În folosul regiunilor - ec.europa.eu · cele 213 miliarde de euro alocate în perioada 2000-2006...

În folosul regiunilor

Europa în miæcare Uniunea EuropeanåPolitica regionalå

1246

102228

Sumar

Prefaœå

Fapte æi cifre

De ce este necesarå politica regionalå?

Cui i se adreseazå?

Cum funcœioneazå?

Ce face?

Regulamente æi linii directoare

Cele 213 miliarde de Euro alocate în perioada 2000-2006 prin Fondurile Structurale æi Fondul de Coeziune provin din impoziteleplåtite de cetåœenii Uniunii Europene. Aæa cum se întâmplå în toate cazurile de finanœare publicå, Fondurile Uniunii trebuie så gestioneze banii aflaœi în responsabilitatea lor într-un mod eficient, transparent æi imparœial.

Având în vedere dimensiunea Fondurilor Structurale, Comisia Europeanå s-a stråduit så nu lase la voia întâmplårii „dreptul de aæti”. De comun acord cu Statele Membre, a stabilit o serie de obligaœii pentru a face ca mecanismele de eliberare a acestor fonduriså fie transparente iar cetåœenii så ætie cum le sunt folosiœi banii.

Îndatoririle autoritåœilor publice responsabile cu asistenœa structuralå au fost foarte clar formulate în textul unei „legi” europene carese aplicå pe tot cuprinsul Uniunii. Comisia Europeanå asigurå respectarea prevederilor acestei „legi”.

Furnizarea de informaœii potenœialilor beneficiari æi cetåœenilor constituie o sarcinå foarte specializatå care trebuie pregåtitå minuœiosæi trebuie continuatå pe parcursul tuturor fazelor unui program care beneficiazå de finanœare structuralå. Acesta este motivul pentrucare Comisia a cerut Statelor Membre så elaboreze æi så aplice planuri de comunicare multianuale în loc de måsuri unice.

Fiecare plan de comunicare trebuie så permitå coordonatorilor de programe så-i informeze pe potenœialii iniœiatori de proiecte cuprivire la fondurile disponibile æi la modul de obœinere a acestora. În acest scop pot fi folosite toate mijloacele existente, de la celemai tradiœionale (broæuri, pliante, reclame radio, programe de televiziune, etc.) la cele mai inovatoare (Internet, CD-ROM).

Politica de dezvoltare regionalå a Uniunii Europene este o politicå a solidaritåœii.

Scopul såu este så creeze locuri de muncå æi så creascå nivelul competitivitåœii,

oferind sprijin statelor din regiuni mai puœin dezvoltate, precum æi celor care se

confruntå cu dificultåœi structurale.

Politica de dezvoltare regionalå a Uniunii Europene este o politicå pentru oameni.

Acestora le este astfel mai uæor så gåseascå de lucru, så-æi dezvolte aptitudinile

æi så se bucure de o mai bunå calitate a vieœii: un mediu mai curat, drumuri mai

sigure, trenuri mai rapide, servicii turistice mai accesibile.

Politica de dezvoltare regionalå a Uniunii Europene este finanœatå prin aæa-numitele

Fonduri Structurale æi prin Fondul de Coeziune. Acestea reprezintå o treime din

bugetul Uniunii. Elementul primordial pentru reuæita acestei politici este un

parteneriat real între toœi cei implicaœi: administraœiile centrale æi locale, societatea

civilå, comunitatea de afaceri, centrele de cercetare æi dezvoltare, etc.

Aceastå broæurå oferå informaœiile necesare în perspectiva aderårii României la

Uniunea Europeanå, moment în care va beneficia de Fonduri Structurale æi de

Coeziune. De altfel, în prezent, 75% din fondurile UE sunt deja alocate dezvoltårii

regionale, iar acest procentaj ar putea creæte dupå aderare.

Pregåtirile pentru dezvoltarea capacitåœii æi expertizei necesare pentru o utilizare

eficientå a banilor au început deja. Primul pas a fost fåcut în 2000, odatå cu

introducerea a douå noi instrumente de pre-aderare, ISPA æi SAPARD.

Prin aceste programe, Uniunea Europeanå finanœeazå proiecte cu impact asupra

dezvoltårii regionale, sprijinind dezvoltarea instituœionalå la nivel regional,

dezvoltarea resurselor umane, investiœiile pentru susœinerea sectorului privat,

a infrastructurii urbane æi rurale æi a serviciilor sociale.

Sper cå aceastå broæurå va fi o realå surså de inspiraœie pentru cei care doresc

så contribuie la dezvoltarea regionalå în România.

Jonathan Scheele,

Seful Delegaœiei Comisiei Europene în Romania

Prefaœå

1Prefaœå

2 În folosul regiunilor

Fapte æi cifre

Politica regionalå a Uniunii Europene se bazeazå pesolidaritate financiarå, deoarece o parte a contribuœiilorStatelor Membre la bugetul comunitar este direcœionatåspre regiunile æi grupurile sociale mai puœin prospere.Pentru perioada 2000-2006, aceste transferurireprezintå o treime din bugetul comunitar sau 213miliarde de Euro:

• 195 miliarde Euro vor fi cheltuiœi prin cele patruFonduri Structurale (Fondul European de DezvoltareRegionalå, Fondul Social European, InstrumentulFinanciar de Orientare a Pescuitului æi SecœiuneaOrientare a Fondului European de Orientare æiGarantare Agricolå);

• 18 miliarde Euro vor fi cheltuiœi prin Fondul deCoeziune.

Fondurile Structurale se concentreazå asupra unorprioritåœi clar definite, dupå cum urmeazå:

• 70% din finanœare se îndreaptå spre regiunile acåror dezvoltare este întârziatå. În aceste regiunilocuieæte 22% din populaœia Uniunii (Obiectivul 1);

• 11,5% din finanœare sprijinå conversia economicå æisocialå în zone care se confruntå cu dificultåœistructurale. 18% din populaœia Uniunii tråieæte înastfel de zone (Obiectivul 2);

• 12,3% din finanœare promoveazå modernizareasistemelor de formare profesionalå æi crearea delocuri de muncå (Obiectivul 3) în afara regiuniloracoperite de Obiectivul 1, unde astfel de måsuri facparte din strategiile elaborate în vederea eliminåriidecalajelor.

Existå de asemenea patru Iniœiative Comunitare carecautå soluœii comune la probleme specifice. Elereprezintå 5,35% din Fondurile Structurale æi acordåfinanœare în urmåtoarele domenii:

• cooperare transfrontalierå, transnaœionalå æi inter-regionalå (Interreg III);

• dezvoltarea durabilå a oraæelor æi zonelor urbaneaflate în declin (Urban II);

• dezvoltare ruralå prin iniœiative locale (Leader +);

• combaterea inegalitåœilor æi discriminårii în cepriveæte accesul la piaœa forœei de muncå (Equal).

Existå o alocare specialå de fonduri pentru ajustareastructurilor de pescuit în afara regiunilor acoperite deObiectivul 1 (0,5%).

Existå de asemenea prevederi pentru finanœarea deacœiuni inovatoare în vederea promovårii æiexperimentårii de noi idei legate de dezvoltare (0,51%).

Fondurile Structurale finanœeazå programe multianualecare constituie strategiile de dezvoltare elaborate încadrul parteneriatelor între regiuni, Statele Membre æiComisia Europeanå. Aceste parteneriate au ca obiectivsusœinerea structurilor economice æi sociale prinurmåtoarele activitåœi:

• dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi transporturile æienergia;

• extinderea serviciilor de telecomunicaœii;

• sprijinirea firmelor æi instruirea forœei de muncå;

• diseminarea de instrumente æi know-how specificesocietåœii informaœionale.

Iniœiativele de dezvoltare finanœate de FondurileStructurale trebuie så råspundå nevoilor specificeidentificate de cåtre regiuni sau Statele Membre.Acestea trebuie så corespundå conceptului dedezvoltare care promoveazå protecœia mediului æiegalitatea de æanse. Punerea lor în aplicare estedescentralizatå, ceea ce înseamnå cå responsabilitateaaparœine în principal autoritåœilor naœionale æi regionale.

Existå un fond special, Fondul de Coeziune, careacordå finanœare directå pentru proiecte specifice deinfrastructuri de mediu æi transport din Spania, Grecia,Irlanda æi Portugalia, întrucât nivelul acestora este încånecorespunzåtor. Instrumentul pentru PoliticiStructurale de Preaderare (ISPA) acordå asistenœåîn aceeaæi direcœie unui numår de zece œåri candidatela Uniunea Europeanå din Europa Centralå æi de Est *.

Indiferent de tipul de asistenœå, aceste instrumentecompleteazå æi nu înlocuiesc finanœårile naœionale.

Pentru mai multe informaœii, vizitaœi web site-ulInforegio: http://inforegio.cec.eu.int

Despre ce este vorba?

* Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Ungaria.

3Fapte æi cifre

1957 Tårile semnatare ale Tratatului de la Roma se referå în preambulul acestuia la necesitateade „a consolida unitatea economiilor lor æi de a asigura dezvoltarea lor armonioaså prinreducerea diferenœelor existente între diversele regiuni æi a decalajelor cu care se confruntåregiunile mai puœin favorizate”.

1958 Constituirea a douå Fonduri sectoriale: Fondul Social European (FSE) æi Fondul Europeande Orientare æi Garantare Agricolå (FEOGA).

1975 Crearea Fondului European de Dezvoltare Regionalå (FEDR) pentru redistribuirea unei pårœidin contribuœiile bugetare ale Statelor Membre spre regiunile cele mai sårace.

1986 Actul Unic European creeazå bazele unei politici reale de coeziune menite så compensezeconstrângerile pieœei unice pe care le resimt œårile meridionale æi alte regiuni mai puœinfavorizate.

1989-93 Consiliul European de la Bruxelles din februarie 1988 revizuieæte modul de funcœionare afondurilor de solidaritate (cunoscute acum sub denumirea de Fonduri Structurale) æi le alocå68 miliarde de ECU (la preœurile din 1997).

1992 Tratatul privind Uniunea Europeanå, care a intrat în vigoare în 1993, desemneazå coeziuneaca fiind, împreunå cu uniunea economicå æi monetarå æi piaœa unicå, unul dintre principaleleobiective ale Uniunii. De asemenea prevede crearea Fondului de Coeziune, pentrusprijinirea proiectelor în domeniul mediului æi transporturilor în statele membre cel mai puœinprospere.

1994-99 Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1993) hotåråæte alocarea a aproximativ177 miliarde de ECU (la preœurile din 1999), adicå o treime din bugetul comunitar, pentrupolitica de coeziune. Pe lângå Fondurile Structurale se creeazå un nou Instrument Financiarde Orientare pentru Pescuit (IFOP).

1997 Tratatul de la Amsterdam confirmå importanœa coeziunii æi de asemenea include un Titluprivind Ocuparea Forœei de Muncå care subliniazå necesitatea colaborårii în vedereareducerii æomajului.

2000-2006 Consiliul European de la Berlin (martie 1999) iniœiazå reforma Fondurilor Structurale æiajusteazå funcœionarea Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor primi peste 30 de miliardede Euro pe an în perioada 2000 -2006, adicå 213 miliarde de Euro în decurs de æapte ani.Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) æi Programul Special deAderare pentru Agriculturå æi Dezvoltare Ruralå (SAPARD) completeazå programul PHAREîn vederea promovårii dezvoltårii economice æi sociale a œårilor candidate din EuropaCentralå æi de Est.

Istoric


Uniunea Europeanå reprezintå una dintre cele mai

prospere zone economice ale lumii, dar diferenœele

dintre Statele sale Membre sunt izbitoare, lucru cu atât

mai evident dacå se iau în considerare cele 250 de

regiuni diverse din cadrul Uniunii.

Pentru evaluarea acestor decalaje, trebuie mai întâi så

måsuråm æi så comparåm nivelul de prosperitate în

fiecare œarå, determinat de produsul intern brut (PIB) al

fiecåreia. De exemplu, în Grecia, Portugalia æi Spania,

PIB mediu pe cap de locuitor reprezintå numai 80%

din media comunitarå. Luxemburg depåæeæte aceastå

valoare medie cu peste 60 de procente. Cele mai

dinamice zece regiuni din cadrul Uniunii au un PIB

aproape de trei ori mai mare decât cele mai puœin

dezvoltate zece regiuni.

Cu alte cuvinte, nu toœi europenii au aceleaæi avantaje

æi æanse de succes în faœa provocårilor generate de

fenomenul globalizårii. Totul depinde de zona în care

tråiesc, dacå ea se aflå într-o regiune prosperå sau

una mai såracå, într-o zonå dinamicå sau în declin,

la oraæ sau la œarå, la periferia Uniunii sau într-unul

dintre centrele sale economice.

Accesul la locurile de muncå, competitivitatea firmelor

æi investiœiile în tehnologii pentru economia electronicå

cad în responsabilitatea agenœilor economici æi a

autoritåœilor naœionale æi regionale. Dar nu numai a lor.

Solidaritatea între popoarele Uniunii Europene,

progresul economic æi social æi o coeziune sporitå sunt

stipulate în preambulul Tratatului de la Amsterdam.

De aceea Statele Membre pun în aplicare o politicå

regionalå europeanå finanœatå prin Fondurile Europene

(Fondurile Structurale æi Fondul de Coeziune), politicå

ce reflectå aceastå solidaritate între cetåœenii Uniunii.

Rolul Uniunii Europene nu se limiteazå doar la

contribuœii financiare. Prin politica sa regionalå,

Uniunea îæi exprimå propria viziune asupra activitåœilor

de dezvoltare planificate la nivel local. Atunci când

este necesar, ea completeazå piaœa internå æi uniunea

economicå æi monetarå.

De ce este necesarå politica regionalå?

250

200

150

100

50

0

250

200

150

100

50

0

112

120

110

6679

10196

103 110 112

71

98

102 99

172

Peste medie

Sub medie

Media

Media EUR 15

Cornwall &Isles of Scilly

ÖstraMellan-sverigeItä-Suomi

Alentejo

BurgenlandFlevoland

Calabria

Languedoc-Roussillon

ExtremaduraIpeiros

Dessau

Hainaut

Bruxelles

Hamburg

Attiki

Baleares

Ile-de-France

Lombardia Groningen

Wien

Lisboa eVale do

Tejo

Uusimaa(suuralue)

Stockholm

InnerLondon

Diferenœe regionale exprimate în PIB pe cap de locuitor între Statele Membre, 1997

(standarde ale puterii de cumpårare)

EU-15 = 100

Regiunile indicate (NUTS 2) sunt cele în care PIB pe cap de locuitoreste cel mai scåzut æi respectiv cel mai ridicat în fiecare œarå.

Border,Midland

andWestern

Southernand

Eastern

B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK

5De ce este necesarå politica regionalå?

În 1999, Statele Membre au hotårât så punå ladispoziœia Uniunii Europene noi resurse financiarepentru aprofundarea æi extinderea activitåœii acesteia peperioada 2000 - 2006. Pe lângå aceste perspectivefinanciare comunitare, cunoscute sub denumirea deAgenda 2000, au fost adoptate o serie de reforme careinfluenœeazå principalele politici ale Uniunii.

Principiul cålåuzitor al reformei politicii regionale esteconcentrarea în continuare pe asistenœa acordatåregiunilor mai puœin dezvoltate, care se confruntå cucele mai grave probleme în ce priveæte infrastructura,crearea de activitate economicå æi formareaprofesionalå. Punerea în aplicare a acestei politici afost simplificatå prin reducerea gamei måsurilor deasistenœå. De asemenea, s-au adus modificåri

substanœiale modului în care sunt gestionate fondurileUniunii.

A fost esenœial ca Statele Membre æi regiunile sårecunoascå faptul cå era în interesul lor så-æi ia viitorulîn propriile mâini æi så-æi gestioneze chiar ele fondurilealocate de Uniune. Acum principala responsabilitatepentru gestionarea æi monitorizarea cheltuielilor le vareveni în mod direct; Comisia va interveni numai pentrua verifica dacå au fost create sisteme de audit eficace.

Tårile candidate nu au fost uitate; acestea vor primi oasistenœå de preaderare suplimentarå pentruîmbunåtåœirea protecœiei mediului æi a sistemelor detransport. De îndatå ce vor adera la Uniune, ele vorprimi fonduri structurale destinate acestui scop.

La începutul celui de-al treileamileniu, politica regionalåpromovatå de UniuneaEuropeanå se confruntå cu treiprovocåri majore noi.

Uniunea se pregåteæte såprimeascå noi œåri încomponenœa sa, œåri în carecondiœiile economice æi sociale sunt adesea mai dificiledecât în regiunile cel mai puœin dezvoltate din cele 15State Membre existente în prezent. De aceea estenecesarå asistenœa de preaderare.

Concurenœa între firme s-a accentuat înmod considerabil în urma liberalizåriicomerœului mondial. Firmele sestabilesc acolo unde gåsesc cele maibune condiœii de naturå så le

sporeascå competitivitatea (infrastructurå æi serviciide înaltå calitate, forœå de muncå bine pregåtitå).Regiunile care sunt cel mai puœin pregåtite trebuiesprijinite så-æi asigure oinfrastructurå æi serviciimoderne æi eficiente care lepot face mai atractive.

Revoluœia tehnologicå æisocietatea informaœionalå impunfirmelor æi cetåœenilor dinUniune så se adapteze foarte

rapid la situaœii aflate încontinuå schimbare. Dar pentru aceasta, locuitoriituturor regiunilor trebuie så poatå beneficia de

acces la cel mai avansat know-how prinreœele de telecomunicaœii, inovaœii æi formareprofesionalå de înaltå calitate.

Reforme care asigurå succesul

Imediat dupå adoptarea regulilor care reglementeazåasistenœa regionalå pe perioada 2000 - 2006, Comisiaæi-a prezentat prioritåœile privind noi strategii dedezvoltare economicå æi socialå. Propunerile din parteaStatelor Membre æi a regiunilor se bazeazå pe acestelinii directoare, care vin în sprijinul prioritåœilor locale æi

naœionale prin diseminarea experienœelor æi practicilorcu cel mai mare impact în cadrul Uniunii. Conlucrareaæi promovarea modelului european de dezvoltareregionalå nu trebuie percepute ca o greutate pentrucetåœenii Uniunii, ci mai degrabå ca un generator deæanse într-o lume tot mai globalizatå.

Valoare adåugatå realå

Confruntarea cu noi provocåri


Experienœa aratå cå politica regionalå poate fi o reuæitånumai dacå îæi concentreazå eforturile asupra unuinumår limitat de domenii relativ ample. Acesta estemotivul pentru care regulamentul privind FondurileStructurale adoptat în 1999 a încercat så limitezerisipirea fondurilor æi a clarificat criteriile de selectare aregiunilor cu cea mai mare nevoie de asistenœå publicåpentru dezvoltare. O parte din resursele FondurilorStructurale este alocatå grupurilor sociale din cadrulUniunii care se confruntå cu dificultåœi, fårå definireaunor criterii geografice specifice. Principiul unei „maimari concentråri” este menit så ajute Uniunea såintegreze treptat noile State Membre, continuând înacelaæi timp så acorde o asistenœå substanœialåregiunilor mai puœin favorizate.

Diversele grupuri de beneficiari sunt:

1. Regiunile mai puœin favorizate

2. Zone cu dezavantaje specifice

3. Grupurile vulnerabile din societate

4. Autoritåœile locale æi regionale

5. Tårile candidate

1. Regiunile mai puœin favorizate

Regiuni råmase în urmå din punct de vedere al dezvoltårii (Obiectivul 1)

Aceste zone includ regiuni al cåror PIB pe cap delocuitor nu depåæeæte 75% din media comunitaråprecum æi regiunile slab populate din Finlanda æiSuedia (sub 8 locuitori pe kilometru påtrat) æi regiunilecele mai îndepårtate (teritoriile franceze stråine,insulele Canare, Azore æi Madeira). Sunt de asemeneaincluse unele zone litorale ale Suediei (în conformitatecu Actul de Aderare a Suediei), împreunå cu Irlandade Nord æi comitatele de graniœå ale Irlandei, unde sederuleazå un program special pentru pace æireconciliere (pânå în 2004).

Toate aceste regiuni au o serie de indicatori economici„în deficit”:

• nivel scåzut al investiœiilor;

• ratå de æomaj peste medie;

• absenœa serviciilor pentru persoane æi firme;

• infrastructurå de bazå necorespunzåtoare.

Regiuni aflate în proces de conversie (Obiectivul 2)

Dificultåœile cu care se confruntå aceste regiuni pot ficlasificate în patru tipuri foarte diferite:

• sectoare industriale sau de servicii supuserestructurårii;

• dispariœia activitåœilor tradiœionale în zonele rurale;

• zone urbane în declin;

• dificultåœi în sectorul pescuitului.

Toate regiunile din Spania, Grecia, Portugalia æi Irlanda

Fondul de Coeziune contribuie la finanœarea deinvestiœii pentru infrastructura din domeniul protecœieimediului æi cel al transporturilor pe teritoriul Spaniei,Greciei, Portugaliei æi Irlandei, toate având un PIB pecap de locuitor mai mic de 90% din media comunitarå.Eligibilitatea acestor finanœåri va fi verificatå din nou lasfâræitul anului 2003 în funcœie de nivelul PIB pe care-lînregistreazå fiecare.

Cui se adreseazå?

Asistenœå de tranziœie: O aterizare linå

În 1999 situaœia economicå æi socialå din uneleregiuni nu a mai justificat continuarea asistenœeiregionale comunitare în perioada 2000-2006. Caurmare, au fost elaborate måsuri de eliminaretreptatå a acestei asistenœe pentru evitarea uneiîntreruperi brutale a sprijinului financiar pentruaceste regiuni:

• Regiunile care erau eligibile pentru Obiectivul 1*în perioada 1994-99 vor primi în continuareasistenœå pânå la sfâræitul anului 2005. Dacåanumite zone din aceste regiuni îndeplinesccriteriile pentru noul Obiectiv 2*, ele vor continuaså primeascå asistenœå de la cele patru FonduriStructurale pânå la sfâræitul anului 2006. Pânå laacea datå, alte zone vor continua så primeascåasistenœå de la FSE** (Obiectivul 3*) æi eventualde la Secœiunea Orientare FEOGA** (dezvoltareruralå) æi IFOP** (sectorul pescuitului), dar nu dela FEDR**.

• Zonele care erau eligibile pentru Obiectivele 2(conversie industrialå) æi 5(b) (dezvoltare ruralå)în perioada 1994 - 99 vor primi o asistenœå detranziœie de la FEDR pânå la sfâræitul anului2005. Ele vor primi de asemenea asistenœå încadrul Obiectivului 3 pe perioada 2000 - 2006,cu posibil sprijin pentru dezvoltare ruralå æisectorul pescuitului.

* Pentru detalii privind acest Obiectiv, vezi pag. 12.** Pentru detalii privind acest Fond, vezi pag. 11.

7Cui se adreseazå?

IRL

S

SF

D

NL

DK

F

EP IT

GR

UK

B

A

L

Regiuni råmase în urmå din punct de vedere al dezvoltårii

Surse:© MEGRIN pentru graniœele administrative (1997)Date regionale æi naœionale

Obiectivul 1

Eliminare treptatå (pânå în 2005)


Program special

Obiectivul 2

Obiectivul 2 (parœial)


Eliminare treptatå (parœialå)(pânå în 2005)

Regiuni supuse reconversieiFrontiere NUTS 2

Zone care primesc asistenœå regionalå de la Uniunea Europeanå


Zone de graniœå (Interreg III A)

Toate regiunile de graniœå din Uniune sunt eligibilepentru finanœare în vederea îmbunåtåœirii cooperårii cuvecinii lor în cadrul Interreg III A. Scopul este de acrea zone transfrontaliere reale de activitateeconomicå æi de a elabora strategii comune pentrudezvoltare teritorialå.

Zone urbane în declin (Urban II)

Aproximativ 50 de zone urbane primesc asistenœåregionalå pentru introducerea de strategii inovatoare învederea regenerårii economice æi sociale.

Zone rurale(FEOGA - Guarantee Section æi Leader +)

Politica Agricolå Comunå (PAC) finanœeazå måsuri dedezvoltare ruralå în localitåœile rurale ale Uniunii

situate în afara zonelor rurale eligibile pentruObiectivele 1 æi 2. Acestea includ investiœii înexploataœiile agricole, mediu æi promovarea produselorlocale. În plus, programul Leader + sprijinå proiecterurale inovatoare iniœiate de grupuri de localnici.

Zone de pescuit (IFOP)

Politica de pescuit comunå este menitå så orientezeæi så accelereze restructurarea în cadrul acestuisector. Asistenœa structuralå comunitarå cautå såraœionalizeze æi så modernizeze unitåœile de pescuitîn toate zonele relevante ale Uniunii, urmårind printrealtele îmbunåtåœirea calitåœii produselor provenind dinpescuit. În cazul în care aceste måsuri sunt derulateîn regiuni råmase în urmå din punct de vedere aldezvoltårii, ele sunt incluse în programele din cadrulObiectivului 1. În alte zone ele fac parte din programeseparate.

2. Zonele sau sectoarele cu dezavantaje specifice(în interiorul sau în afara regiunilor mai puœin favorizate)

Persoane care întâmpinå dificultåœi pe piaœaforœei de muncå (Obiectivul 3)

Somerii tineri æi persoanele aflate în æomaj de lungåduratå, cei care sunt victime ale excluderii sociale æimuncitorii sub-calificaœi reprezintå principalele grupurisociale acoperite de Obiectivul 3. Nu este necesar caaceætia så tråiascå într-o regiune råmaså în urmå dinpunct de vedere al dezvoltårii sau într-o zonå aflatå în proces de conversie, ci pot primi sprijin indiferentunde locuiesc în Uniune.

În fiecare Stat Membru, Obiectivul 3 acœioneazå capunct de referinœå pentru toate måsurile referitoare la

resursele umane, incluzând de asemenea ajustareasistemelor æi structurilor de învåœåmânt, formareaprofesionalå æi ocuparea forœei de muncå.

Persoane supuse discriminårii æi inegalitåœilorpe piaœa forœei de muncå (Equal)

Unele grupuri sociale se aflå într-o poziœie extrem devulnerabilå pe piaœa muncii, în principal din cauzadiscriminårii æi inegalitåœilor pe motiv de sex, raså sauorigine etnicå, religie, handicap fizic sau psihic, vârståsau orientare sexualå. Pentru a combate excluderea,Uniunea acordå sprijin pentru metode noi de integrarepropuse de partenerii publici, privaœi æi asociaœi.

3. Grupurile vulnerabile din societate

Cooperare transnaœionalå æi inter-regionalå(Interreg III B æi C)

Toate autoritåœile locale din cadrul Uniunii pot participala måsurile de cooperare transnaœionalå æi inter-regionalå co-finanœate de Interreg III B æi C. Varianta Burmåreæte îmbunåtåœirea planificårii teritoriale a unorzone întinse, în timp ce varianta C promoveazå

cooperarea æi schimburile de experienœå între ceiimplicaœi în proiecte de dezvoltare regionalå æi localå.Regiunile din statele care nu sunt membre UE, înspecial din cele care æi-au depus candidatura pentruaderare, sunt invitate så participe la aceste måsuri decooperare utilizând fondurile de asistenœå ale Uniuniipentru care sunt eligibile.

4. Autoritåœile locale æi regionale

9Cui se adreseazå?

Tårile Europei Centrale æi de Est (TECE) care suntcandidate la aderarea la UE se aflå, din punct devedere al dezvoltårii economice, în urma StatelorMembre. La începutul anilor 1990, acestea au demarato serie de reforme politice æi economice radicale, fåråprecedent în Europa. Aceste reforme erau menite så leintegreze într-o economie de piaœå pe care planificareacentralizatå o suprimase, deschizându-le astfelcomerœului internaœional.

Economiile lor au fost radical restructurate generândscåderea numårului locurilor de muncå disponibile æiaccentuarea æomajului. Pe de altå parte, s-au dezvoltatsubstanœial atât relaœiile comerciale cu restul lumii cât æiinvestiœiile stråine.

În vederea pregåtirii pentru racordarea la Fondul deCoeziune, œårile Europei Centrale æi de Est primescasistenœå prin Instrumentul pentru Politici Structurale dePreaderare (ISPA), destinat îmbunåtåœirii infrastructuriiîn domeniul mediului æi transporturilor. Dupå aderare,finanœarea diversificatå oferitå de PHARE (consolidareinstituœionalå, programe de dezvoltare economicå)va fi înlocuitå de Fondurile Structurale. SAPARDpregåteæte introducerea unor instrumente de dezvoltareruralå, anticipând sprijinul financiar ce se va acordaprin FEOGA.

Cipru æi Malta fac obiectul unor protocoale speciale.Negocierile de aderare cu Turcia nu au început încå.

5. Tårile candidate

Estonia

Letonia

Lituania

Polonia

România

Bulgaria

Turcia

Slovenia

Republica Cehia

Ungaria

Slovacia

CipruMalta


Politica regionalå a Europei este o politicå comunåautenticå, care are la bazå solidaritatea financiarå.Solidaritatea europeanå se exprimå în special prin celepatru Fonduri Structurale. În toate Statele Membreacestea exercitå un efect multiplicator asupra factoriloreconomici æi sociali, de naturå så stimuleze economiaunei regiuni. Contribuœiile Fondurilor au crescut de la 8miliarde Euro pe an în 1989 la 32 miliarde Euro pe anîn 1999. Ele vor råmâne la un nivel de aproximativ 28miliarde Euro pe an în perioada 2000 - 2006, respectiv195 miliarde Euro pe parcursul a æapte ani (la preœuriledin 1999).

Existå de asemenea un Fond special de asistenœåpentru Spania, Grecia, Irlanda æi Portugalia, care

sprijinå dezvoltarea infrastructurii lor de transport æimediu încå necorespunzåtoare. Acesta este Fondulde Coeziune, ale cårui resurse se ridicå la aproximativ2,5 miliarde Euro pe an în perioada 2000-2006, cu untotal de 18 miliarde Euro (la preœurile din 1999).

Pe ansamblu, o sumå totalå de 213 miliarde Euro va fidisponibilå pe perioada 2000 - 2006 pentru îmbunåtå-œirea situaœiei economice a regiunilor celor mai puœinfavorizate, a zonelor cu dezavantaje specifice æi agrupurilor defavorizate din societate. În plus, multeproiecte specifice vor cåpåta o dimensiune europeanåca urmare a soluœiilor identificate de Comisie æi aschimburilor de know-how între diversele regiuni.

Cum funcœioneazå?

Asistenœå structuralå2000-2006 213 miliarde

Fonduri structurale 195 miliarde• Obiective prioritare 182,45 miliarde

Objectivul 1 135,90 miliardeObjectivul 2 22,50 miliardeObjectivul 3 24,05 miliarde

• Iniœiative Comunitare 10,44 miliarde• Pescuit 1,11 miliarde • Acœiuni inovatoare 1 miliardFondul de coeziune 18 miliarde

Sumele sunt exprimate în Euro (la preœurile din 1999)

11Cum funcœioneazå?

35 000

30 000

25 000

20 000

15 000

5 000

10 000

35 000

30 000

25 000

20 000

15 000

5 000

10 000

0 0

1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Cele patru Fonduri Structurale nu constituie singurasurså de finanœare în cadrul bugetului Uniunii. Fiecareîæi are propria arie tematicå, deæi ele funcœioneazå înstrânså corelaœie.

• Fondul European de Dezvoltare Regionalå(FEDR) finanœeazå infrastructura, investiœiile princare se creeazå locuri de muncå, proiectele dedezvoltare localå æi asistenœa pentru micile firme.

• Fondul Social European (FSE) promoveazåreintegrarea æomerilor æi a grupurilor dezavantajate,în principal prin finanœarea unor måsuri de formareprofesionalå æi sisteme de sprijin pentru recrutareaforœei de muncå.

• Instrumentul Financiar de Orientare pentruPescuit (IFOP) ajutå la adaptarea æi modernizareasectorului pescuitului.

• Secœiunea „Orientare” a Fondului European deOrientare æi Garantare Agricolå (FEOGA -Orientare) finanœeazå måsurile de dezvoltare ruralåæi asistenœa pentru fermieri, în special în regiuniråmase în urmå din punct de vedere al dezvoltårii.Secœiunea „Garantare” a acestui Fond sprijinå deasemenea dezvoltarea ruralå, în conformitate cuPolitica Agricolå Comunå în toate celelalte zone aleUniunii.

Fondurile Structurale nu finanœeazå proiecte individualeseparate ci numai programe de dezvoltare regionalåmultianuale elaborate împreunå de cåtre regiuni,State Membre æi Comisie (vezi „De la teorie lapracticå”, pag. 20). Ele œin seama de soluœiile generalepropuse de Comisie pentru Uniune în ansamblu(vezi „Ce face?”, pag. 22).

Fondul de Coeziune acordå finanœare directå pentruproiecte individuale în vederea îmbunåtåœirii mediuluiæi dezvoltårii reœelelor de transport.

A. Instrumentele solidaritåœii

Resursele anuale ale Fondurilor Structuraleæi ale Fondului de Coeziune

(milioane Euro, la preœurile din 1999)


Pentru sporirea impactului æi obœinerea celor mai bunerezultate posibile, 94% din finanœarea structuralå seconcentreazå asupra a trei obiective definite caprioritare:

Obiectivul 1 (teritorial)

Sprijinirea regiunilor råmase în urmå din punct devedere al dezvoltårii. Sprijinul are ca scop eliminareadecalajelor, adicå dotarea regiunilor cu infrastructurade bazå, la care acestea continuå så fie deficitare, sauîncurajarea investiœiilor în activitåœi economice.

Este vorba de aproximativ cincizeci de regiuni, a cårorpopulaœie totalå reprezintå 22% din populaœia Uniunii,acestea primind 70% din finanœarea disponibilå.

Obiectivul 2 (teritorial)

Sprijinirea conversiei economice æi sociale în zoneindustriale, rurale, urbane sau dependente de pescuit,care se confruntå cu dificultåœi structurale.

18% din populaœia Uniunii tråieæte în aceste zoneafectate de crizå, care primesc 11,5% din finanœareatotalå.

Obiectivul 3 (tematic)

Modernizarea sistemelor de formare profesionalå æipromovarea ocupårii forœei de muncå.

Måsurile finanœate de Obiectivul 3 acoperå întregulspaœiu al Uniunii cu excepœia regiunilor din Obiectivul 1în care måsurile pentru formare profesionalå æi ocuparea forœei de muncå sunt cuprinse în programele deeliminare a decalajelor. Obiectivul 3 primeæte 12,3%din finanœarea totalå.

1. Cele trei Obiective prioritare

Objectivul 1 Objectivul 2 Objectivul 3

Fonduri FEDR FEDR FSEimplicate FSE FSE

FEOGA - OrientareIFOP


B 0 625 368 65 737 1 795

DK 0 0 156 27 365 548

D 19 229 729 2 984 526 4 581 28 049

EL 20 961 0 0 0 0 20 961

E 37 744 352 2 553 98 2 140 42 887

F 3 254 551 5 437 613 4 540 14 395

IRL 1 315 1 773 0 0 0 3 088

I 21 935 187 2 145 377 3 744 28 388

L 0 0 34 6 38 78

NL 0 123 676 119 1 686 2 604

A 261 0 578 102 528 1 469

P 16 124 2 905 0 0 0 19 029

FIN 913 0 459 30 403 1 805

S 722 0 354 52 720 1 848

UK 5 085 1 166 3 989 706 4 568 15 514

EUR 15 127 543 8 411 19 733 2 721 24 050 182 458

å Asistenœa de tranziœie se va acorda anumitor regiuni care pânå în 1999 au atins o poziœie economicå æi socialå care nu mai justificå, pentruperioada 2000 - 2006, un nivel de asistenœå regionalå comunitarå la fel de ridicat (vezi caseta de la pag.6).

Sta

t mem

bru

Asi

sten

œå d

e tr

anzi

œie

în b

aza

Obj

ectiv

ului

1å

Obi

ectiv

2

Asi

sten

œå d

e tr

anzi

œie

în b

aza

fost

elor

Obi

ectiv

e 2

æi 5

(b)å

Obi

ectiv

3

Tot

al

Obi

ectiv

1

Alocåri de la Fondurile Structurale pe Obiective æi pe œåri(milioane Euro, la preœurile din 1999)


În 1993 a fost creat Fondul de Coeziune, un Fondspecial de solidaritate care sprijinå cele patru StateMembre mai puœin prospere: Grecia, Portugalia, Irlandaæi Spania. Fondul acordå asistenœå pe tot cuprinsulacestor œåri pentru finanœarea de proiecte importanteîn domeniul mediului æi transporturilor.

Pentru perioada 2000 - 2006, bugetul anual al Fonduluide Coeziune se va ridica la 2,5 miliarde Euro, respectiv18 miliarde Euro pe perioada de æapte ani.

Uniunea a elaborat de asemenea patru programespeciale, cunoscute sub denumirea de IniœiativeComunitare, pentru identificarea de soluœii comune laprobleme care afecteazå întreaga Uniune.

Aceste patru programe absorb 5,35% din bugetulFondurilor Structurale. Fiecare Iniœiativå este finanœatåde cåtre un singur Fond.

3. Patru Iniœiative Comunitare

promoveazå cooperarea transfrontalierå, transnaœionalåæi inter-regionalå, adicå stabilirea de parteneriatetransfrontaliere care så stimuleze dezvoltarea echilibratåa zonelor multiregionale (finanœat de FEDR).

îæi concentreazå sprijinul asupra strategiilorinovatoare pentru revitalizarea oraæelor æizonelor urbane în declin (finanœat de FEDR).

urmåreæte stimularea factorilor activi din comunitåœileæi economiile rurale în vederea elaborårii de noistrategii locale de dezvoltare durabilå (finanœat deFEOGA Secœiunea Garantare).

cautå så elimine factorii care determinåinegalitåœi æi discriminare pe piaœa forœei demuncå (finanœat de FSE).

Leader+

Equal

Interreg III

Urban II

100

50

0

100

50

0

18%

16%

18%

16%

63,5%

61%

6%

2%

Alocåri de la bugetul Fondului de Coeziune

pe perioada 2000 - 2006 (la preœurile din 1999)

3 060 11 160 720 3 300 În milioane Euro

2. Fondul de Coeziune

EL ES IRL PT

Maximum

Minimum


Stat membru Interreg III Urban II Equal Leaderî Total

B 104 20 70 15 209

DK 34 5 28 16 83

D 737 140 484 247 1 608

EL 568 24 98 172 862

E 900 106 485 467 1 958

F 397 96 301 252 1 046

IRL 84 5 32 45 166

I 426 108 371 267 1 172

L 7 0 4 2 13

NL 349 28 196 78 651

A 183 8 96 71 358

P 394 18 107 152 671

FIN 129 5 68 52 254

S 154 5 81 38 278

UK 362 117 376 106 961

Reœele 47 15 50 40 152

EUR 15 4 875 700 2 847 2 020 10 442

Alocåri de la Fondurile Structurale pe Iniœiative Comunitare æi pe œåri



Pescuitul æi acvacultura reprezintå un sector aflatîntr-un proces de restructurare profundå. Structurilede producœie, atât cele de pe mare cât æi cele de pe

uscat, trebuie ajustate în vederea atingerii urmåtoarelorobiective:• crearea unui echilibru durabil între resursele marine

æi exploatarea acestora;

• creæterea competitivitåœii firmelor;

• îmbunåtåœirea ofertei de produse pescåreæti æi deacvaculturå æi dezvoltarea producœiei acestora;

• sprijinirea revitalizårii zonelor dependente depescuit.

Aceste måsuri vor fi sprijinite de IFOP în regiunile carese încadreazå în Obiectivul 1 æi în alte regiuni, dacåeste necesar (0,5% din bugetul Fondurilor Structurale).

4. Asistenœå specialå pentru sectorul pescuitului

Stat Membru B DK D EL E F IRL I L NL A P FIN S UK EUR15

Sectorul pescuitului 34 197 107 0 200 225 0 96 0 31 4 0 31 60 121 1106

Pentru a îmbunåtåœi calitatea strategiilor de dezvoltareregionalå, Comisia intenœioneazå så sprijine cele mainoi idei care nu au fost încå exploatate în mod adecvat.Ele vor pune astfel la dispoziœia regiunilor posibilitåœide experimentare de care acestea uneori nu dispun,în condiœiile în care trebuie så facå faœå provocårilorsocietåœii informaœionale æi så sporeascåcompetitivitatea propriilor economii.

Comisia a stabilit trei teme de lucru pentru acœiunileinovatoare FEDR în perioada 2000 - 2006:

• economii regionale bazate pe cunoaætere æi inovaœietehnologicå;

• eEuropeRegio: societatea informaœionalå în serviciuldezvoltårii regionale;

• identitatea regionalå æi dezvoltarea durabilå.

Alte acœiuni inovatoare sunt preconizate æi în domeniileocupårii forœei de muncå æi formårii profesionale(finanœate de FSE) æi în sectorul pescuitului (finanœatede IFOP).

Cu un buget de aproximativ 1 miliard de Euro,reprezentând 0,5% din bugetul Fondurilor Structurale,programele de acœiuni inovatoare finanœeazå atâtelaborarea de noi strategii, cât æi faza experimentalå a proiectelor. Dacå etapa iniœialå se dovedeætesatisfåcåtoare, atunci proiectele pot fi incluse înstrategiile corespunzåtoare diverselor Obiective.

5. Acœiuni inovatoare



Obiectiv 1135,95 miliarde Euro

Sectorul pescuitului (neîncadrat în Obiectivul 1)1,11 miliarde Euro

Acœiuni inovatoare1 miliard Euro

Iniœiative Comunitare10,44 miliarde Euro



Fondul de Coeziune18 miliarde Euro

Alocårile bugetare totale pentru Fondurile Structurale æi Fondul de Coeziune în perioada 2000 - 2006

(la preœurile din 1999)

Gestionare descentralizatå æi controalesporite

Comisia transferå fondurile comunitare cåtreStatele Membre numai în momentul în careprogramele de dezvoltare pe care aceasta le-aadoptat sunt efectiv transpuse în practicå (vezi „De la teorie la practicå”, pg. 20). Pentru astimula lansarea unui nou program, Comisiatransferå în momentul adoptårii oficiale aprogramului, un avans ce reprezintå 7% dinvaloarea programului. Ulterior, Statele Membretrebuie så prezinte cererile de platå Comisiei, care ramburseazå numai cheltuielile justificate.

Pentru fiecare program în parte, Statul Membrurespectiv desemneazå o autoritate responsabilå cu gestionarea programului, care are ca sarcinåselectarea proiectelor. „Autoritatea de platå” areatribuœia de a certifica cheltuielile æi de a transmitecereriile de platå cåtre Comisie. Autoritåœile de platåtrebuie så garanteze cå toate cheltuielile raportatecåtre Fondurile Comunitare respectå condiœiile deeligibilitate æi sunt conforme cu politica comunitaråîn domenii, ca de exemplu, mediu, æanse egale æi subvenœii de stat. Dacå Comisia consideråcontroalele naœionale ca fiind necorespunzåtoaresau dacå constatå neregularitåœi, atunci ea poatesuspenda plåœile sau cere chiar restituirea sumelordeja plåtite.

Rezerva de execuœie

Rezerva de execuœie este un nou instrumentintrodus pentru a asigura eficienœa asistenœeifinanciare acordate prin Fondurile Structurale.Principiul este simplu: o parte (4%) din alocaœiileacordate fiecårui Stat Membru este plasatå subformå de rezervå pânå în anul 2003, când se vadistribui programelor celor mai reuæite. Selecœiaacestor programe se face pe baza evaluåriiindicatorilor de monitorizare, care reflectå eficienœa,performanœa managerialå æi implementareafinanciarå. Comisia va aloca rezerva pe bazapropunerilor primite din partea fiecårui Stat Membrupânå la 31 martie 2004, cel târziu. Aceastå måsuråva oferi o motivaœie substanœialå pentruadministratorii de programe, care trebuie sådovedeascå pânå la sfâræitul anului 2003 cåutilizeazå fondurile publice pe care le au ladispoziœie în mod eficient æi cu succes.


La elaborarea perspectivelor financiare pentru perioada2000 - 2006 (Agenda 2000), Uniunea æi-a exprimatpreocuparea pentru situaœia din œårile candidate, înspecial pentru cele din Europa Centralå æi de Est.Aceastå preocupare s-a reflectat în crearea a douå noiFonduri de preaderare, ISPA æi SAPARD, æiconstituirea unei rezerve de 40 miliarde de Euro pentrucheltuieli structurale prevåzute a avea loc în perioadapost-aderare.

Nevoile acestor œåri sunt vaste în toate privinœele:infrastructurå, industrie, servicii, întreprinderi mici,agriculturå æi mediu. În cadrul pregåtirilor de aderare laUniune, acestea au elaborat împreunå cu Comisia„Parteneriate de aderare”, în care se evidenœiazåprincipalele probleme pe care fiecare œarå trebuie så ledepåæeascå. Aceste documente strategice furnizeazåun cadru de programare a asistenœei de preaderare.

În ansamblu, trei instrumente comunitare acordåasistenœå financiarå celor zece œåri din EuropaCentralå æi de Est (TECE):

• cel mai vechi dintre acestea, programul PHARE(care a început în 1989) este menit såîmbunåtåœeascå instituœiile, administraœiile æiorganismele publice pentru a asigura o aplicarecorectå a legislaœiei comunitare æi a sprijinirealizarea de noi investiœii în sectorul social æieconomic, unde nevoile sunt majore(infrastructurå, mediul de afaceri, måsurisociale);

• SAPARD (Program Special de Aderare pentruAgriculturå æi Dezvoltare Ruralå) sprijinåeforturile œårilor candidate de aderare la PoliticaAgricolå Comunå a Uniunii (din 2000). Acestacuprinde o gamå largå de måsuri privindameliorarea structurilor agricole, calitateaproduselor alimentare æi protecœiaconsumatorilor, dezvoltarea ruralå, protecœiamediului æi asistenœa tehnicå;

• ISPA (Instrumentul pentru Politici Structuralepentru Preaderare) urmåreæte aceeaæi linie ca æiFondul de Coeziune, finanœând proiecte deanvergurå în domeniul protecœiei mediului æitransporturilor (din 2000).

Uniunea sprijinå de asemenea aderarea Maltei,Ciprului æi Turciei printr-o serie de parteneriate æiasistenœå specificå de preaderare.

B. Asistenœå specialå pentru œårile candidate

2000-2006 asistenœå de preaderare 21 840

PHARE 10 920

SAPARD 3 640

ISPA 7 280

în milioane Euro

PIB pe cap de locuitor în TECE în comparaœiecu nivelurile UE (1998)

(standarde ale puterii de cumpårare)

BG CZ EE HU LV LT PL RO SK SI


Alocåri anuale ale fondurilor de preaderare, începând cu anul 2000, pentru œårile candidate aflate în proces de negociere


Bulgaria 100 83.2 124.8 52.1

Republica Cehå 79 57.2 83.2 22.1

Estonia 24 20.8 36.4 12.1

Ungaria 96 72.8 104.0 38.1

Letonia 30 36.4 57.2 21.8

Lituania 42 41.6 62.4 29.8

Polonia 398 312.0 384.8 168.7

România 242 208.0 270.4 150.6

Slovacia 49 36.4 57.2 18.3

Slovenia 25 10.4 20.8 6.3

Total 1 085 1 040 520

* În cazul ISPA, defalcarea este fåcutå în tranæe pentru a stimula beneficiarii så propunå proiecte de calitate æi pentru aasigura o gestiune flexibilå a resurselor.

Tår

i can

dida

te

ISP

A*

Min

im

ISP

A*

Max

im

SA

PA

RD

Pro

gram

e na

œion

ale

PH

AR

E

Malta & Cipru

Printr-un regulament adoptat de Consiliu în martie 2000 s-au alocat 57 milioane de Euro drept asistenœå de preaderare pentru Cipru æi 38 milioane de Euro pentru Malta pe perioada 2000-2004


Consiliul European, dând curs unei propuneri dinpartea Comisiei Europene negociate cu

Parlamentul European, decide atât asuprabugetului pentru Fondurile Structurale cât æia regulilor de bazå privind utilizarea lor.Fondurile Structurale sunt repartizate pe œåriæi pe Obiective. Domeniile care pot beneficiade aceastå finanœare sunt stabilite de cåtreComisie de comun acord cu œårile interesate.Comisia propune linii directoare tematicecomune.

1

Autoritåœile competente selecteazåproiectele care corespund cel mai

bine scopurilor programului æi îiinformeazå pe ofertanœi cu privire laalegerea fåcutå.

7

Beneficiarii proiectelor selectate pot apoiså-æi punå în aplicare proiectul, care trebuie

finalizat înainte de termenul stabilit în program,deoarece calendarul pentru cheltuirea fonduriloreste fixat de la început.

Autoritåœile competentesupravegheazå permanent

derularea programelor, informeazåComisia æi îi certificå faptul cåbanii sunt folosiœi în cel mai bunmod posibil (justificareacheltuielilor). Comisia œineevidenœa sistemelor de auditconstituite în acest scop æi plåteæteîn trepte restul contribuœiei de laFondurile Structurale. Ea analizeazåelaborarea indicatorilor de monitorizare æi astudiilor de evaluare æi decide asupraschimbårii temelor prioritare. Persoanele careråspund de programe sunt anunœate ori decâte ori se adoptå noi prioritåœi comunitarecare au efect asupra dezvoltårii regionale.

8

9

Ce se întâmplå cu Fondul de Coeziune æi ISPA?

Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune æiISPA nu participå la cofinanœarea programelor ci numai la cea aproiectelor sau componentelor de proiecte clar identificate de laînceput. Aceste proiecte sunt prezentate Comisiei de cåtre StateleMembre, sunt administrate de autoritåœile naœionale æi sunt urmåritede un Comitet de Monitorizare.

C. De la teorie la practicå

Fondurile Structurale nu sunt alocatedirect pentru proiectele selectate decåtre Comisie. În timp ce principaleleprioritåœi ale unui program de dezvoltaresunt definite în colaborare cu Comisia,doar autoritåœile naœionale æi regionaleråspund de alegerea æi gestionareaproiectelor. Acest nivel superior dedescentralizare reprezintå una dintreprincipalele inovaœii în aceastå nouåperioadå de planificare.

Dupå ce au fost selectate, proiectelesunt finanœate atât din fonduri naœionalecât æi din fonduri comunitare, deoarecebugetele programelor sunt alcåtuiteîntotdeauna din fondurile Uniunii,precum æi din resurse naœionale(publice sau private).


Finanœarea din partea Uniunii seadaugå întotdeauna la fondurilenaœionale, pentru ca œara beneficiarå såpoatå depåæi limitele impuse de propriacapacitate financiarå.

Cu toate acestea, fondurile comunitare nusunt alocate pentru a le permite œårilorbeneficiare så facå economii la bugetelenaœionale.

Statele membre au aceeaæi råspundere înceea ce priveæte dezvoltarea zonelor aflateîn dificultate. Uniunea le ajutå så realizezemai mult æi så obœinå rezultate mai bunedecât dacå ar acœiona pe cont propriu.Acesta este avantajul oferit deFondurile Structurale.

În urma acestor hotårâri, fiecare Stat Membru sauregiune îæi elaboreazå propriile propuneri æi le

reuneæte în cadrul unui plan de dezvoltare a zoneloraflate în dificultate sau a grupurilor sociale vulnerabile,œinând seama de liniile directoare tematice aleComisiei. În acest proces sunt implicaœi factori actividin domeniul economic æi social.

Statele Membre æi Comisiadiscutå conœinutul acestor

documente æi identificå fondurilenaœionale æi comunitare care potfi folosite pentru aplicarea lor.

În momentul în care ambele pårœi au cåzutde acord asupra tuturor acestor chestiuni,

Comisia adoptå planurile å æi programele asupracårora s-a ajuns la un acord. Se efectueazå oplatå în avans, astfel încât Statele Membre såpoatå demara punerea în practicå programului.

Detaliile acestor programe sunt stabilite de cåtreautoritåœile naœionale sau regionale. Comisia nu participå

la aceste negocieri, dar este œinutå la curent în privinœa lor.De îndatå ce au fost aprobate, aceste documente permitautoritåœilor så lanseze proiectele conform procedurilor (apelde propuneri de proiecte, invitaœii la licitaœii pentru construireade infrastructurå, etc.). Apoi programele devin operaœionale.

5

2

4

6

å Acestea sunt cunoscute drept Documente-Cadru de Sprijin Comunitar sau Documente Unice de Programare, în funcœie de necesitatea adoptåriisau nu a unei decizii a Comisiei pentru aplicarea programelor.

De îndatå ce sunt finalizate, acesteplanuri se transmit Comisiei.3


La ce pot fi folosite resursele comunitare æi naœionalededicate dezvoltårii regionale?

Ce fel de proiecte vor fi întreprinse în aniiurmåtori?

Selecœia proiectelor cade însarcina autoritåœilor naœionale æiregionale, care cunosc cel maibine problemele locale cu carese confruntå.

În prealabil, Comisia emite liniidirectoare conœinând sugestiistrategice care dezvoltå æi reunesc, dinpunctul de vedere al Uniunii, ideile prezentatela nivel local.

Liniile directoare cu caracter orientativ emise deComisie se clasificå în urmåtoarele trei grupuri.

Creæterea competitivitåœiiregionale

Propunerile din partea StatelorMembre trebuie så contribuie lacreæterea competitivitåœii regiunilor

prin sprijinirea firmelor pentruextinderea activitåœilor, crearealocuri de muncå æi

rentabilizarea lor.

Pentru a realiza toate acestea, firmeleæi cetåœenii au nevoie de o infrastructurå atransporturilor sigurå, modernå æi rapidå,

care så ofere legåturi eficiente æi adaptabilitateîntre diferite forme de transport.

Fårå energie nu poate exista producœie. Înså odependenœå excesivå de o singurå surså sau de unsingur furnizor de energie ar reduce în mod drasticspaœiul de manevrå pe care-l au firmele la dispoziœie.Statele Membre æi regiunile au tot interesul så-æidiversifice sursele de alimentare cu energie æi astfelså asigure interconexiuni între reœelele de distribuœie.Investiœiile în surse de energie regenerabile æitehnologii cu consum redus trebuie stimulate.

Noile metode de comunicare bazate pe Internetpermit zonelor îndepårtate æi izolate så atragå æi såmenœinå activitåœile economice. Aceste regiuni trebuie

så încurajeze firmele så utilizeze Internetulpentru comerœul electronic, munca la

distanœå æi schimbul de date.Investiœiile în reœeaua de

telecomunicaœii sunt în modnormal efectuate de operatoriide telecomunicaœii dar

Fondurile Comunitare pot acordaasistenœå pentru asigurarea deservicii universale, facilitând

astfel accesul la reœea al acelorzone unde cererea nu esteacoperitå de piaœå.

Ce face?

23Ce face?

Modernizarea metodelor deproducœie industrialå joacå un rolde o importanœå majorå. Regiunileæi companiile regionale suntîncurajate så adopte noi tehnicide producœie sau så elaborezestrategii regionale pentru stimulareainovaœiilor. Organizaœiile publice æi private ar trebui såconlucreze pentru a face simœit impactul cercetåriiasupra dezvoltårii economice. Regiunile pot promova æidisemina metodele de producœie inovatoareprin transferuri de know-how æitehnologie æi prin stimulareaformårii profesionale pe totparcursul vieœii.

Se poate acorda asistenœåfirmelor cu condiœia cafinanœarea capitalului så cedezetreptat locul altor forme deinginerie financiarå. Serviciile careurmeazå så fie furnizate, finanœate în principal decapitalul privat, trebuie så reflecte necesitåœile specificeale micilor firme æi så permitå oamenilor de afaceri sårealizeze un grad ridicat de specializare æi så asigureavantaje comerciale. Turismul, cultura, mediulînconjuråtor æi economia socialå sunt sectoare cupotenœial ridicat pentru dezvoltarea regionalå æi creareade locuri de muncå.

Un mediu înconjuråtor la standarde înaltede calitate sporeæte atractivitatea uneiregiuni æi îi måreæte æansele de dezvoltare

economicå. În caz contrar, regiunile aunevoie de o infrastructurå prin care så

se asigure apå de mai bunå calitate prinreducerea pierderilor din reœea. Recuperarea æi

reciclarea deæeurilor æi curåœarea locurilor unde suntdepozitate gunoaiele sunt doar câteva din activitåœilecare trebuie så fie întreprinse pentru a se asigura o

dezvoltare regionalå durabilå.

În funcœie de condiœiile economiceæi sociale iniœiale, FondurileStructurale pot contribui îndiverse moduri la dezvoltarearegiunilor.

O listå de proiecte cu titlu deexemplificare, care ar putea în principiu

så fie finanœate printr-un program structuralcomunitar, se gåseæte pe web site-ul Inforegio(http://inforegio.cec.eu.int).

Un proiect poate beneficia de finanœare comunånaœionalå æi comunitarå dacå îndeplineæte condiœiilestabilite în programul specific la care se referå(vezi „De la teorie la practicå”, pag. 20).

Caracteristici specifice ale Obiectivului 1

În regiunile råmase în urmå din punct de vedere aldezvoltårii, scopul este de a elimina decalajele faœåde celelalte regiuni din cadrul Uniunii. Acest lucruîncepe prin remedierea infrastructurii de bazå(transporturi, alimentarea cu apå, energie,prelucrarea deæeurilor, telecomunicaœii, sånåtate æiînvåœåmânt). Cea mai mare parte a fondurilordisponibile se cheltuieæte pentru construirea acesteiinfrastructuri, fårå a se neglija serviciile care permitunei structuri productive fragile så fie consolidatå æirevitalizatå. Cofinanœarea comunitarå pentruinvestiœiile din infrastructurå pentru sånåtate æiînvåœåmânt se îndreaptå exclusiv spre acesteregiuni.


Problema principalå pentru zonele care traverseazåun proces de conversie nu este lipsa infrastructuriici declinul activitåœilor economice tradiœionale.Acest lucru impune elaborarea de soluœii alternative.O infrastructurå suplimentarå specificå poate ficonstruitå în aceste zone pentru a le sporiatractivitatea æi a creæte nivelul ocupårii forœeide muncå.


Crearea de locuri de muncå a devenit principalapreocupare pentru factorii politici, atât la nivel naœionalcât æi la nivel comunitar. Strategia de ocupare a forœeide muncå elaboratå de Uniune dovedeæte hotårâreaacesteia de a avea o abordare integratå æi concertatåîn acest domeniu pe tot cuprinsul Uniunii.

Activitatea în domeniul resurselor umane trebuie såsporeascå în vederea combaterii æi prevenirii æomajului.Trebuie adoptate måsuri pentru a împiedica izolareacelor fårå un loc de muncå sau aflaœi în pericol dea-l pierde.

Pentru aplicarea principiului æanselor egale de ocuparea forœei de muncå, este necesarå adoptarea de måsuride sprijinire a femeilor pentru construirea unei cariere,de îndepårtare a obstacolelor din calea numirii lor înposturi de conducere æi de asigurare a uneireprezentåri echitabile în anumite profesiuni.În afara discriminårii femeilor, esteimportant så se combatå æi alte formede discriminare care afecteazåanumite categorii de persoane depe piaœa forœei de muncå datorateoriginii lor etnice, handicapurilorsau vârstei.

Învåœåmântul æi formareaprofesionalå råmân principalelemijloace de asigurare a accesului la piaœa forœei de muncå. Este, prin urmare, important så seîmbunåtåœeascå sistemele deînvåœåmânt, så se extindå ofertade formare profesionalå æi så se asigure mai multe posibilitåœi de învåœåmânt continuu.

Creæterea æi îmbunåtåœirea nivelului ocupårii forœei de muncå


Obiectivul 3 îndeplineæte rolul de cadru de

referinœå pentru toate acœiunile în domeniul

resurselor umane finanœate de Fondurile

Structurale, incluzând:

• formare profesionalå de bazå æi petot parcursul vieœii, ucenicie, etc.

• sprijin pentru ocuparea forœei demuncå æi muncå neplåtitå

• economia socialå

• structuri îmbunåtåœite de învåœåmânt,formare profesionalå æi asistenœåpentru ocuparea forœei de muncå

• crearea de relaœii de parteneriat întreinstituœii de formare profesionalå æifirme

• sprijinirea muncitorilor pentru a puteadeveni flexibili æi adaptabili

• æanse egale

25Ce face?

Pentru o dezvoltare maiarmonioaså a Uniunii, sprijinulfinanciar acordat zonelor urbaneæi rurale trebuie så fie echilibrat,înså trebuie så se œinå seama deproblemele æi caracteristicilespecifice ale acestor zone.

Oraæele æi municipiile au avantajulde a fi centre de comunicaœii, comerœ,inovaœie æi culturå, pe lângå dezavantajul de a ficonsumatoare de enorme cantitåœi de energie æiproducåtoare de cantitåœi considerabile de deæeuri.Rolul zonelor urbane în procesul de dezvoltareregionalå trebuie consolidat astfel încât acestea såofere æanse sporite de ocupare a forœei de muncå.O dezvoltare urbanå echilibratå necesitå revitalizareazonelor celor mai slab dezvoltate æi o creætere maiaccentuatå a integrårii sociale. Condiœiile de viaœå æiocrotirea sånåtåœii pot fi îmbunåtåœite prin dezvoltareaunor sisteme de transport curate æi necostisitoare,exploatarea surselor de energie regenerabile æiraœionalizarea utilizårii surselor de energieconvenœionale. De asemenea, o politicå edilitaråeficientå æi atentå la nevoile locuitorilor poate contribuila îmbunåtåœirea mediului de trai în oraæe.

Multe zone din mediul rural suntsubpopulate, duc lipså de serviciide bazå æi oferå æanse limitatede creare de locuri de muncå.Aceste probleme sunt cauzateîn principal de declinulînregistrat de agriculturå, cecontinuå så reprezinteprincipala surså de utilizare apåmântului în zonele rurale.Agricultura contribuie lamenœinerea peisajuluinatural æi produce materiileprime esenœiale.

Pentru menœinerea unui mediu rural viu æiactiv sunt necesare stimulente careså determine fermierii så

modernizeze producœia æi metodelede comercializare æi så furnizeze

produse de înaltå calitate.Competitivitatea zonelor rurale

depinde, de asemenea, de existenœaunei game mai largi de activitåœi

generatoare de locuri de muncå, ceea cear putea reprezenta un mijloc de descurajare a

migrårii locuitorilor din zonele rurale. Aceste zone suntadesea sinonime cu un mediu sånåtos æi unpatrimoniu natural, valori de bun augur pentrudezvoltarea activitåœilor derecreere æi turism. Este,prin urmare, vital så seconserve mediul rural,så se ocroteascånatura æi så seîncurajeze moderni-zarea satelor.

Pescuitul continuå såfie pilonul de bazå almultor zone litorale,deæi se confruntå cu multe

greutåœi. Producœia piscicolåtrebuie raœionalizatå æi modernizatå pentru a

ajuta acest sector så se restructurezemai rapid. Modernizarea vaselor

de pescuit, introducerea unortehnici de pescuit maiselective, acvacultura æipromovarea produselor decalitate sunt câteva dintremijloacele care pot imprimaun nou avânt oraæelor æisatelor care suntdependente de pescuit.

Dezvoltare echilibratå în zonele urbane æi rurale æi în zonele dependente de pescuit

Prioritåœi pentru perioada de programare 2000 - 2006

Pentru fiecare Obiectiv, se vor elabora documente succinte care vor schiœa principalele zone beneficiare deasistenœå comunitarå, imediat ce Comisia a adoptat toate programele. Aceste documente vor fi larg diseminateæi vor fi de asemenea prezentate pe web site-ul Inforegio: http://inforegio.cec.eu.int.


Celelalte politici comunitare înserviciul regiunilor

Si alte politici comunitare contribuie lasuccesul politicii regionale. În continuaresunt prezentate câteva exemple ilustrativeîn acest sens:

Politica Agricolå Comunå (PAC), care absoarbeaproape jumåtate din bugetul comunitar, finanœeazåæi dezvoltarea ruralå. Acesta constituie unul dintreobiectivele Fondurilor Structurale, în principal în afarazonelor care se încadreazå în Obiectivul 1. Acœiunilepentru zonele rurale æi agriculturå realizate cu sprijindin partea Fondurilor Structurale trebuie så fiecompatibile cu PAC.

Politica comunitarå privind cercetarea æi dezvoltareapromoveazå dezvoltarea tehnologicå a UniuniiEuropene, fåcând-o mai competitivå pe pieœelemondiale. Aceastå politicå orienteazå investiœiile îndomenii aflate în atenœia politicii regionale. Cercetareareprezintå un mod prin care poate fi acceleratåprosperitatea regiunilor cele mai puœin prospere æirevitalizarea activitåœii economice în zonele aflate înproces de conversie.

Construirea de reœele transeuropene moderne æieficiente pentru transporturi, energie æi telecomunicaœiijoacå un rol de cea mai mare importanœå pentrudezvoltarea zonelor celor mai îndepårtate ale Uniunii,a cåror dezvoltare este adesea råmaså în urmå.Datoritå costurilor ridicate ale acestor investiœii, estenecesar ca propunerile de programe sau proiecte carevin din partea Statelor Membre så se conformezepoliticilor comunitare în domeniu.

Protecœia mediului nu poate fi privitå numai dinperspectiva costurilor imediate. Trebuie luat înconsiderare æi modul în care calitatea vieœii esteprotejatå sau îmbunåtåœitå, în special în zonele

industrialeæi urbane. În cepriveæte sånåtatea publicå æicrearea de locuri de muncå, acœiunilelegate de tratarea deæeurilor æi a apei contribuie lacoeziunea socialå. Acesta este motivul pentru careobiectivele politicii regionale æi ale celei de mediu suntcomplementare.

Utilizarea æi modernizarea tehnologiilor informaœieideschid perspective foarte promiœåtoare pentrudezvoltare, competitivitate, ocuparea forœei de muncåæi coeziunea socialå. Iniœiativa comunitarå „e-Europe”cautå så faciliteze accesul tuturor Statelor Membre æiregiunilor din cadrul Uniunii la beneficiile societåœiiinformaœiei. Fondurile Structurale vor sprijini aceaståiniœiativå în toate zonele în care utilizarea noilortehnologii este întârziatå.

Politica comunitarå în domeniul concurenœeimonitorizeazå atent æi limiteazå sprijinul financiar dinfonduri publice pentru întreprinderi, fie cå acestaprovine din surse naœionale sau de la FondurileStructurale. Orice activitate finanœatå de FondurileStructurale trebuie så respecte regulile comunitareprivind concurenœa. Politicile Uniunii pentru dezvoltareregionalå æi concurenœå cautå så concentrezeasistenœa din fonduri publice spre zonele sale cele maidefavorizate.

http://europa.eu.int

27Ce face?

Credite de la Banca Europeanåde Investiœii

Scopul urmårit de Banca Europeanå de Investiœii(BEI) este de a contribui la integrarea, dezvoltareaechilibratå æi coeziunea economicå æi socialå încadrul Uniunii. Creditele acordate de aceastacontribuie la îmbunåtåœirea reœelelor trans-europene pentru transporturi æi energie, ladinamizarea activitåœilor firmelor, la protejareamediului, la îmbunåtåœirea calitåœii vieœii în oraæe æila extinderea cunoætinœelor æi inovaœiilor. În 1999,creditele pentru dezvoltare regionalå æi reducereadecalajelor au totalizat 17 miliarde de Euro.

Societatea informaœionalå, cercetarea æidezvoltarea, inovaœiile, competitivitatea æiresursele umane fac obiectul unor credite specialeacordate în cadrul „Iniœiativei 2000”, care va primifonduri în valoare de 12 pânå la 15 miliarde Europe perioada 2000 - 2003.

În œårile Europei Centrale æi de Est, crediteleacordate de BEI începând cu anul 1990 au caobiect, în principal, extinderea æi modernizareainfrastructurii comunicaœiilor (legåturi feroviareæi rutiere, porturi, aeroporturi æi controlul traficuluiaerian, telefoane fixe æi mobile). Strategia Bånciiprevede æi sprijin pentru investiœii directe(în special în parteneriat cu firme din cadrulComunitåœii), ocrotirea cadrului natural æiîmbunåtåœirea calitåœii vieœii în oraæe. În 1999au fost acordate credite în valoare totalå de2,4 miliarde Euro.

Vocea autoritåœilor regionale æi locale

Începând din 1994, autoritåœilelocale æi regionale suntreprezentate la nivelul Uniuniide cåtre Comitetul Regiunilor,ceea ce contribuie la creætereaeficienœei politicilor comunitare.

Cei 222 de membri ai Comitetului îæi exprimå,periodic, opiniile cu privire la aplicarea politiciiregionale a Uniunii æi la reducerea decalajeloreconomice æi sociale în cadrul graniœelor sale.

Comitetul Regiunilor este, de asemenea, consultatde Consiliu æi de Comisie asupra urmåtoarelorchestiuni:

• Învåœåmânt æi probleme ale tineretului,

• Culturå,

• Sånåtate publicå,

• Reœele trans-europene pentru transporturi,telecomunicaœii æi energie,

• Politica ocupårii forœei de muncå,

• Politica socialå,

• Mediu,

• Formare profesionalå,

• Transporturi.

http://www.eib.org

http://www.cor.eu.int

UNIUNEA EUROPEANÅ

ComitetulRegiunilor

BancaEuropeanåde Investiœii


• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1260/1999 din 21 iunie 1999 stabilind

dispoziœiile generale privind Fondurile Structurale

• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1685/2000 din 28 iulie 2000 de stabilire a

normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1260/1999 privind

eligibilitatea cheltuielilor efectuate în cadrul operaœiunilor cofinanœate de

Fondurile Structurale

• Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1159/2000 din 30 mai 2000 privind acœiuni de

informare æi publicitate ce urmeazå a fi întreprinse de Statele Membre cu

privire la asistenœa acordatå prin Fondurile Structurale

• Regulamentul (CE) nr. 1783/1999 al Parlamentului European æi al Consiliului

din 12 iulie 1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regionalå

• Regulamentul (CE) nr. 1784/1999 al Parlamentului European æi al Consiliului

din 12 iulie 1999 privind Fondul Social European

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1257/1999 din 17 mai 1999 privind

asistenœa pentru dezvoltare ruralå acordatå de Fondul European de Orientare

æi Garantare Agricolå (FEOGA) prin care se modificå æi se abrogå anumite

Regulamente

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1263/1999 din 21 iunie 1999 privind

Instrumentul Financiar de Orientare pentru Pescuit

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1164/94 din 16 mai 1994 de constituire a

unui Fond de Coeziune

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1264/1999 din 21 iunie 1999 de modificare

a Regulamentului (CE) nr. 1164/94 de constituire a unui Fond de Coeziune

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1265/1999 din 21 iunie 1999 de modificare

a Anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1164/94 privind constituirea unui Fond

de Coeziune

• Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1267/1999 din 21 iunie 1999 privind

constituirea unui Instrument pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA)

• Linii directoare generale: Comunicarea Comisiei publicatå în Jurnalul Oficial C

267 din 22 septembrie 1999

• Linii directoare Interreg III: Comunicarea Comisiei publicatå în Jurnalul Oficial

C 143 din 23 mai 2000

• Linii directoare Urban II: Comunicarea Comisiei publicatå în Jurnalul Oficial C

141 din 19 mai 2000

• Linii directoare Equal: Comunicarea Comisiei publicatå în Jurnalul Oficial C

127 din 5 mai 2000

• Linii directoare Leader I: Comunicarea Comisiei publicatå în Jurnalul Oficial C

139 din 18 mai 2000

Regulamente æi linii directoare

Publicaœiiæi Internet

http://www.inforegio.cec.eu.int

e-mail: [email protected]

“Inforegio News”Buletin lunar de informaœii

“Inforegio Panorama” Revista trimestrialå

ColecœiePolitici structurale æi motoarele economiilor regionale

ColecœiePolitici structurale æi teritoriul european

ColecœiePolitici structurale de succesîn Statele Membre

http://www.europa.eu.int/comm/regional_policy

De ce are Comunitatea o politicå regionalå? Cât costå? Cum este aplicatå aceaståpoliticå? Cui se adreseazå? Ce acœiuni specifice sunt sprijinite de fondurile comunitare? Care sunt rezultatele? Acestea sunt întrebårile care primesc råspunsurisuccinte în aceastå broæurå.

Dacå doriœi informaœii mai detaliate privind asistenœa pe care Uniunea Europeanå o acordådezvoltårii regionale, puteœi consulta web site Inforegio http://inforegio.cec.eu.int

Puncte de contact în cadrul serviciilor Comisiei responsabile de Fondurile Structurale:

Fondul European de Dezvoltare Regionalå(FEDR) æi Instrumentul pentru PoliticiStructurale pentru Preaderare

Direcœia Generalå pentru Politica Regionalå

Unitatea 0-1

Fax (32-2) 296 60 03

E-mail: [email protected]

Fondul Social European (FSE)

Direcœia Generalå pentru Ocuparea Forœei de

Muncå æi Probleme Sociale

Serviciul Informaœii

Fax (32-2) 296 23 93


Fondul European de Orientare æi GarantareAgricolå (FEOGA)

Direcœia Generalå pentru Agriculturå

Unitatea A.II.1

Fax (32-2) 299 17 61


Instrumentul Financiar de Orientare pentruPescuit (IFOP)

Direcœia Generalå pentru Pescuit

Unitatea A.2

Fax (32-2) 299 30 40


DELEGATIA COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA

www.infoeuropa.ro

mai 2003

RO

În folosul regiunilor - ec.europa.eu · cele 213 miliarde de euro alocate în perioada 2000-2006...

Documents