabel, în filog Sortare,
coloană dina pe care doe tabel, în fiare, faceţi clpţiuni. sortare, bifaK.
mult de unle dintr-un tuvânt, treburândul de a
sibilitatea săa pe care doe tabel, în fiare, faceţi clpţiuni.
âmpuri la, fartaţi, apoi fa
doriţi să o ştea conţinutubelului, fac
aţi într-o sioloană. De eantet de tabeoriţi să le îmra celorlaltefila Aspect
selectaţi mfila Aspect
oane sau rân
un tabel aţi indicatoru
mutare a tab
la Aspect, îselectaţi op
n tabel oriţi să o sorla Aspect, îic Rând ant
aţi caseta de
n cuvânt satabel care seuie să utiliantet. De exă utilizaţi viroriţi să o sorla Aspect, îic Rând ant
aceţi clic peaceţi clic pe
tergeţi. Pentului său. eţi clic într-
ingură celuexemplu, avel care se înmbinaţi dace celule dorit, în grupul
mai multe celt, în grupunduri în care
ul peste tab
belului pentr
în grupul Dapţiunile dori
rtaţi. în grupul Datet sau Fără
e selectare S
au câmp înte bazează pizaţi mai înxemplu, dacrgule pentrurtaţi. în grupul Datet sau Fără
e tipul de caOK.
tru a şterge
-o celulă şi
ulă două saveţi posibilitntinde pe maă faceţi clicite. l Îmbinare,
lule pe careul Îmbinare,e doriţi să s
el până cân
ru a selecta
ate, faceţi cite.
ate, faceţi crând antet.
Sortare doar
tr-o coloane conţinutu
ntâi caractecă celuleleu a separa n
ate, faceţi crând antet.
racter care
un tabel înt
începeţi să
au mai multatea să îmbai multe colc pe margin
faceţi clic
e doriţi să le, faceţi cliccindaţi celu
nd se afişeaz
a tabelul pe
lic pe Sorta
lic pe Sorta
r pe coloane
nă de tabelul dintr-o core pentru adin coloană
numele.
lic pe Sorta
separă cuvi
treg, consul
tastaţi sau s
lte celule dbinaţi orizonloane.
nea din stâng
c pe Îmbina
scindaţi. c pe Scindaulele selecta
ză ghidajul d
care doriţi
are.
are.
e.
loană care ia separa dată conţin şi n
are.
ntele sau câ
3
ltaţi
să inseraţi o
de pe ntal mai
ga a
are celule.
are celule. ate.
de mutare a
să îl
include tele - nume şi
âmpurile pe
37
o
a
Informatică
38
6.Sub Sortare după, în lista Utilizând, selectaţi după ce cuvânt sau fişier se face sortarea. 7.În prima listă Apoi după, introduceţi coloana care conţine datele după care se efectuează sortarea, apoi în lista Utilizând selectaţi după ce cuvânt sau câmp se face sortarea. 8.Faceţi clic pe OK. Adăugarea unui rând deasupra sau dedesubt 1. Faceţi clic în celula de deasupra sau de sub locul în care doriţi să adăugaţi un rând. 2. Sub Instrumente tabel, pe fila Aspect, alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a adăuga un rând deasupra celulei, faceţi clic pe Inserare deasupra în grupul Rânduri şi coloane.
- pentru a adăuga un rând sub celulă, faceţi clic pe Inserare dedesubt în grupul Rânduri şi coloane.
Adăugarea unei coloane la stânga sau la dreapta 1. Faceţi clic pe o celulă aflată la dreapta sau la stânga locului unde doriţi să adăugaţi o coloană. 2. Sub Instrumente tabel, pe fila Aspect, alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a adăuga o coloană la stânga celulei, faceţi clic pe Inserare stânga din grupul Rânduri şi coloane.
- pentru a adăuga o coloană la dreapta celulei, faceţi clic pe Inserare la dreapta din grupul Rânduri şi coloane.
Ştergerea unui rând 1. Selectaţi rândul pe care doriţi să-l ştergeţi făcând clic pe marginea stângă a rândului.
2. Sub Instrumente tabel, faceţi clic pe fila Aspect. 3. În grupul Rânduri & Coloane faceţi clic pe Ştergere, apoi faceţi clic pe Ştergere rânduri. Ştergerea unei coloane 1. Selectaţi coloana pe care doriţi să o ştergeţi, făcând clic pe pe linia de grilă de deasupra coloanei sau pe bordura de deasupra acesteia.
2. Sub Instrumente tabel, faceţi clic pe fila Aspect. 3. În grupul Rânduri & Coloane, faceţi clic pe Ştergere, apoi faceţi clic pe Ştergere coloane. 3.2.5 Inserarea Inserarea simbolurilor matematice În Microsoft Office Word 2010 este posibilă inserarea simbolurilor matematice în ecuaţii, astfel:
1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă.
Informatică
39
Figura 49 ‐ inserare ‐ simboluri sau ecuaţii
2. Sub Instrument ecuaţie, pe fila Proiectare, din grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata Mai
multe . 3. Faceţi clic pe săgeata de lângă numele setului de simboluri, apoi faceţi clic pe numele simbolului care doriţi să se afişeze. 4. Faceţi clic pe simbolul pe care doriţi să-l inseraţi. Scrierea unei ecuaţii Pentru a scrie o ecuaţie, aveţi posibilitatea să utilizaţi codurile de caracter Unicode şi intrările AutoCorecţie Matematică pentru a înlocui un text cu simboluri. Pentru mai multe informaţii, consultaţi Inserarea unui simbol sau a unui caracter special. Când se tastează o ecuaţie, Word efectuează conversia automată a ecuaţiei într-o ecuaţie formatată profesionist. 1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă. 2. Tastaţi ecuaţia. Inserarea unei ecuaţii utilizate frecvent sau preformatate 1. În fila Inserare, în grupulSimboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi faceţi clic pe ecuaţia dorită. Adăugarea unei ecuaţii într-o listă a ecuaţiilor utilizate frecvent 1. Selectaţi ecuaţia care doriţi să fie adăugată. 2. SubInstrument ecuaţie, pe fila Proiectare, în grupul Instrumente, faceţi clic pe Ecuaţie, apoi pe Salvare selecţie în galeria Ecuaţii. 3. În caseta de dialog Creare bloc component nou, tastaţi un nume pentru ecuaţie. 4. În lista Galerie, faceţi clic pe Ecuaţii. 5. Selectaţi alte opţiuni dorite. Inserarea unei structuri matematice utilizate frecvent 1. În fila Inserare, în grupul Simboluri, faceţi clic pe săgeata de lângă Ecuaţii, apoi pe Inserare ecuaţie nouă. 2. Sub Instrument ecuaţie, pe filaProiectare, în grupul Structuri, faceţi clic pe tipul de structură dorită, cum ar fi o fracţie sau un radical, apoi faceţi clic pe structura dorită. Dacă structura conţine substituenţi, faceţi clic pe substituenţi şi tastaţi numerele sau simbolurile dorite. Substituenţii de ecuaţie sunt casetele mici punctate dintr-o ecuaţie. Conversia în WordArt a unui text existent, în Office Word 2010 1. Selectaţi textul pentru care doriţi conversia în WordArt. 2. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe WordArt, apoi faceţi clic pe obiectul WordArt dorit.
Informatică
40
Figura 50 ‐ insera ‐ text ‐ WordArt
Aveţi posibilitatea să particularizaţi forma care înconjoară obiectul WordArt precum şi textul din interiorul obiectului WordArt. Inserarea miniaturilor 1. În fila Inserare, în grupul Ilustraţii, faceţi clic pe Miniatură
Figura 51 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ miniatură
2. În panoul de activitate Miniatură, în caseta text Căutare pentru, tastaţi un cuvânt sau un grup de cuvinte care să descrie miniatura pe care o doriţi sau tastaţi în întregime sau parţial numele fişierului în care se află miniatura. 3. Pentru a restrânge căutarea, procedaţi după cum urmează:
- pentru a limita rezultatele căutării la o anumită colecţie de miniaturi, în caseta Căutare în, faceţi clic pe săgeată şi selectaţi colecţiile în care se face căutarea.
- pentru a restrânge rezultatele căutării la miniaturi, faceţi clic pe săgeata din caseta Rezultatele ar fi şi bifaţi caseta de selectare de lângă Miniatură.
În panoul de activitate Miniatură, aveţi posibilitatea să căutaţi şi imagini, filme şi sunete. Pentru a include oricare dintre aceste tipuri media, bifaţi casetele de selectare din dreptul lor. 4.Faceţi clic pe Salt la. 5.În linia cu rezultate, faceţi clic pe miniatură pentru a o insera. Inserarea unei imagini de la o pagină Web 1. Deschideţi documentul Microsoft Office Word 2010. 2. De la pagina Web, glisaţi imaginea pe care o doriţi în documentul Word. Asiguraţi-vă că imaginea pe care o alegeţi nu este un link la altă pagină Web. Dacă glisaţi o pagină legată, aceasta se va insera în document ca link, nu ca imagine. Inserarea unei imagini legate de la o pagină Web 1. Deschideţi documentul Word. 2. Pe pagina Web, faceţi clic cu butonul din dreapta pe imaginea pe care o doriţi, apoi faceţi clic pe Copiere. 3. În documentul Word, faceţi clic cu butonul din dreapta în locaţia unde intenţionaţi să inseraţi imaginea, apoi faceţi clic pe Lipire. Inserarea unei imagini dintr-un fişier 1. Faceţi clic în locaţia unde intenţionaţi să inseraţi imaginea. 2. În fila Inserare, în grupul Ilustraţii, faceţi clic pe Imagine.
Informatică
41
Figura 52 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ imagine
3. Localizaţi imaginea pe care doriţi să o inseraţi. 4. Faceţi dublu clic pe imaginea pe care doriţi să o inseraţi. Microsoft Word încorporează implicit imagini într-un document. Dimensiunea unui fişier se poate reduce, legându-l la o imagine. În caseta de dialog Inserare imagine, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare, apoi faceţi clic pe Legătură la fişier.
Informatică
42
3.3 Microsoft Excel 2010 Excel este un program de calcul tabelar din pachetul de programe Microsoft Office. Aveţi posibilitatea să utilizaţi Excel pentru a crea şi formata registre de lucru – o colecţie de foi de lucru – pentru a analiza date şi a lua decizii de afaceri fiind mai bine informaţi. Mai exact, aveţi posibilitatea să utilizaţi Excel pentru a urmări date, a genera modele pentru analiza de date, a scrie formule pentru a efectua calcule cu acele date, pentru a aranja datele în diverse moduri şi pentru a prezenta datele în mai multe tipuri de diagrame cu aspect profesionist. La ce ne foloseşte aplicaţia EXCEL ... Contabilitate – puteţi să utilizaţi caracteristicile de calcul din Excel în multe documente financiar-contabile: situaţia fluxurilor de numerar, declaraţiile de venituri şi declaraţiile de profit şi pierderi; Bugete – aveţi posibilitatea să creaţi orice tip de buget: un plan de bugetare de marketing, un buget pentru un eveniment sau un buget pentru pensionare; Facturi şi vânzări – aveţi posibilitatea să creaţi formularele: facturi de vânzări, bonuri de livrare sau comenzi de achiziţie; Rapoarte – puteţi să creaţi diverse tipuri de rapoarte: rapoarte care măsoară performanţele unui proiect, care arată diferenţa dintre rezultatele proiectate şi rezultatele reale sau rapoartele pe care le utilizaţi pentru a face previziuni despre date; Planificare – puteţi să creaţi planuri profesionale sau planificări utile: un orar şcolar pentru o săptămână, un plan de cercetare de marketing, un plan de plată a impozitelor la finalul anului sau o planificare care vă ajută să organizaţi dineurile, petrecerile săptămânale sau concediile; Urmărire – puteţi să urmăriţi datele într-o foaie de pontaj sau o listă, cum ar fi o foaie de pontaj pentru urmărirea lucrului sau o listă de inventar care ţine evidenţa echipamentului; Utilizarea calendarelor – datorită suprafeţei de lucru cu grilă, Excel este bun pentru a crea orice tip de calendar, cum ar fi un calendar şcolar pentru a ţine evidenţa activităţilor de-a lungul anului şcolar sau un calendar de an fiscal pentru a urmări evenimentele de afaceri şi punctele cheie. 3.3.1 Utilizarea foilor de calcul Deschiderea unui registru de lucru nou, necompletat
1. Start All Programs
Informatică
43
Microsoft Office Microsoft Office Excel
Figura 53 ‐ deschiderea aplicaţiei
Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+N. 2. Sub Şabloane, faceţi clic pe Nou din existent. 3. În caseta de dialog Nou din registru de lucru existent, navigaţi la unitatea, folderul sau locaţia Internet care conţine registrul de lucru pe care doriţi să-l deschideţi. 4. Faceţi clic pe registrul de lucru, apoi pe Creare. Crearea unui registru de lucru bazat pe un şablon 1. Selectaţi meniul Fie, apoi faceţi clic pe Nou. Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+N. 2. Sub Şabloane, faceţi clic pe Şabloane instalate sau pe Şabloanele mele. 3. Variante disponibile:
- pentru a utiliza un şablon instalat, sub Şabloane instalate, faceţi clic pe şablonul dorit, apoi pe Creare.
- pentru a utiliza propriile şabloane, în fila Şabloanele mele, faceţi dublu clic pe şablonul dorit.
Fila Şabloanele mele listează şabloanele pe care le-aţi creat. Dacă nu vedeţi şablonul pe care doriţi să-l utilizaţi, asiguraţi-vă că se află în folderul corect. Şabloanele particularizate se stochează de obicei în folderul Şabloane, care este, de obicei, C:\Documents and Settings\nume_utilizator\ApplicationData\Microsoft\Templates în Microsoft Windows XP Şi C:\Users\nume_utilizator\Application Data\Microsoft\Templates în Microsoft Windows Vista sau Windows7.
Informa
Pentru aMicrosofaceţi clDescărcPuteţi inEste necClic asu→ clic î
1.Bara d2. Pangl3. Caset4. Bara 5. Coloa6. Linie7. Foi d8. Bara 9. Butao10. Glis Mărire
1.Pe bar2.Glisaţ
atică
a obţine maoft Office Olic pe o catecare. ntroduce dacesar să vă pupra celulei în altă celul
de acces raplica; tă de referinde formuleană;
e; de calcul;
de defilare one de afişasor de panor
a sau micşo
ra de stare, ţi la setarea
ai multe şablOnline. În caegorie de şa
ate şi text taspoziţionaţi în care se v
lă sau se apa
pid;
nţă; ;
verticală; are; ramare.
orarea rap
faceţi clic pprocentuală
loane de regaseta de dialabloane, pe ş
stând caractîn celula re
vor introducasă tasta En
Figura 54 ‐ a
idă a unui
pe glisorul Pă de panora
gistru de luclog Registruşablonul pe
terele în celspectivă ex
ce datele (tenter.
aplicaţia Excel ‐
document
Panoramareamare pe car
cru, aveţi pou de lucru n
e care doriţi
lula în care ecutând un
ext sau valor
‐ mediul de luc
e re o doriţi.
osibilitateanou, sub Mi
să-l descărc
doriţi ca acclic de mouri numerice
cru
să le descărcrosoft Officaţi, apoi pe
estea să se ruse. ) → seintro
.
4
rcaţi de pe ice Online,e
regăsească.
oduc datele
44
Informa
AlegereAveţi pourmătoa
- î
Figura 55 ‐
- îL
- îp
SalvarePentru aîncât doeste necunui sineste edit1. Descde pano2. În fil3. Aleg4. Adău5. Secec Redenu1. În baredenum
2. SelecAveţi po DeplasaExistă msăgeată,între difÎn MicrdefilareDe asem
atică
ea unei anuosibilitatea arele:
în fila Vizu
‐ vizualizare ‐ p
în fila VizuLăţime pag
în fila Vizuprocent sau
ea unei anua salva o anocumentul scesar să efecngur spaţiu rtat şi să seta
chideţi docuoramare. la Vizualiza
geţi setarea dugaţi şi ştergctaţi menilu
umirea uneara Selectorimiţi, apoi pe
ctaţi numeleosibilitatea
area sau demai multe m, barele de dferitele zoneosoft Officea uşoară la
menea, se po
umite setărisă alegeţi c
ualizare, în g
panoramare
ualizare, în gină.
ualizare, în gu alegeţi oric
umite setărinumită setar
au şablonulctuaţi mai înreprezintă toarea este sal
umentul sau
are, în grupudorită. geţi un singu File, apoi
ei foi de luci foi, faceţi e Redenumi
e curent, aposă includeţi
efilarea întrmoduri de a defilare sau e din foaia de Excel 201finalul zon
oate utiliza
i de panoracât de mult d
grupul Pano
grupul Pano
grupul Panocare alte set
i de panorae de panoral să se deschntâi o modifot ce trebuielvată. şablonul pe
ul Panorama
gur spaţiu difaceţi clic p
ru clic cu buto
ire.
oi tastaţi nui numele fo
r-o foaie dedefila într-omouse-ul p
de lucru. 0, aveţi pos
nelor şi de smouse-ul p
amare din docume
oramare, fac
oramare, fac
oramare, factări.
amare împamare împrehidă întotdeficare la doce făcut pent
e care doriţi
are, faceţi c
in documentpe Salvare.
onul din dre
umele nou.ii când impr
e lucru o foaie de lupentru a vă d
sibilitatea săsfaturile ecrentru a defi
nt să apară
ceţi clic pe P
ceţi clic pe O
ceţi clic pe P
reună cu ueună cu doceauna utilizâcument sautru a vă asig
i să îl salvaţ
lic pe Panor
t sau din şab
eapta pe sele
rimaţi foaia
ucru. Aveţideplasa într
ă profitaţi dran care văila în casete
pe ecran. A
Panoramare
O pagină, pe
Panoramare
un documencumentul sauând acea set
u la şablon. Agura că docu
ţi împreună
ramare.
blon.
ectorul foii
a de lucru.
posibilitatere celule şi a
de viteza măinformează
ele de dialog
Alegeţi una d
e 100%.
e Două pag
e, apoi introd
nt sau cu unu cu şablontare de panoAdăugarea umentul sau
cu o anumi
pe care dor
a să utilizaţa vă deplasa
ărită a defilăă despre undg care au lis
4
dintre
ini sau pe
duceţi un
n şablon nul, astfel oramare, şi ştergerea
u şablonul
ită setare
riţi să o
ţi tastele a rapid
ării, de de vă aflaţi. ste verticale
45
a
Informa
cu bare UtilizarPentru atastele s Utilizar
- cu
- df
- a
ofa
SelectarÎntr-o foasemeneconţinutAveţi poselectaţiselectarDacă o conţinut SelectarÎn caset
- p
- pl
- pz
De exemzonă de
atică
de defilare.rea tastelora vă deplasasăgeată. Atu
rea barelor
când utilizaun sfat ecraspecificat uştiţi unde vă
dimensiunefoii care estsuprafeţei v
aveţi posibi
simultan. In
orizontală. foaia de luca o elimina.
rea celulelooaie de lucruea, aveţi potul său. osibilitatea i într-o foai
rea rândurilofoaie de lu
tului lor.
rea celulelota Nume, ca
pentru a selsau faceţi cl
pentru a sellângă casetaselectaţi. Apsau zone în
pentru a selzonă pe carmplu, tastaţ
e trei celule.
. r săgeată pea între celulunci când vă
r de defilare
aţi casetele dan care indicutilizarea stiă aflaţi în fo
ea unei casette vizibilă învizibile în ca
ilitatea să sc
ndicaţi către
Când indicacru unde dor.
or şi a conţu, aveţi pos
osibilitatea s
să selectaţiie de lucru, or şi coloanucru a fost
or sau zoneare se află la
lecta o celullic pe săgea
lecta două sa Nume, appoi, ţineţi acaseta Num
lecta o referre doriţi să oţi B3 pentru
entru deplalele unei foiă mutaţi la o
e pentru de
de defilare pcă numerelelului de refeoaia de lucru
te de defilarn fereastră. adrul foii de
cindaţi rapid
e caseta de s
atorul devinriţi să scind
ţinutului losibilitatea săsă plasaţi o c
i celule şi zodar selectar
nelor de foaiprotejată, e
elor utilizâna stânga bar
lă sau o zonata de lângă
sau mai muloi pe numel
apăsată tastame.
rinţă de celuo selectaţi, au a selecta
asarea întri de lucru, fao celulă, ace
eplasarea în
pentru deplae de rând saerinţă R1C1u.
re indică vaPoziţia unee lucru.
d fereastra,
scindare
ne o săgeatădaţi fereastra
r într-o foaă selectaţi cecelulă în mo
one într-unrea rânduriloie de lucru.este posibil
nd caseta Nrei de formu
nă denumităă caseta Num
lte referinţe le primei re
a CTRL în t
ulă sau zonăapoi apăsaţirespectiva
-o foaie de faceţi clic peeasta devine
ntr-o foaie
asarea într-oau literele de1 pentru reg
aloarea propei casete de
astfel încât
în
ă cu două caa.Faceţi dub
aie de lucruelule, zone,odul editare
tabel Microor şi coloan
să nu fie p
Nume ule, proceda
ă, tastaţi numme, apoi fac
de celulă saeferinţe de cimp ce face
ă nedenumiti ENTER. celulă sau
lucru e oricare cee celula acti
de lucru
o foaie de lue coloană (sgistrul de luc
porţională ddefilare ind
să defilaţi d
bara de def
apete , glisblu clic pe b
u rânduri sau
e şi să select
osoft Officenelor dintr-u
permisă sele
aţi astfel:
mele său, apceţi clic pe n
au zonă, faccelulă sau zoeţi clic pe nu
tă, tastaţi re
tastaţi B1:B
lulă sau utilivă
ucru, Excel sau numere,cru), astfel î
din suprafaţadică aşezare
două sau pa
filare vertica
saţi bara de bara de scind
u coloane. Dtaţi parţial s
e Excel aşa un tabel este
ectarea celu
poi apăsaţi Enumele dori
ceţi clic pe sonă pe care umele celor
eferinţa de c
B3 pentru a
4
lizaţi
afişează , dacă aţi încât să
a utilizată a a relativă a
atru panouri
ală sau
scindare îndare pentru
De sau total
cum le e diferită de
ulelor sau a
ENTER it.
săgeata de doriţi să o
rlalte celule
celulă sau
selecta o
46
i
n
e
Informatică
47
Selectarea celulelor sau zonelor utilizând comanda Salt la 1. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Găsire şi selectare, apoi pe Salt la.
Figura 56 ‐ pornire ‐ editare şi selectare
Comandă rapidă de la tastatură: CTRL+G. 2. În lista Salt la, faceţi clic pe numele celulei sau zonei pe care doriţi să o selectaţi sau tastaţi referinţa de celulă în caseta Referinţă. De exemplu, în caseta Referinţă, tastaţi B3 pentru a selecta respectiva celulă sau tastaţi B1:B3 pentru a selecta o zonă de trei celule. În caseta Salt la, aveţi posibilitatea să vizualizaţi toate celulele sau zonele denumite şi nedenumite pe care le-aţi selectat anterior utilizând comanda Salt la. Pentru a reveni la o selecţie anterioară, faceţi dublu clic pe numele referinţei de celulă în lista Salt la. Selectarea tuturor celulelor dintr-o foaie de lucru Pentru a selecta toate celulele dintr-o foaie de lucru, efectuaţi una din următoarele:
- Faceţi clic pe pe butonul Selectare totală.
- Apăsaţi CTRL+A
Figura 57 ‐ buton selecţie totală
Dacă foaia de lucru conţine date şi celula activă se află deasupra sau la dreapta datelor şi apăsaţi CTRL+A, se va selecta regiunea curentă. Dacă apăsaţi CTRL+A a doua oară, se selectează toată foaia de lucru. Dacă doriţi să selectaţi toate celulele din zona activă, apăsaţi CTRL+SHIFT+*. 3.3.2 Introducerea datelor Introducerea numerelor sau a textului 1. În foaia de lucru, faceţi clic pe o celulă. 2. Tastaţi numerele sau textul dorit, apoi apăsaţi ENTER sau TAB. Pentru a introduce date pe o linie nouă într-o celulă, introduceţi un sfârşit de linie apăsând ALT+ENTER.
- în mod implicit, dacă se apasă ENTER selecţia se mută mai jos cu o celulă, iar dacă se apasă TAB selecţia se mută o celulă la dreapta.
- când apăsaţi tasta TAB pentru a introduce date în mai multe celule dintr-un rând şi apăsaţi ENTER la finalul acelui rând, selecţia se mută la începutul rândului următor.
- o celulă poate afişa ##### atunci când conţine date dar are un format de număr care este
Informatică
48
mai lat decât lăţimea coloanei. Pentru a vedea tot textul, trebuie să creşteţi lăţimea coloana.
Pentru a modifica lăţimea coloanei: 1. Faceţi clic pe celula pentru care doriţi să modificaţi lăţimea coloanei. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format.
Figura 58
3. Sub Dimensiune celulă, efectuaţi una din următoarele: 4. Pentru a potrivi tot textul din celulă, faceţi clic pe Potrivire automată lăţime rânduri. 5. Pentru a specifica o lăţime mai mare de coloană, faceţi clic pe Lăţime coloană, apoi tastaţi lăţimea dorită în caseta Lăţime coloană.
- aveţi posibilitatea să afişaţi mai multe linii de text într-o celulă dacă încadraţi textul. Pentru a încadra textul într-o celulă:
- faceţi clic pe celula în care doriţi să încadraţi textul.
- în fila Pagină de pornire, în grupul Aliniere, faceţi clic pe Încadrare text.
Figura 59
Dacă textul este format dintr-un singur cuvânt lung, caracterele nu se vor încadra; pentru această situaţie, creşteţi lăţimea coloanei sau micşoraţi dimensiunea fontului pentru a vedea tot text. Dacă nu este vizibil tot textul după ce îl încadraţi, este posibil să fie necesară reglarea înălţimii rândului. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format, apoi, sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Potrivire automată rând.
- în Microsoft Office Excel, aspectul unui număr dintr-o celulă este separat de numărul care este stocat în celulă. Când un număr pe care îl introduceţi este rotunjit, în majoritatea situaţiilor, se rotunjeşte numai numărul afişat. Calculele utilizează numărul în sine stocat în celulă, nu pe cel care este afişat.
- după tastaţi numere într-o celulă, aveţi posibilitatea să modificaţi formatul în care se afişează.
- pentru a modifica formatul:
- pentru numere care nu sunt implicate în calcule în Excel, cum ar fi numerele de telefon, aveţi posibilitatea să le formataţi ca text, aplicând formatul Text pentru celulele necompletate înainte să tastaţi numerele.
Introducerea numerelor cu virgulă zecimală fixă 1. În fila Pagină selectaţi accesaţi Opţiuni. 2. Faceţi clic pe Complex, apoi, sub Opţiuni de editare, bifaţi caseta de selectare Inseraţi automat un punct zecimal.
Informatică
49
3. În caseta Poziţii, introduceţi un număr pozitiv de cifre la dreapta virgulei zecimale sau un număr negativ pentru cifrele de la stânga virgulei zecimale. De exemplu, dacă introduceţi 3 în caseta Poziţii, apoi tastaţi 2834 în celulă, valoarea va fi 2,834. Dacă tastaţi -3 în caseta Poziţii, apoi tastaţi 283, valoarea va fi 283000. 4. În foaia de lucru, faceţi clic pe o celulă, apoi introduceţi numărul dorit. Datele tastate în celule înainte e a selecta opţiunea Număr fix de zecimale nu sunt afectate. Pentru a avea prioritate temporară faţă de opţiunea Număr fix de zecimale, tastaţi virgula zecimală când introduceţi numărul. Introducerea datelor sau a orelor 1. Într-o foaie de lucru, faceţi clic pe o celulă. 2. Tastaţi o dată sau o oră după cum urmează:
- Pentru o dată, utilizaţi un punct sau o cratimă pentru a separa părţile ei; de exemplu, tastaţi 5.09.2002 sau 5-Sep-2002. Pentru a introduce data curentă, apăsaţi CTRL+; (punct şi virgulă).
- pentru a introduce o oră bazată pe ceasul cu 12 ore, tastaţi un spaţiu, apoi tastaţi a sau p după oră; de exemplu, 9:00 p. Altfel, Microsoft Excel introduce ora ca AM. Pentru a introduce ora curentă, apăsaţi CTRL+SHIFT+; (punct şi virgulă).
- pentru a introduce o dată sau o oră care se actualizează când deschideţi o foaie de lucru, utilizaţi funcţiile TODAY şi NOW.
- atunci când o dată sau o oră este introdusă într-o celulă, ele apar fie într-un format implicit de dată şi oră sau într-un format care a fost aplicat celulei înainte să se introducă data sau ora. Formatul implicit de dată sau oră este bazat pe setările de dată şi oră din caseta de dialog Setări regionale şi lingvistice(Panoul de control). Dacă aceste setări de dată şi oră s-au modificat, se modifică de asemenea orice valori de dată şi oră din registrele de lucru care nu au fost formatate cu comanda Formatare Celule.
- dacă doriţi să utilizaţi formatul de dată şi oră implicit, faceţi clic pe celula care conţine data sau ora, apoi apăsaţi CTRL+SHIFT+# sau CTRL+SHIFT+@.
Introducerea simultană a aceloraşi date în celule diferite 1. Selectaţi celulele în care doriţi să introduceţi aceleaşi date. Nu este obligatoriu ca celulele să fie alăturate. 2. În celula activă, tastaţi datele, apoi apăsaţi CTRL+ENTER. Aveţi posibilitatea şi să introduceţi aceleaşi date în mai multe celule utilizând instrumentul de
completare pentru a completa automat datele într-o celulă dintr-o foaie de lucru. Pentru mai multe informaţii, consultaţi Completarea datelor în celulele unei foi de lucru. Introducerea datelor în alte foi de lucru Dacă aţi introdus deja date într-o foaie de lucru, aveţi posibilitatea să completaţi rapid aceleaşi date în celulele corespondente din alte foi de lucru. 1. Faceţi clic pe fila foii de lucru care conţine datele. Apoi, ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce faceţi clic pe filele foilor de lucru în care doriţi să introduceţi datele. Dacă nu vedeţi fila dorită, faceţi clic pe butoanele de defilare ale selectorilor de foi pentru a
Informa
afişa fil2. În fo3. În filselectate
Figura 60 ‐
4. Sub U
- dP
Pentru a
- î
Figura 61
- cv
- r
- î
- pnd
EditareAveţi pocelule pCând suindispon1. Pentr
- f
- fob
2. Pentrapăsaţi F3. Pentr
- p
atică
a, apoi faceaia de lucrula Pagină dee.
‐ pornire ‐ edit
Umplere, se
datele pe caPentru a evia vizualiza f
în fila Vizu
comutaţi la vizualizaţi.
repetaţi paş
în fila Vizu
pentru a revneselectată.dreapta pe f
ea conţinutosibilitatea
poate fi editaunteţi în mnibile pentruru a plasa co
faceţi dublu
faceţi clic poriunde în bbara de formru a muta pF2. ru a edita co
pentru a şteselectaţi car
eţi clic pe filu, selectaţi ce pornire, în
are ‐ umplere
electaţi opţiu
are le tastaţiita înlocuirefoile în acel
ualizare, în g
fereastra n
şii 1 şi 2 pen
ualizare, în g
voca selecta. Dacă o foafila unei foi
ului celuleisă editaţi coat în bara de
modul editaru utilizare. onţinutul un
u clic pe cel
pe celula cabara de formmule.
punctul de in
onţinutul ce
erge caracterracterele şi
lă. celulele caren grupul Edi
unea dorită
i apar în toaea datelor exlaşi timp:
grupul Ferea
ouă, apoi fa
ntru fiecare
grupul Ferea
area mai muaie de lucru i de lucru se
i onţinutul une formule. re, multe d
nei celule în
lula care con
are conţine dmule. Astfel
nserare la f
elulei, efectu
re, faceţi cliapăsaţi DEL
e conţin datitare, faceţi
.
ate foile de lxistente, viz
astră, faceţi
aceţi clic pe
filă pe care
astră, faceţi
ultor foi de lneselectată
electate, apo
nei celule di
dintre come
n modul edit
nţine datele
datele pe cal, se poziţio
finalul conţi
uaţi oricare
ic unde doriLETE.
tele pe care clic pe Um
lucru selectazualizaţi foi
clic pe Fer
e fila foii de
e doriţi să o
clic pe Ara
lucru, faceţiă nu este vizoi faceţi clic
irect în celu
enzile din P
tare, efectua
e pe care dor
are doriţi sănează punc
inutului celu
dintre urmă
iţi să şterge
le-aţi introdmplere, apoi
ate şi pot înile de lucru
reastră nouă
e lucru pe c
vizualizaţi.
anjare totală
i clic pe oriczibilă, faceţic pe Anular
ulă. De asem
Panglică vo
aţi una din u
riţi să le edi
ă le editaţi,tul de inser
ulei, faceţi
ătoarele:
eţi şi apăsaţi
dus. pe În foile d
nlocui date eîn acelaşi ti
ă.
are doriţi să
ă.
ce foaie de i clic cu butea grupării
menea, conţi
or fi inacti
următoarele
itaţi.
apoi faceţi are în celulă
clic pe celu
i BACKSPA
5
de lucru
existente. imp.
ă o
lucru tonul din foilor.
inutul unei
ive şi
e:
clic pe ă sau în
ulă şi
ACE, sau
50
Informa
- pc
- p
- pc
Modul SCând esevidenţi
- pu
4. PentrÎnainte tasta ES
Anulare
- omc
3.3.3 FSetarea1. Selec2. În fil
Figura 62 ‐
3. Sub D4. În ca Modific1. Selec2. În fil3. Sub D Potrivir1. Selec2. În filţintă.
Figura 63 ‐
atică
pentru a incaracterele
pentru a înl
pentru a accu cele pe cSuprascriereste activat miat în bara d
pentru a încunde vreţi sru a introdusă apăsaţi E
SC. După ce
e în Bar
o celulă poamai mare dcoloanei.
Formatarea unei coloactaţi coloanala Pagină de
‐ pornire ‐ celu
Dimensiuneaseta Lăţime
carea lăţimctaţi coloanala Pagină deDimensiune
rea lăţimii ctaţi o celulla Pagină de
‐ pornire ‐ clipb
sera caractenoi.
locui anumi
ctiva modul care le tastaţe poate fi ac
modul Suprade formule ş
cepe o linie să întrerupeţuce modificăENTER, avee apăsaţi EN
ra de instrum
ate afişa ###ecât lăţimea
ea registruluane la o lăţia sau coloane pornire, în
lă ‐ format
e celulă, facea coloanei,
mii coloanei a sau coloane pornire, îne celulă, fac
unei coloană din coloane pornire, în
board ‐ copiere
ere, faceţi c
te caractere
Suprascrieţi, apăsaţi INctivat sau deascriere, carşi va fi supr
nouă de texţi linia, apoările, apăsaţeţi posibilitaNTER, aveţi
mente Acce
### atunci ca coloanei. P
ui de lucruime specificnele pe care
n grupul Cel
ceţi clic pe L tastaţi valo
pentru a snele pe care
n grupul Celceţi clic pe P
ne cu a altenă. n grupul Clip
e
clic pe unde
e, selectaţi-l
ere, astfel înNSERT. ezactivat nuracterul de lrascris când
xt la un anumi apăsaţi ALţi ENTER.atea să revoi posibilitate
s rapid.
când conţinPentru a ved
că e doriţi să lelule, faceţi c
Lăţime colooarea dorită
se potrivi cue doriţi să lelule, faceţi cPotrivire aut
ei coloane
pboard, fac
e doriţi să l
e, apoi tasta
ncât să se î
umai atunci la dreapta putastaţi.
mit punct înLT+ENTER
ocaţi orice mea să revoca
ne date caredea tot textu
e modificaţiclic pe Form
oană. .
u conţinutue modificaţiclic pe Formtomată lăţim
eţi clic pe C
le inseraţi,
aţi caractere
înlocuiască
când vă aflunctului de
ntr-o celulă,R.
modificări aţaţi modifică
au un formul, trebuie s
i. mat.
ul i. mat. me rânduri.
Copiere, apo
apoi tastaţi
ele noi.
caracterele
laţi în moduinserare est
, faceţi clic
ţi efectuat dările dacă fa
mat de numărsă creşteţi lă
oi selectaţi c
5
existente
ul editare. te
pe locul
dacă apăsaţiaceţi clic pe
r care este ăţimea
coloana
51
i e
Informatică
52
3. În fila Pagină de pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe săgeata de sub Lipire, apoi pe Lipire specială. 4. Sub Lipire, selectaţi Lăţimi coloane. Modificarea lăţimii implicite pentru toate coloanele într-o foaie sau un registru de lucru Valoarea pentru lăţimea implicită a coloanei indică numărul mediu de caractere de font standard care încap în celulă. Aveţi posibilitatea să specificaţi un alt număr pentru lăţimea implicită a coloanei pentru o foaie sau un registru de lucru. 1. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a modifica lăţimea implicită a coloanelor unui registru de lucru, faceţi clic pe fila de foi.
- pentru a modifica lăţimea implicită de coloane pentru întreg registrul de lucru, faceţi clic pe o filă de foaie, apoi faceţi clic pe Selectare totală foi în meniul de comenzi rapide
2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Lăţime implicită. 4. În Lăţime implicită coloană tastaţi o nouă mărime. Dacă doriţi să definiţi lăţimea implicită de coloană pentru toate registrele şi foile noi de lucru, aveţi posibilitatea să creaţi un şablon de registru de lucru sau un şablon de foaie de lucru, apoi să bazaţi registrele şi foile de lucru noi pe acele şabloane. Modificarea lăţimii coloanelor utilizând mouse-ul Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a modifica lăţimea unei coloane, glisaţi marginea din partea dreaptă a titlului coloanei, până când coloana are lăţimea dorită.
- pentru a modifica lăţimea mai multor coloane, selectaţi coloanele pe care vreţi să le modificaţi, apoi glisaţi o margine din dreapta titlului coloanei selectate.
- pentru a modifica lăţimea mai multor coloane pentru a se potrivi conţinutului, selectaţi coloana sau coloanele pe care vreţi să le modificaţi, apoi faceţi dublu clic pe marginea din dreapta unui titlu al unei coloane selectate.
- pentru a modifica lăţimea tuturor coloanelor dintr-o foaie de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi glisaţi marginea unui titlu de coloană.
Setarea unui rând la o înălţime specifică 1. Selectaţi rândul sau rândurile pe care doriţi să le modificaţi. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Înălţime rând. 4. În caseta Înălţime rând, tastaţi valoarea dorită. Modificarea înălţimii rândului pentru a se potrivi cu conţinutul 1. Selectaţi rândul sau rândurile pe care doriţi să le modificaţi. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe Format. 3. Sub Dimensiune celulă, faceţi clic pe Potrivire automată înălţime rânduri. Pentru a regla automat rapid toate rândurile din foaia de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi faceţi dublu clic pe orice margine de sub unul dintre titlurile de rând.
Informatică
53
Modificarea înălţimii rândurilor utilizând mouse-ul Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a modifica înălţimea rândurilor într-un rând, glisaţi marginea de sub antetul de rând până când rândul are înălţimea dorită.
- pentru a modifica înălţimea de rând a mai multor rânduri, selectaţi rândurile pe care doriţi să le modificaţi, apoi glisaţi marginea de sub unul din anteturile rândurilor selectate.
- pentru a modifica înălţimea pentru toate rândurile din foaia de lucru, faceţi clic pe butonul Selectare totală, apoi glisaţi marginea de sub orice antet de rând.
- pentru a modifica înălţimea unui rând pentru a se potrivi cu conţinutul, faceţi dublu clic pe marginea de sub antetul rândului.
Includerea unui rând sau a unei coloane din foaia de lucru într-un tabel Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a include un rând din foaia de lucru într-un tabel, tastaţi o valoare sau text într-o celulă care se află imediat sub tabel.
- pentru a include o coloană din foaia de lucru într-un tabel, tastaţi o valoare sau text într-o celulă care se află imediat la dreapta tabelului.
- pentru a include coloane sau rânduri din foaia de lucru utilizând mouse-ul, glisaţi în jos ghidajul de redimensionare din colţul din dreapta jos al tabelului pentru a selecta rândurile şi glisaţi-l la dreapta pentru a selecta coloanele.
Figura 64
Redimensionarea unui tabel 1. Faceţi clic oriunde în tabel. Astfel, se va afişa Instrumente tabel, adăugând fila Proiect. 2. În fila Proiectare, în grupul Proprietăţi, faceţi clic pe Redimensionare tabel.
Figura 65 ‐ proiectare ‐ proprietăţi ‐ redimensionare tabel
3.În caseta Selectaţi noua zonă de date pentru tabel, tastaţi zona pe care doriţi s-o utilizaţi pentru tabel.
De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe butonul Restrângere dialog din partea dreaptă a casetei Selectaţi noua zonă de date pentru tabel, apoi să selectaţi zona care doriţi să se utilizeze pentru tabelul din foaia de lucru. Când terminaţi, faceţi clic pe butonul Restrângere dialog din nou pentru a afişa întreaga casetă de dialog.
Informatică
54
Pentru a redimensiona un tabel utilizând mouse-ul, glisaţi ghidajul triunghiular de redimensionare din colţul din dreapta jos al tabelului în sus, în jos, la stânga sau la dreapta pentru a selecta zona pe care doriţi să o utilizaţi pentru tabel. Inserarea unui rând sau unei coloane de tabel 1. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a insera un rând sau mai multe rânduri de tabel, selectaţi unul sau mai multe rânduri deasupra cărora doriţi să inseraţi unul sau mai multe rânduri necompletate în tabel. Dacă selectaţi ultimul rând, atunci se poate insera un rând atât deasupra, cât şi dedesubtul rândului selectat.
- pentru a insera una sau mai multe coloane de tabel, selectaţi unul sau mai multe coloane deasupra cărora doriţi să inseraţi una sau mai multe coloane necompletate în tabel. Dacă selectaţi ultima coloană, atunci se poate insera o coloană atât la stânga, cât şi la dreapta coloanei selectate.
2. În fila Pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare.
Figura 66 ‐ pornire ‐ celule ‐ inserare
3. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a insera rânduri de tabel, faceţi clic pe Inserare rânduri de tabel deasupra.
- pentru a insera un rând de tabel sub ultimul rând, faceţi clic pe Inserare rând de tabel dedesubt.
- pentru a insera coloane de tabel, faceţi clic pe Inserare coloane de tabel la stânga.
- pentru a insera coloane de tabel la dreapta ultimei coloane, faceţi clic pe Inserare coloană de tabel la dreapta.
Aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe unul sau mai multe rânduri de tabel sau pe una sau mai multe coloane de tabel, să indicaţi către Inserare în meniul de comenzi rapide, apoi să selectaţi opţiunea dorită din listă. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe o celulă sau pe mai multe celule dintr-un rând de tabel sau dintr-o coloană de tabel, să indicaţi către Inserare, apoi să faceţi clic pe Rânduri tabel sau pe Coloane tabel. Ştergerea rândurilor sau coloanelor dintr-un tabel
1. Selectaţi rândul, rândurile, coloana sau coloanele de tabel pe care doriţi să le ştergeţi. 2. În fila Pornire, în grupul Celule, faceţi clic pe săgeata de lângă Ştergere, apoi pe Ştergere rânduri de tabel sau pe Ştergere coloane tabel.
Figura 67 ‐ pornire ‐ celule ‐ ştergere
Informa
EliminaRânduriselectate1. Faceţ2. În fil
Figura 68 ‐
3. În cadublurilDe asemdorite saDubluri
care dorAcces rcondiţio Sortare1. Selecactivă e2. În fil
Figura 69 ‐
3. Aleg
- p
- p4. Opţio
- î
- î
- î
- f Sortare1. Selecactivă s2. În fil
atică
area rânduile dublură de în Excel. ţi clic oriunla Proiectare
‐ proiectare ‐ in
aseta de diale pe care domenea, aveţiau să faceţi ile pe care le
riţi să le păsapid pentru
onale pentru
ea textului ctaţi o coloeste într-o cola Pornire, în
‐ pornire ‐ edit
geţi una dint
pentru a sor
pentru a soronal, aveţi p
în fila PaginSortare part
în caseta de
în caseta de
faceţi clic p
ea numerelctaţi o coloe află într-ola Pornire, î
urilor dubludintr-un tab
nde în tabel.e, în grupul
nstrumente ‐ e
alog Eliminoriţi să le eli posibilitatclic pe Selee eliminaţi
straţi, aveţi u a restaura du a evidenţia
ană de dateoloană de tan grupul Ed
are ‐ sortare şi
tre următoar
rta în ordine
rta în ordinposibilitatea
nă de pornirticularizată.
e dialog Sor
e dialog Opţ
pe OK de do
or ană de date
o coloană deîn grupul E
ură dintr-ubel se pot el
Astfel, se vInstrument
liminare dublu
nare dubluriliminaţi. ea să faceţi ectare totalăsunt şterse d
posibilitatedatele ştersea valorile du
e alfanumerabel care coditare, apoi
filtrare
rele:
e alfanumer
ne alfanumera să efectuaţ
re, în grupu.
rtare, faceţi
ţiuni de sort
ouă ori.
e numericee tabel care
Editare, face
un tabel imina la fel
va afişa Instte, faceţi cli
uri
i, sub Coloa
clic pe Desă pentru a sedin foaia de
a să faceţi ce. De asemeublură înain
rice dintr-onţine date afaceţi clic p
rică ascende
rică descenţi o sortare
ul Editare, fa
clic pe Opţi
tare, selecta
dintr-un inconţine dat
eţi clic pe S
l de uşor ca
trumente tabc pe Elimin
ane, selecta
selectare totelecta toate e lucru. Dac
clic pe Anulenea, aveţi pnte să le şter
zonă de cealfanumericpe Sortare şi
entă, faceţi c
ndentă, faceţsensibilă la
aceţi clic pe
iuni.
aţi Sensibil l
nterval de cete numericeSortare şi fil
orice dublu
bel, adăugânare dubluri
aţi coloanel
tală, apoi săcoloanele.
că ştergeţi d
lare în Bposibilitateargeţi.
elule sau ase. i filtrare.
clic pe Sort
ţi clic pe Solitere mari
e Sortare şi
la litere mar
elule sau as. ltrare, apoi
uri din nişte
ând fila Proi.
le care conţ
ă selectaţi co
din greşeală
Bara de insta să utilizaţi
siguraţi-vă
are de la A
ortare de la şi mici.
filtrare, apo
ri şi mici.
siguraţi-vă
efectuaţi un
5
date
ect.
ţin
oloanele
datele pe
trumente i formatele
că celula
la Z.
Z la A.
oi pe
că celula
na din
55
Informatică
56
următoarele:
- pentru a sorta de la numere mici la numere mari, faceţi clic pe Sortare de la cel mai mic la cel mai mare.
- pentru a sorta de la numere mari la numere mici, faceţi clic pe Sortare de la cel mai mare la cel mai mic.
Sortarea datelor şi a orelor 1. Selectaţi o coloană de date sau ore într-un interval de date sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel care conţine date sau ore. 2. Selectaţi o coloană de date sau ore într-un interval de celule sau într-un tabel. 3. În fila Pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi efectuaţi una din următoarele:
- pentru a sorta de la o dată sau oră anterioară la o dată sau oră recentă, faceţi clic pe Sortare de la cel mai vechi la cel mai nou.
- pentru a sorta de la o dată sau oră recentă la o dată sau oră anterioară, faceţi clic pe Sortare de la cel mai nou la cel mai vechi.
Sortarea după culoarea celulei, a fontului sau după pictogramă Dacă aţi formatat manual sau condiţional un interval de celule sau o coloană de tabel, după culoarea celulei sau a fontului, aveţi posibilitatea şi să sortaţi după aceste culori. De asemenea, aveţi posibilitatea să sortaţi după un set de pictograme create printr-o formatare condiţională. 1. Selectaţi o coloană de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată.
Figura 70 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ‐ sortare particularizată
3. Se afişează caseta de dialog Sortare. 4. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi coloana pe care doriţi să o sortaţi. 5. Sub Sortare pe baza, selectaţi tipul de sortare. Efectuaţi una din următoarele:
- pentru a sorta după culoarea celulei, selectaţi Culoare celulă.
- pentru a sorta după culoarea fontului, selectaţi Culoare font.
- pentru a sorta după un set de pictograme, selectaţi Pictogramă celulă. 6. Sub Ordine, faceţi clic pe săgeata de lângă buton, apoi, în funcţie de tipul de format, selectaţi o culoare de celulă, de font sau o pictogramă de celulă. 7. Sub Ordine, selectaţi modul în care doriţi să sortaţi. Efectuaţi una din următoarele:
Informatică
57
- pentru a muta culoarea celulei, culoarea fontului sau pictograma în sus sau la stânga, selectaţi Sus pentru o sortare de coloană şi La stânga pentru o sortare de rând.
- pentru a muta culoarea celulei, culoarea fontului sau pictograma în jos sau la dreapta, selectaţi Jos pentru o sortare de coloană şi La dreapta pentru o sortare de rând.
Nu există o ordine de sortare implicită pentru culoarea celulei, a fontului sau pentru pictogramă. Trebuie să definiţi ordinea dorită pentru fiecare operaţiune de sortare. 8. Pentru a specifica următoarea culoare de celulă, de font sau următoarea pictogramă după care se va sorta, faceţi clic pe Adăugare nivel, apoi repetaţi paşii 3-5. Asiguraţi-vă că selectaţi aceeaşi coloană în caseta Apoi după şi că efectuaţi aceeaşi selecţie sub Ordine. Repetaţi aceşti paşi pentru fiecare culoare de celulă sau de font şi pentru fiecare pictogramă pe care doriţi să le includeţi în sortare. Sortarea după o listă particularizată Aveţi posibilitatea să utilizaţi o listă particularizată într-o ordine definită de utilizator. Excel furnizează liste particularizate predefinite, de zi a săptămânii şi de lună a anului şi se pot crea propriile liste particularizate. 1. Opţional, creaţi lista particularizată. Crearea unei liste particularizate:
- într-un interval de celule, introduceţi valorile după care doriţi să se facă sortarea, în ordinea în care le doriţi, de sus în jos. De exemplu:
Figura 71
- selectaţi intervalul pe care l-aţi tastat. În exemplul de mai sus, veţi selecta celulele A1:A3.
- faceţi clic pe Pornire, pe categoria Opţiuni principale pentru lucrul în Excel, faceţi clic pe Editare liste particularizate.
Figura 72 ‐ particularizare liste
Informatică
58
- În caseta de dialog Liste particularizate, faceţi clic pe Import, apoi pe OK de două ori.
Figura 73 ‐ creare listă nouă
O listă particularizată se poate crea numai pe baza unei valori (text, număr şi dată sau oră). Nu aveţi posibilitatea să creaţi o listă particularizată pe baza unui format (culoare de celulă, de font sau pictogramă). Lungimea maximă pentru o listă particularizată este de 255 de caractere, iar primul caracter nu trebuie să înceapă cu un număr. 2.Selectaţi o coloană de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 3.În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 4.Sub Coloană, în Sortare după sau Apoi după, selectaţi coloana pe care doriţi să o sortaţi după o listă particularizată. 5.Sub Ordine, selectaţi Listă particularizată. 6.În caseta de dialog Liste particularizate, selectaţi lista dorită. În exemplul anterior, aţi face clic pe Înalt, Mediu, Scăzut. 7.Faceţi clic pe OK. Sortarea rândurilor 1. Selectaţi un rând de date dintr-o zonă de celule sau asiguraţi-vă că celula activă este într-o coloană de tabel. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 3. Faceţi clic pe Opţiuni. 4. În caseta de dialog Opţiuni de sortare, sub Orientare, faceţi clic pe Sortare de la stânga la dreapta, apoi pe OK. 5. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi rândul pe care doriţi să îl sortaţi. 6. Alegeţi una dintre următoarele: După valoare
1. Sub Sortare pe baza, selectaţi Valori.
Informatică
59
2. Sub Ordine, efectuaţi la alegere:
- pentru valori text, selectaţi De la A la Z sau De la Z la A.
- pentru valori numerice, selectaţi De la cel mai mic la cel mai mare sau De la cel mai mare la cel mai mic.
- pentru valori de dată şi oră, selectaţi De la cel mai vechi la cel mai nou sau De la cel mai nou la cel mai vechi. După culoarea celulei, a fontului sau pictograma celulei
3. Sub Sortare pe baza, selectaţi Culoare celulă, Culoare font sau Pictogramă celulă. 4. Faceţi clic pe săgeata de lângă buton, apoi selectaţi o culoare de celulă, de font sau o
pictogramă de celulă. 5. Sub Ordine, selectaţi La stânga sau La dreapta.
Atunci când sortaţi rânduri care fac parte dintr-un plan foaie de lucru, Excel sortează grupurile de cel mai ridicat nivel (nivel 1) astfel încât rândurile sau coloanele de detaliu să fie împreună, chiar dacă rândurile sau coloanele de detaliu sunt ascunse. Sortarea după mai multe coloane sau rânduri Sortarea după mai multe rânduri sau coloane poate fi necesară atunci când există date pe care doriţi să le grupaţi după aceeaşi valoare într-o coloană sau într-un rând, apoi să sortaţi altă coloană sau alt rând din acelaşi grup de valori egale. De exemplu, dacă aveţi o coloană Departament şi una Angajat, aveţi posibilitatea să sortaţi mai întâi după Departament (pentru a grupa toţi angajaţii din acelaşi departament), apoi să sortaţi după nume (pentru a ordona alfabetic numele din fiecare departament). Se pot sorta până cel mult 64 de coloane. Pentru a obţine cele mai bune rezultate, zona de celule de sortat trebuie să aibă titluri de coloane. 1. Selectaţi un interval de celule cu două sau mai multe coloane de date sau asiguraţi-vă că celula activă se află într-un cu două sau mai multe coloane. 2. În fila Pagină de pornire, în grupul Editare, faceţi clic pe Sortare şi filtrare, apoi pe Sortare particularizată. Se afişează caseta de dialog Sortare. 3. Sub Coloană, în caseta Sortare după, selectaţi prima coloana pe care doriţi să o sortaţi. 4. Sub Sortare pe baza, selectaţi tipul de sortare. Efectuaţi una din următoarele:
- pentru a sorta după text, numere sau valori de dată şi oră, selectaţi Valori.
- pentru a sorta după format, selectaţi Culoare celulă, Culoare font sau Pictogramă celulă. 5. Sub Ordine, selectaţi modul în care doriţi să sortaţi. Efectuaţi una din următoarele:
- pentru valori text, selectaţi De la A la Z sau De la Z la A.
- pentru valori numerice, selectaţi De la cel mai mic la cel mai mare sau De la cel mai mare la cel mai mic.
- pentru valori de dată şi oră, selectaţi De la cel mai vechi la cel mai nou sau De la cel mai nou la cel mai vechi.
- pentru a sorta pe baza unei liste particularizate, selectaţi Listă particularizată. 6. Pentru a adăuga altă coloană după care se efectuează sortarea, faceţi clic pe Adăugare nivel, apoi repetaţi paşii 3-5. 7. Pentru a copia o coloană de sortat, selectaţi intrarea, apoi faceţi clic pe Copiere nivel. 8. Pentru a şterge o coloană de sortat, selectaţi intrarea, apoi faceţi clic pe Ştergere nivel. Trebuie să menţineţi cel puţin o intrare în listă. 9. Pentru a modifica ordinea în care se sortează coloanele, selectaţi o intrare, apoi faceţi clic pe săgeata Sus sau Jos pentru a modifica ordinea.
Informa
Intrările Sortare1. Selec2. Pentr3. În filurmătoa4. Se af5. Selec6. Faceţ7. SelecDacă re 3.3.4 FAliniere1. Selec2. În filtastatură Aliniere1. Selec2. În filtastatură Aliniere1. Selec2. În filtastatură Format1. Selec2. În fil
- pC
- pC
- pC
Figura 74 ‐
atică
e aflate mai
ea unei sinctaţi o coloaru a selecta la Pornire, îarele comenfişează casectaţi Se contţi clic pe Soctaţi orice aezultatele nu
Formatareea textului ctaţi textul pla Pornire, înă: CTRL+L
ea textului ctaţi textul pla Pornire, înă: CTRL+R
ea textului ctaţi textul pla Pornire, înă:CTRL+E.
tarea textuctaţi celula, la Pornire, în
pentru a facCTRL+B sa
pentru a facCTRL+I sa
pentru a subCTRL+U sa
‐ pornire ‐ font
sus în listă
ngure coloaană într-un icoloana pe în grupul E
nzi de sortareta de dialogtinuă cu selortare. alte opţiuni u sunt cele d
ea datelor la stânga
pe care dorin grupul Al
L.
la dreaptape care dorin grupul Al
R.
la centru pe care dorin grupul Al.
lui ca aldinzonade celun grupul Fo
ce textul aldau CTRL+2
ce textul curau CTRL+3.
blinia textulau CTRL+4
t
sunt sortate
ane dintr-uinterval de ccare o doriţ
Editare, facere disponibig Avertismelecţia curent
de sortaredorite, faceţ
iţi să îl formliniere, face
a iţi să îl formliniere, face
iţi să îl formliniere, face
n, cursiv saule, textul s
ont, efectuaţ
din, faceţi cl2.
rsiv, faceţi c.
l, faceţi clic4.
e înaintea ce
un intervacelule care ţi pentru so
eţi clic pe Sile: ent de sortartă.
în caseta deţi clic pe An
mataţi. eţi clic pe A
mataţi. eţi clic pe A
mataţi. eţi clic pe La
u subliniatsau caracterţi una din ur
lic pe Aldin
clic pe Curs
c pe Sublini
elor care se
al de celuleconţine dourtare, faceţi
Sortare şi fil
re.
e dialog Sonulare
liniere la st
liniere la dr
a centru. Co
t ele pe care rmătoarele:
n . Coma
siv . Com
ere . Co
află mai jo
e fără a leuă sau mai mi clic pe titlultrare, apoi
ortare, apoi(CTRL+
ânga. Coma
reapta. Com
omandă rap
doriţi să le
andă rapidă
mandă rapid
mandă rapi
s în listă.
e afecta pemulte coloanul coloanei.faceţi clic p
faceţi clic p+Z).
andă rapidă
mandă rapidă
idă de la
formataţi.
ă de la tastat
dă de la tast
dă de la tast
6
e celelalte ne. pe una din
pe OK.
de la
ă de la
tură:
tatură:
tatură:
60
Informa
Pentru acasetei dCTRL+ Modific1.Select2.În fila
- p
- p
c
dc
- oOnm
- daîp
Modific1. Faceţ2. În cacasetă Sfont. Pentru areporniţrepornir Modific1. Selecculoare 2. În fil
- pau
- p
- pp
atică
a aplica un tde dialog Fo
+1), apoi sel
carea fontutaţi celula, za Pornire, în
pentru a mo
pentru a m
caseta Dime
dimensiunecare o doriţ
opţiunile dOffice Excenumai majumici.
dacă unele acele date fîn celulă. Dpotrivi în ce
carea fontuţi clic pe Op
ategoria PersSe utilizeaz
a începe să ţi Excel. Setrea Excel; r
carea culorctaţi celula, de text.
la Pornire, în
pentru a mapoi, sub Cutilizaţi.
pentru a ap
pentru a aplpe Mai mulsau în fila P
tip diferit deormat font cectaţi stilul
ului sau a dzona de celun grupul Fon
odifica fontu
modifica dim
ensiune fon
e font , pţi.
de font Majel. Pentru unuscule sau s
date pe carefără a specif
Dacă nu esteelulă.
ului implicipţiuni Excesonalizare, ză acest fon
utilizaţi noutările se utilegistrele de
rii textului zona de cel
n grupul Fo
modifica culoCulori temă
lica cea ma
lica altă cullte culori, a
Particulariza
e sublinierecelulă de dorit în list
dimensiuniiule, textul snt, procedaţ
ul, faceţi cli
mensiunea f
nt , p
până când s
juscule şi Dn efect simiă apăsaţi ta
e le-aţi introfica o altă d vizibilă do
it sau a diml. sub La creant, apoi sp
ul font şi nolizează num
e lucru exist
lule, textul
ont, efectuaţ
oarea textusau Culori
ai recent uti
loare decât capoi definiţiare din case
e, în fila Porlângă Font
ta Sublinier
i fontului înau caractereţi astfel:
ic pe fontul
fontului, fac
e Mărire dim
se afişează î
Doar majusilar, aveţi posta CAPS L
odus într-o cimensiune dar o mică p
mensiunii fo
area de regisecificaţi o
oua dimensimai în registrtente nu sun
sau caracter
ţi una din ur
ului, faceţi cstandard, fa
ilizată culoa
culorile temi culoarea p
eta de dialog
rnire, în gru(sau apăsaţe.
ntr-o foaie ele pe care d
dorit în cas
ceţi clic pe
mensiune fo
în caseta D
scule nu suosibilitatea
LOCK şi să
celulă nu sude font, avearte, se poa
ontului pen
stre de lucrudimensiune
iune de fontrele de lucru
nt afectate.
rele pe care
rmătoarele:
clic pe săgefaceţi clic pe
are de text,
matice dispope care dorig Culori.
upul Font, faţi CTRL+SH
de lucru doriţi să le f
seta Font
dimensiun
ont sau
imensiune f
unt disponibsă selectaţi selectaţi un
unt vizibile eţi posibilitaate micşora t
ntru registr
u noi, faceţie de font î
t setate ca imu noi pe car
e doriţi să le
eata de lâne culoarea p
faceţi clic
onibile şi celiţi să o utiliz
aceţi clic peHIFT+F sau
formataţi.
nea fontului
pe Micşorar
font dimens
bile în Micun font car
n font de dim
şi doriţi să aatea să încadtextul pentr
rele de lucru
i clic pe un în caseta Dim
mplicite, trere le creaţi d
e formataţi c
ngă Culoarepe care dori
pe Culoare
le standard,zaţi în fila S
6
e lansatorul u
.
dorită în
re
siunea pe
crosoft re include mensiuni
afişaţi draţi textul ru a se
u noi
font în mensiune
ebuie să după
cu o altă
e font , iţi să o
font .
faceţi clicStandard
61
Informa
Modific1. Selec2. În fil
- p
df
- p
u
- pp
Aplicar1. Selecde fund2. În filcelule
Figura 75 ‐
3. Sub C4. Varia
- pm
- po
În cazulÎn casetmodel înAlbastrude culoa 3.3.5 I CreareaUrmăto1. Faceţ2. Tasta3. Intro4. Apăs
atică
carea culorctaţi celula, la Pornire, în
pentru a mo
de umplere fundal pe ca
pentru a apl
umplere
pentru a aplpe Mai mulsau în fila P
rea unui moctaţi celula,al cu efectela Pornire, lângă Font
‐ pornire ‐ form
Culoare funante disponi
pentru a utimodel, apoi
pentru a utiopţiunile pel în care culta Culori, fan caseta Mou) sau HSL are pe care o
Introducer
a unei formarea formulţi clic pe ceaţi =. duceţi form
saţi tasta EN
rii de fundatextul sau cn grupul Fo
odifica culo
, apoi, are doriţi să
lica cea ma
.
lica altă cullte culori, a
Particulariza
odel sau a u, zona de c
e de umplereîn grupul Ft, apoi faceţ
mare font celule
ndal, faceţi cibile:
iliza un moi faceţi clic
iliza un moe care doriţilorile din paaceţi clic peodel culoare(Hue-Nuan
o doriţi.
rea formule
mule simplelă conţine o
elula în care
mula. NTER.
al a textulucaracterele pont, efectuaţ
oarea de fun
sub Culoriă o utilizaţi.
i recent util
loare decât capoi definiţiare din case
unui efect dcelule, textue. Font, faceţiţi clic pe fil
e
clic pe culo
odel cu douăpe un stil d
del cu efecti în fila Gradaletă nu coree culoarea pe, apoi să tanţă, Sat-Satu
elor si funcţ
e cu constaoperatori şi c doriţi să in
ui pe care doriţi una din ur
ndal a textul
temă sau C
lizată culoar
culorile temi culoarea p
eta de dialog
de umplereul sau cara
clic pe lana Umplere.
area de fund
ă culori, facde model în
te speciale,dient. espund ceri
pe care doriţastaţi numeruraţie, Lum
ţiilor
nte şi operaconstante:
ntroduceţi fo
iţi să le formrmătoarele:
lui, faceţi cl
Culori standa
re de fundal
matice dispope care dorig Culori.
e unei culoracterele la
satorul case
dal pe care
ceţi clic pecaseta Stil m
faceţi clic
nţelor dvs.,ţi. Aveţi porele RGB (R
m-Luminozit
atori de cal
ormula.
mataţi cu alt
lic pe săgea
ard, faceţi c
l de text, fa
onibile şi celiţi să o utiliz
ri de fundacare doriţi
etei de dialo
doriţi să o u
altă culoarmodel.
pe Efecte d
faceţi clic posibilitatea sRed-Roşu, Gtate) pentru
lcul
tă culoare d
ata de lângă
clic pe culoa
aceţi clic pe
le standard,zaţi în fila S
al să aplicaţi
og Formata
utilizaţi.
re în caseta
de umplere,
pe Mai mulsă selectaţi şGreen- Verda obţine ex
6
de fundal.
Culoare
area de
Culoare de
faceţi clicStandard
i o culoare
are font
Culoare
apoi pe
lte culori. şi un de, Blue-xact nuanţa
62
Informa
CreareaFormule
Exemp =SUM =AVE
1. Faceţ
2. Pentrformule3. Seleccaseta Sreturnea4.Introd
Restrân
lucru, ap5. Când CreareaFuncţiilsă imbr(G2:G5returnea
Funcţiil1. Faceţ
2. Pentrde form3. Seleccaseta Sreturnea4. Intro
- pl
f
- pae
- pcf
atică
a unei formele următoa
plificare for
M(A:A)
ERAGE(A1:ţi clic pe ce
ru începeree. ctaţi funcţiaSe caută funază funcţia Sduceţi argum
ngere dialog
poi apăsaţi d terminaţi f
a unei formle imbricateicaţi până l) numai dacază valoarea
le AVERAGţi clic pe cel
ru începereamule. ctaţi funcţiaSe caută funază funcţia Sduceţi argu
pentru a intlângă argum
foaia de luc
pentru a inargumentuleditare Valo
părţile formcare aţi selfuncţie afişe
mule cu funare conţin fu
rmulă C A
:B4) F
elula în care
a formulei
a pe care dorncţia care săSUM) sau smentele. Pen
g (care a
pe Extinderformula, apă
mule cu fune utilizează ola 64 de nivcă media alta 0.
GE şi SUM lula în care
a formulei c
a pe care dorncţia care săSUM) sau smentele
troduce refementul dori
cru, apoi apă
troduce altăui dorit. Deoare_dacă_a
mulei afişatlectat-p în pează argum
ncţii uncţii:
Ce face
Adună toate
Face media t doriţi să in
cu ajutorul
riţi să o utilă descrie ceesă răsfoiţi cantru a introd
ascunde tem
re dialog ăsaţi pe EN
ncţii imbrico funcţie caveluri de futui set de nu
sunt imbricdoriţi să int
cu ajutorul f
riţi să o utilă descrie ceesă răsfoiţi ca
erinţe la celit (care ascu
ăsaţi pe Ext
ă funcţie cae exemplu, aadevărat din
te în casetapasul anteri
mentele funcţ
numerele în
tuturor numntroduceţi fo
l funcţiei, f
lizaţi. Aveţiea ce doriţi ategoriile diduce referin
mporar case
. NTER.
cate a unul din arncţii. Formumere (F2:F
cate în funcţtroduceţi fo
funcţiei, fac
lizaţi. Aveţiea ce doriţi ategoriile di
lulă ca arguunde tempo
tindere dialo
a un argumaveţi posibin funcţia IF
a de dialogior. De exeţiei IF.
n coloana A
merelor din zormula.
faceţi clic p
i posibilitatesă faceţi (din caseta Se
nţe la celule
eta de dialo
rgumentele mula următoaF5) este mai
ţia IF. ormula.
ceţi clic pe I
i posibilitatesă faceţi (din caseta Se
umente, faceorar caseta d
og .
ment, introdulitatea să ad
F.
g Argumenemplu, dacă
A
zonă
pe Inserare
ea să introdue exemplu,
electaţi o ca ca argumen
og), selectaţ
altei funcţiiare însumeai mare decâ
Inserare Exp
ea să introdue exemplu,
electaţi o ca
eţi clic pe Rde dialog),
uceţi funcţidăugaţi SUM
nte funcţieă aţi făcut c
funcţie
uceţi o între„adunarea n
ategorie. nte, faceţi c
ţi celulele d
i. Aveţi posază un set d
ât 50. Altfel,
pert funcţie
uceţi o între„adunarea n
ategorie.
Restrângere selectaţi ce
ia în caseta M(G2:G5) î
reflecteazăclic pe IF, A
6
pe bara de
ebare în numerelor”
clic pe
din foaia de
sibilitatea de numere ,
pe bara
ebare în numerelor”
dialog lulele din
în caseta de
ă funcţia peArgumente
63
”
”
Informatică
64
Crearea unei formule cu referinţe şi nume Următoarele formule conţin referinţe relative la alte celule şi nume ale altor celule. Celula care conţine formula este cunoscută ca celulă dependentă când valoarea sa depinde de valorile din alte celule. De exemplu, celula B2 este o celulă dependentă dacă ea conţine formula =C2.
Exemplificare formulă
Ce face
„C2”
Utilizează valoarea din celula C2
=Foaie!B2
Utilizează valoarea din celula B2 de pe Foaia2
=MijlocFix-Obligaţie
Scade o celulă numită Obligaţie dintr-o celulă numită MijlocFix
1. Faceţi clic pe celula în care doriţi să introduceţi formula. 2. În bara de formule, tastaţi = (semnul egal). 3. Variante disponibile:
- pentru a crea o referinţă, selectaţi o celulă, o zonă de celule, o locaţie din altă foaie de lucru sau o locaţie din alt registru de lucru. Acest comportament este denumit semiselecţie. Aveţi posibilitatea să glisaţi bordura selecţiei de celule pentru a muta selecţia, sau să glisaţi colţul bordurii pentru a extinde selecţia.
Figura 76
Prima referinţă de celulă este B3, culoarea este albastru iar zona de celule are o bordură albastră cu colţuri pătrate. A doua referinţă de celulă este C3, culoarea este verde, iar zona de celule are o bordură verde cu colţuri pătrate. Dacă nu există colţuri pătrate într-o bordură codată în culoare, înseamnă că referinţa este către o zonă denumită
- Pentru a introduce o referinţă la o zonă denumită, apăsaţi F3, selectaţi numele în caseta Lipire nume, apoi faceţi clic pe OK.
4. Apăsaţi tasta ENTER. Crearea unei formule matrice care calculează un singur rezultat Aveţi posibilitatea să utilizaţi o formulă matrice pentru a efectua câteva calcule pentru a genera un singur rezultat. Acest tip de formulă matrice poate simplifica un model de foaie de lucru prin înlocuirea câtorva formule diferite cu o singură formulă matrice. 1. Faceţi clic pe celula în care doriţi să introduceţi formula matrice. 2. Tastaţi formula matrice.
Informatică
65
Exemplul următor calculează valoarea totală a unei matrice de preţuri de stoc şi acţiuni, fără să utilizeze un rând de celule pentru calculul şi afişarea valorilor individuale pentru fiecare stoc.
Figura 77 ‐ formulă matrice ‐ returnează rezultat unic
Atunci când introduceţi formula ={SUM(B2:C2*B3:C3)} ca o formulă matrice, se înmulţesc Acţiunile şi Preţurile pentru fiecare stoc, apoi se adună rezultatul tuturor calculelor pentru a obţine o valoare totală de 9500. 3. Apăsaţi CTRL+SHIFT+ENTER. Microsoft Office Excel inserează automat formula între { } (acolade). Când editaţi formula matrice, acoladele ({ }) nu apar în formula matrice şi trebuie să apăsaţi din nou CTRL+SHIFT+ENTER. Crearea unei formule matrice care calculează rezultate multiple Unele funcţii ale foii de lucru returnează matrice de valori sau necesită o matrice de valori ca argument. Pentru a calcula rezultate multiple cu o formulă matrice, este necesar să introduceţi matricea într-o zonă de celule care are acelaşi număr de rânduri şi coloane ca şi argumentele matrice. 1. Selectaţi zona de celule în care doriţi să introduceţi formula matrice. 2. Tastaţi formula matrice. De exemplu, dacă se dă o serie de trei cifre de vânzări (în coloana B) pentru o serie de trei luni (în coloana A), funcţia TREND determină valorile în linie dreaptă pentru cifrele de vânzări. Pentru a afişa toate rezultatele din formulă, introduceţi matricea în trei celule din coloana C (C1:C3).
Figura 78 ‐ formulă matrice
Când introduceţi formula =TREND(B1:B3,A1:A3) ca formulă matrice, aceasta produce trei rezultate separate (22196, 17079 şi 11962), bazate pe cele trei cifre de vânzări şi pe cele trei luni. 3. Apăsaţi CTRL+SHIFT+ENTER. Excel inserează automat formula între { } (acolade). Când editaţi formula matrice, acoladele ({ }) nu apar în formula matrice şi trebuie să apăsaţi din nou CTRL+SHIFT+ENTER. Copierea unei formule 1. Selectaţi celula care conţine formula pe care doriţi să o copiaţi. 2. În fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Copiere. 3. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a lipi formula şi orice formatare, în fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire.
Informatică
66
- pentru a lipi numai formula, în fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire, pe Lipire specială, apoi pe Formule.
Se pot lipi numai rezultate de formule. În fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire, pe Lipire specială, apoi pe Valori. 4. Verificaţi dacă referinţele la celulă din formulă vor produce rezultatul dorit. Dacă este necesar, schimbaţi tipul de referinţă efectuând următoarele:
1. Selectaţi celula care conţine formula. 2. În bara de formule, selectaţi referinţa de modificat. 3. Apăsaţi F4 pentru a comuta între combinaţii.
Următorul tabel rezumă modul în care se actualizează un tip de referinţă dacă o formulă care conţine referinţa este copiată cu două celule mai jos şi două celule la dreapta.
Pentru o formulă care se copiază:
Dacă referinţa este:
Se modifică în:
$A$1 (coloană absolută şi rând absolut)
$A$1
A$1 (coloană relativă şi rând absolut)
C$1
$A1 (coloană absolută şi rând relativ)
$A3
A1 (coloană relativă şi rând relativ)
C3
Se pot copia formule în celule adiacente şi utilizând ghidajul de umplere După ce verificaţi că referinţa de celulă din formulă produce rezultatul dorit în pasul 4, selectaţi celula care conţine formula copiată, apoi glisaţi ghidajul de umplere de-a lungul zonei pe care doriţi să o completaţi. 3.3.6 Inserarea obiectelor Adăugarea uni text WordArt 1. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe WordArt, apoi faceţi clic pe stilul WordArt dorit. 2. Introduceţi textul. Adăugarea unei umpleri de imagine la o formă 1.Faceţi clic pe forma în ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o umplere de imagine. Pentru a adăuga aceeaşi umplere la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 2.Sub Instrumente SmartArt, pe fila Formatare, în grupul Stiluri formă, faceţi clic pe săgeata de lângă Umplere formă.
Figura 79 ‐ instrumente SmartArt ‐ formatare ‐ stiluri formmă
3.Faceţi clic pe Imagine, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi,
Informatică
67
faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare. Când selectaţi mai multe forme şi aplicaţi o umplere de imagine, fiecare formă se va umple cu toată imaginea. Imaginea nu se va întinde peste formele selectate. Crearea diagramelor în Excel Pentru a crea o diagramă de bază în Excel care să poată fi modificată şi formatată mai târziu, începeţi prin introducerea datelor pentru diagramă într-o foaie de lucru. Apoi, selectaţi datele şi alegeţi tipul de diagramă pe care doriţi să o utilizaţi din Panglică (fila Inserare, grupul Diagrame). Excel acceptă mai multe tipuri de diagrame pentru a vă permite să afişaţi datele în moduri care sunt semnificative pentru persoanele care le vor vedea. Când creaţi o diagramă sau modificaţi o diagramă existentă, aveţi la dispoziţie o selecţie largă de tipuri de diagrame (cum ar fi diagramele coloană sau diagramele radiale) şi subtipurile lor (diagrama coloană stratificată sau diagrama radială 3-D). De asemenea, aveţi posibilitatea să creaţi o diagramă combinată, utilizând mai multe tipuri de diagrame în diagrama dvs. Adăugarea la diagrame a formatărilor care atrag atenţia Pe lângă aplicarea unui stil de diagramă predefinit, aveţi posibilitatea să aplicaţi cu uşurinţă formatări la elementele individuale ale diagramei, cum ar fi marcatorii de date, zona de diagramă, suprafaţa de reprezentare grafică, cât şi numerele textul din titluri şi etichete, pentru a da diagramei dvs. un aspect care să o scoată în evidenţă. Aveţi posibilitatea să aplicaţi stiluri specifice de formă şi stiluri WordArt, dar şi să formataţi formele şi textul elementelor diagramei în mod manual. Pentru a adăuga formatări, aveţi posibilitatea să:
- umpleţi elementele diagramei: utilizaţi culori, texturi, imagini şi degrade-uri de umplere pentru a atrage atenţia asupra anumitor elemente din diagramă.
- modificaţi conturul elementelor diagramei: utilizaţi culori, stiluri de linii şi grosimi de linie pentru a accentua elemente din diagramă.
- adăugaţi efecte speciale la elementele diagramei: aplicaţi efecte speciale, cum ar fi cele de umbră, reflexie, strălucire, muchii atenuate, teşitură şi rotaţii 3-D pentru formele elementelor diagramei, care oferă acesteia un aspect finisat.
- formataţi textul şi numerele: aveţi posibilitatea să formataţi textul şi numerele în titluri, etichete şi casete text într-o diagramă aşa cum aţi face cu text şi numere într- o foaie de lucru. Pentru a face ca textul şi numerele să iasă în evidenţă, aveţi posibilitatea să aplicaţi şi stiluri WordArt.
Informatică
68
3.4 Microsoft PowerPoint 3.4.1 Alcatuirea unei prezentari Adăugarea unui aspect Dacă nu găsiţi un aspect standard convenabil, aveţi posibilitatea să adăugaţi şi să particularizaţi un aspect nou. Pentru a adăuga un aspect, deplasaţi-vă la vizualizarea Coordonator de diapozitive, adăugaţi un aspect nou, adăugaţi substituenţi specifici pentru texte şi obiecte, apoi salvaţi prezentarea ca fişier şablon(.potx). 1. Pe fila Vizualizare, în grupul Vizualizări prezentări, faceţi clic pe Coordonator de diapozitive. 2. În panoul care conţine coordonatorul de diapozitive şi aspectele, faceţi clic pe o locaţie de sub coordonatorul de diapozitive, unde doriţi să adăugaţi aspectul nou. 3. Pe fila Coordonator de diapozitive, în grupul Editare coordonator, faceţi clic pe Inserare aspect. 4. Alegeţi una sau mai multe dintre următoarele variante:
- pentru a elimina un substituent implicit de care nu aveţi nevoie, faceţi clic pe bordura substituentului, apoi apăsaţi DELETE.
- pentru a adăuga un substituent, procedaţi astfel:
- Pe fila Coordonator de diapozitive, în grupul Aspect coordonator, faceţi clic pe săgeata de lângă Inserare substituent, apoi faceţi clic pe un substituent.
- faceţi clic pe o locaţie din aspect, apoi glisaţi pentru a trasa substituentul. Pentru a redimensiona un substituent, glisaţi unul dintre colţurile bordurii sale.
5. Faceţi clic pe Salvare ca. 6. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume de fişier sau acceptaţi numele de fişier sugerat. 7. În lista Tip fişier, faceţi clic pe Şablon PowerPoint, apoi faceţi clic pe Salvare. Aspectul pe care l-aţi adăugat şi particularizat va apărea în lista de aspecte standard, predefinite, aflată în Vizualizarea normală de pe fila Pornire, în grupul Diapozitive. Adăugarea manuală a titlului unei diagrame 1. Faceţi clic pe diagrama căreia doriţi să-i adăugaţi un titlu. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titlu diagramă.
Figura 80 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă
3. Faceţi clic pe Titlu centrat suprapus sau pe Diagramă superioară. 4. În caseta text Titlu diagramă care apare în diagramă, tastaţi textul dorit. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se
Informatică
69
introduce sfârşitul de linie, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila Pornire, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu diagramă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Adăugarea manuală a titlurilor axe 1. Faceţi clic pe diagrama în care adăugaţi titlurile axe. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titluri axe.
Figura 81 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titluri axe
3. Efectuaţi una dintre acţiunile următoare:
- Pentru a adăuga un titlu la o axă primară orizontală (de categorie), faceţi clic pe Titlu axă primar orizontal, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Dacă diagrama are o axă secundară orizontală, faceţi, de asemenea, clic pe Titlu axă secundar orizontal.
- Pentru a adăuga o axă primară verticală (valorică), faceţi clic pe Titlu axă primar vertical sau pe Titlu axă secundar vertical, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Dacă diagrama are o axă secundară verticală, faceţi, de asemenea, clic pe Titlu axă secundar vertical.
- Pentru a adăuga un titlu la o axă de adâncime (serie), faceţi clic pe Titlu axă de adâncime, apoi faceţi clic pe opţiunea dorită. Această opţiune este disponibilă doar atunci când diagrama selectată este o diagramă 3-D reală, cum ar fi o diagramă de coloane 3-D.
4. În caseta text Titlu axe care apare în diagramă, tastaţi textul dorit. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se introduce sfârşitul de linie, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila Pornire, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu axă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Dacă se comută la alt tip de diagramă care nu acceptă titluri axe (cum ar fi o diagramă cu structură radială), titlurile axă nu se vor mai afişa. Titlurile se vor afişa din nou atunci când se comută înapoi la un tip de diagramă care acceptă titluri axe. Titlurile axe care se afişează pentru axele secundare se vor pierde atunci când se comută şa un tip de diagramă care nu afişează axe secundare. Editarea unui titlu diagramă sau axă 1. Dacă un titlu diagramă sau axă nu se leagă la o celulă din foaia de lucru, procedaţi astfel
Informatică
70
acţiuni:
- Într-o diagramă, faceţi clic pe titlul diagramă sau axă pentru a-l activa, apoi faceţi clic din nou pe el pentru a poziţiona cursorul în text. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe titlu, apoi faceţi clic pe Editare text în meniul de comenzi rapide.
- Tastaţi textul nou. Dacă este necesar, glisaţi pentru a selecta textul pe care îl modificaţi, apoi tastaţi textul nou.
2. Apăsaţi ENTER. 3. Dacă un titlu diagramă sau axă este legat la o celulă din foaia de lucru, faceţi dublu clic pe acea celulă, editaţi textul, apoi apăsaţi ENTER. Textul de titlu corespunzător se actualizează automat în diagramă. Pentru a insera un sfârşit de linie, faceţi clic pentru a poziţiona cursorul în locul unde se doreşte întreruperea liniei, apoi apăsaţi ENTER. Pentru a formata textul, selectaţi-l, apoi faceţi clic pe opţiunile de formatare dorite, pe Minibara de instrumente. De asemenea, aveţi posibilitatea să utilizaţi butoanele de formatare din Panglică (fila La început, grupul Font). Pentru a formata întregul titlu, faceţi clic pe acesta cu butonul din dreapta, faceţi clic pe Formatare titlu diagramă sau pe Formatare titlu axă în meniul de comenzi rapide, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Legarea unui titlu diagramă sau axă la o celulă din foaia de lucru 1. Într-o diagramă, faceţi clic pe titlul diagramă sau axă pe care îl legaţi la o celulă din foaia de lucru. 2. În foaia de lucru, faceţi clic în bara de formule, apoi tastaţi semnul egal (=). 3. Selectaţi celula din foaia de lucru care conţine datele sau textul pe care doriţi să le afişaţi în diagramă. De asemenea, aveţi posibilitatea să tastaţi referinţa la celula din foaia de lucru în bara de formule. Includeţi semnul egal, numele foii, urmate de semnul exclamării; de exemplu, =Foaie1!F2 4. Apăsaţi ENTER. Eliminarea unui titlu diagramă sau axă dintr-o diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. Efectuaţi una dintre acţiunile următoare:
- Pentru a elimina titlul unei diagrame, pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titlu diagramă, apoi faceţi clic pe Fără.
Figura 82 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă
- pentru a elimina un titlu axă, pe fila Aspect, în grupul Etichete, faceţi clic pe Titluri axă, faceţi clic pe tipul de titlu axă pe care doriţi să îl eliminaţi, apoi faceţi clic pe Fără.
Informatică
71
- pentru a elimina rapid un titlu diagramă sau axă, faceţi clic pe titlu, apoi apăsaţi DELETE. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic cu butonul din dreapta pe titlul diagramă sau axă, apoi să faceţi clic pe Ştergere.
- pentru a elimina titluri diagramă sau axă imediat după ce le adăugaţi, faceţi clic pe Anulare pe Bara de acces rapid sau apăsaţi CTRL+Z.
Adăugarea unui diapozitiv 1. În fila Pagină de pornire, în grupul Diapozitive, faceţi clic pe Diapozitiv nou. 2. Selectaţi o miniatură de diapozitiv din galeria de aspecte. Schimbarea ordinii diapozitivelor Când creaţi o prezentare, este posibil să doriţi să schimbaţi ordinea diapozitivelor. 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. În fila Pagină de pornire, selectaţi miniaturile de diapozitive pe care doriţi să le mutaţi, apoi glisaţi-le în noua lor locaţie. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Aplicarea unei teme de document Aveţi posibilitatea să modificaţi o temă de document care este aplicată în mod implicit în programele Office, cum ar fi Word, Excel şi PowerPoint, selectând altă temă predefinită de document sau o temă de document particularizată. Temele de document pe care le aplicaţi afectează imediat stilurile pe care le utilizaţi în documentul dvs. 1. Alegeţi una dintre următoarele:
- în Word sau Excel: În fila Aspect pagină, în grupul Teme, faceţi clic pe Teme.
Figura 83 ‐ aspect pagină ‐ teme
- în PowerPoint: În fila Proiect, în grupul Teme, faceţi clic pe tema de document dorită,
apoi pe Mai mult pentru a vedea toate temele de document disponibile.
Figura 84 ‐ proiect ‐ teme
2. Alegeţi una dintre următoarele:
- Pentru a aplica o temă de document predefinită, faceţi clic pe tema de document pe care doriţi să o utilizaţi sub Predefinit.
Informa
- Pcn
3. Dacădupă tem4. PentrOffice OÎn Powenumai pdreapta ParticuPentru aefectelemai mudocumeParticuCulorilede hypefundal. butonul modificsunt afiş1. Alege
- î
Figura 85 ‐
- î
Figura 86 ‐
2. Faceţ3. Sub Cmodific4. Sub CSub Eşavedea cuclic pe E5. Repe
atică
Pentru a apcare doriţi snumai dacăă o temă de me pentru aru a căuta aOnline. erPoint, avepentru celepe tema de
ularizarea ua particularie de linie şiulte dintre aentul activ. ularizarea ce tematice cerlinkuri. CuSetul de cu Culori tem
caţi oricare dşate în butoeţi una dintr
în Word sa
‐ aspect pagină
în PowerPo
‐ proiect ‐ teme
ţi clic pe CrCulori temăcaţi. Culori temăantion, aveţium afecteazExaminare. taţi paşii 3
lica o temă să o utilizaţiă aţi creat o document p
a o găsi pe calte teme de
eţi posibilitae selectate
document,
unei teme diza o temă di umplere cceste comp
culorilor teconţin patru ulorile din bulori pe carmă reprezintdintre aceste
onul Culori tre următoar
au Excel: În
ă ‐ teme ‐ culor
oint:În fila P
e ‐ culori temă
reare noi culă, faceţi clic
ă, selectaţi ci posibilitatză culorile p
şi 4 pentru
de documei sub Particutemă sau m
pe care dorcomputerul e document
atea să aplicsau pentruapoi faceţi
de documende documenare sunt uti
ponente de t
matice culori de te
butonul Culore îl vedeţită culorilee culori pentemă şi lângrele:
n fila Aspec
ri temă
Proiect, în g
lori pentru tc pe butonu
ulorile pe cea să vedeţipe care le se
toate eleme
ent particulaularizare. A
mai multe teiţi să o utilidvs. sau în pe Office
caţi o temă ddiapozitiv
clic pe opţi
nt nt, începeţi pilizate. Modtemă afecte
ext şi de funori temă lângă numede accentua
ntru a crea pgă numele C
ct pagină, în
rupul Teme
temă. ul elementul
are doriţi săi efectul moelectaţi stilu
entele de cu
arizată, faceAceasta din ueme de docuizaţi nu estelocaţia de rOnline, fac
de documenul principaiunea dorită
prin a modidificările pează imediat
ndal, şase cu reprezintăele Culori tare şi hype
propriul set Culori temă
n grupul Te
e, faceţi clic
lui culorii t
ă le utilizaţiodificărilor purile pe care
ulori temati
eţi clic pe teurmă este oument. e listată, faceţea. eţi clic pe C
nt pentru toaal. Faceţi că.
fica fonturie care le eft stilurile pe
ulori de accă textul curetemă după cerlink pentrude culori tese vor mod
me, faceţi c
c pe Culori t
ematice pe
i. pe care le e
e le-aţi aplic
ice pe care
ema de docuo opţiune di
ceţi clic pe
Căutare pe
ate diapozitlic cu buto
le, culorile fectuaţi în ue care le-aţi
centuare şi dent şi culorice faceţi cliu acea tem
ematice, culodifica autom
clic pe Culo
temă.
care doriţi
fectuaţi. Pecat în docum
doriţi să le
7
ument pe isponibilă
Răsfoire
tivele, onul din
sau unul sau i aplicat în
două culori ile de ic pe ă. Când orile care
mat.
ori temă.
să îl
entru a ment, faceţi
modificaţi.
72
Informa
6. În cas7. FaceţPentru aReiniţia ParticuFonturil
butonul de text csă modi1. Alege
- î
- î2. Faceţ3. În casMostra 4. În cas5. Faceţ SelectarEfectele
tematicepentru fnu se posă-l util1. Alege
- ît
Figura 87 ‐
- î
- SalvareModificteme dealtor do1. Alege
- î
- î
atică
seta Nume, ţi clic pe Saa restabili elalizare înain
ularizarea fle tematice
Fonturi temcare este utiificaţi ambeeţi una dintr
în Word sa
în PowerPoţi clic pe Crsetele Font se actualizeseta Nume, ţi clic pe Sa
rea unui see tematice s
e , aveţfiecare set doate crea prizaţi în propeţi una dintr
în Word satematice.
‐ aspect pagină
în PowerPo
selectaţi efe
ea unei temcările pe care document cumente. eţi una dintr
în Word sa
în PowerPo
tastaţi un nalvare. lementele c
nte să faceţi
fonturilor tconţin un
mă , aveilizat pentru
ele fonturi pre următoar
au Excel: În
oint:În fila Preare noi fontitlu şi Font
ează cu fonttastaţi un n
alvare.
et de efecte unt seturi d
i posibilitatde efecte temopriul set dpria temă dere următoar
au Excel:În
ă ‐ teme ‐ efect
oint:În fila P
ectul pe care
me de documre le efectuapot fi salva
re următoar
au Excel:În
oint:În fila P
nume potriv
culorilor temclic pe Salv
tematice font de tit
eţi posibilitu fiecare fonentru a crea
rele:
n fila Aspec
Proiect, în gnturi pentrut corp, selecturile pe carnume potriv
tematice de efecte de
tea să utilizmatice în gre efecte teme documentrele:
fila Aspect
e tematice
Proiect, în g
e doriţi să îl
ment aţi în culorilate ca temă d
rele:
fila Aspect
Proiect, în g
it pentru no
matice la setvare.
tlu şi un fo
atea să vednt tematic sua propriul se
ct pagină, în
rupul Temeu temă. ctaţi fonturire le selectait pentru no
linii şi ump
zaţi efecteleraficul afişatmatice, aveţi.
t pagină, în
rupul Teme
l utilizaţi.
le, fonturilede documen
t pagină, în
grupul Teme
oile culori te
tările iniţiale
ont de corp
eţi numeleub numele Fet de fonturi
n grupul Te
e, faceţi clic
le pe care daţi. oile fonturi t
plere. Când
e de umplert împreună i posibilitate
n grupul Tem
e, faceţi clic
e sau efectelnt particular
n grupul Te
e, faceţi clic
ematice.
e, faceţi clic
p de text. C
fontului titlFonturi temi tematice.
me, faceţi c
c pe Fonturi
doriţi să le u
tematice.
faceţi clic p
re şi de linicu numele Eea să alegeţ
me, faceţi c
c pe Efecte t
le de linie şirizată, care p
eme, faceţi
c pe Mai mu
c pe
Când faceţi
lu şi fontul mă. Aveţi po
clic pe Font
temă.
utilizaţi.
pe butonul E
ii care sunt Efecte temaţi efectul pe
clic pe Efec
tematice.
i umplere alpoate fi apo
clic pe Tem
ult.
7
i clic pe
corpului sibilitatea
turi temă.
Efecte
utilizate atice. Deşi e care doriţi
cte
le unei oi aplicată
me.
73
Informatică
74
2. Faceţi clic pe Salvare temă curentă. 3. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru temă. Se salvează o temă de document particularizată în folderul Teme document şi se adaugă automat la lista de teme de document particularizate.
3.4.2 Editarea si prelucrarea textelor Adăugarea unui text la un diapozitiv Se poate adăuga text la zonele următoare din diapozitiv:
- Substituent
- Formă
- Caseta text Adăugarea unui corp de text sau a unui text titlu într-un substituent Aspectele diapozitivelor conţin substituenţi de text şi obiecte într-o varietate de combinaţii. Aveţi posibilitatea să tastaţi titluri, subtitluri şi corp de text în substituenţi text şi obiect. Pentru a adăuga un corp de text sau un text titlu la un substituent din diapozitiv, procedaţi astfel: faceţi clic în interiorul unui substituent text, apoi tastaţi sau lipiţi textul. Dacă textul depăşeşte dimensiunea substituentului, PowerPoint reduce incremental dimensiunea fontului şi spaţierea liniilor în timpul tastării, pentru a potrivi textul. Adăugarea de text într-o formă Formele cum ar fi pătratele, cercurile, baloanele de explicaţie şi blocurile săgeţi pot conţine text. Atunci când tastaţi text într-o formă, textul se ataşează la formă şi se mişcă şi se roteşte împreună cu aceasta. De asemenea, aveţi posibilitatea să suprapuneţi text care e independent de formă şi nu se mişcă împreună cu forma. Adăugarea de text care devine parte dintr-o formă Pentru a adăuga text care devine parte dintr-o formă, selectaţi forma, apoi tastaţi sau lipiţi textul. Adăugarea de text independent de formă Pentru a adăuga text care se mişcă independent de formă, adăugaţi o casetă text, apoi tastaţi sau lipiţi textul. 1. În fila Inserare, în grupul Text, faceţi clic pe Casetă text. Dacă utilizaţi o limbă est asiatică, din meniul vertical Casetă text, faceţi clic pe alinierea Orizontal sau Vertical. 2. Faceţi clic pe diapozitiv, apoi glisaţi cursorul pentru a desena caseta text. Adăugarea unui text la o casetă text Utilizaţi casetele text pentru a amplasa textul oriunde în diapozitiv, cum ar fi în exteriorul unui substituent text. De exemplu, aveţi posibilitatea să adăugaţi o legendă la o imagine creând o casetă text şi amplasând-o lângă imagine. De asemenea, o casetă text este la îndemână dacă doriţi să adăugaţi text într-o formă, dar nu doriţi ca textul să fie ataşat la formă. Aveţi posibilitatea să adăugaţi bordură, umplere, umbră sau efecte tridimensionale (3- D) la text într-o casetă text. Pentru a adăuga text la o casetă text, faceţi clic în interiorul casetei text, apoi tastaţi sau lipiţi textul.
Informatică
75
Adăugarea de marcatori unei forme Marcatorii în panoul Text sunt diferiţi de caracterele marcatori aplicate la text într-un document 2010 Microsoft Office sistem. Fiecare marcator în panoul Text corespunde informaţiilor care se utilizează pentru a aranja o ilustraţie SmartArt. Fiecare ilustraţie SmartArt defineşte propria mapare între marcatorii din panoul Text şi setul de forme din ilustraţia SmartArt. În funcţie de ilustraţia SmartArt ales, fiecare marcator din panoul Text se va reprezenta ca o formă sau ca un marcator în interiorul unei forme. Un marcator în interiorul unei forme indică faptul că textul corespondent se află la un nivel inferior faţă de textul de deasupra lui.
Figura 88 ‐ marcatori
1. Faceţi clic pe forma la care doriţi să adăugaţi formele. 2. Sub Instrumente SmartArt, pe fila Proiectare, în grupul Creare grafic, faceţi clic pe Adăugare marcator.
Figura 89 ‐ adăugare marcatori
Aspectul pentru ilustraţia SmartArt controlează dacă există marcatori în formă. Dacă aspectul nu conţine marcatori, alegeţi alt aspect dacă doriţi să se afişeze marcatori în ilustraţia SmartArt. Nu este posibil să modificaţi stilul marcatorilor pentru text într-o ilustraţie SmartArt.
Informa
FormatCând msimplifiînchide este pos
trebuie doriţi săAveţi podialog, dEste podialog înAspect
- a
- dl
Potrivir
- nb
- pf
- rv
Modific1. Selec2. În fila
Font Comand Modific1. Selec2. În fil
DimensComand Modific1. Selec
2. În filaculoarea
3.4.3 IAdăuga1. Selec
atică
tare obiect modificaţi opicând vizualcaseta de d
sibil să face
să faceţi cliă o eliminaţosibilitatea dacă nu aţi sibil să dorn acelaşi timtext
aliniere verselectaţi o o
direcţie textlistă. re automat
nu potrivi abuton.
potrivire texfaceţi clic p
redimensionverticală, as
carea fontuctaţi textul pa Pornire, în
dă rapidă de
carea dimectaţi textul pla Pornire, î
siune font dă rapidă de
carea culorctaţi textul p
a Pornire, îna dorită.
Introduceraţi un tabelctaţi diapozi
(panou Capţiunile din lizarea efect
dialog. Cu toţi clic pe Re
ic pe Anulai. să anulaţi sefectuat mo
riţi să mutaţmp.
rticală: Penopţiune din
t: Pentru a s
tă
automat: Pe
xt la depăşirpe acest buto
nare formă stfel încât te
ului pe care doriţn grupul Fo
. e la tastatură
ensiunii fonpe care doriţîn grupul F
. e la tastatură
rii fontului pe care doriţ
n grupul Fo
rea tabelelol itivul la care
asetă de texaceastă castelor modifoate acesteaevocare în a
are în ba
simultan maodificări la aţi caseta de
ntru a specilistă.
specifica or
entru a deza
re: Pentru aon.
pentru a seextul să se p
ţi să îl formont, tastaţi u
ă: CTRL+S
ntului ţi să îl form
Font, tastaţi
ă: CTRL+S
ţi să îl form
ont, faceţi c
or, diagram
e doriţi să a
xt) etă de dialo
ficărilor în ila, din momeaceastă case
ara de Acce
ai multe modaltă opţiunedialog astf
ifica poziţi
rientarea tex
activa redim
a reduce tex
potrivi cu tpotrivească
mataţi. un nume de
SHIFT+F.
mataţi. sau faceţi
SHIFT+P.
mataţi.
lic pe săget
melor si elem
adăugaţi un
og, modificălustraţia Sment ce modifetă de dialog
es Rapid pen
dificări efece din casetafel încât să v
a pe vertic
xtului într-o
mensionarea
xtul astfel în
textul: Pentîn interior,
font sau fa
clic pe o d
ta de lângă
mentelor de
tabel.
ările se aplicmartArt sau ficările se apg. Pentru a
ntru fiecare
ctuate unei de text prinvizualizaţi
cală a unui
formă, sele
automată,
ncât să se po
tru a mări difaceţi clic p
aceţi clic pe
dimensiune
Culoare fon
e tip clipart
că automat în formă, făplică instanelimina mo
modificare
opţiuni din ntre picăturiforma şi ca
text într-o
ectaţi o opţi
faceţi clic p
otrivească în
imensiuneape acest buto
e un font în
de font în
nt , apoi
t
7
la formă, ără a ntaneu, nu odificările,
e pe care
caseta de i. aseta de
o formă,
iune din
pe acest
n formă,
a formei pe on.
caseta
caseta
i selectaţi
76
Informa
2. În fila3. Aveţi
- d
- fN
4. PentrDupă cePentru aapoi apă Copiaţi1. Aveţi
- pd
- pcc
2. În fila
Figura 90 ‐
3. În prcopiaţi tDe asemfoaie de Desena1. Selec2. În filaIndicato3. Pentrglisaţi p4. Pentrgrupul DIndicato5. Selec6. Când Adăuga1. În Mi2. GlisaUrmăto
atică
a Inserare, îi următoare
deplasaţi in
faceţi clic pNumăr rândru a adăuga e introduceţa adăuga unăsaţi TAB.
i un tabel Oi următoare
pentru a codin stânga s
pentru a cocare doriţi sclic pe săgea Pornire, în
‐ pornire ‐ clipb
rezentarea Otabelul, apomenea, este e lucru sau î
ţi un tabel ctaţi diapozia Inserare, îorul se modiru a defini pentru a crearu a şterge oDesenare morul se modictaţi linia ped terminaţi d
area unei microsoft Clip
aţi miniaturaarea proced
în grupul Tale variante:
ndicatorul pe
pe Inserare duri. un text în cţi textul, facn rând la sfâ
Office Excele variante:
opia un tabesus a tabelu
opia un tabesă-l copiaţi, eata de lângn grupul Cli
board ‐ copiere
Office Powoi în fila Por
posibil să cîntr-un docu
itivul la careîn grupul Tifică într-unmarginile
a marginile o linie dintr-
margini, faceifică într-o r
e care doriţi desenarea ta
miniaturi înp Organizera în documedură funcţio
abele, faceţi
entru a sele
tabel, apoi
celulele deceţi clic în aârşitul unui
el 2010 sau
el dintr-o folui pe care d
el dintr-un dapoi în Instă Selectare,ipboard, fac
e
werPoint 20rnire, faceţi copiaţi şi săument.
e doriţi să aTabele, faceţn creion. exterioarecoloanei şi
-o celulă, râeţi clic pe Rradieră. să o ştergeţ
abelului face
n documentr, selectaţi mentul deschionează numa
i clic pe Tab
cta număru
introduceţi
tabel faceţiafara tabelultabel, faceţi
Office Wor
oaie de lucrdoriţi să îl c
document Otrumente ta, apoi faceţiceţi clic pe C
010, selectaclic pe Lip
ă lipiţi un ta
adăugaţi un ţi clic pe Ta
ale tabelulu a rândurilo
ând sau coloadieră sau ţ
ţi. eţi clic pe c
t miniatura deis. ai când min
bel.
l de rânduri
i un număr
clic pe o clui. i clic pe ult
rd 2010
ru Office Ecopiaţi, apoi
Office Wordabel, în fila Ai clic pe SelCopiere.
aţi diapozitiire.
abel din prez
tabel. abel, apoi fa
ui, glisaţi dor. oană din Insţineţi apăsat
elulă, apoi i
e adăugat în
niaturile de a
i şi coloane
în listele N
elulă, apoi
ima celulă d
Excel 2010,i glisaţi pen
d 2010, faceAspect, în gectare tabel
ivul în car
zentarea du
faceţi clic pe
diagonal la m
strumente tat SHIFT.
introduceţi
n documentu
adăugat apa
dorit, apoi
Număr coloa
introduceţi
de pe ultimu
faceţi clic ntru a select
eţi clic pe tagrupul Tabel.
re doriţi să
umneavoastr
e Desenare
mărimea do
abel, în fila
textul.
ul deschis.
arţin toate a
7
faceţi clic.
ane şi
textul.
ul rând,
pe celula a tabelul.
abelul pe el, faceţi
ră într-o
tabel.
orită, apoi
Formă, în
aceleiaşi
77
Informatică
78
categorii. 1. În Microsoft Clip Organizer, selectaţi miniaturile de adăugat în document făcând clic pe o singură miniatură, apoi apăsând pe tasta CTRL în timp ce faceţi clic pe alte miniaturi. 2. Glisaţi miniaturile în documentul deschis. Unele programe vor adăuga numai câte o singură miniatură. Dacă încercaţi să inseraţi mai multe miniaturi în aceste aplicaţii, numai ultima miniatură selectată va fi inserată. Prezentare generală a adăugării de imagini Umplerea constituie interiorul unei forme. Aveţi posibilitatea să adăugaţi o umplere de imagine la orice formă, iar anumite forme din ilustraţiile SmartArt sunt proiectate să fie substituenţi pentru imagini. Utilizând un aspect cu o formă substituent de imagine, aveţi posibilitatea să obţineţi o ilustraţie SmartArt cu aspect mai profesional, deoarece substituenţii de imagine sunt proiectaţi să funcţioneze bine cu întreaga ilustraţie SmartArt graphic. Aveţi posibilitatea să utilizaţi o imagine ca fundal pentru ilustraţia SmartArt. Substituenţii de imagine nu se pot şterge, dar aveţi posibilitatea să aplicaţi o umplere pentru a le face invizibile. Dacă adăugaţi o imagine şi ulterior o ştergeţi, substituentul de imagine se întoarce. Substituenţii de imagine nu se pot copia, nu se imprimă şi nu se afişează într-o prezentare. Nu toate ilustraţiile SmartArt au substituenţi de imagine. Dacă alegeţi un aspect care nu are un substituent de imagine, aveţi posibilitatea să adăugaţi o umplere de imagine la formă sau să comutaţi la un alt aspect. Inserarea unei imagini într-un substituent de imagine 1. Faceţi clic pe substituentul de imagine din interiorul formei din ilustraţia SmartArt.
2. Localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare. Adăugarea unei umpleri de imagine la o formă 1. Faceţi clic pe forma în ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o umplere de imagine. Pentru a adăuga aceeaşi umplere la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 2. Sub Instrumente SmartArt, pe fila Formatare, în grupul Stiluri formă, faceţi clic pe săgeata de lângă Umplere formă. 3. Faceţi clic pe Imagine, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare.
Figura 91 ‐ formă substituent imagine
Informatică
79
Când selectaţi mai multe forme şi aplicaţi o umplere de imagine, fiecare formă se va umple cu toată imaginea. Imaginea nu se va întinde peste formele selectate. Adăugarea unei imagini copiate la o formă 1. Copiaţi imaginea sau fotografia pe care doriţi să o utilizaţi. 2. Faceţi clic pe forma din ilustraţia SmartArt în care doriţi să lipiţi imaginea. Pentru a adăuga aceeaşi imagine la mai multe forme, selectaţi prima formă, apoi apăsaţi şi ţineţi apăsată tasta CTRL în timp ce selectaţi celelalte forme. 3. Pe fila Pornire, în grupul Clipboard, faceţi clic pe Lipire. Adăugarea unei imagini de fundal la ilustraţia SmartArt 1. Faceţi clic cu butonul din dreapta pe ilustraţia SmartArt la care doriţi să adăugaţi o imagine de fundal, apoi faceţi clic pe Formatare obiect din meniul de comenzi rapide. 2. Faceţi clic pe Umplere, apoi faceţi clic pe Umplere cu imagine sau textură. 3. Sub Inserare de la, faceţi clic pe una dintre următoarele opţiuni:
- pentru a insera o imagine dintr-un fişier, faceţi clic pe Fişier, localizaţi folderul care conţine imaginea pe care doriţi să o utilizaţi, faceţi clic pe fişierul imagine, apoi faceţi clic pe Inserare.
- pentru a insera o imagine copiată în Clipboard, faceţi clic pe Clipboard.
- pentru a utiliza miniaturi ca imagine de fundal, faceţi clic pe Miniaturi, căutaţi fişierul pe care doriţi să-l utilizaţi, apoi faceţi clic pe OK.
4. În caseta de dialog Formatare formă, faceţi clic pe Închidere. Salvarea unei diagrame ca şablon de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o salvaţi ca şablon. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Salvare şablon.
Figura 92 ‐ proiect ‐ tip ‐ salvare şablon
3. În caseta de dialog Salvare în:, asiguraţi-vă că este selectat folderul Diagrame. 4. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru şablonul de diagramă. Aplicarea unui şablon de diagramă. 1. Alegeţi una dintre următoarele: pentru a crea o diagramă nouă pe baza şablonului, în fila Inserare, în grupul Diagrame, faceţi clic pe orice tip de diagramă, apoi pe Toate tipurile de diagrame. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe Lansator casetă de dialog de lângă Diagrame din grupul Diagrame din fila Inserare.
- pentru ca o diagramă selectată să se potrivească cu un şablon, în fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Modificare tip diagramă.
Dacă un şablon de diagramă se află într-un alt folder decât folderul Diagrame, faceţi clic pe
Informatică
80
Gestionare şabloane, găsiţi şablonul de diagramă, apoi copiaţi-l sau mutaţi-l în folderul Diagrame sub Şabloane.
- faceţi clic pe Şabloane în prima casetă, apoi pe şablonul pe care doriţi să-l utilizaţi în a doua casetă, sub Şabloanele mele.
Eliminarea sau ştergerea unui şablon de diagramă 1. În fila Inserare, în grupul Diagrame, faceţi clic pe orice tip de diagramă, apoi pe Toate tipurile de diagrame. 2. De asemenea, aveţi posibilitatea să faceţi clic pe Lansator casetă de dialog de lângă Diagrame din grupul Diagrame din fila Inserare. Faceţi clic pe Gestionare diagrame. 3. Alegeţi una dintre următoarele:
- pentru a elimina şablonul de diagramă din folderul Diagrame, glisaţi-l în folderul unde doriţi să îl stocaţi.
- pentru a şterge şablonul de diagramă din computer, faceţi clic cu butonul din dreapta pe el, apoi Ştergere.
Selectarea unui aspect predefinit de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o formataţi. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, grupul Aspecte diagramă, faceţi clic pe un aspect de diagramă pe care doriţi să-l utilizaţi. Când fereastra Excel este redusă în dimensiune, aspectele de diagramă vor fi disponibile în galeria Aspect rapid din grupul Aspecte de diagrame.
Pentru a vedea toate aspectele disponibile, faceţi clic pe Mai mult . Selectaţi un stil de diagramă predefinit 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o formataţi. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Stiluri de diagrame, faceţi clic pe un stil de diagramă pe care doriţi să-l utilizaţi. Când fereastra Excel este redusă în dimensiune, stilurile de tabel vor fi disponibile în galeria Stiluri rapide diagramă din grupul Stiluri de diagrame.
Pentru a vedea toate stilurile de diagramă predefinite, faceţi clic pe Mai mult . Modificarea manuală a aspectului elementelor de diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă sau selectaţi elementul de diagramă pentru care doriţi să modificaţi aspectul.
Figura 93 ‐ format ‐ selecţie curentă ‐ elemente de diagramă
Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Aspect, alegeţi una sau mai multe dintre următoarele:
- în grupul Etichete, faceţi clic pe opţiunea dorită de aspect al etichetelor.
Informatică
81
- în grupul Axe, faceţi clic pe opţiunea de axă sau de linie de grilă dorită.
- în grupul Fundal, faceţi clic pe opţiunea de aspect dorită. Opţiunile de aspect pe care le selectaţi se aplică elementului pe care l-aţi selectat. De exemplu, dacă aveţi selectată toată diagrama, etichetele de date se vor aplica pentru toate seriile de date. Dacă este selectat un punct de date, etichetele de date se vor aplica seriei sau punctului de date selectat. Modificarea manuală a stilului elementelor de diagramă 1. Faceţi clic pe diagramă. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Format, în grupul Selecţie curentă, faceţi clic pe săgeata din caseta. Elemente de diagramă, apoi selectaţi elementul de diagramă dorit. 3. În grupul Selecţia curentă, faceţi clic pe Formatare selecţie, apoi selectaţi opţiunile de formatare dorite. Se poate aplica un stil rapid elementelor individuale sau se poate face clic pe Umplere formă, Contur formă şi Efecte formă în grupul Formare stiluri rapide din fila Format, apoi se pot selecta opţiunile de formatare dorite. Salvarea unei diagrame ca şablon de diagramă 1. Faceţi clic pe diagrama pe care doriţi să o salvaţi ca şablon. Se afişează Instrumente diagramă, adăugându-se filele Proiect, Aspect şi Format. 2. În fila Proiect, în grupul Tip, faceţi clic pe Salvare ca şablon. 3. În caseta de dialog Salvare în, asiguraţi-vă că este selectat folderul Diagrame. 4. În caseta Nume fişier, tastaţi un nume pentru şablonul de diagramă. Când creaţi o diagramă nouă sau doriţi să modificaţi tipul de diagramă al unei diagrame existente, aveţi posibilitatea să aplicaţi un şablon nou de diagramă.
3.4.4 Realizarea animaţiei intr-o prezentare Informaţii generale despre expunerile particularizate Există două tipuri de expuneri particularizate: de bază şi cu hyperlinkuri. O expunere particularizată de bază este o prezentare separată sau o prezentare care cuprinde câteva diapozitive ale expunerii iniţiale. O expunere particularizată cu hyperlinkuri este o modalitate rapidă de a naviga la una sau mai multe prezentări separate. Expuneri particularizate de bază Utilizaţi o expunere particularizată de bază pentru a oferi prezentări separate unor grupuri diferite din organizaţie. De exemplu, dacă prezentarea conţine cinci diapozitive, aveţi posibilitatea să creaţi o expunere particularizată denumită „Site-ul 1” care să includă numai diapozitivele 1, 3 şi 5. Apoi, se poate să creaţi altă expunere particularizată, numită „Site-ul 2”, care să includă diapozitivele 1, 2, 4 şi 5. Când creaţi o expunere particularizată pentru o prezentare, este posibil să executaţi întotdeauna întreaga prezentare în ordinea iniţială a secvenţelor sale. Expuneri particularizate cu hyperlinkuri Expunerea particularizată cu hyperlinkuri se utilizează pentru a organiza conţinutul unei
Informatică
82
prezentări. De exemplu, dacă creaţi o expunere particularizată principală despre noua organizare generală a firmei, aveţi posibilitatea să creaţi apoi câte o expunere particularizată pentru fiecare departament al firmei şi să legaţi aceste două expuneri din prezentarea principală. De asemenea, o expunere particularizată cu hyperlinkuri se utilizează la crearea unui diapozitiv de tip cuprins. Un diapozitiv de tip cuprins vă permite să navigaţi la alte secţiuni ale prezentării, pentru a vă permite să alegeţi secţiunile pe care să le afişaţi audienţelor într- un anumit moment. Crearea unei expuneri particularizate de bază 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Pornire expunere diapozitive, faceţi clic pe săgeata de lângă Expunere diapozitive particularizată, apoi faceţi clic pe Expuneri particularizate. 2. În caseta de dialog Expuneri particularizate, faceţi clic pe Nou. 3. Sub Diapozitive din prezentare, faceţi clic pe diapozitivele pe care intenţionaţi să le includeţi în expunerea particularizată, apoi faceţi clic pe Adăugare. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. 4. Pentru a modifica ordinea de apariţie a diapozitivelor, sub Diapozitive din expunerea particularizată, faceţi clic pe un diapozitiv, apoi faceţi clic pe una dintre săgeţi pentru a muta diapozitivul în sus sau în jos în listă. 5. Tastaţi un nume în caseta Nume expunere de diapozitive, apoi faceţi clic pe OK. Pentru a crea expuneri particularizate suplimentare cu unele diapozitive din prezentare, repetaţi paşii 1 - 5. Pentru a examina o expunere particularizată, faceţi clic pe numele expunerii în caseta de dialog Expuneri particularizate, apoi faceţi clic pe Afişare. Crearea unei expuneri particularizate cu hyperlink 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Pornire expunere diapozitive, faceţi clic pe săgeata de lângă Expunere diapozitive particularizată, apoi faceţi clic pe Expuneri particularizate. 2. În caseta de dialog Expuneri particularizate, faceţi clic pe Nou. 3. Sub Diapozitive din prezentare, faceţi clic pe diapozitivele pe care doriţi să le includeţi în expunerea particularizată principală, apoi faceţi clic pe Adăugare. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. 4. Pentru a modifica ordinea de apariţie a diapozitivelor, sub Diapozitive din expunerea particularizată, faceţi clic pe un diapozitiv, apoi faceţi clic pe una dintre săgeţi pentru a muta diapozitivul în sus sau în jos în listă. 5. Tastaţi un nume în caseta Nume expunere de diapozitive, apoi faceţi clic pe OK. Pentru a crea expuneri particularizate suplimentare cu unele diapozitive din prezentare, repetaţi paşii 1 - 5. 6. Pentru a crea un hyperlink de la expunerea principală la o expunere secundară, selectaţi textul sau obiectul care să reprezinte hyperlinkul.
Informatică
83
7. Pe fila Inserare, în grupul Linkuri, faceţi clic pe Hyperlink. 8. Sub Legare la, faceţi clic pe Poziţie în acest document. 9. Variante disponibile:
- pentru a vă lega la o expunere particularizată, în lista Selectaţi o poziţie în acest document, selectaţi expunerea particularizată la care vă deplasaţi, apoi bifaţi caseta de selectare Afişare şi revenire.
- pentru a lega o locaţie din prezentarea curentă, în lista Selectaţi o poziţie în acest document, selectaţi diapozitivul la care vă deplasaţi.
Pentru a examina o expunere particularizată, faceţi clic pe numele expunerii în caseta de dialog Expuneri particularizate, apoi faceţi clic pe Afişare. Pornirea unei expuneri particularizate din Office PowerPoint 2010 1. Pe fila Expunere diapozitive, în grupul Configurare, faceţi clic pe Configurare expunere diapozitive. 2. În caseta de dialog Configurare expunere, sub Afişare diapozitive, faceţi clic pe Expunere particularizată, apoi faceţi clic pe expunerea particularizată dorită. 3. Faceţi clic pe OK. 4. Deschideţi prezentarea pe care doriţi să o vizualizaţi ca expunere de diapozitive particularizată.
5. Pe fila Vizualizare, în grupul Vizualizări prezentări, faceţi clic pe Expunere diapozitive . Adăugarea unui sunet la o animaţie Pentru a adauga un efect special de imagine sau sunet: 1. Faceţi clic pe diapozitivul care conţine efectul de animaţie căruia doriţi să îi adăugaţi un sunet. 2. În fila Animaţii, în grupul Animaţii, faceţi clic pe Animaţie particularizată.
Figura 94 ‐ animaţii ‐ animaţie particularizată
3. În panoul de activităţi Animaţie particularizată, faceţi clic pe săgeata din partea dreaptă a efectului de animaţie în lista Animaţie particularizată, apoi faceţi clic pe Opţiuni efect. 4. Pe fila Efect, sub Extensii, faceţi clic pe săgeata din lista Sunet, apoi alegeţi una dintre variantele următoare:
- pentru a adăuga un sunet din listă, faceţi clic pe sunet.
- pentru a adăuga un sunet dintr-un fişier, faceţi clic pe Alt sunet, apoi localizaţi fişierul sunet pe care doriţi să îl utilizaţi.
Evidenţierea unui hyperlink cu un sunet 1. Selectaţi hyperlinkul. 2. Pe fila Inserare, în grupul Linkuri, faceţi clic pe Acţiune. 3. Variante disponibile:
Informatică
84
- pentru a aplica setările de acţiune după ce se face clic pe hyperlink, faceţi clic pe fila Clic cu mouse-ul.
- pentru a aplica setările de acţiune atunci când indicatorul se află pe hyperlink, faceţi clic pe fila Mouse deasupra.
4. Bifaţi caseta de selectare Se redă sunetul, apoi faceţi clic pe sunetul pe care îl redaţi. Adăugarea de tranziţii între diapozitive Tranziţiile între diapozitive sunt efecte asemănătoare animaţiilor care au loc în vizualizarea Expunere diapozitive atunci când vă deplasaţi de la un diapozitiv la altul. Aveţi posibilitatea să controlaţi viteza fiecărui efect de tranziţie între diapozitive şi să adăugaţi sunete. Microsoft Office PowerPoint 2010 cuprinde multe tipuri diferite de tranziţii între diapozitive, între care şi cele care urmează (enumerarea nu este completă):
Figura 95 ‐ tranziţii
Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul Mai
multe , aşa cum se arată în diagrama de mai sus. Adăugarea aceleiaşi tranziţii între diapozitive la toate diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe un efect de tranziţie între diapozitive. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul
Mai multe . 4. Pentru a seta viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. În grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Adăugarea unor tranziţii de diapozitive diferite la diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe efectul de tranziţie
Informatică
85
între diapozitive pe care îl doriţi pentru diapozitivul respectiv. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul
Mai multe . 4. Pentru a seta viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. Pentru a adăuga o viteză de tranziţie diferită altui diapozitiv din prezentare, repetaţi paşii 2 - 4. Adăugarea de sunete la tranziţiile între diapozitive 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţii la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Sunet de tranziţie, apoi alegeţi una dintre variantele următoare:
- pentru a adăuga un sunet din listă, selectaţi sunetul dorit.
- pentru a adăuga un sunet care nu se află în listă, selectaţi Alt sunet, localizaţi fişierul sunet pe care îl adăugaţi, apoi faceţi clic pe OK.
4. Pentru a adăuga un sunet la altă tranziţie între diapozitive, repetaţi paşii 2 şi 3. Modificarea tuturor tranziţiilor între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe un alt efect de tranziţie între diapozitive. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul
Mai multe . 4. Pentru a reiniţializa viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. În grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Modificarea unui număr limitat de tranziţii între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe imaginea redusă a diapozitivului pentru care intenţionaţi să modificaţi tranziţia. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe alt efect de tranziţie între diapozitive pentru acel diapozitiv. Pentru a vedea mai multe efecte de tranziţie, în lista Stiluri rapide, faceţi clic pe butonul
Mai multe . 4. Pentru a reiniţializa viteza de tranziţie între diapozitive, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe săgeata de lângă Viteză de tranziţie, apoi selectaţi viteza dorită. 5. Pentru a modifica altă tranziţie între diapozitive, repetaţi paşi 2 - 4. Eliminarea tuturor tranziţiilor între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe o imagine redusă de diapozitiv. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Fără
Informatică
86
tranziţie. 4. În grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Se aplică pentru toate. Eliminarea unui număr limitat de tranziţii între diapozitivele din prezentare 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Pe fila Pornire, faceţi clic pe imaginea redusă a diapozitivului de la care intenţionaţi să eliminaţi tranziţia. 3. Pe fila Animaţii, în grupul Tranziţie la acest diapozitiv, faceţi clic pe Fără tranziţie. 4. Pentru a elimina o tranziţie între diapozitive din alt diapozitiv din prezentare, repetaţi paşii 2 – 4. 3.4.5 Derularea unei prezentari Schimbarea ordinii diapozitivelor Pentru a schimba ordinea diapozitevelor: 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. În fila Pagină de pornire, selectaţi miniaturile de diapozitive pe care doriţi să le mutaţi, apoi glisaţi-le în noua lor locaţie. Pentru a selecta mai multe diapozitive secvenţiale, faceţi clic pe primul diapozitiv, apoi ţineţi apăsat SHIFT în timp ce faceţi clic pe ultimul diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Pentru a selecta mai multe diapozitive ne-secvenţiale, ţineţi apăsat CTRL în timp ce faceţi clic pe fiecare diapozitiv pe care doriţi să-l selectaţi. Ascunderea sau afişarea unui diapozitiv Când ascundeţi un diapozitiv, aceasta rămâne în fişier chiar dacă este ascuns când executaţi prezentarea în vizualizarea Expunere diapozitive. Aveţi posibilitatea să comutaţi opţiunea Ascundere diapozitiv de la activat la dezactivat în mod individual, pentru orice diapozitiv din prezentare. 1. În panoul care conţine filele Schiţă şi Diapozitive, faceţi clic pe fila Diapozitive. 2. Alegeţi una din următoarele variante:
- pentru a ascunde un diapozitiv, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul pe care doriţi să-l ascundeţi, apoi faceţi clic pe Ascundere diapozitiv.
Pictograma pentru diapozitiv ascuns apare cu numărul diapozitivului în interior, lângă diapozitivul ascuns.
- pentru a afişa un diapozitiv care a fost ascuns anterior, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul pe care doriţi să-l afişaţi, apoi faceţi clic pe Ascundere diapozitiv.
Dacă sunteţi în vizualizare Expunere diapozitive şi decideţi că doriţi să afişaţi un diapozitiv care a fost ascuns anterior, faceţi clic cu butonul din dreapta pe diapozitivul curent, faceţi clic pe Salt la diapozitiv, apoi pe diapozitivul pe care doriţi să-l afişaţi. Setarea unui film pentru redare în ecran complet 1. În Vizualizare normală, faceţi clic pe filmul care doriţi să fie redat în ecran complet. 2. Sub Instrumente film, pe fila Opţiuni, în grupul Opţiuni film, faceţi clic pe Redare pe tot ecranul.
Informatică
87
Examinarea unui film Pentru a examina un film, în Vizualizare normală, alegeţi una dintre variantele următoare:
- faceţi dublu clic pe film.
- faceţi clic pe film, apoi, sub Instrumente film, pe fila Opţiuni, în grupul Redare, faceţi clic pe Examinare.
- faceţi clic pe diapozitivul cu filmul, apoi faceţi clic pe fereastra Expunere
diapozitive din partea de jos a Microsoft Office PowerPoint 2010 sau apăsaţi F5. Dacă setaţi filmul pentru redare atunci când faceţi clic pe el, faceţi clic pe cadrul filmului.
- dacă filmul face parte dintr-o secvenţă animată particularizată, pentru a-l vizualiza faceţi clic pe Redare, în panoul de activităţi Animaţie particularizată.
- dacă există mai multe diapozitive în prezentare, utilizaţi substituentul titlu pentru a identifica diapozitivul care conţine cadrul filmului, pentru a şti pe ce diapozitiv să faceţi clic pentru redare.
- dacă aţi inserat un film ca obiect pentru redare în Microsoft Windows Media Player, trebuie să faceţi clic pe butoanele Oprire, Pornire şi Pauză din Media Player pentru a controla filmul.
Informatică
88
Figura 1 Figura 2.............................................................................................................................. 3
Figura 3 ‐ UC ................................................................................................................................................. 4
Figura 4 - placa de bază ................................................................................................................................ 5
Figura 5 ‐ microprocesor .............................................................................................................................. 5
Figura 6 ‐ memorie ....................................................................................................................................... 6
Figura 7 ‐ dispozitive de memorie externă ................................................................................................... 6
Figura 8‐ placă video .................................................................................................................................... 7
Figura 9 ‐ placa de sunet .............................................................................................................................. 7
Figura 10 ‐ placa de reţea ............................................................................................................................. 7
Figura 11 ‐ sisteme de operare ..................................................................................................................... 8
Figura 12 ‐ structura SO ................................................................................................................................ 9
Figura 13 ..................................................................................................................................................... 11
Figura 14 ..................................................................................................................................................... 12
Figura 15 ‐ WordStar .................................................................................................................................. 18
Figura 16 ‐ WordPerfect ............................................................................................................................. 19
Figura 17 ‐ OpenOffice ............................................................................................................................... 19
Figura 18 ‐ deschidere aplicaţie ................................................................................................................. 20
Figura 19 ‐ mediul de lucru ......................................................................................................................... 21
Figura 20 ‐ panglica .................................................................................................................................... 22
Figura 21 ‐ deschidere document nou ....................................................................................................... 22
Figura 22 ‐ fereastră închidere document .................................................................................................. 23
Figura 23 ‐ panoramare .............................................................................................................................. 23
Figura 24 ‐ antet şi subsol ........................................................................................................................... 24
Figura 25 ‐ iniţializare pagină ..................................................................................................................... 24
Figura 26 ‐ setări text ................................................................................................................................. 25
Figura 27 ‐ meniu setări modificare font .................................................................................................... 25
Figura 28 ..................................................................................................................................................... 26
Figura 29 ‐ modificări dimensiune font ...................................................................................................... 26
Figura 30 ‐ fila Font ..................................................................................................................................... 27
Figura 31 ..................................................................................................................................................... 27
Figura 32 ‐ alegere tip font ......................................................................................................................... 27
Figura 33 ‐ setare culoare font ................................................................................................................... 28
Figura 34 ‐ modificare font ......................................................................................................................... 28
Figura 35 ..................................................................................................................................................... 29
Figura 36 ..................................................................................................................................................... 30
Figura 37 ..................................................................................................................................................... 30
Figura 38 ..................................................................................................................................................... 30
Figura 39 ..................................................................................................................................................... 31
Figura 40 ..................................................................................................................................................... 31
Figura 41 ..................................................................................................................................................... 31
Figura 42 ..................................................................................................................................................... 32
Figura 43 ‐ teme predefinite ...................................................................................................................... 32
Figura 44 ‐ minibara de instrumente .......................................................................................................... 33
Figura 45 ‐ intendări şi spaţiere .................................................................................................................. 34
Figura 46 ‐ paragraf ‐ spaţiere .................................................................................................................... 35
Figura 47 ‐ paragraf ‐ marcatori sau numerotare ...................................................................................... 35
Informatică
89
Figura 48 ‐ inserare ‐ tabele ....................................................................................................................... 36
Figura 49 ‐ inserare ‐ simboluri sau ecuaţii ................................................................................................ 39
Figura 50 ‐ insera ‐ text ‐ WordArt ............................................................................................................. 40
Figura 51 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ miniatură .................................................................................................. 40
Figura 52 ‐ inserare ‐ ilustraţii ‐ imagine .................................................................................................... 41
Figura 53 ‐ deschiderea aplicaţiei ............................................................................................................... 43
Figura 54 ‐ aplicaţia Excel ‐ mediul de lucru .............................................................................................. 44
Figura 55 ‐ vizualizare ‐ panoramare .......................................................................................................... 45
Figura 56 ‐ pornire ‐ editare şi selectare .................................................................................................... 47
Figura 57 ‐ buton selecţie totală ................................................................................................................ 47
Figura 58 ..................................................................................................................................................... 48
Figura 59 ..................................................................................................................................................... 48
Figura 60 ‐ pornire ‐ editare ‐ umplere ....................................................................................................... 50
Figura 61 ..................................................................................................................................................... 50
Figura 62 ‐ pornire ‐ celulă ‐ format ........................................................................................................... 51
Figura 63 ‐ pornire ‐ clipboard ‐ copiere .................................................................................................... 51
Figura 64 ..................................................................................................................................................... 53
Figura 65 ‐ proiectare ‐ proprietăţi ‐ redimensionare tabel ....................................................................... 53
Figura 66 ‐ pornire ‐ celule ‐ inserare ......................................................................................................... 54
Figura 67 ‐ pornire ‐ celule ‐ ştergere ......................................................................................................... 54
Figura 68 ‐ proiectare ‐ instrumente ‐ eliminare dubluri ........................................................................... 55
Figura 69 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ......................................................................................... 55
Figura 70 ‐ pornire ‐ editare ‐ sortare şi filtrare ‐ sortare particularizată .................................................. 56
Figura 71 ..................................................................................................................................................... 57
Figura 72 ‐ particularizare liste ................................................................................................................... 57
Figura 73 ‐ creare listă nouă ....................................................................................................................... 58
Figura 74 ‐ pornire ‐ font ............................................................................................................................ 60
Figura 75 ‐ pornire ‐ formare font celule .................................................................................................... 62
Figura 76 ..................................................................................................................................................... 64
Figura 77 ‐ formulă matrice ‐ returnează rezultat unic .............................................................................. 65
Figura 78 ‐ formulă matrice ........................................................................................................................ 65
Figura 79 ‐ instrumente SmartArt ‐ formatare ‐ stiluri formmă ................................................................. 66
Figura 80 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă ............................................................................................. 68
Figura 81 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titluri axe..................................................................................................... 69
Figura 82 ‐ aspect ‐ etichete ‐ titlu diagramă ............................................................................................. 70
Figura 83 ‐ aspect pagină ‐ teme ................................................................................................................ 71
Figura 84 ‐ proiect ‐ teme ........................................................................................................................... 71
Figura 85 ‐ aspect pagină ‐ teme ‐ culori temă ........................................................................................... 72
Figura 86 ‐ proiect ‐ teme ‐ culori temă ..................................................................................................... 72
Figura 87 ‐ aspect pagină ‐ teme ‐ efecte tematice .................................................................................... 73
Figura 88 ‐ marcatori .................................................................................................................................. 75
Figura 89 ‐ adăugare marcatori .................................................................................................................. 75
Figura 90 ‐ pornire ‐ clipboard ‐ copiere .................................................................................................... 77
Figura 91 ‐ formă substituent imagine ....................................................................................................... 78
Figura 92 ‐ proiect ‐ tip ‐ salvare şablon ..................................................................................................... 79
Figura 93 ‐ format ‐ selecţie curentă ‐ elemente de diagramă .................................................................. 80
Informatică
90
Figura 94 ‐ animaţii ‐ animaţie particularizată ........................................................................................... 83
Figura 95 ‐ tranziţii ..................................................................................................................................... 84