UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

Monitorizarea apelor subterane i a acviferelor n controlul polurii cu hidrocarburi n zona rafinriilor din judeul PrahovaMndreanu Cristina,

Ungureanu Costin

IMPM, Anul IContaminarea cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane din vecinatatea marilor rafinarii constituie una din cele mai mari probleme ale protectiei mediului.

Metodologiile de cercetare a poluarii cu hidrocarburi includ o varietate larga de tehnici complementare de investigatii directe (foraje de cercetare, carotaje mecanice, masuratori ale parametrilor de curgere)

Lucrarea prezint anumite metode prin care se poate monitoriza poluarea cu hidrocarburi a acviferului din zona conului aluvionar Prahova. Monitorizarea se poate face prin piezometre astfel incat se pot stabili anumite caracteristici fizico chimice ale apelor subterane din zona unor rafinarii.

Monitorizarea calitatii acviferului se poate face si prin cartare geofizica.

Sunt prezentate o serie de tipuri monitorizari pentru batalurile de lam, acestea fiind puncte critice pentru acvifer, putnd infesta apa subterana datorit scurgerilor de reziduuri petroliere.

Sistemul de monitoring reprezint un sistem complex de achizitie a datelor privind calitatea mediului, obtinute pe baza unor msurtori sistematice, de lung durat, la un ansamblu de parametri indicatori, care s asigure posibilitatea controlului polurii.[1]

In judeul Prahova, poluarea cu produse petroliere se datoreaz, in principal proceselor tehnologice desfaurate in cele 5 rafinrii din jude, activitii de extracie iei, transportului de iei i de produse petroliere finite prin conducte i scurgerilor accidentale din conducte1e de transport, avnd drept cauze vechimea conductelor i spargerea acestora in scopul efraciei.

Aspectul particular al polurii apelor subterane cu iei i produse petroliere pentru Romnia const in aceea c este un fenomen cu o istorie de peste 100 de ani, care a debutat odat cu inceperea exploatrii zcmintelor de iei in zona vii Prahovei i cu apariia i dezvoltarea industriei prelucrtoare de iei. Astfel, oraul Ploieti a fost, timp de decenii, cel mai mare centru de prelucrare a ieiului din Romnia, aici funcionnd inainte de cel de-al doilea rzboi mondial 12 rafinnrii de diverse capacitai, care insumau 78% (4,6 milioane tone/an) din cantitatea total de itei prelucrat in Romnia. Odat cu trecerea timpului poluarea s-a extins, fiind generat de scurgerile din instalaii, parcuri de rezervoare, rampe de incrcare descrcare, staii de pompare, conducte subterane, reele de canalizare, bataluri pentru depozitarea reziduurilor. Un vrf al acestui fenomen a fost atins in timpul celui de-al doilea rzboi mondial, odat cu bombardarea masiv a rafinariilor din vecintatea Ploietiului, fapt care a condus la scurgerea unor cantiti importante de produse petroliere in sol i, indirect, in ape1e subterane de mic adncime. Zona contaminata reprezinta un risc major pentru mediu din cauza migrarii rapide a hidrocarburilor ca urmare a antrenarii lor in circulatia apelor subterane. Migrarea hidrocarburilor in subteran are un impact semnificativ deoarece remedierea calitatii acviferului este foarte costisitoare si necesita un timp indelungat.

Poluarea acviferului, este un fenomen aproape ireversibil, depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa daca nu chiar imposibila cu consecinte asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile.[2]

Mentinerea calitatii apelor subterane, care sunt resurse regenerabile necesita aplicarea pe termen lung a unor masuri de protectie cu scopul de a preveni degradarea starii calitative si cantitative a acestora.

Cunoasterea starii calitative actuale dar si intreprinderea de masuri specifice de remediere a apelor subterane poluate reprezinta etape importante in implementarea in Romania a Directivei Cadru a Apei. O prima obligatie prevazuta de Directiva este gospodarirea si evaluarea starii apelor din cele 11 bazine regionale din Romania.[3]

Controlul poluarii industriale cu ajutorul Directivelor Europene

Alinierea deplin la cerinele acquis-ului comunitar de mediu a fost estimat de autoritati la circa 29 de miliarde de euro pentru perioada 2004-2021. Costurile vor fi suportate in propoiie de 20% de la bugetul de stat, circa 30% din fonduri UE, circa 35% de ctre agenii economici i restul din alte surse.

Costul total necesar pentru investiii doar in vederea conformrii instalaiilor industriale ce intr sub incidena Directivei europene de prevenire i control integral al mediului este de 2,8 miliarde de euro. Controlul polurii industriale, impune funcionarea rafinriilor pe baza unei autorizaii integrate de mediu, titularii acestora avnd urmtoare1e obligaii: prevenirea polurii majore, valorificarea, neutralizarea i eliminarea deseurilor, utilizarea eficienta a energiei, prevenirea accidentelor de mediu, aducearea amplasamentului intr-o stare optima pentru reutilizare la incetarea activitatii.

Prevenirea si controlul integrat al poluarii se realizeaza cu ajutorul directive IPPC. Aceasta are ca scop controlul emisiilor industriale pentru toate mediile pe baza unei abordri integrate. Directiva reglementeaz caracteristicile instalatiilor industriale pe baza unui sistem de permise pe care operatorii industriali trebuie s le obtin de la autoritile locale. Permisele stabilesc valorile limit ale emisiilor (ELV) pe baza BAT-urilor care trebuie utilizate in scopul asigurrii unui anumit nivel de protectie a mediului. in orice caz, standardele specifIcate de diverse instrumente ale CE trebuie considerate ca valori limit minime ale emisiilor. Prin BAT-urile, Directiva IPPC poate reduce emisele sub nivelul stabilit de restul legislatiei in domeniu. BAT-urile ar trebui s reduc impactul polurii industriale asupra sntii.

Cele mai bune tehnici disponibile au drept scop prevenirea emisiilor in mediu si a consecintelor acestora asupra mediului sau, daca acest lucru nu este posibil, diminuarea lor.

Pentru a facilita schimbul de infomiatii tehnice referitoare la cele mai bune tehnici disponibile in cadrul Biroului European IPPC (European IPPC Bureau EIPPCB) au fost elaborate documente de referinta (BREF) ale caror recomandari trebuie considerate in cadrul procesului de elaborare a conditiilor pentru autorizarea integrata.

Directivele privind centralele mari de ardere (LCP)

Aceasta directiva este un instrument pentru reducerea emisiilor de SO2 i NOx de ctre centralele electrice i rafinriile de petrol, ca principal cauz a ploilor acide. Sunt de asemenea restrictionate emisiile de praf. Au fost stabilite standardele diferite pentru centralele existente i pentru cele noi.

Beneficiile asupra snttii umane datorate implementrii LCP pot fi substantiale dar depind de nivelul reducerii emisiilor de SO2 i NOx . Nivelul beneficiilor Romaniei depind in mare parte de costul i accesul la combustibili curati" i tehnologie.

Din punctul de vedere al protectiei mediului si al calitatii apelor, se presupune ca apele subterane nu ar putea fi poluate in vreun fel. De aceea, stabilirea unor standard sau referinte de poluare nu este neaparat cea mai potrivita abordare deoarece ar putea induce ideea unui prag minim de poluare acceptat la statelor membre UE. De asemenea trebuie luat in considerare si principiul precautiei. Acesta presupune monitorizarea apelor pentru a detecta modificari ale compozitiei chimice si pentru a elimina efectele unei poluari vechi. Totodata aceste masuri ar trebui sa asigure protejarea apelor subterane de orice contaminare, pe principiul minimului impact antropologic.

De asemenea, A.P.M. Prahova monitorizeaza si zonele critice din punct de vedere a calitatii apelor subterane, ca urmare a poluarii istorice din zona de sud a municipilui Ploiesti ce cuprinde localitatile: Brazi, Barcanesti, Berceni, Rafov, Pucheni si Tinosu. Monitorizarea se face anual din forajele de observatie (conform proiectului PHARE RO 9910.02 Lot II - Evaluarea si managementul datoriilor de mediu in zona Ploiesti, in vederea stimularii privatizarii rafinariilor cu capital de stat), determinandu-se continutul de benzen, toluen, etilbenzen, orto xilen, meta si paraxilen, precum si continutul de hidrocarburi totale (C10-C40).

Rafinriile, sunt complexe industriale care cuprind un sector de prelucrare a ieiului i un sector de petrochimie care valorific materiale prime rezultate din sectorul de prelucrare i de la ali furnizori in monomeri, polimeri i diveri compusi chimici organici

Sursele de poluare sunt prezentate de diverse instalatii:

instalaia de distilare atmosferic i in vid (DAV2);

instalaie de distilare atmosferic (DA);

instalaie de cracare catalitic in strat fluidizat (FCC);

instalatie de hidrofinare benzin (HB120);

instalaie hidrofinare petrol, motorin;

instalaie de reformare catalitic RC;

instalatie de cocsare;

inslaie de desulfurare gaze i recuperare sulf;

instalatie de fracionare gaze; inslaie de izomerizare; depozit produse petroliere, sector petrochimie; instalaie de polietilen; instalaie pentru producere utiliti; instalaie pentru rcire, gospodrire ape; instalaie pentru reinerea, evacuarea si dispersia poluantilor; instalatie de preepurare ape uzate.

Surse poteniale de poluare direct a so1ului i subsolului pot fi:

- parcurile de rezervoare;

- separatoarele vechi din staiile de epurare, bazinele de decantare;

- batalurile de lamuri i gudroane;

- rampa de incrcare i descrcare;

- conductele subterane, reele de canalizare;

Rezervoarele de itei sau de produse petroliere au o suprafa mare de contact cu solul. La corodarea fundutilor rezervoarelor pot aprea scurgeri de produse petroliere. Batalurile de reziduri i nmo1uri pot constitui, n unele situaii, surse de poluare a soluluii. Astfel, dac fundul sau peretii acestor bataluri nu au fost impermeabilizate in mod corespunztor pentru produse petroliere, acestea se pot infiltra in sol.

Catalizatorii uzai provenii din procesele tehnologice pot constitui surse de poluare a so1ului dac nu sunt depozitati corespunztor. Dei se stripeaz la scoaterea din reactoare, ei mai conin urme de produse petroliere, iar cnd sunt depozitai direct pe sol, pot fi splai de apele meteorice i impurific astfel solul. Compui ai unor metale grele din catalizatori pot deveni poluani cu efect cumulativ in timp.

Apele meteorice pot spla produsele petroliere aprute accidental pe drumuri, platforme, rampe de incrcare descrcare sau in a1te locuri, iar o parte a acestor ape impurificate cu produse petroliere impurific solul i subsolu1. Evacuarea i dispersia poluantilor, instalaie de preepurare ape uzate.

Rafinriile datorit complexitjii proceselor de prelucrare ct i capacittilor mari ale instalaiilor, utilizeaz cantitti foarte mari de ap si conduc la un volum mare de ape uzate.

Apele reziduale provin de la procesele de prelucrare primar la case este supus petrolul brut ct i de la fractiunile sale supuse unor procese de prelucrare secundar.

Dup sursele de provenient apele contaminate cu produs reziduali organici i anorganici pot fi clasificate in: ape tehnologice (ATH), ape de rcire, ape metalorice, ape epurate, ape menajere.

Apele tehnologice (neepurate) provin de la : desalinarea chimic sau electric a titeiului, dezemulsionare iei (contin acid sulfuric liber, acizi sulfonici), din scurgerile rezervoarelor de titei (contin sruri i o mare cantitate de produs petrolier sub form de emulsie), de la instalaiile de rafinatie acid (conin acizi naftenici, acizi organici, hidrogen sulfurat, mercaptan), procesele de hidrofinare (contin hidrogen sulfurat, mercaptan i amoniac), ap de splare a gazelor rezultate din diferite procese tehnologice (au un continut ridicat de fenoli, oxiacizi) etc.

Apele de rcire provin de la rcirea i condensarea produselor in schimbtoarele de cldur de suprafat, ele tind n sistemul de recirculare.

Apele meteorice provin din ploile czute pe platformele instalatiilor i care se pot contamina cu produse petroliere, pentru ele existnd retea de canalizare separat de cea a apelor uzate. Toate aceste categorii de ape contaminate provenite din rafinrii trebuie epurate, adic trebuie eliminate sau reduse impurittile sub anumite limite, iainte de deversarea acestora in emisar, astfel incat aceste ape s nu mai duneze receptorului in care se evacueaz i s nu mai perecliteze folosirea apelor acestuia.

Totui in unele cazuri, eficienta mic a statiilor de epurare determin o poluare a emisarului cu hidrocarburi, acizi sulfonici, fenoli, compui cu sulf, oxigen., azot, sruri care pot fi adsorbite pe particulele de sol din ap. Pentru stabilirea nivelului de poluare pentru un emisar n care se deverseaz apele uzate provenite de la o rafnrie s-au prelevat probe de ap din amonte aval de locul de deversare.

Titeiul are o compozitie chimica aproximativ 50% hidrocarburi parafinice, 40% hidrocarburi naftenice si 10% hidrocarburi aromatice. Frazele de risc pentru titei sunt R11, R45, R65, R52153, R66, R67. Titeiul (petrol brut) face parte din categoria poluantilor organici care au urmtoarele proprietti: mai uori dect apa; putin volatili; vscozitti i adsorbtii variabile. Petrolul brut este nemiscibil cu apa, putand exista in mediu subteran ca faza separate.Poluarea solului si a acviferuluiSolurile poluate cu titei prezinta la suprafata o pojghita de titei densa, compacta care impiedica procesele de infiltrare a apei in sol, de schimb reversibil de substante gazoase (oxigen) intre sol si atmosfera, impiedicand schimbul de aer si apa intre sol si atmosfera .

Dupa deversare la contactul petrolului cu solul se produc modificari ale propietatilor fizice, chimice si biologice avand loc urmatoarele fenomene:

a) Volatilizarea compusilor usori are loc in primele ore dupa deversare cand se evapor cele mai volatile hidrocarburi

b) Stratificarea pe profilul solului componentii mai polari in special asfaltenele ramn la suprafata solului formand o pelicula compacta care impiedica schimbul gazos intre atmosfera si care nu permite circulatia normala a apei

c) Migrarea pe profilul solului (patrunderea petrolului pe profilul solului, adancimea la care ajunge depinzand de textura si porozitatea solului. Dupa directia de patrundere a poluantului in sol poluarea poate fi: Poluarea ascendenta (cand petrolul uraca de jos in sus in profilul solului din apa freatica contaminate), acest tip de poluare fiind specific zonelor in care sunt conducte: conducte de amestec, conducte principale, conducte magistrale de transport, bataluri de depozitare, depozite de rezentrare.

Poluarea descendenta

Care este majoritara pe teritoriul tarii, poluantul deversat se infiltreaza de sus in jos afectand masa de sol atata in functie de cantitatea de poluant cat si de timpul scurs de la deversare si pana la actiunile de stopare si interventie.

Poluare suprapusa

Se intalneste in zona batalurilor in care are loc o poluare atat de jos in sus datorita depunerilor anterioare din subsol cat si de sus in jos datorita deversarii reziduurilor din batal.

Monitorizarea acviferului

Caracterizarea si monitorizarea apelor subterane se realizeaz in acord cu prevederile Directivei Cadrul a Apei 2000/60/ CE.[3]

Urmrirea gradului de poluare a acviferului se poate realiza prin foraje piezometrice, carotajemecanice, masuratori ale unor parametrii de curgere.

Contaminarea solului in stratul acvifer este rezultatul unei poluri in timp, ce se datoreaz in principal defeciunilor aprute in timpul exploatrii la unele reele de conducte sau de canalizare de pe teritoriul rafinriilor, la conductele de transport iei produse prelucrate intre rafinrii, depozite sau de transport in ar. La aceasta au mai contribuit cutremurele, accidentele din timpul rzboiului etc.

Monitorizare prin foraje piezometrice

Pentru urmarirea gradului de poluare a acviferului se pot realizeaza piezometre, foraje de monitorizare a nivelului apei subterane.

Proiectarea retelelor de monitorizare trebuie sa tina cont de anumite criterii astfel incat sa se obtina maximum de informatii. La stabilirea retelei de monitorizare a apelor subterane se va avea in vedere s se asigure accesul pentru msurarea nivelelor apei subterane si accesul pentru prelevarea probelor de apa subteran. Forajele de observatie trebuie sa furnizeze date hidrogeologice care ajut la determinarea propriettilor hidraulice ale formatiunii in care se produce poluarea cu hidrocarburi.

Amplasarea si proiectarea piezometrelor, trebuie s fie in functie de scopul pentru care este utilizat forajul si anume: msurarea nivelelor de ap, colectarea probelor de apa, adncimea care trebuie atins (coloana filtranta a unui foraj trebuie s fie indeajuns de lung pentru a intersecta zona saturat peste intervalul de fluctuatii anuale ale nivelului apei).[4]

In Romania nu exista un STAS care sa reglementeze calitatea apelor subterane. Calitatea acviferului este reglemetata de un STAS specific pentru apa potabil. Concentratiile maxime admisibile si legea pe baza careia se face interpretarea rezultatelor obtinute in urma monitorizarii si analizarii probelor de apa prelevate din foraje este Legea nr. 458/2002 (Conditii de calitate apa potabila) modificata si completata de Legea 311/2004.

In zona raftnriilor: SC Rafmria Astra Romana, SNP PETROM Sucursala PETROBRAZI, S.C. PETROTEL-LUKOIL Ploieti S.C. ROMPETROL S.A. Bucureti Punct de Lucru Rafinria Vega din Ploieti i a S.C RAFINRIA STEAUA ROMN S.A din Cmpina, s-a impus monitortzarea calittii apelor subterane, att in incint, ct t in vecntti. Fiecare rafinrie i-a creat propria retea de monitorizare in zona de influen. Rafinaria Astra Romana

Pentru ameliorarea calitii solului calitii apelor subterane in anul 2003 S.C. Rafinria Astra Romana a intreprins o serie de msuri cum ar fi: verificarea reelelor de canalizare, remedierea defeciunilor aprute, verificarea strii tehnice a conductelor de alimentare cu ap potabil i industrial, urmrirea permanent a strii tehnice a rezervoarelor de depozitare i a conductelor aferente, monitorizarea periodic a calitii apelor subterane, indeprtarea produselor petroliere de pe solul din parcurile de rezervoare. Pe langa aceste masuri s-a impus si monitorizarea acviferului din zona.

Din msurtorile efectuate forajele de monitorizare rezult o inbuntire a calitii apelor subterane.[5]

In cadrul S.C. ROMPETROL S.A. Bucureti Punct de Lucru Rafinria Vega Ploieti calitatea apelor subterane a fost monitorizat prin prelevarea lunar de probe din 11 foraje de observaie aflate in stare de funcionare i determinarea indicatorilor de calitate prin analize fizico-chimice in laboratorul de ape reziduale, conform autorizajiilor de mediu i de gospodrirea apelor.

SC Petrotel-Lukoil

In cadrul S.C. PETROTEL-LUKOIL, actiunea de urmrire a polurii panzei freatice a inceput in anul 1980, in prezent monitorizandu-se evolutia acesteia prin intermediul a 19 foraje de observaie, dintre care 9 situate pe teritoriul Societjii i 10 in afara acesteia.

Forajele de observaie sunt executate la 20 m, iar nivelul hidrostatic al apei freatice este de cca 10 14 m.

Conform unui program de control inten, monitorizarea polurii subterane include: msurtori lunare ale nivelului hidrostatic i ale grositnii stratului de produs petrolier, analize periodice privind calitatea probelor de ap prelevate din foraje.

Periodic s-a studiat nivelul hidrostatic si grosimea stratului de produs pentru 19 foraje de observatie.[4]

Analizand rezultatele objinute in anul 2003 i comparativ cu anii anteriori, se constat existena unei poluri istorice in unele foraje situate in partea de sud-est a incintei Societjii, unde grosimea stratului de produs petrolier s-a situat ntre 0,3-0,6 m n anii 2001-2002, iar in 2003 ntre 0,3-0,5. Variatiile lunare sunt de ordinul ctorva centimetri i sunt influenate de cantitatea de precipitatii din perioada respectiv.Pentru forajele exterioare, nu s-au constatat valori semnificative ale stratului de produs petrolier. In unele foraje nu exista produs petrolier, iar in altele grosimea stratului de produs este de 0,001 m, valoare neconcludenta, avand in vedere ca eroarea de masuare a ruletei este de 2 mm.Monitorizare prin cartare geofizica a contaminarii cu hidrocarburi a terenurilor si apelor subterane

Monitorizarea poluarii acviferului in cazul unei pene de poluant de hidrocarburi care pluteste pe suprafata acviferului este destul de complexa datorita marii varietati a surselor de poluare, a conditiilor particulare de migrare a hidrocarburilor in mediile poroase si permeabile, a dificultatilor de modelare fizico-matematica a penelor difuze de contaminare si nu in ultimul rand a lipsei unor softuri adecvate de prelucrare si interpretare a datelor geoelectrice.[6]

Mijloacele actuale de localizare si monitorizare a zonelor contaminate, bazate pe informatii punctuale obtinute prin analiza in situ sau in laborator a probelor de sol sau apa, sunt costisitoare si nu permit obtinerea rapida a datelor necesare elaborarii modelului hidrogeologic al contaminarii.

Pentru cercetarea infestarii apelor subterane cu hidrocarburi se poate utiliza prospectiunile geofizice, acestea reducand pretul de cost si timpul de investigatie.

In anumite cazuri masuratorile geoelectrice pot fl utilizate pentru estimarea unor parametrii hidrogeologici cum ar fi: conductivitatea hidraulica, transmisivitatea, capacitatea de protectie naturala, capacitatea de stocare si chiar directia si viteza de curgere a apelor subterane contaminate cu hidrocarburi.[6]

Cercetarile efectuate in vecinatatea rafinariei Brazi, a depozitelor de hidrocarburi din vecinatatea Oil Terminal Constanta precum si in multe alte zone din tara au demonstrat ca din punct de vedere geoelectric prezenta hidrocarburilor libere la suprafata acviferului freatic se manifesta prin anomalii de maxim rezistivimetric cartabile cu ajutorul masuratorilor efectuate la suprafata solului.

Procesele complexe fizice si chimice care se produc in soluri si acvifere infestate cu o mare diversitate de poluanti afecteaza intr-un mod particular proprietatile fizice ale mediului, acestea din urma putand fi delimitate si caracterizate calitativ si cantitativ utilizand dispozitive adecvate pentru masuratori geoelectrice de suprafata.Metodele geoelectrice, alaturi de metodele clasice pot aduce informatii deosebit de utile la un pret de cost extrem de redus. Astfel, cu ajutorul metodelor geoelectrice se pot determina cu suficienta precizie parametrii flzico geometrici ai acviferului (grosime, conductivitate hidraulica, transmisivitate, capacitate de stocare, porozitate, capacitate de protectie etc), directia si chiar viteza de curgere a fluidelor precum si monitorizarea deplasarii penelor de contaminare cu hidrocarburi.[6]

Masuratori SEV (Sondaj electric Vertical)

Pentru identificarea zonelor cu potenial de poluare se pot realiza msurtori electrometrice prin metoda SEV In cazul in care poluarea acviferului este cu grosimi mici de hidrocarburi detectarea acestora se poate face prin masuratori SEV.

Metoda rezistivittilor aparente, cu varianta S.E.V. (Sondajul Electric Vertical), aplicat cu succes in prospectarea terenurilor sedimentare in general, i-a gsit numeroase utilizri in soluionarea unor complicate probleme hidrodinamice i structurale.

In scopul determinrii variaiei rezistivitjii subsolului, se utilizeaz un ansamblu de 4 (patru) electrozi: A, M, N, 13, o surs de curent i un aparat de msur a diferenjei de potenial. Curentul electric introdus in sol prin intermediul punerilor la pmnt A i B creeaz intre electrozii M i N o diferent de potenial DV, a crei valoare este dependent de intensitatea curentului "I", introdus in sol, pozitia celor patru electrozi si distributia spaial a rezistivitii din subsol. Cu ajutorul unui astfel de dispozitiv se poate determina o mrime numit "rezistivitate aparent" (avnd ca unitate de msur Wm), care reprezint o medie complex a rezistivitilor reale din subsol.

Pentru realizarea investigatiilor geofizice msurtorile au fost executate cu un sistem electronic (rezistivimetru) tip GEOHM 33 D, dispozitivul utilizat fiind de tip WENNER (ABmax= 150 m) i a fost considerat i dovedit optim, asigurnd o rezoluie i o precizie bun.

Monitorizare bataluriPentru monitorizarea unui depozit de deeuri sunt necesare diferite tipuri de monitorizari: automonitorizarea telmologic, automonitonzarea emisiilor i controlul factorilor de mediu in zona de influen.

Automonitorizarea tehnologic

Monitorizarea tehnologic se realizeaz pe toat petioada de exploatare a batalurilor care este esenial pentru buna funcionare. Are drept scop reducerea riscurilor de accidente, de distrugere a stratutui de impermeabilizare i de colmatare a sistemelor de drenaj.

Automonitorizarea tehnologic const in verificarea permanent a strii de funcionare a tuturor componentelor unui depozit de deeuri: drumul de acces i drumurile din incint, impermeabilizarea, sistemele de colectare i evacuare a levigatului, alte dotri existente. De asemenea, se urmareste gradul de tasare, precum i stabilitatea depozitului. Scopul acestor activiti este asigurarea funcionrii in condiiile proiectate a tuturor echipamentelor i instalaiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente pentru mediu i sntatea uman.

Un alt aspect important al activitii de automonitorizare tehnologic 1 constituie controlul intrrilor de deeuri. Documentele ce insoesc transporturile de deeuri trebuie s fie verificate in scopul stabilirii incadrrii in conditiite prevzute de autorizaia de mediu. n funcie de tipul de deeuri sau dac exist indoieli cu privire la caracteristicile deeurilor, vor fi efectuate prelevri de probe i analize fizico chimice i biologice pentru verificarea conformitii cu prevederile autorizaiei de mediu sau cu documentele insoitoare.Automonitoziarea emisiilor si controlul calitatii factorilor de mediu in zona de influentaAutomonitorizarea emisiilor in faza de exploatare a unui depozit de deeuri are ca scop verificarea conformrii cu conditiile impuse de autorittile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodrire a apelor etc.). Frecventa de analiz i indicatorii urmriti pentru caracterizarea fazei lichide evacuate din celulele de depozitare stipulate n legislatia in vigoare. Se monteaz (ph-ul, COCr, CB05, nitrati, sulfuri, cloruri) trimestrial sau lunar.

Metodele de analiz trebuie s fie standardizate pentru determinarea caracteristicilor levigatului respectiv a apelor de suprafat i subterane. Urmrirea cantittii i calitii gazului de depozit se efectueaz pe sectiuni reprezentative ale depozitului. Indicatorii determinati pentru gazul de depozit sunt: CH4, CO2, H2S, COV-ului.

Valorile obtinute in urma msurtorilor sunt comparate cu cele prevzute de normele legislative in vigoare.[6] Controlul calittii factorilor de mediu in zona de influent a depozitului se realizeaz prin: Inregistrarea datelor meteorologice pentru stabilirea cantittii de precipitatii, a domeniului de temperatur i a directiei dominante a vntului; analiza principalilor indicatori de calitate a apelor de suprafat se vor preleva probe din puncte situate n amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei; analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane se vor preleva probe din foraje de monitorizare situate 1n amonte (1 foraj), respectiv 1n aval de depozit (2 foraje); determinarea concentratiflor indicatorilor specifici in aerul ambiental din zona de influent a depozitului; determinarea concentratiilor specifice de poluanti n sol, n zona de influent a depozitului. Valorile obtinute pentru flecare factor de mediu vor fi comparate cu cele prevzute de normele legislative 1n vigoare. Analizele i determinrile necesare pentru automonitorizarea emisiilor i controlul ca1itii factorilor de mediu vor fi realizate de ctre laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toat perioada de monitorizare

Concluzii

n vederea vederea monitorizarii calitatii apelor subterane in acord cu prevederile Directivei Cadru a Apei 2000160CE sunt necesare o serie de masuri prin care sa se urmareasca gradul de poluare a acviferului, in special in zona Rafinariilor.

Monitorizarea calitatii apelor subterane se poate realiza prin foraje piezometrice, prin masuratori geoelectrice, prin masuratori SEV, metode combinate, probari chimice, masuratori ale parametrilor de curgere.

In zona batalurilor, care sunt puncte critice pentru acvifer datorita depozitarii unor mari cantitati de deseuri cu continut ridicat de hidrocarburi se impun diferite tipuri de monitorizari: automonitorizarea tehnologica, automonitorizarea emisiilor i controlul factorilor de mediu n zona de influent.

Pe langa aceste metode de monitorizare in vederea ameliorarii calitatii apelor subterane din zona rafinarlor. Agentiile teritoriale au impus i alte msuri cum ar fi:

creterea performantelor sistemului de drenare i colectare a produsului petrolier din pnza freatica prin exploatarea corespunztoare a sistemului de depoluare alctuit din: instalatii pilot de depoluare cu injectie cu alcool, instalatii pilot tip put de denivelare cu sistem de extractie, sisteme de stopare a dispersiei polurii;

micorarea cantitii de produse petroliere infiltrate n sol i panza freatic prin executarea de lucrri de reparatii canalizri, reparatii rezervoare, reparaii platforme betonate, placri antiacide;

verificarea permanent i repararea (dup caz) canalizarii apelor uzate , a conductelor de ml sau chimicale, in perioada reviziilor;

curirea periodic a canalelor de conducte, prin dirijarea produsului petrolier ctre stajiile de epurare; verificarea permanent i repararea sau inlocuirea (dup caz) a conductelor i utilajelor tehnologice care vehiculeaz produse petroliere, [6]In urma analize1or executate, zonele cele mai poluate pentru factorul de mediu sol dintr-o rafinarie sunt: zonele din dreptul rampelor de incrcare / descrcare, de la instalatfile Bitum, Cocsare zona din dreptul rezervoarelor care apartin depozitelor de titei, zona din dreptul caselor de pompe (fabrica de pcur, instalatia de cracare catalitic), zona din dreptul statiilor de epurare. Din statiile de epurare rezult nmoluri care sunt transportate la bataluri. In prezent batalurile sunt in majoritate pline.

Rezultatul analizelor de teren i ap indic o rspandire neuniform a polurii att pe suprafa ct i pe adncime. Dac rspndirea pe teritoriul platformei industriale este legat de pozitionarea instalatiilor poluante i de procesele tehnologice care se realizeaz, poluarea de adancime este conditionat i de alti factori cum sunt: natura terenului (litologia terenului, granulozitatea, porozitatea i permeabilitatea) prin care circul produsul petrolier, conditiile meteorologice in care s-a produs poluarea, tipul de poluant, existenta de conducte i deteriorate care au pierderi.

Din analizele de ap prelevate a rezultat c:

apele industriale reziduale provenite de la instalatii au compozitii variabile prezentnd de cele mai multe ori schimbri rapide, momentane i izolate

aceste schimbri apar datorit caracterului continuu sau unoeri discontinuu al proceselor care au loc, regimului neuniform al evacurii acestor ape, sau datorit unor avarii

In cursul investigatiilor executate timp de o lun apele au prezentat depiri poluare semnificativ pentru pH, sulfuri, extractibile i suspensii

apa uza care intr in statia de epurare final a prezentat concentratii mari in special pentru suspensii, extractibile, CBO5, CCO-Cr i uneori pentru sulfuri

apele de suprafaa au prezentat n unele cazuri concentratii mai mari pentru cativa indicatori (extractie, CBO5, suspensii)

analize1e probelor de ap recoltate din foraje este chimic nepotabil deoarece nu se incadreaz in limitele de potabilitate

Din punct de vedere al calitii apei subterane, concluziile cercetrilor efectuate relateaz o inaintare spre SE a limitei suprafeei slab poluate (cu poluant sub form de miros sau pelicul) a ajuns pn la limita vestic a comunei Berceni unde a fost semnalat miros specific in cteva puuri rurale i in puul unei societi agricole.

Poluarea petrolier din zona de sud a Ploietiului are o lung istorie, paralel cu inceputurile extraciei i prelucrrii ieiului. In prezent, adncimea stratului imbibat cu produse petroliere este de 4 6 m de la suprafa; iar grosimea stratului petrolier in puurile de monitorizare variaz de la 0,01 m la 1 m. Produsul petrolier curge pe suprafaa pnzei freatice in direcia SE, cu o vitez de circa 10 50 m/an.

Se constat in ultima vreme micorarea grosimii de produs petrolier precum i a vitezei de inaintare a polurii in stratul freatic din zona de sud a municipiului Ploieti, aceasta datorndu-se diminurii aportului de la unitile de prelucrare a ieiului i de transport a produselor prin: reparaii capitale 1a conducte, punerea in funciune a instalaifior de epurare, incinerare, scderea cantitii prelucrate, recuperrile din subteran efectuate. [7]Bibliografie

[1] Stanescu Rodica 2001, remedial treatment for petroleum vontarninated soils, a 12-a Conferinta Internationala de Chimie Industriala si Inginerie Chirnica sept.2001 Bucuresti.

[2] Gheorghe Neag, Depoluarea solurilor i apelor subterane, Casa Crii de tiin, 1997[3] Planurile de management ale bazinelor hidrografice Raport national 2004 Romnia, Ministerul IvIediului i Dezvoltrii Durabile [4] Manescu, M., Bica, I., Stan, I., 1994, La pollution d'eau souterraine avec des produits petroliers dans la zone de Ploiesti, Inpact of Industrial Activities on Groundwater, Intenaational Hydrogeological Symposium, May 1994, Constanta.[5] Raport de Mediu, Zone critice judeul Prahova Agenia de Protecia Mediului Prahova, 2003

[6] http://www.aevum-consult.ro/fara-categorie/monitorizarea-contaminarii[7] http://www.aevum-consult.ro/fara-categorie/lorem-ipsum-dolor-sit-ametBUCURESTI

20142