n°9 - Ātete 2012 te reo o te tagata henua€¦ · rata fa’aara nō hao n°9 - ‘Ātete 2012 te...
TRANSCRIPT
![Page 1: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/1.jpg)
Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012
TE REO O TE TAGATA HENUA
Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai, ‘ā’ai Mā’ohi » Rē rahi e te Rē o te u’i ‘āpī i te Heiva festival Tahiti Nui Ananahi Fa’hanahanahia i te Heiva patara’a hoho’a « festival national Ciné‐Clap de Chartres » ‐ ‘āna’ira’a ha’api’ira’a tuarua tahi
![Page 2: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/2.jpg)
Page 2
Page 15
Mai te 11 e tae atu i te 13 no mē 2012, ua fa’aineine
mai te tā’atira’a Te reo o te Tuamotu, mā te tauturuhia
e te Fare Tauhitinui, i te tahi fa’anahora’a i mua i te
huira’atira no Tahiti ‘ei rāve’a no te fa’a’ite’itera’a i te
mau peu pa’umotu na roto i te ‘ori, te hīmene, te mau
‘ā’ai e te korero. E rave rahi te feiā no Hao o tei ti’a mai
i roto i teie heiva pa’umotu. Ia au i te tumu parau no te
manu, ua fa’ati’a mai o Raphael Ganahoa i te tahi ‘ā’ai
no te manu ra e parauhia ra e Tavake, ‘are’a ra o
Ragikohu Ganahoa ua ha’uti mai ia Kura.
Déclamation Il existe deux îlots à Hao Leurs noms sont « Opana » et « Akega » Et sur le récif Il y a un trou (koropihi) Appelé “Passage des carangues noires” A la pleine lune La fille mokorea apparaît par ce trou Elle monte sur le récif Et harponne les poissons Avec ses longs ongles Pour se nourrir Elle en mange à satiété Puis se rend à terre Et monte sur un pandanus Pour s’allonger et dormir Elle ressemble aux humains La fille mokorea aux cheveux dorés Aux longs cheveux et aux longs ongles Ses habits sont ses cheveux La fille mokorea ne peut vivre à terre A cause de la chaleur du soleil La fille mokorea retourne donc sur le récif Et plonge dans le trou du koropihi Pour descendre vers Tumukeri
Afin d’atteindre Vaiari Ce monde sous terre Où demeurent les Mokorea Il y pousse beaucoup de pro‐duits de la terre Des tubercules, des bananes, Des cocotiers, des arbres à pain. Et bien d’autres produits Cette nourriture est consommée crue Par les Mokorea Sans aucune cuisson Il y a une terre en dessous Il y a une vie en dessous Tumukeri Demeure Des belles Mokorea Chant A la pleine lune, la nuit de Māragi Je vais au récif Et plonge dans le koropihi Pour descendre vers Tumukeri Afin d’atteindre Vaiari Tumukeri Demeure De la belle
Mokorea
Anoariki Taumaa, tamarii no te fare ha’api’ira’a tua tahino Hao o tei fa’a’ite i te hoē korero nehenehe no te tataura’a a te mau fare ha’api’ira’a no Tuamo‐tu‐Maareva ma, o tei tupu i te 20 no Eperera i Papeete nei. Ua riro ia na te re e vahi papaìra’a sitona Tapuhoe, i muri ae ua haere ona e tata’u i te mau tamarii o tei upoti’a mai i te mau korero i Porinetia Farāni i te 8 no tiūnu i nia i te tah‐ūa Toata. Na to na māmā ruau Herako Mere Tokorea i papaì teie parau aamu, ua uru hia no roto mai teie korero i te aamu no Mokorea, te vahi te mau hui‐ra’atira’a no te a’au e rave nei to ratoù mau maiùù roà no te pātià te mau ìa.
TE TATAURA’A KORERO : TE HANAHANA O TE PARAU AAMU NO MOKOREA
TE 6RA’A O TE HEIVA O TE MAU MOTU TUAMOTU : UA TI’A MAI TŌ HAO I TE I’OA O TE NATI TAPUHOE
Page 2
![Page 3: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/3.jpg)
TE PARAU A TE FA’ATEREHAU Page 3
Te Tata ura’a Korero et te 6ra’a o te Heiva o te mau motu Tuamotu 2 Te parau a te fa’aterehau 3
Te mau ‘ohipa i ravehia e te nu’u fa’ehau 4
Te terera’a o te mau ‘ohipa i fa’ata’ahia na te mau taiete ti’amā 5
Teie te tahi mau ‘ōpuara’a o tei manuia, ‘aua’e maoti te tā’atira’a ADIE 7
Te ‘ū’ana noa atu ra te mau TIC i HAO 7 Ua haamata te tanura’a rā’au 8
Aitomaitai te tahi ia ‘ohipa maere i ravehia e 60 piahi no Hao 10
Te patu nei rātou i te tau ‘āmuri a’e : tau’ara’a parau e o Jean‐Marie Taehau rāua Nadine Foster
13
Tuha’a no te hiro’a tumu 14 Parau popoto 16
Te pu ‘ohipara’a poto o tei fa’a’āpihia 12
Te pape inu no te motu ra o Hereheretue 12
Te tahi ha’ara’a mātāmua a te PEL : te fa’aineinera’a i te mau hi’opo’a‐ra’a
11
SOMMAIRE
E te mau hoa, kia ora !
Te taui nei te huru o Hao. Te ‘itehia ra te ha’amaita’ira’a i ravehia e te pupu nu’u fa’ehau e tae noa atu e te mau taiete tīvira o tei tauto’o māite mai, mea nehenehe maita’i te ‘ohipa i ravehia mai nei.
Te ‘oa’oa nei au i te ‘itera’a atu i te mau ha’ara’a rau no te ha’afaufa’a i te parau no te ta’ata, te fāna’o nei
te motu no Hao e tō na ato’a huira’atira. E huira’atira teie o tā ‘u e fa’ahiahia nei, ua ‘ite au i te reira i roto i te u’i ‘āpī. Te hina’aro nei au i teie taime e fa’atae i tō ‘u tāpa’o aroha i teie u’i ‘āpī, te mau ‘orometua ha’api’i e te mau rima mahora o tei tūtava mai nei ia manuia māite te ‘ōpuara’a « Aitomaitai, ‘ā’ai mā’ohi (une légende polynésienne) ». E hoho’a teata teie o tei patahia e te mau piahi tuarua o te fare ha’api’ira’a tuarua no Hao, ua haru mai rātou i te rē i te fenua nei e tae noa atu na te fenua farani tā’ato’a.
Te fa’atae atu nei au i te tāpa’o aroha i te tā’atira’a Te Uki Rau e i na piahi to’oono o tei haru mai i tā rātou parau tū’ite tuarua (BAC) e o te tauturu nei i tō rātou mau teina e horo nei i te parau tū’ite piha toru « Diplôme National du Brevet ». E mea ti’a roa ia ha’apoupouhia tā ‘outou mau fa’anahora’a no te maita’i o te u’i ‘āpī no Hao.
Te ‘ite nei tātou te raura’a o te mau ha’ara’a i ravehia no te ha’amaita’ira’a i te fenua no Hao, tei roto i tō na huira’atira teie nei te parau no te fa’ahotura’a i tō na iho fenua, ‘inaha te fa’aru’e nei te nu’u fa’ehau i tō na fenua, nā na iho teie nei e fa’anahora’a i tō na orara’a. E’ere i te mea ‘ōhie, te vai ra ihoā te taime e tāfifi ai te orara’a, i taua mau taime, e ‘ore roa te Hau Fenua e fa’ata’a ia na i te mamae o tō na nūna’a, a ti’aturi mai i te Hau o te Fenua e tō na mau rima rave. Te ha’apoupou ato’a nei au i te tauto’ora’a a te Haunui e te ‘oire iho, na te reira e fa’a’ite mai i te mau rāve’a e au ia fa’anahohia no te arata’ira’a i te fenua no Hao i ni’a i te ‘e’a no te tahi orara’a hau.
Kura ora,
Tauhiti Nena Fa’aterehau no te ha’api’ira’a,
te u’i ‘āpī e te tū’aro
Piara’a ‐ TE REO O TE TAGATA HENUA
– Te Ve’a ha’amāramaramara’a no Hao
e piahia e te Tōmitera Teitei e te Hau
no Porinetia farani
Ra’atira pia ve’a : Richard DIDIER tāne,
Tōmitera Teitei no te Repupirita i Pori‐
netia farani ‐ Oscar TEMARU tāne, Pe‐
retiteni no Porinetia farani
Tōmite pāpa’i ve’a : Pupu ‘ohipa pāpa’i
ve’a (Piha Tāvana Haunui Tuamotu‐
Ma’areva mā – Piha Tāvana Haufenua
Tuamotu‐Ma’areva mā – ‘Oire no Hao ‐
COMSUP – Mono Peretitenira’a – Piha
no te mau ve’a a te mau fa’aterehau)
‘Ohipa mata’ī : SAITG
![Page 4: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/4.jpg)
E va’u rahira’a pereo’o ‘auri, mai te 10 tane i te 35 tane
teiaha, o tei utahia mai i ni’a i te fenua o te motu Ovao.
Ua tupu te utara’a tauiha’a i te uahu Louarn mai ni’a
mai i te pahī ra o Taporo. I te hiti o te motu, ua tu’uhia
te mau mauiha’a i ni’a i te pa’epa’e mā te fa’a’ohipa i te
pāni hīvī. Ua tupu maita’i taua ‘ohipa, ‘aua’e māoti te
‘aravihi o te feiā rave.
Page 4
Ua ha’amata te ‘ohipa ha’amaita’ira’a i te motu Ovao
I te 12 no tiunu 2012, ua huri mai te nu’u fa’ehau e vai ra i raro i te fa’aterera’a a te tapena, Henry
Maorque no te tuha’a nu’u patu fenua 6ème Régiment de génie (COMDET), ai te mau pereo’o ‘auri
i uta i te motu Ovao, no te tuha’a ‘ohipa ha’amaita’ira’a o taua motu. Ua rave‐maita’i‐hia teie
tuha’a ‘ohipa e ua ha’amata te ravera’a i te 9 no tiurai 2012.
E toru ‘āva’e i muri iho i te COMSUP‐PF, te horo’a nei au i te mana i roto ia Gérard
Lorber e rave rahi ‘outou o tei mātou ia na. Te hina’aro nei au e fa’aea ri’i mai no
te mātata’i i te hopera’a o te mau ‘ohipa e tooe ra i ni’a i te motu Ovao. Ia manuia
mau tō ‘u mon, mea ‘oa’oa ite hi’ora’a i te huru mau o te motu nei i muri a’e i te
tau vāvahira’a.
Mauruuru i te huira’atira no Hao.
Tapena Michel Marzoc
Iaorana Hao !
Te ‘oa’oa nei te mafatu i te ho’i‐fa’ahou‐ra’a mai i te fenua Porinetia nei, no te
arata’i i te mau ‘ohipa ha’amaita’ira’a fenua. Te mono nei au i te tapena Michel
Marzoc o tā ‘u e ha’apoupou nei no tā na ‘ohipa i rave, no te ‘oa’oa e ‘ōperehia ra
i roto i te huira’atira e tō na u’i ‘āpī, e ‘ore ia teie mau ‘ohipa e manuia mai te mea
aita e aita teie mau rahira’a rima rave.
Ia ora na tātou e mauruuru,
Ra’atira nu’u fa’ehau Gérard Lorber
E fārerei ā tātou i teie maui mahana i muri nei no te utara’a ia i te mau pereo’o rahi. Ua ha’apa’ohia te reira e
te tapena Damien Garcon e tō na mau ta’ata fa’ehau.
Hurira’a mai i te mau pereo’o i uta
Utara’a tauiha’a Uahu Louarn
Fa’a’ohipara’a i te pa’epa’e
TE MAU ‘OHIPA I HA’APA’OHIA MAI E TE NU’U FA’EHAU
![Page 5: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/5.jpg)
Page 5
Te mau ‘ohipa e tere noa ra
Fātata roa te taiete Boyer e tō na mau hoa taiete i te fa’aoti roa i tā rātou tuha’a ‘ohipa o teiha’amatahia mai i te ‘āva’e fepuare 2012 ra i ni’a i te area ha’apurorora’a parau e pi’ihia nei « station émission », « SEA » e te Pou fa’aterera’a niuniu parauparau « tour de contrôle » (a hi’o i te hoho’a i raro nei).
Te area « SEA », i muri a’e i te tāmāra’a Te area « SEA » te rave noa ra, hou te tātaratarara’a o te mau tura tahito
Te ‘ite‐noa‐ hia te terera’a o te ‘ohipa tūparura’a i ni’a i te tino fenua, te haere maerae noa mai ra.
Aita i oti atu ra te mau ‘ohipa tūparura’a fare teitei e te vai rai roto te tāpau ta’ero « amiante » aore ra te tāpau matarohia, e tae noa atu te ‘ohipa tāmāra’a i te mau huru pehu ato’a e vai nei i ni’a i te tino fenua e i raro ato’a e te tere noa ra teie tuha’a ‘ohipa rahi i te matahiti 2012. Mea tītauhia te tahi ‘aravihira’a ta’a’ē no te rave i teie mau tuha’a ‘ohipa e te parau fa’ati’a ato’a, no reira teie mau ‘ohipa i fa’ata’ahia ai na te tahi mau taiete tīvira o tei pāpū i te mau fa’aturera’a farani e tītauhia nei ia auraro, i te pae ānei no te pārurura’a i te feiā rave ‘ohipa e te huira’atira aore ra i te pae no te ha’aputura’a, te utara’a e te ha’amā’arora’a o taua mau pehu rau. Na Pū fa’aterera’a o te mau patura’a rahi a te nu’u fa’ehau farani (DID‐PPT) e ha’apa’o nei i te tu’ura’a mātete e te hi’opo’ara’a o te terera’a o teie tuha’a ‘ohipa rahi.
TE TERERA’A O TE MAU ‘OHIPA I FA’ATA’AHIA NA TE MAU TAIETE TI’AMĀ
![Page 6: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/6.jpg)
Page 6
E hope te mau ‘ohipa ato’a i te hope’a matahiti 2012
Te vai ra te tahi mau ‘ohipa e toe ra i te fa’ata’ahia na te mau taiete tīvira, ‘oia ho’i te tūparura’a i te mau fare patu nohora’a tahito e ‘ore e fa’aeahia ra i teie mahana e o tei ‘ino roa i te roara’a o te tau, vāhi nohora’a no te nu’u fa’ehau (BIA). E ha’amata teie mau tuha’a ‘ohipa i te ‘āva’e novema 2012 nei e no te tahi roara’a e 6 ‘āva’e. Te fa’aea noa ra te ta’ata i te reira vāhi, no reira e ravehia te tahi mau fa’anahora’a ta’a’ē no te arai i te huru ‘ati e riro i te tupu mai. Te vai ra te taime no te tu’ura’a mātete, i reira ia e ta’ahia ai ‘o vai mā te fāna’o i teie mau tuha’a ‘ohipa e te tau a tupu ai te reira.
Ua ha’apa’ohia te mau fa’anahora’a arai ‘ati ato’a i te taime tūparura’a e te tātaratarara’a pehu teiaha. I te taime à tāpūpūhia ai na tura pape e toru e vai na i te area SEA, ua tāmā’arohia te pape ‘ino i te hinu mōrī na roto i te fa’a’o‐hipara’a i te tahi mauiha’a no te fa’ata’a i te pape e te hinu mōrī.
E hope māite teie mau tuha’a ‘ohipa, tei fāitohia te ha’amāu’ara’a i te fāito ra e 350 mirioni F CFP, i te hope’a ‘āva’e ‘ātete 2012 nei, e tae mai te tahi pahī ie fa’aauhia e te taiete Boyer, ia au i te fa’aaura’a i fa’aotihia e ana e te nu’u fa’ehau farani.
Na ni’a i te anira’a a te Pū fa’aterera’a o te mau patura’a rahi a te haufenua, ua fa’a’ohipahia te mau hu’ahu’a tīmā no te ha’apa’ari i te pae tātahi i te uahu.
Te fa’aineine nei te LESE i te tere i te motu no Hao
Mai te 23 e tae atu i te 26 no tiurai 2012, ia au i tā na ‘ohipa hi’opo’ara’a o te fenua tei fa’atupuhia ite matahiti 1962, ua tere te Pū mā’imira’a no te hi’opo’ara’a o te arutaimāreva (LESE) i Hao, ‘o ia tei raro i te arata’ira’a a te Pū no te mau ‘ohipa ‘ātōmī a farani (IRSN). Na roto i te mau tuatāpapara’a i ravehia na i Hao, e ti’a roa ia parauhia e aita roa e vi’ivi’i i te fenua no Hao.
I roto i tā na mau tuatāpapara’a, te vai nei e piti tuatāpapara’a i ravehiia i te area matahiti 1998‐1999, i muri a’e i te fa’aotira’ahia te fa’aāteara’a i te fa’anahora’a nu’u fa’ehau e vai nei i Hao. Te vai ra, i ni’a i te parau fa’ata’ara’a mātāmua, te fāito o te hihi ta’ero e vai ra i roto i te fenua e te tīmā o te motu i te tokerau e, i ni’a i te piti o te parau fa’ata’ara’a, te mau fāito e te mau hoho’a fenua o te hihi ta’ero « Gamma » i hi’opo’ahia na te reva.
I te mau taime i ma’iri noa atu, ua ravehia te tahi mau tuatāpapara’a fa’anava’i no te ha’apāpū maita’i i te hi’opo’ara’a e no te arai i te mau huru fifi e tupu noa mai i muri a’e nā na pū e piti, ‘oia ho’i te IRSN/LESE i ha’apa’o mai i te reira tuha’a ‘ohipa i Hao. Ua hi’opo’ahia te mau area mata’ī a te pū CEP e te pū CEA. E ti’a ato’a ia ha’apāpūhia te mea ē, ua fa’a’ohipa tāmau te mau taiete rave ‘ohipa i te mauiha’a fāito « Geiger » i te roara’a o tā rātou rohira’a.
E ti’a teie mau tuatāpapara’a i te fāfāhia e te huira’atira pā’ato’a mā te haere atu i ni’a i te tahuauira a te Nu’u Fa’ehau farani i Porinetia nei (www.armees‐polynesie.pf).
Mauiha’a ‘ino i te tau i te pae no te BIA
![Page 7: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/7.jpg)
TEIE TE TAHI MAU ‘ŌPUARA’A O TEI MANUIA, ‘AUA’E MAOTI TE TĀ’ATIRA’A ADIE
Mai te ‘āvarira’ahia teie pū i te matahiti 2011, E rave rahi mau taiete ri’i na’ina’i tā te tā’atira’a ADIE i ha’afaufa’a na roto i te fa’atupura’a i te ‘ōpuara a na rahira’a ta’ata e toru ‘ahuru no Hao. Teie te tahi mau ha’amāramaramara’a no te mau ‘ohipa i te fenua iho no Hao e i te tahi atu mau ta’amotu.
Page 7
I Hao, ua ha’afaufa’ahia te mau ‘ohipa tumu mai te tautai, te fa’apu, te fa’a’amura’a ‘animara, te puhā, te fare tāmā’ara’a o te reira te huru ‘ōpuara’a i ha’afaufa’ahia, te vai ato’a ra rā, te tahi atu mau ‘ōpuara’a ‘āpī tei ‘ore i matauhia mai te tāmutara’a faura’o (hāmanira’a e tātā’īra’a poti, fare tārahura’a poti …), te mau rāve’a no teue tau (a hi’o i te fa’ata’ara’a i raro atu) aore ra te ‘ohipa tāmuta rā’au (a tai’o i te ‘api 13).
Ua ha’amau ato’a te tā’atira’a Adie i te tahi fare ‘ohipara’a i te mau motu Raro‐mata’i mā e i Tuha’apae mā. Ua ha’afaufa’a te tahi feiā o taua mau motu i te ‘ohipa rima’ī (nirara’a ‘ahu, taraira’a e te nana’ora’a, hāmanira’a fa’a’una’una, te tifaifai…), te vai ra o tei ha’amau i te ‘ohipa ha’apa’ora’a tamari’i, te fare fa’anehenehera’a tino, te pā’otira’a rouru, te tatau, e te vai ra o tei ha’amau i te fare tāmutara’a pereo’o e te fare ha’api’ira’a ‘ori mā’ohi.
Te vai ra te mana’o hope’a, ‘oia ho’i, e feiā ana’e teie o tei feruri i te tahi ‘ōpuara’a na rātou, ua ti’aturi teie feiā i tō rātou iho itoito no te ha’amaura’a i tā rātou ‘imira’a moni. Ua arata’ihia rātou e te tā’atira’a ADIE. Penei a’e e ‘ōpuara’a ato’a paha ia tā ‘oe ?
Tei roto te Farerata i te tau ‘ohipara’a no te ha’amaita’i i te ha’apararera’a niuniu parauparau ‘āfa’ifa’i i ni’a i te motu no Hao, e piti ato’a tino itoito e ‘ōpua nei i te ha’afaufa’a i te tahi tuha’a ‘ohipa, ‘oia ho’i te Rāve’a rorouira no te ha’apurorora’a parau (TIC ‐ Technologies de l’Information et de la Communication) i Hao, ua riro te reira ‘ei rāve’a no te fa’aiti i te āteara’a o te mau motu ātea i tō Tahiti iho i te pae no te rāve’a ‘āpī i te mau fenua Tuamotu‐Maareva mā.
Fare ha’utira’a « Pilou Pilou »
Te vai nei teie fare i muri i te fare tū’arora’a, ua ‘āvarihia teie fare ha’utira’a tau ‘āva’e i teie nei, ua mono ‘o ia i te faretoa ra o « Papi Kaua ». E 4 mātini e vai nei, e ti’a i te u’i ‘āpī i te ha’uti i te ha’uti patapata pitopito i ni’a i te Playstation e te Wii. Ua ineine noa te vaiharo e te tāmārūra’a tino. E rahira’a taure’are’a e te tamari’i o te tae noa mai nei i teie fare Pilou Pilou, e matara tō na mau ‘ūputa no te tā’ato’ara’a mai te hora 07h00 i te 19h00.Na te ta’ata ra o David Portier i amo mai i teie fa’anahora’a fare ha’utira’a e ua fāna’o mai ‘o ia i te tauturu a te pū tārahura’a moni Adie. Niuniu : 310 823.
H@O Fare Natireva ‐ Cyberespace
‘Oia mau tei te ‘oire pū no Otepa ‘o ia e vai ai, i te vāhi i ti’ahia na e te fare ho’ora’a tauiha’a ha’api’ira’a o te motu, E fāna’o mai te huira’atira no Hao i te mātini rorouira, e ti’a i te tā’ato’ara’a ia haere mai e nene’i i tā rātou mau parau, te vai ra ihoā te ta’ata no te tauturu mai. Te vai ra te tahi mau ha’api’ipi’ira’a no te fa’a’ohipa i te mauiha’a patapata parau e te nūmerara’a (Word e Excel). E 4 rahira’a mātini e vai nei, penei a’e e ho’o ato’a teie fare i te mauiha’a rau i te pae no te rorouira. Te feiā i rohi mai no te fa’ati’ara’a mai i teie fare, o Tatiana Mamae ia e tō na hoa ra o Reipu Faehau, e rapatanu no taua fenua. Te mahana e te hora matarara’a ‘ūputa : Monire i te mahanapae : 13 h i te 19 h e te Mahanamā’a : 13 h i te 20 h. Niuniu : 239 357 ‐ Ratauira : [email protected]
TE ‘Ū’ANA NOA ATU RA TE MAU TIC I HAO
Ua ìte outoù ? E tā’atira’a teie o tei rave mai ‘ei fā nā na te arata’ira’a ia i te feiā e hina’aro nei e fa’atupu i tā rātou iho fa’anahora’a no te fa’anava’ira’a i tō rātou orara’a. Ua ha’amata teie tā’atira’a i te fenua Porinetia nei mai te matahiti 2009 e ua ha’afāna’o ‘o ia i te rahira’a e 550 ta’ata e ‘ōpuara’a tā rātou i te tahi tuha’a moni tārahu, ua hau i te 600 ta’ata o tei arata’ihia i roto i te ‘imira’a ‘ohipa. A haere ia a fārerei i te tā’atira’a Adie i Hao : Renaud Fleury ‐ niuniu : 970 404 aore ra 20 29 72 ‐ ratauira : [email protected].
TUHA’A FA’AHOTURA’A I TE FA’ARAVA’IRA’A FAUFA’A
![Page 8: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/8.jpg)
Te fare fa’a’apura’a tumu rā’au rau
E’ita ia teie huru ‘ōpuara’a e manuia mai te mea aita e fenua no te fa’a’apu, ua noa’a mai te reira e ua ha’amata mai te matahiti 2010. Miro, tamanu, ‘autera, tou, e te tahi atu mauhuru mā’a hotu ato’a o tei fa’aohihia mai te fenua Tuha’apae mā : ua pāruru‐maita’i‐hia te mau ohi e te mau ‘apu rā’au i te vera o te mahana mā te niu na ni’a iho. Ua fa’aineinehia te repo ‘āno’i i te pehu ha’apēhia (a hi’o « te tahi nau a’ora’a no te tanura’a rā’au »). I te taime tano i reira taua mau tumu e tanuhia ai i roto i te repo fenua no te ha’apa’ari fa’ahou atu ā. Ua huehia na ni’a i te fenua te puru rā’au e te puru ha’ari e te hu’a rau’ere rā’au hu’ahu’a, rāve’a ato’a ia no te fa’ataime te tupura’a o te ‘aihere. Te ‘ōpuahia ra e tanu i te tumu arachis pintoi i te mau hepetoma i muri nei no te pāruru i te repo. E ia ineine maita’i te mau tumu i reira rātou e tanu‐roa‐hia atu ai i te mau tuha’a fenua fa’ata’ahia i te pae ava Kaki.
Ua fa’aauhia te tahi ‘ōpuara’a e te ta’ata ra o Armindo De Castro, peretiteni no te tā’atira’a, ‘oia ho’i, te ‘ōpuahia nei e tanu :
‐ te tou (Cordia subcordata) i te pae toau ;
‐ te miro (Thespesia populnea) e te tamanu (Callophyllum inophyllum) na te hiti tuha’a fenua e na te pae purumu ;
‐ e tae noa atu i te tou e te ‘autera (Terminalia glabrata) i te pae roto.
Page 8 UA HA’AMATA TE TANURA’A RĀ’AU Mai te 24 e tae atu i te 27 no tiunu, ua haere te Piha Fa’a’apu (SDR) i Hao no te tauturu i te tā’atira’a Tamarii Fakahotu ia tanu fa’ahou i te mau tumu rā’au tumu no te fenua iho. No te rave‐maita’ira’a i taua tāpura ‘ohipa, ua hāmanihia na mua roa te tahi vāhi fa’a’apura’a ohi tumu i raro i te tāmaru.
Te ‘ōpuara’a e tanu fa’a’aere te tumu rā’au
E rave rahi mau tuha’a fenua e te mau vāhi ‘ohipara’a o tei tāmāhia i te roara’a o te tau tāmāra’a i Hao. Ua ani te tā’atira’a Tamarii Fakahotu ia tārahuhia mai te tahi tuha’a fenua i piha’i iho noa mai i te ava Kaki (AV2 i te AV5) no te ravera’a i taua ‘ōpuara’a e tanu fa’arahi i te rā’au. Hau atu i te pārurura’a i te mau huru tumu no te fenua iho, ua riro ato’a teie ‘ōpuara’a ‘ei rāve’a pāpū no te pārurura’a i te fenua i mua i te tahera’a pape, E rāve’a pāpū te mau a’a tumu rā’au no te tāpe’a i te repo. No reira o Christian Butin, ra’atira no te tuha’a ‘ohipa tanura’a rā’au i tere roa mai ai i Hao.
Te vaehaa AV 5 na mua ae i te araìraa a te taatiraa
Te vahi fa’aapura’a rāau na te taatiraa Tamarii Fakahotu Te hōe ohì tamanu o tei tanu hia i roto i te repo
![Page 9: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/9.jpg)
TE TAHI NAU A’ORA’A NO TE TANURA’A I TE RĀ’AU TUPU
No te tūtūra’a i tā ‘outou huero, mea hau a’e ia fa’aineine i te repo maitata’i mā te ‘āno’ira’a i te fenua e te huru hu’ahu’a rau’ere pē maita’i. Mea au ato’a teie huru fenua ‘āno’i no te fa’a’apura’a mā’a rau’ere salade (a hi’o i raro atu). E’ere i te mea au i te fa’a’ohipara’a i te rā’au fa’ahu’ahu’ahia, no te mea e tītauhia ‘o ia ia fa’a’ohipa i te tao’a ‘atote (azote) e vai nei i roto i te repo no te ha’apēra’a, e ‘ere ia te tumu rā’au i teie tao’a ‘atote, e pohe teie tumu i muri iho, E’ere roa atu ia i te mea e hina’arohia ra.
Ia oti te ueuera’a huero, a pāruru mā te tāpo’i atu i te ‘ie aore ra i te niu e, ia pīpī māite‐hia i te pape i te mau mahana ato’a, ia vai paepae noa taua vāhi ra, ‘eiaha ra ia nīnā ‘ino roa i te pape. Tāumi maita’i te repo na piha’i iho i te tumu ia ‘ore te mata’i ia ō noa atu i tō na a’a. No te mau tumu mā’a hotu rā, ‘eiaha ia huna roa te ‘āvae o te tumu, ‘oia ho’i te vāhi a ta’a atu ai te a’a i te tumu i rāpae, rāve’a te reira ia vai maita’i noa te tumu.
Page 9
No te fa’a’ohipara’a i te repo ‘āno’i e tei ha’amaita’ihia :
No te mau tumu rā’au hotu (mei’a, ‘ī’ītā, tāporo, ‘uru) : ia oti te fāito repo ‘āno’i i te tu’uhia i roto i te ‘āpo’o, a tu’u atu te tahi ope one tahatai na ni’a iho e, a tu’u atu ai i te tumu no te fa’aoti roa i te fa’a’ī i te ‘āpo’o.
No te mau mā’a rau’ere (tomāti, pota, totoma, ‘umara) : ‘āno’i te repo ha’amaita’ihia e te one, ‘āfa te tahi e te tahi. Fa’a’ohipa noa i teie huru fa’anahora’a no te ha’apatara’a huero e te tanura’a i te tumu ‘āpī.
Te hāmanira’a repo ‘āno’i ha’amaita’ihia e 7 tuha’a ‘ohipa :
1. ’ō i te ‘āpo’o fāitohia 1mx 1, 50 m 2. tu’u atu te puru ha’ari i te 3. fa’a’ī i te rau’ere tōhonu e te hohonura’a 60 cm i te 1m hohonura’a fāitohia ( 11 i te 15 cm) tāpūpūhia fa’ahu’ahu’a
4. a tu’u atu i te tahi rehu auahi 5. pīpī ri’i atu i te pape 6. tāpo’i atu i te niu ha’ari aore ra te ‘arahu e te tūtae ‘ānimara fa’ararirari te repo ‘āno’i
7) A hi’o maita’i i te repo ha’amaita’ihia : i te mau 10 mahana ato’a, pātiatia ri’i noa i te repo ‘āno’i mā te hi’o maita’i i te rarirai o te mau rau’ere. Mai te mea ua marōhia te rau’ere, a pīpī atu i te pape. Hō’ē ‘āva’e i muri iho aore ra e piti ‘āva’e, ua pē maita’i te mau rau’ere e ua ineine te reira i te fa’a’ohipahia. Fa’aarara’a : no roto mai teie mau a’ora’a i te mau tuatāpapara’a i ravehia e te pū DADP i te matahiti 2006 ra.
![Page 10: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/10.jpg)
AITOMAITAI TE TAHI IA ‘OHIPA MAERE I RAVEHIA E 60 PIAHI NO HAO Page 10
1, 2, 3 rē tei haruhia mai e teie hoho’a i hāmanihia i Hao (tai’o i te ‘api.) ! Ua riro teie hoho’a ‘ei rāve’a no te fa’aho’i
mai i te mau piahi e fifi ra i te ha’api’ira’a i ni’a i teie mau rāve’a e ‘ana’anatae ai rātou i te ha’api’i fa’ahou. I te roara’a
o te matahiti ha’api’ira’a ua fa’anaho māite te mau piahi ia rātou no te ha’api’ira’a i te tai’o pāpū, te parauparau pāpū,
te nūmerara’a, te ha’amātaura’a i te mau rāve’auira ‘āpī e te ‘ohipa rahu’a.
Mai ‘ātete i te ‘āva’e tetepa 2011, ua māta’ita’i rātou i te mau huru hoho’a ato’a pata ato’a e ua tai’o rātou e rave
rahi mau ‘ā’amu mā’ohi, mai ia Teiki rāua o Moetai e tae noa atu i te ‘ā’ai no Maui. I muri iho rātou i te pāpa’ira’a mai
te ‘āva’e ‘atopa, i te pāpa’i i tā rātou iho ‘ā’ai, ‘oia ho’i te ‘ā’ai no « Aitomaitai» o tā rātou i fa’ati’a maita’i i te ‘ā’amu e
ua fa’aineine roa mai rātou i te fa’anahora’a o te hoho’a i te taime a patahia te reira, e ua fa’anaho ato’a mai i te mau
tau’ara’a parau e tu’uhia i roto i teie hoho’a. Ua hāmanihia te teatara’a i te mau mauiha’a e vai nei i ni’a i te fenua. Ua
ha’unehia te nī’au, ua tāpiripirihia te ‘ōpa’a, ua
nirahia te ‘ahu o tei ‘ohi‐haere‐hia mai e a hāmani
atu ai ia au i te ravera’a a te pa’umotu. E ono pēpe
hūrio o tei hāmanihia no te ha’uti mai i te ‘ā’ai o
Aitomaitai, e ‘aito teie o te ‘imi nei ia Heregaro e ua
mo’e ‘o ia, aita i ‘itehia i hea ra.
Mai te ‘āva’e tenuare ra, ua ha’amata te patara’a
hoho’a. Ua fa’a’ohipa te mau piahi i te mau rāve’a
‘āpī mai te rorouira, te pata e te tāviri hoho’a e te
mau fa’anahora’a ato’a e au no te tāpiripirira’a i te
mau hoho’a pata e te tāvirira’a i te reira ‘ei hoho’a teata ora. Ua hau i te 21 000 hoho’a o tei patahia mai no te hāma‐
nira’a i teie hoho’a. Mea tītauhia te itoito e te fa’a’oroma’i no te mea ua ravehia teie mau ‘ohipa i raro i te mōrī tūra‐
ma pūai mau, e ahu rahi tei fārereihia i roto i te piha ‘ohipara’a. Ua haruharuhia te mau ta’i e te mau maniania rau e
fa’aro’ohia i roto i te hoho’a e tae noa atu i te ‘otora’a ‘upa’upa e te parauparaura’a, ua hīmene mai te mau piahi. No
reira o Andriot tāne, te ‘orometua ‘upa’upa i pāpa’i roa ai i te tahi hīmene i ni’a i te nūna’a pa’umotu mā te tauturu‐
hia mai ‘o ia e Taeua tāne, te ‘orometua reo mā’ohi.
Te fa’ahiahia nei o Te Reo O Te Tagata Henua i te ‘ohipa a teie mau piahi i rave!
Te vai nei teie hoho’a tamoni ore i nià i te tahua roro uira YouTube : http://www.youtube.com/watch?v=gf6DC38sk3I.
E ‘ā’ai mā’ohi teie o « Aitomaitai» te i’oa e ua fa’anahohia e
ua patahia e te tahi piahi e 60 rātou no na piha 6e, 5e e te
CETAD no Hao, na te ‘orometrua ha’api’i ra o Kevork Alecian i
arata’i ia rātou. Ua haru mai teie hoho’a i te tahi mau tāpa’o
hanahana i Porinetia nei e i te fenua farani. Teie te tahi
fa’anahora’a fa’ahiahia mau no te manuiara’a o Hao.
Hoho’a fatu
hia e H
arold NATU
A
TUHA’A NO TE MAHIERA’A O TE TA’ATA TUPU
![Page 11: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/11.jpg)
MANA’O O KEVORK ALECIAN TĀNE : « E ‘ŌPUARA’A TEIE O TEI FA’AHO’I MAI I TE ITOITO E TE ‘ANA’ANATAE I ROTO I TE U’I ‘ĀPĪ ».
Page 11
Te Hanahana o te fare haapiiraa tua rua no Hao i te areara’a rave rahi o te tavirira’a hoho’a poto Ua fa’ahanahanahia te hoho’a « Aitomaitai, ‘ā’ai mā’ohi » i te Rē rahi e te Rē mātāmua no te u’i ‘āpī i te Festival Tahiti Nui Ananahi o tei tupu iho nei i te 7 no mē 2012.
Ua fa’ari’i‐ato’a‐hia teie hoho’a i roto i te ‘āna’ira’a o te mau hoho’a i patahia i te un festival Ciné‐Clap ua tupu te reira i Chartes mai te 5 i te 8 no tiunu 2012.
Mea pāpū roa e ua fa’ahiahia mau te ta’ata i te māta’ita’ira’a i teie hoho’a o tei hāmani‐māite‐hia e te mau tamari’i no Hao ‘ati a’e te fenua o Tahiti e na te fenua Farani.
‘Orometua ha’api’i mai te ‘ōmuara’a matahiti ha’api’ira’a 2011 i te fare
ha’api’ira’a tuarua no Hao, na teie ta’ata i tu’u mai i teie mana’o no te
fa’atupura’a e te hāmanira’a i teie huru hoho’a. Teie tō na mau
mana’o .
Mea nāhea teie ‘ohipa i te ha’amatara’a ? Ua fārerei au a 6 matahiti i teie nei i te tahi hoa ‘orometua ha’api’i ‘ohipa rahu’ara’a e o te fa’ahiahia nei i te ‘ohipa hoho’a pata tāteatahia, o François Bétou tō na i’oa. No tae noa mai nei au i roto i teie fare ha’api’ira’a ‘āpī e ua tau’aparau māua i ni’a i te tahi ‘ōpuara’a e au ia fa’aravehia i te mau piahi e fifi nei i te ha’api’ira’a. ua ha’api’ mai ‘o ia i te mau ‘ite ato’a i ni’a i teie huru ‘ohipa hāmanira’a hoho’a teata tāteatahia. E ua ‘ana’anatae roa vau i teie huru ‘ohipa, Aita vau i fa’aea e ! i teie mahana ua oti te 5ra’a o te hoho’a o tā ‘u i rave, ‘oia ho’i o Aitomaitai o tā ‘u i rave ‘āmui e te mau piahi.
E aha te huru o te mau piahi i te ‘itera’a i teie ‘ōpuara’a ? I te ha’amatara’a, mea tītauhia i te fa’a’ana’anatae ia rātou, ‘inaha e mea ha’amā i tō rātou mana’o i te taera’a mai
i roto i teie huru piha tamari’i fifi i te pae no te ha’api’ira’a. Mea tītauhia i te fa’aātea ‘ē ia rātou i teie mau huru
mana’o. Tei ‘o nei te parau o te ti’ara’a mā e tau’aparauhia ai. Ua ‘itehia ra i te roara’a o te tau i te ‘ana’anatae i
roto ia rātou, ua pāpa’i mai te tahi pae i te mau parauparau, e te tahi pae i te terera’a o te ‘ā’ai, e ua manuia te
‘ohipa i teie taime.
E i teie ‘ōmuara’a matahiti i muri nei ?
Tei roto te reira i te ferurira’a e te ‘orometua reo mā’ohi o Natua tāne, ‘orometua reo mā’ohi e o Ganivet vahine, te
ha’apa’o puta, te fa’aineine mai ra i te tahi mau parauparau no te patara’a i te tahi hoho’a i ni’a i te korero. Aita ā i
pāpū atu ra… te mea pāpū, o te mau piahi ia e ‘ana’anatae rahi nei i te ha’amata i teie ‘ohipa ‘āpī!
I te 2 no ‘eperera i te 16 no tiunu i hope a’e nei, ua fa’anaho mai te tā’atira’a Te Uki Rau, ‘o ia te tūtava nei no te rave‐ra’a i te tahi tāpura ‘ohipa rautīra’a i te feiā e fa’aineine nei i te hi’opo’ara’a parau tū’ite [Projet Educatif Local (PEL)], te rave nei ‘o ia i te reira mā te hōro’a noa i te taime o tō na mau mero no te arata’i i na rahira’a 16 taure’are’a no te ‘oirepū, 13 taure’a e vai nei i te piha 3ème.
I te roara’a o na 22 hora e te ‘āfa i fa’anahohia no taua tuha’a ‘ohipa nei i te mau mahana toru e te mau mahana pae ato’a i roto i te mau piha a te ‘ētāretia Mōmoni no Hao, ua nahonaho māite te ravera’a a te mau piahi nei tei ha’a‐pa’ohia mai e 6 nau taure’a e fatu nei i tā rātou parau tū’ite tuarua (BAC) o te motu iho e te hō’ē ti’a o te piha fa’atere o te tā’atira’a nei.
I ni’a i taua rahira’a taure’a, 10 piahi o tei haru mai i tā rātou parau tū’ite piha toru (DNB).
Te mana’ohia nei e tūtava ā teie huru fa’anahora’a i teie matahiti i muri nei.
TE TAHI HA’ARA’A MĀTĀMUA A TE PEL : TE FA’AINEINERA’A I TE MAU HI’OPO’ARA’A
![Page 12: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/12.jpg)
TE PAPE INU NO TE MOTURA O HEREHERETUE Page 12
I te 21 no Mē 2012, 11 ta’ata rave ohipa o tei omuà mai te patura’a, na roto i te fa’a’āpīra’a i te vaùvaù no te tahua fare oìre tahīto no Hao. Fa’aora’a i roto i te parau faanehenehera’a i te oìre, , ua riro atoa te ‘ohipa poto ei ha’api’ira’a ia rava’ te ite o te mau tāmuta fare , e tae noa tū i te ātu’ātura’a i te mau vahi ruperupe, i te raùra’a o te mau raau tupu, e i te mau aroa atoa. Te fa’a’apura’a tiare e ātu’ātura’a ite mau āua tiare, o tei ‘omuahià i te avae Tētēpa 2011, ua rave tamau hia taua mau ‘ohipa ra, ia riro te oìre Otepa ei oìre au mai‐ta’i i roto i te fa’ari’ira’a. Ua fanao te motu ra o Amanu e ono ‘ohipa poto ei tauturura’a no te patura’a i te āua no te fare ha’apūra’a tuatahì, toroà faufaa no te parurura’a i te mau tamari’i, ‘are’a ra o Hereheretue ua fana’o oia e te toru ohipa poto.
Te tumu ho ‘ē roa o te opuara’a, o te haruharura’a ia i te pape uā no te fare haaputu raa tauiha’a, ia putu te pape uā i roto i na tura pape e piti i te faìto ra 18 metera afata tataì tahi, i muri ae i te titiara’a, e haa maitaì hi’a tu taua pape na roto i te rapa’auraa « ultra violet » e ma te apiti hia i te tahi raau tupohera’a manumanu i roto i te pape. O te hoē i’ia ravea haa faufaa raa i te pape ia fanao te nunaa i te hoē pape mā e te au maita4i no te operera’a i taua pape ra, maoti ia i te ravea o te pāmu pape e fa’a’ohipa i te ravea o te ‘ito mahana. E opera hia te papei te ho’ē vahi ho’ē, i pihai ‘iho i te fare ha’aputu raa tauiha’a , mai tei hoo mai i te parau tareta ta te piha toroà a te oìre e faanaho mai. Ua tarifa hia teie pape, i te faito ra e 2 toata farane i te ùtera pape. Na roto i taua faito moni ra, e pee roa te mau haamaua raa no te atuatura’a e no te opere tamaura’a i te pape i nià i te hoē fāito moni haeha’a roa, 20 ae te fāito māmā roa ia faaau hia i te hoo o te pape i roto i te mau faretoa. Te motu o Hereheretue, noa tu tona atea’ raa i te tahi atu mau motu o te Tuamotu‐Maareva mā, e nehenehe te huira’atira’a e faahiahia ia ratou, maōti te manao tuutuu ore na roto i te haaraa a te oìre no Hao. Ua riro ei oìre mātāmua roa i roto i tona fāito e haa fana’o i to na huira’ati‐ra’a i te pape mā. E au atoa ia faa‐haa haamanao hia te haaraa i te parau no te pape i roto i te mau oìre atoa e vai nei hou i te mahana matamua no tenuare matahiti 2016.
TE PU ‘OHIPARA’A POTO O TEI FA’A’APIHIA
Mai te ‘āva’e Tetepa e tae roa’tu i te avae Novema 2011, ua fana’o te oìre no Hao i te tapura faufaa no te fa’ahotura’a i te ‘ohipa poto. Mai te faara’a hia atu i te avae Fepuare, te fa’a’ohipara’a i te mau parau tārima hia na te ohipa poto ua rave ratou ite mau ohipa fa’aneheneheraa i te avae Mē 2012. E ua fa’a’āpī hia taua mau parau ra na te avae e ono i mua.
Ua ha’amau te oìre no Hao, ma te tauturu hia e te pìha toro’a e « tiaau » ra i te mau motu no Tuamotu Maareva mā, i te hoē tapura arataì raa nō te operera’a i te pape inu o te oìre ta’amu no Hereheretue i te matahiti 2009. Tapura faufaa no teie tumu ‘ohipa o te haamau hia na roto i te faaura’a amui te hau metua e te hau fenua, te afata faufaa e turu ra i te mau oìre e ta te oìre ihò i te matahiti 2010 i nià te fāito moni ra 10 mirioni farane o tei fa’a’ohipa hia mai i te ava’e tiūnu 2012.
Te pu ‘ohipa poto i te matahiti 2012
![Page 13: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/13.jpg)
Page 13
E 35 matahiti tō Jean‐Marie Taehau o tei ha’amau i tā na ravera’a i Hao, ia au i te tauturu i fa’ari’ihia mai e te tā’atira’a Adie. E ta’ata fenua teie, ua nava’i roa ‘o ia i te ‘ohipa !
E aha te tumu a ha’amau ai ‘oe i teie ‘ohipa tā ‘oe ? E ‘ohipa mātauhia teie e au. Ua ha’api’i au i piha’i iho i te tahi metua tō ‘u e i muri iho ua haere au i te ha’api’ira’a tōro’a i te 17ra’a o tō ‘u matahiti i te fenua Ma’areva mā. I tō ‘u ho’ira’a mai i Hao nei, ua rave au i te ‘ohipa tāmuta tīmā, ua hāmani au i te tāfare, na te tahi mau taiete aore ra na te ‘oire. Tau matahiti i muri iho, ua tupu te hia’ai ia riro o vau iho ‘ei fatu ‘ohipa e ua hina’aro ato’a vau e ho’i mai i ni’a i te ‘ohipa tāmuta rā’au.
E aha te huru tauiha’a o tā ‘oe e hāmani nei ? Tei te huru o te fa’aaura’a e te hoani : te hānai nei au i te pātere mā’a, te pa’epa’e vaira’a mā’a, te parahira’a, te ro’i, te ‘iri, i muri noa i te ‘aparaura’a e te ta’ata fa’aau mai. E oti ia ‘u i te hāmani i te tauiha’a i te rā’au palette, te contrepla‐qué, e te rā’au tumu mai te kahaia. E rave rahi hotera e te fare toa o teie fa’aau mai i te tauiha’a no tā rātou fare ‘ohipara’a. Te hānai ato’a nei au i te tauiha’a na te huira’atira.
Mea ‘ōhie ānei te ha’amaura’a i te taiete ? O ‘oe iho te fatu ‘ohipa, te vai ra te tauturu. Ua fārerei au i te tā’atira’a Adie no te ho’o mai i te tahi hahu uira. Ua noa’a mai te tauturu i te pae moni e i te pae no te fa’anahora’a i tā ‘u ‘ōpuara’a.
E aha tā ‘oe ‘ōpuara’a i te mau tau i muri nei ? Te hina’aro nei au ia mara’a maita’i tā ‘u fare ‘ohipara’a na roto i te tahi fare fa’a’ite’itera’a tauiha’a nā ‘u. Mai te mea e manuia maita’i au, te hina’aro nei au e fa’atupu i te ‘ohipa no te tihēpu i te ta’ata.
E aha te mana’o o te huira’atira ? Maita’i roa, tā ‘u ihoā ra tamahine, mea au rahi nā na i te ‘ohipa o tā ‘u e rave nei. E au ra ia te hina’aro nei ‘o ia e tāpe’a mai i te tā’ato’ara’a o te tauiha’a o tā ‘u e hāmani !
TEIE TE TĀMUTA RĀ’AU O TEIE MOTU Page 13
E PERETITENI VAHINE NO TE APE HOPE TE ITOITO
E vahine tei tui te itoito i te fenua no Hao, o Nadine Foster tō na i’oa, e pereti‐teni ‘o ia no te Tā’atira’a Metua Tamari’i haere ha’api’ira’a (APE), tei topahia te i’oa ra o Te Fare Puniga no te fare ha’api’ira’a tuarua no Hao. Ua fārerei mātou i teie vahine ‘aito, a tai’o noa mai na.
E aha te tumu a fa’aotihia ai e fa’atupu i teie tā’atira’a APE no te fare ha’api’i‐ra’a tuarua no Hao ? Tei roto vau i te fa’anahora’a tā’atira’a o te motu nei a rave rahi matahiti i teie nei, ‘oia ho’i i roto i te mau tā’atira’a hiro’a tumu, te ‘ohipa rima’ī aore ra te ‘ohipa ‘utuafare. Mea rahi mātou i te fa’aotira’a e ha’amau i tā mātou tā’atira’a APE no te turu pāpū i te mau ‘ōpuara’a maitata’i no tā mātou fare ha’api’ira’a tuarua. E 9 rahira’a mero itoito mātou i teie taime. Te vāhi faufa’a mau, ‘oia ia te turura’a mai te mau rave ‘ohipa o te fare ha’api’ira’a iho, e tae noa atu ato’a te mau metua tamari’i o te tae mai nei i te mau taime e hina’arohia ai te rima tauturu.
E aha te mau huru ‘ōpuara’a e turuhia nei e te tā’atira’a APE ? Te turu nei te tā’atira’a APE i te mau ‘ōpuara’a ato’a a te fare ha’api’ira’a tuarua mai te horohorora’a tū’aro, te tere fārereira’a i tō Matuita mā i te taime a tupu ai te Heiva a tō ‘Ēnāna mā. Te rohi ato’a nei te tā’atira’a no te ‘imi i te tau‐turu no te Fare o te mau piahi tuarua.
E aha te mau ‘ōpuara’a i te mau tau i muri nei ? E piti ‘ōpuara’a tā te tā’atira’a. A tahi, te tauturura’a i te mau tamari’i no tā rātou ‘ohipa ha’api’ira’a mā te ‘āmui ato’a mai te tā’atira’a Te Uki Rau (a tai’o i te ‘api11). Ua ha’amata teie ‘ōpuara’a i te ‘āva’e tenuare i mahemo a’e nei ae ua fa’aineinehia te tahi pae no tā rātou mau hi’opo’ara’a. A piti, te ‘imi nei mātou i te rāve’a no te fa’areva i te tahi piha 3èmes i Tahiti no te ha’amātau i te mau tamari’i i te orara’a i te vāhi ha’api’ira’a mai te mea ua pāpū te hina’aro.
E aha te mea e ti’a ia poro’i no tā ‘outou tā’atira’a APE ? Ia manuia māite tā mātou mau ‘ōpuara’a e ia tāmau noa ā te mau ‘ōpuara’a no te manuiara’a rahi o tā mātou mau tamari’i.
TUHA’A TE PATU NEI RĀTOU I TE ‘ĀNANAHIRA’A
![Page 14: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/14.jpg)
Ua ‘āvarihia i te 6 no tiurai 2012, e ua tupu te Heiva i Hao e 3 hepetoma i te maoro e ua tauto’o māite mai te hui‐
ra’atira no Hao i roto i te mau tata’ura’a e rave rahi. Te vai ra, te ‘ori, te rima’ī, te tautai, te tū’aro mā’ohi e rau atu
ā mau ha’utira’a e fa’a’ana’anataera’a o tei fāna’ohia e te nūna’a no Haorogai. Ua turu pāpūhia teie fa’anahora’a e
te ‘oire, te tōmite heiva, e peretitenihia ra e te mono‐tāvana piti, ua rohi māite tu’utu’u ‘ore ia manuia mau teie
heivara’a, e rāve’a teie no te fa’ahiro’a fa’ahou i te peu a te paumotu e te ‘āmuira’a mai te huira’atira no te fa’aha‐
nahana i tō na fenua. Teie te mau hoho’a i patahia no te heiva.
TE MAU HOHO’A NO TE HEIVA I HAO Page 14
Tata’ura’a ’ori e te hīmene, taime fa’ahiahia no te Heiva i Hao 2012
Tāne Pāpā e Tapairu Māmā 2012 Rē mātāmua Hoho’a ha’ahia i te one e te pūpū
Rē mātāmua tautai poito Tata’ura’a tāvirira’a ha’ari
TUHA’A NO TE HIRO’A TUMU
![Page 15: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/15.jpg)
Page 15
Na te mono tāvana mātāmua i tītau manihini ia rātou, e ua riro te reira ‘ei taime tano no te u’i ‘āpī o Hao ia fa’a’ite mai i tō na ‘aravihira’a, penei a’e e ti’a roa mai e fa’aū i tō Tahiti i teie mau tata’ura’a
Upa Nui i mua nei.
Ua fa’ahanahanahia te ‘ōro’a 14 no tiurai e ua porotē te mau tā’atira’a rau e te mau tamari’i no Hao, e tae noa atu te
pupu nu’u fa’ehau. Ua tupu te tai ‘āreareara’a i muri iho.
Ua ti’a roa mai te tōmite hi’opo’a no te Upa Nui i te Heiva no Hao.
![Page 16: N°9 - Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA€¦ · Rata fa’aara nō Hao N°9 - ‘Ātete 2012 TE REO O TE TAGATA HENUA Fa’anehenehera’a no te hoho’a tāhoho’a « Aitomaitai,](https://reader034.vdocuments.mx/reader034/viewer/2022042121/5e9bd8d2e958fe008977d867/html5/thumbnails/16.jpg)
Haut‐commissariat de la République en PF Subdivision Administrative des îles Tuamotu Gambier BP 115 – 98713 Papeete Tel : 46 86 71 – Fax : 46 86 79 subdiv.tuamotu‐gambier@polynesie‐francaise.pref.gouv.fr
Polynésie française Circonscription des îles Tuamotu‐Gambier BP 4585 ‐ 98713 Papeete Tel : 50 22 75 – Fax : 43 36 55 [email protected]
Forces armées en Polynésie française BP : 9420 – 98715 Papeete Tel : 46 20 08 – Fax : 45 29 74 comsupcab@armees‐polynesie.pf
Commune de Hao Tel : 97 03 83 – Fax : 93 50 01 [email protected] [email protected]
PARAU POPOTO FA’AHA’AMANA’ORA’A I TE FA’A‐TURERA’A NO TE TAUTAI I TE HITI POITO ‐ DCP No te ha’apa’o maita’i i te mau taura tūtau i ni’a i te poito‐DCP e te arai‐ra’a i te mau ‘ino e tupu noa atu i ni’a i teie mau mauiha’a, mea ‘ōpabni‐‘eta’eta‐roa‐hia ia tā’amu i te poti i ni’a i te tahi tuha’a poito, te tautaira’a na te hiti poito (tautai poi‐to, tautai pūtō) i te āteara’a :100 me‐tera te ātea ‘ati a’e te poito‐DCP (Fa’aotira’ahau n°1661/CM no te 4 no tītema 2000).
UA TAEREHIA TE HA’AMAURA’A I TE TUHA’A PIHA A TE TĀVANAHAU ‐ CTG Te tere noa ra te ‘ohipa ha’amaita’ira’a e te patura’a o te fare pāruru huira’atira no Hao e hope māite te reira i te hope’a matahiti nei. No reira i taere ai te ha’amaura’a o te tuha’a piha tāvanahau, e matara te reira i te ‘ōmuara’a matahiti 2013, ia oti māite te mau ‘ohipa i te ravehia.
UA MĀ’ITI O AMANU I TŌ NA ME‐RO ‘ĀPO’ORA’A ‘OIRE I te 15 no tiurai, ua mā’itihia o François Takamoana ‘ei mero no te ‘āpo’ora’a ‘oire no Hao i te pitira’a o te hātuara’a e te feiā mā’iti no Amanu. E 21 matahiti tō na, te rave nei ‘o ia i te ‘ohipa tūati ma’i i tō na fenua. I te ‘āpo’ora’a hope’a nei i Hao i te 8 no ‘atete, ua mā’iti te mau tāvana tuha’a‐‘oire ia na ‘ei tāvana tuha’a no Amanu.
A HA’AMANA’O Tai’ora’a Huira’atira mai te 22 no ‘ātete i te 18 no tetepa, māuruuru i te fa’ari’i‐maita’i‐ra’a mai i te mau ti’a tai’o huira’atira !
TE FA’AHOTURA’A I TE ‘OHIPA TAUTAI : TE TAHI HA’API’IRA’A TŌRO’A : TE ‘ATU’ATURA’A E TE TĀTĀ’ĪRA’A I TE MĀTINI POTI Te fa’aineine nei te pîha ‘ohipa no te ha’api’ira’a tōro’a e te fa’aōra’a i te ‘ohipa i te tahi tau ha’api’ira’a fa’a’aravihira’a i Hao na te rahira’a 12 feiā e ‘imi ra i te ‘ohipa.
E ha’api’ipi’ira’a no te ravera’a e te tātā’īra’a i te hō’ē poti : ‐ Te māramarama no te raverave i te poti (mātini, uira, tino poti…) ; ‐ Te fa’aotira’a i te tahi ‘ohipa, te hāmanira’a ia na, mā te tai’o noa i te hoho’a poti, e te ‘ohipara’a i te rā’au e te tāpau papa’a no te hāmani e te tāpiripirira’a i te poti ; ‐ Te fatura’a mai i te parau fa’ati’a no te fa’ahorora’a poti ; ‐ Te fa’atupura’a itā na iho taiete, mai te mea te vai ra te hina’aro.
Ua fa’ata’ahia teie ha’api’ira’a tōro’a na te feiā e ‘imi nei i te ‘ohipa, tei tae i te fāito ha’api’ira’a CAP, tei au i te ‘ohipa rave rima, tei hina’aro i te fa’atupu i te taiete e tei ‘ore i ‘ōpanihia i teie huru ‘ohipa na te taote.
E 22 hepetoma i te maoro, e 6 hepetoma farapatira’a i roto i te tahi taiete, e ha’amata i te ‘āva’e tetepa e mai te mea e manuia teie fa’anahora’a, e noa’a ia te parau tū’ite tōro’a fāito V.
UA HA’AMATA TE TĀPA’OPA’O‐RA’A I’OA! A fāfā mai i te parau ‘āpī no te tāpa’ora’a i’oa i te ‘āva’e ‘atete nei : ia Nina i te fare’oire no Hao ‐ niuniu. : 935 000, ia Tom i te fare tāvanahau CTG 50 22 86 aore ra ia Herenui i te SEFI i Papeete, piha ‘ohipa 105 ‐ niuniu. : 46 12 71
HA’AMAURA’A I TE MAU POITO ‘UMERA’A I’A (DCP) I te ‘āva’e tītema 2010 ua tu’u te piha rava’ai i te hō’ē poito DCP i te ateara’a e 2 maire i tua i te pae To’erau‐To’o’ā i te tua mai i te ‘outu «Opotiki» (cf. Te reo n° 5 p. 10), e’ere ia te reira i te fa’ahiahia na’i‐na’i no te tā’ato’ara’a o te feiā ra‐va’ai o tei ‘ite roa i te maita’i ia hae‐re atu rātou e tautai. Teie nei ra ho’i, ua paremo teie poito i te ‘āva’e tiu‐nu matahiti 2011. ‘Aua’e te Pū no te ‘ohipa moana (DRM) e te tauturu a te ‘oire iho qo tei tu’u mai i tā na pahī pa’epa’e, ua noa’a fa’ahou mai taua faufa’a nei i te 18 no mē i ma’iri a’e nei e ua ha’amauhia ihoā i te vāhi mātāmua ra : rēni tārava 18°03,00’ S rēni ti’a 141°05,00’ W. Ua pahono ato’a mai te pū ‘ohipa moana DRM i te anira’a a te mau ta’ata rava’ai no Amanu na roto i te ha’amaura’a i tā rātou poito DCP i tua mai i tō rātou fenua : rēni tārava 17°49,63’ S rēni ti’a 140°51,92’ W. Na ni’a i te anira’a a te feiā rava’ai no Hao e tā rātou iho faufa’a moni, e ha’amau te pū ‘ohipa moana – DRM, i te piti o te poito‐DCP i Hao hou te hope’ara’a matahiti nei.