monitorizare media dezbaterea fondul moldova...
TRANSCRIPT
1
MONITORIZARE MEDIA
Dezbaterea
FONDUL MOLDOVA – PLANUL MARSHALL AL
ROMÂNIEI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
14 ianuarie 2016
2
CUPRINS:
Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la
Cluj - Fundatia Universitara a Marii Negre
5
Petrișor Peiu, Dan Dungaciu: Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru
Republica Moldova”, organizată la Cluj - Oranoua.ro
5
Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la
UBB - Site-ul News al UBB
6
Dezbaterea „Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la UBB - Cluju.ro 7
Constituirea Fondului Moldova, in dezbatere la UBB Cluj - Rompress.info 7
Republica Moldova, din nou în atenția mediul academic - Etransmedia.ro 10
Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la
UBB - ZiuaNews.ro
10
3
Dezbatere, la UBB: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Ziarul
Faclia
11
Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova analizat la Cluj - Timpromanesc.ro 11
CULTURĂ Dezbatere la Universitatea ”Babeș-Bolyai”: ”Fondul Moldova-Planul Marshall al României
pentru Republica Moldova” - Scoalagorjeana.com
13
Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la
UBB - Buna Ziua Cluj
14
Fondul Moldova – Planul Marshall al României? - Transilvania Regional Business 15
Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Vestic.ro 15
Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Ultimele-stiri.eu 16
Maine, la Cluj: Fondul Moldova, din nou in dezbatere - Jurnalromanesc.ro 17
Fondul Moldova, din nou în dezbatere, acum la Cluj-Napoca - Oradestiri.ro 21
Fondul Moldova, din nou in dezbatere - Euromedia-ucraina.blogspot.ro 25
Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj - Fundatia 29
4
Universitara a Marii Negre
Peiu: „România are nevoie de expansiune economică“ - Romanialibera.ro 33
Petrișor Peiu: România are nevoie de o politică de expansiune economică. Fond de investiții în Republica
Moldova - Clujtoday.ro
35
Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj - Clujazi.ro 36
Ultimul tren pentru Republica Moldova, un fond de investiţii românesc - Saptamanalulasalt.ro 40
Planul Marshall al României pentru Republica Moldova - Politik.md 44
De ce este nevoie de un Plan Marshall pentru Republica Moldova? - Cuvantul Libertatii 45
Fondul Moldova: Soluția de 1 miliard de euro a României pentru Republica Moldova - Napocanews.ro 48
Dan Dungaciu: Republica Moldova rămîne în continuare cea mai importantă temă de politică externă a României - Ziarul Faclia
50
Petrisor Peiu: „România nu poate ajuta Moldova, decat prin investitii” - Jurnalromanesc.ro 54
Dan Dungaciu: România trebuie să-și asume un proiect pentru R. Moldova - Fundatia Universitara a
Marii Negre
61
5
Data Publicația Conținutul articolului Link-ul
articolului
6.01.2016 Fundatia Universitara a
Marii Negre
Dezbatere „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la Cluj Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează dezbaterea cu titlul: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova. Evenimentul va avea loc joi, 14 ianuarie 2016, ora 10.00, la Institutul de Cercetări Europene (str. Em. de Martonne nr.1) Cluj-Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot, Facultatea de Studii Europene. În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre.
http://fumn.eu/de
zbatere-fondul-
moldova-planul-
marshall-al-
romaniei-pentru-
republica-
moldova-
organizata-la-cluj/
Oranoua.ro Petrișor Peiu, Dan Dungaciu: Dezbatere „Fondul Moldova –
Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”,
http://www.orano
ua.ro/petrisor-
6
organizată la Cluj
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații
Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),
organizează dezbaterea cu titlul: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova.
Evenimentul va avea loc joi, 14 ianuarie 2016, ora 10.00, la
Institutul de Cercetări Europene (str. Em. de Martonne nr.1) Cluj-
Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot,
Facultatea de Studii Europene.
În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.
Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației
Universitare a Mării Negre.
peiu-dan-
dungaciu-
dezbatere-fondul-
moldova-planul-
marshall-al-
romaniei-pentru-
republica-moldova-
organizata-la-cluj/
8.01.2016 News.ubbcluj.ro Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României
pentru Republica Moldova”, organizată la UBB
Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al României
pentru Republica Moldova”, organizată la UBB Facultatea de
Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună
cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion
I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia
http://news.ubbcl
uj.ro/noutati/dezb
aterea-
%E2%80%9Efond
ul-moldova-
planul-marshall-
al-romaniei-
7
Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri
Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14
ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova- Planul
Marshall al României pentru Republica Moldova“.
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene
(str. Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.
În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.
Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei
Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf.
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
Europene.
pentru-republica-
moldova%E2%80
%9D-organizata-
la-ubb/
09.01.2016 Cluju.ro Dezbaterea „Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”, organizată la UBB
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),
organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul
,,Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru
Republica Moldova“.
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str.
http://cluju.ro/studentie/dezbaterea
-planul-marshall-
al-romaniei-
pentru-republica-
moldova-
organizata-la-
ubb/
8
Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.
În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.
Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei
Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf.
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.
11.01.2016 Rompres.info Constituirea Fondului Moldova, in dezbatere la UBB Cluj
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-
Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii
Internationale ,,Ion I.C.Bratianu”,Institutul de Cercetari Europene
(ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul pentru
Negocieri si Medieri Internationale si Europene(CNMIE), organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul
Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica
Moldova”.
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str.
Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00.
In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.
Bratianu” al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei
Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf.
http://www.romp
ress.info/constitui
rea-fondului-
moldova-in-
dezbatere-la-ubb/
9
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
Europene.
Organizatorii anunță că prin intermediul dezbaterii le vor fi
oferite atât publicului larg, cât și decidenților, argumente bine
fundamentate care să genereze solidarizare în jurul ideii de
constituire a FONDULUI MOLDOVA.
Ce este Fondul Moldova? Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori
Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului
român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe
care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima
etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100
milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare
de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de
către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru
investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În
etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de
capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce
vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate
atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro.
Ceea ce propune Fondul Moldova este o schimbare de viziune
faţă de stânga Prutului. A devenit acum evident pentru toată
lumea că Republica Moldova nu reuşeşte să se “vânda” singură.
Nu are „investment grade”, deci investitorii privaţi nu investesc
10
aici, programele cu UE, FMI şi Banca Mondiala sunt îngheţate şi
oricum insuficiente, resurse interne nu există – Republica
Moldova este un stat asistat, prin definiţie. În acest timp,
România reuşeşte să obţină suprasubscriere pentru orice
încearcă să vândă, adică România este un brand care “vinde bine”
în ultimii ani.
În esenţă, se are în vedere un transfer de “empatie investiţională” dinspre România spre Republica Moldova, dublat de
introducerea unui model de afaceri între cele două state: voi
investi la tine doar în obiective economice şi/sau de
infrastructura pe care să le administrez privat şi să produc profit
pentru a reduce decalajele. Adica o schimbare radicală de
paradigma favorabilă ambelor părţi: investim privat, nu dăm
ajutoare de la statul român, investim în infrastructura R. Moldova
şi nu în „poduri de flori” (necesare la vremea lor) şi administrăm
noi ceea ce investim. rompress.info
Etransmedia.ro Republica Moldova, din nou în atenția mediul academic Criza politică de la Chișinău din aceste zilele suscită tot mai mult interes în mediul academic privind apropierea României, în principal din punct de vedere economic, de Republica Moldova. Pentru a fi susținut planul politic este nevoie și de racordare economică a celor două capitale. În acest sens, Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia
http://www.etran
smedia.ro/2016-
01-11-1146--
republica-
moldova-din-nou-
in-atentia-mediul-
academic-6174
11
Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul „Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”. Republica Moldova este cea mai săraca țară din Europa, având un PIB pe cap de locuitor de 2.037 dolari, în 2012, potrivit Băncii Mondiale.
Ziuanews.ro Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei
pentru Republica Moldova", organizata joi la UBB
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-
Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii
Internationale ,,Ion I.C.Bratianu", Institutul de Cercetari Europene (ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul
pentru Negocieri si Medieri Internationale si Europene (CNMIE),
organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul
Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica
Moldova".
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str.
Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00.
In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.
Bratianu" al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei
Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf.
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
http://www.ziuan
ews.ro/revista-
presei/dezbaterea
-fondul-moldova-
planul-marshall-al-romaniei-
pentru-republica-
moldova-
organizata-joi-la-
ubb-376668
12
Europene.
Ziarulfaclia.ro Dezbatere, la UBB: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie, dezbaterea cu titlul ,,Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova”. Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str. Emm. de Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10:00. În deschidere vor lua cuvîntul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.
http://ziarulfaclia.
ro/dezbatere-la-
ubb-fondul-
moldova-planul-
marshall-al-
romaniei-pentru-
republica-
moldova/
Timpromanesc.ro Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova analizat la Cluj Dezbaterea Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova va avea loc, pe 14 ianuarie, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca, și va fi moderat Conf. Univ. Dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
http://timproman
esc.ro/planul-
marshall-al-
romaniei-pentru-
rep-moldova-
13
Europene.Evenimentul este organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE). Potrivit fumn.eu, în deschidere vor lua cuvântul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, Petrișor Peiu, directorului Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre pentru a contura redactarea draftului de propunere care să oficializeze constituirea Fondului Moldova. Reamintim că prima parte a acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion, lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Aceştia au dezbătut discutat principiile care fundamentează apariția unei noi idei pentru Republica Moldova – Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova sau garanțiile europenizării. Prima menționare a unui Plan Marshall pentru Republica Moldova a fost făcută în 2012, de Igor Corman, la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare politică externă
analizat-la-cluj
14
şi integrare europeană din Parlamentul de la Chișinău, care, în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană 2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial. La vremea respectivă, Corman vorbea inclusiv despre evoluţiile în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, evocând rolul tot mai activ al Uniunii Europene în acest proces, în special al Germaniei şi al Cancelarului A. Merkel. Corman a apreciat atunci măsurile îndreptate spre sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului, extinderea către transnistreni a ofertei de a participa la crearea unei zone de liber schimb aprofundat cu UE, precum şi la viitoarea liberalizare a regimului de vize.
Scoalagorjeana.com CULTURĂ Dezbatere la Universitatea ”Babeș-Bolyai”:
”Fondul Moldova-Planul Marshall al României pentru
Republica Moldova”
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),
organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul
http://scoalagorje
ana.com/2016/01
/11/cultura-
dezbatere-la-
universitatea-
babes-bolyai-
fondul-moldova-
planul-marshall-
al-romaniei-
15
Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica
Moldova“.
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str.
Em. De Martonne nr. 1), din Cluj-Napoca dar are o problematică
de reținut mai ales în actualul context economic politic și social
din Republica Moldova.
În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.
Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei
Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf.
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
Europene.
pentru-republica-
moldova/
Buna ziua Cluj Dezbaterea „Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova", organizata joi la UBB Facultatea de Studii Europene din cadrul Universitatii Babes-Bolyai, impreuna cu Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C.Bratianu", Institutul de Cercetari Europene (ICE), Fundatia Universitara a Marii Negre, Centrul pentru Negocieri si Medieri Internationale si Europene (CNMIE), organizeaza joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova- Planul Marshall al Romaniei pentru Republica Moldova".
http://www.bzc.ro/dezbaterea-
fondul-moldova-
planul-marshall-
al-romaniei-
pentru-republica-
moldova-
organizata-joi-la-
ubb-35834
16
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetari Europene (str. Em. De Martonne nr. 1), cu incepere de la ora 10.00. In deschidere vor lua cuvantul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale ,,Ion I.C. Bratianu" al Academiei Romane si Petrisor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundatiei Universitare a Marii Negre. Dezbaterea va fi moderata de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.
12.01.2016 Transilvania Regional
Business Fondul Moldova – Planul Marshall al României? Pentru a afla dacă „Fondul Moldova” poate deveni un Plan Marshall al României pentru Republica Moldova, Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE), organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“. Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str. Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00. În deschidere vor lua cuvântul:
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române;
http://trb.ro/fond
ul-moldova-
planul-marshall-
al-romaniei/
17
Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre.
Dezbaterea va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene.
Vestic.ro Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),
organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul
Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“.
Evenimentul va avea loc la Institutul de Cercetări Europene (str.
Em. De Martonne nr. 1), cu începere de la ora 10.00.
În deschidere vor lua cuvântul: Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale ,,Ion I.C.
Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei
Universitare a Mării Negre. Dezbaterea va fi moderată de conf.
univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii
Europene.
http://www.vestic
.ro/articol_48649/
fondul-moldova--
planul-marshall-
al-romaniei-
pentru-republica-
moldova.html
Ultimele-stiri.eu Fondul Moldova- Planul Marshall al României pentru
Republica Moldova
http://www.ultim
ele-
18
Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-
Bolyai împreună cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale ,,Ion I.C.Brătianu”, Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE),
organizează joi, 14 ianuarie 2016, dezbaterea cu titlul ,, Fondul
Moldova- Planul Marshall al României pentru Republica Moldova“. ...
stiri.eu/articol/fo
ndul-moldova-
planul-marshall-
al-romaniei-
pentru-republica-
moldova/1632950
13.01.2016 Jurnalromanesc.ro Maine, la Cluj: Fondul Moldova, din nou in dezbatere
O interesantă dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul
Marshall al României pentru Republica Moldova" va avea loc joi,
14 ianuarie 2016, începând cu ora 10.00, la Institutul de Cercetări
Europene din Cluj-Napoca și va fi moderată de conf. univ. dr.
Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca. Organizatorii
dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din cadrul
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe
Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu", Institutul de
Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre,
Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene
(CNMIE).
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
„Ion I.C. Brătianu" al Academiei Române și Petrișor Peiu,
http://www.jurna
lromanesc.ro/jr1/
index.php/evenim
ente/item/1921-
maine-la-cluj-
fondul-moldova-din-nou-in-
dezbatere.html
19
directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul
Fundației Universitare a Mării Negre.
O dezbatere similară a mai avut loc pe data de 17 decembrie
2015 la București și s-a bucurat de participarea unor invitați
speciali, susținători ai înființării și asumării Fondului Moldova.
Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre
dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat
principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost
asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de
pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au
solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții
specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost
deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația
Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a
sprijinului României pentru schimbări fundamentale și
ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de
reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care
răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevarul.ro, Dan
Dungaciu și Petrișor Peiu. „Toate ţările europene care s-au
dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de
infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este
inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse
20
interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un "plan
Marshall tailor-made". Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan
(şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat
cu vocaţie în acest sens este România", se arată, pe scurt, în
analiza celor doi.
Ce este Fondul Moldova?
Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului
român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe
care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima
etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100
milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare
de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de
către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru
investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În
etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de
capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce
vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate
atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan
Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)
Posibile întrebări, în perspectiva viitoarei dezbateri
Dezbaterea de joi, de la Cluj-Napoca, este așteptată cu mult
interes și tocmai de aceea jurnalromanesc.ro lansează în discuție
mai multe întrebări ale căror răspunsuri ori vor fi date de
21
organizatori premergător dezbaterii, ori vor reieși pur și simplu
din discuțiile ce vor fi purtate acolo.
Ar fi interesant de aflat ce elemente de noutate va aduce noua
dezbatere în contextul eforturilor de constituire a Fondului
MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena
politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică
permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența
unei investiții de încredere pe termen mediu și lung în Republica
Moldova.
Fondul Moldova ar trebui conturat ca un fond deschis de
investiţii, listat la Bursa de Valori Bucureşti, care va începe cu
constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii
cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a tot promis
oricum Republicii Moldova. După cum știm, acest ajutor a fost
suspendat până la o mult așteptată calmare a crizei politice de la
Chișinău. În aceste condiții, perspectiva îndeplinirii acestei prime
condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva
deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.
Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică
soluție și, mai mult, România este considerată de Dan Dungaciu
„singurul stat cu vocaţie în acest sens". Dar este de văzut ce
argumente noi ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții,
ținând cont, așa cum subliniam, de vocația spre instabilitate,
22
afișată, din păcate, în ultimul an, de Republica Moldova.
Dezbaterea de mâine ar putea răspunde și la o altă întrebare
legată de posibilitatea unui plan similar și pentru Ucraina, un alt
stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.
De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit,
nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,
România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune
fireasca întrebare dacă ar putea România să revină la o politică
de și mai mare apropiere față de republica soră de peste Prut și
dacă pot fi create premisele stabilității necesare unei schimbări
de percepție și atitudine.
„În realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este
şi un semn al valorii adăugate pe care România o poate aduce
spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul
Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă", se
spune în materialul de descriere a planului pentru Moldova. Dar
este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova
pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie
încrederea UE.
Oredestiri.ro Fondul Moldova, din nou în dezbatere, acum la Cluj-Napoca
O interesantă dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul
Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc joi,
14 ianuarie 2016, începând cu ora 10.00, la Institutul de Cercetări
http://www.orade
stiri.ro/fondul-
moldova-din-nou-
dezbatere-acum-
23
Europene din Cluj-Napoca și va fi moderatăde conf. univ. dr.
Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a
Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca.
Organizatorii dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de
Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,
Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi
Europene (CNMIE).
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
„Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și Petrișor Peiu,
directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul
Fundației Universitare a Mării Negre.
O dezbatere similară a mai avut loc pe data de 17 decembrie
2015 la București și s-a bucurat de participarea unor invitați
speciali, susținători ai înființării și asumării Fondului Moldova.
Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre
dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat
atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat
principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost
asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de
pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au
solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții
la-cluj-
napoca#.VppPgFl
ObIV
24
specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost
deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația
Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a
sprijinului României pentru schimbări fundamentale și
ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de
reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevărul.ro, Dan
Dungaciu și Petrișor Peiu. „Toate ţările europene care s-au
dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de
infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este
inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse
interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan
Marshall tailor-made”. Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan
(şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat
cu vocaţie în acest sens este România”, se arată, pe scurt, în
analiza celor doi.
Ce este Fondul Moldova?
Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori
Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului
român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe
care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima
etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100
milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare
25
de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de
către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru
investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În
etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de
capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce
vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate
atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)
Posibile întrebări în perspectiva viitoarei dezbateri
Dezbaterea de joi, de la Cluj-Napoca, este așteptată cu mult
interes și tocmai de aceea jurnalromanesc.ro lansează în discuție
mai multe întrebări ale căror răspunsuri ori vor fi date de
organizatori premergător dezbaterii, ori vor reieși pur și simplu
din discuțiile ce vor fi purtate joi, 14 ianuarie 2016, la Cluj-
Napoca.
Ar fi interesant de aflat ce elemente de noutate va aduce noua
dezbatere în contextul eforturilor de constituire a Fondului
MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena
politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică
permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene
și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența
unei investiții de încredere pe termen mediu și lung în Republica
Moldova.
Fondul Moldova ar trebui conturat ca un fond deschis de
26
investiţii, listat la Bursa de Valori Bucureşti, care va începe cu
constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii
cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a tot promis
oricum Republicii Moldova. După cum știm, acest ajutor a fost
suspendat până la o mult așteptată calmare a crizei politice de la
Chișinău. În aceste condiții, perspectiva îndeplinirii acestei prime
condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.
Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică
soluție și, mai mult, România este considerată de Dan Dungaciu
„singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Dar este de văzut ce
argumente noi ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții,
ținând cont, așa cum subliniam, de vocația spre instabilitate,
afișată, din păcate, în ultimul an, de Republica Moldova.
Dezbaterea de mâine ar putea răspunde și la o altă întrebare
legată de posibilitatea unui plan similar și pentru Ucraina, un alt
stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.
De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit,
nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,
România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului
consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune
fireasca întrebare dacă ar putea România să revină la o politică
de și mai mare apropiere față de republica soră de peste Prut și
dacă pot fi create premisele stabilității necesare unei schimbări
27
de percepție și atitudine.
„În realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este
şi un semn al valorii adăugate pe care România o poate aduce
spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul
Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă”, se
spune în materialul de descriere a planului pentru Moldova. Dar
este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie
încrederea UE.
Euromedia-
ucraina.blogspot.ro
Fondul Moldova, din nou in dezbatere
O interesantă dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul
Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc joi,
14 ianuarie 2016, începând cu ora 10.00, la Institutul de Cercetări
Europene din Cluj-Napoca și va fi moderată de conf. univ. dr. Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a
Universității Babeș-Bolyay din Cluj-Napoca. Organizatorii
dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din cadrul
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe
Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de
Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre,
Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene
(CNMIE).
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
http://euromedia-
ucraina.blogspot.r
o/2016/01/maine
-la-cluj-fondul-
moldova-din-nou-in.html
28
„Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și Petrișor Peiu,
directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul
Fundației Universitare a Mării Negre.
O dezbatere similară a mai avut loc pe data de 17 decembrie
2015 la București și s-a bucurat de participarea unor invitați
speciali, susținători ai înființării și asumării Fondului Moldova.
Despre inițiativa dezbătută în decembrie și propusă spre dezbatere și la jumătatea acestei luni se poate spune că a captat
atenția unui număr important de susținători. Apelul adresat
principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost
asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de
pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au
solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții
specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost
deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația
Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a
sprijinului României pentru schimbări fundamentale și
ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de
reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
De ce Fondul Moldova? – Aceasta este o întrebare la care
răspundeau, pe 21 septembrie 2015, pentru adevărul.ro, Dan
Dungaciu și Petrișor Peiu. „Toate ţările europene care s-au
dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de
infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este
29
inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse
interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan
Marshall tailor-made”. Nici o altă ţară nu are vreun astfel de plan
(şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat
cu vocaţie în acest sens este România”, se arată, pe scurt, în
analiza celor doi.
Ce este Fondul Moldova? Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori
Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului
român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe
care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima
etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100
milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare
de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de
către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru
investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). În
etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de
capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce
vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate
atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. (sursa: Dan
Dungaciu, Petrișor Peiu | adevărul.ro | 21.09.2015)
Posibile întrebări în perspectiva viitoarei dezbateri
Dezbaterea de joi, de la Cluj-Napoca, este așteptată cu mult
interes și tocmai de aceea jurnalromanesc.ro lansează în discuție
30
mai multe întrebări ale căror răspunsuri ori vor fi date de
organizatori premergător dezbaterii, ori vor reieși pur și simplu
din discuțiile ce vor fi purtate joi, 14 ianuarie 2016, la Cluj-
Napoca.
Ar fi interesant de aflat ce elemente de noutate va aduce noua
dezbatere în contextul eforturilor de constituire a Fondului
MOLDOVA, având în vedere și ultimele evoluții de pe scena politică din Republica Moldova. Instabilitatea politică
permanentă de la Chișinău, incertitudinea orientării proeuropene
și pericolul alegerilor anticipate pun serios la îndoială eficiența
unei investiții de încredere pe termen mediu și lung în Republica
Moldova.
Fondul Moldova ar trebui conturat ca un fond deschis de
investiţii, listat la Bursa de Valori Bucureşti, care va începe cu
constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiţii
cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România l-a tot promis
oricum Republicii Moldova. După cum știm, acest ajutor a fost
suspendat până la o mult așteptată calmare a crizei politice de la
Chișinău. În aceste condiții, perspectiva îndeplinirii acestei prime
condiții de constituire a Fondului Moldova, adică perspectiva
deblocării acestui ajutor, pare din ce în ce mai îndepărtată.
Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică
soluție și, mai mult, România este considerată de Dan Dungaciu
„singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Dar este de văzut ce
31
argumente noi ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții,
ținând cont, așa cum subliniam, de vocația spre instabilitate,
afișată, din păcate, în ultimul an, de Republica Moldova.
Dezbaterea de mâine ar putea răspunde și la o altă întrebare
legată de posibilitatea unui plan similar și pentru Ucraina, un alt
stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.
De când s-a adâncit criza politică de la Chișinău și, implicit, nesiguranța orientării proeuropene a Republicii Moldova,
România pare să se fi retras din prima linie a sprijinului
consistent acordat Chișinăului, iar în aceste condiții se pune
fireasca întrebare dacă ar putea România să revină la o politică
de și mai mare apropiere față de republica soră de peste Prut și
dacă pot fi create premisele stabilității necesare unei schimbări
de percepție și atitudine.
„În realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este
şi un semn al valorii adăugate pe care România o poate aduce
spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul
Moldova este un proiect românesc şi euroatlantic, deopotrivă”, se
spune în materialul de descriere a planului pentru Moldova. Dar
este de văzut, în continuare, ce ar trebui să facă R. Moldova
pentru a recâștiga încrederea României și prin extensie
încrederea UE.
14.01.2016
Fundatia Universitara a
Marii negre Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea Republicii Moldova, dezbătut la Cluj
http://fumn.eu/fo
ndul-moldova-
32
Joi a venit rândul mediului academic clujean să dezbată asupra Fondului Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova, eveniment găzduit de Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai, în prezența inițiatorilor proiectului, profesorii Dan Dungaciu (directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Inițiativa Fondul Moldova este o idee nouă care apropie Republica Moldova de România, prin prosperitate, și care nu ține cont de regimurile politice actuale sau viitoare din țara vecină României. Concret, este vorba de un model de business responsabil și transparent care să presupună investiții de 1 miliard de euro din partea românilor în diferite sectoare strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului. Banii se vor amenaja într-un fond gestionat de statul român, dar la care să se ralieze și alte entități internaționale. “România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze. Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și populație interesată să investească într-un asemenea fond. Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid, pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB
planul-romaniei-
pentru-
prosperitatea-
republicii-
moldova-
dezbatut-la-cluj/
33
între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici investiții cum face statul român în companii energetice unde investește 70%, dar are control 30%. Există și exemple care deja funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să lucreze”, a precizat Dan Dungaciu. “Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200 miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți. Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în 2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau
34
companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja un pic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor Peiu. Acesta a oferit exemplele unor sectoare în care Fondul Moldova ar putea să investească, precum căile ferate, energia, apa, bancar, care aduc randamente foarte mari în viitor, însă unde companiile publice românești nu pot să investească din cauza legislației. Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo: corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase poți să schimbi ceva”. Cu referire la contextul în care se poate dezvolta Fondul Moldova, cei doi au menționat că este esențial și un acord politic între toate forțele politice românești, după modelul acordului de la Snagov, când s-a decis integrarea României în UE.
35
O investiție la o asemenea valoare pe care România ar putea să o deruleze în Republica Moldova este de altfel iminentă, consideră inițiatorii proiectului, întrucât țara de peste Prut se îndreaptă către un dezastru economic iminent pe fondul: lipsei de interes manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care trebuie să-și rezolve propria criză economică; lipsei investițiilor serioase în Moldova; reducerii remiterii de bani de la cetățenii moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB); lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de transport; datoriilor care trebuie să fie returnate; investițiilor pe care bogații moldoveni preferă să le facă mai degrabă în țări din Vest ș.a.m.d. Altfel ar investi și România într-un stat eșuat care are prezență economică românească raportat la un stat unde această prezență lipsește cu desăvârșire. Cei doi profesori au dialogat pe tema Fondului Moldova și cu cei prezenți la dezbatere. Unul dintre aceștia, Andrei Harin, liderul Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj, a întrebat despre indicatorii concreți, cantitativi și calitativi, care pot indica prezența stabilității pe străzile din Republica Moldova. Dan Dungaciu a răspuns că ideea de stabilitate trebuie nuanțată, pentru că a existat și pe vremea lui Voronin și a regimului transnistrean, însă asta nu duce la dezvoltare. Nu e în sine un obiectiv, ci trebuie să fie stabilită în alte condiții. “Problema e că s-a ajuns prin tensiuni profunde să avem o treime din populație care nu votează, o treime îndreptată spre Est și o treime spre Vest. Niciuna din cele 2 stabiltăți nu sunt realiste. În România nu
36
a fost niciun partid care să-și exprime dorința de a nu intra în UE. În Republica Moldova există o parte însemnată din populație care-și construiește proiectul de viață spre Est. Care stabilitate e de dorit, spre uniunea euro-asiatică a lui Dodon sau spre UE? În privința UE, Republica Moldova n-a avut un acord real de asociere. Nici situația spre eurasia nu e mai bună. Republica Moldova este într-o criză de percepție. E o zonă fără identitate strategică, nici cu Estul, nici cu Vestul. Țara este într-o criză fără precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”
Romanialibera.ro Peiu: „România are nevoie de expansiune economică“
Instabilitatea politică de la Chișinău îi îndeamnă pe experții în
economie să găsească soluții de business care să contribuie la
stabilizarea Republicii Moldova și la apropierea ei de România. O
astfel de soluție este imaginată în cadrul unei dezvoltări
economice care să ducă prezența românească în toată regiunea.
România are nevoie de o politică de expansiune economică, este
de părere analistul economic Petrișor Peiu. El crede că această
politică ar trebui orientată atât spre economia internă, cât și spre
țările din regiune, mai ales Republica Moldova și țările
balcanilor. Astfel, va putea fi susținută creșterea economiei
românești. Declarațiile lui Petrișor Peiu au fost făcute în cadrul
unei dezbateri găzduite de Facultatea de Studii Europene a
http://www.roma
nialibera.ro/actual
itate/eveniment/p
eiu--
%E2%80%9Erom
ania-are-nevoie-
de-expansiune-
economica%E2%8
0%9C-404524
37
Universității „Babeș-Bolyai“, la care a mai participat și sociologul
Dan Dungaciu, care a lansat ideea unui fond de investiții în
Republica Moldova, cu un rol inspirat din cel al Planului Marshall.
Expertul Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de
miliarde de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a
economie a lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul
actual, până în anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii și va depăși economii precum cele ale Belgiei și
Kazahstanului. Tendința nu este una singulară în regiunea
Europei Centrale. Polonia a plecat din poziția de cea de-a 25-a
economie a lumii și și-a fixat drept țintă să ajungă a 20-a
economie a lumii în 2020.
În prezent, economia poloneză a ajuns cea de-a 22-a de pe glob.
Ca exemplu de politică de expansiune economică pe piața internă,
analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere
acțiunile companiilor care exploatează resurse naturale, potrivit
ClujToday.ro. Petrișor Peiu este de părere că autoritățile române
ar trebui, de pildă, să cumpere cât mai multe acțiuni Petrom, care,
în prezent, se află la un nivel foarte scăzut, ca urmare a prăbușirii
prețului petrolului pe piețele internaționale.
În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune
că România ar trebui să își consolideze prezența în țările
Balcanilor, precum Bulgaria și Serbia. Însă prioritatea ar trebui să
fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile
38
susținute de Petrișor Peiu ar fi utilizarea celor 100 de milioane de
euro promise de România Republicii Moldova pentru
constituirea unui fond de investiții, condus după principii
corporative. Acest fond ar urma să atragă și capitaluri private,
pentru a finanța investițiile românești în afacerile din Republica
Moldova. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea
companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul
Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în
acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria
Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.
Clujtoday.ro Petrișor Peiu: România are nevoie de o politică de
expansiune economică. Fond de investiții în Republica Moldova
România are nevoie de o politică de expansiune economică, este
de părere analistul economic Petrișor Peiu. El crede că această
politică ar trebui orientate atât spre economia internă, cât și spre
țările din Regiune. Astfel, va putea fi susținută creșterea
economiei românești. Declarațiile lui Petrișor Peiu au fost făcute
în cadrul unei dezbateri găzduite de Facultatea de Studii
Europene a Universității Babeș-Bolyai, la care a mai participat și
sociologul Dan Dungaciu, care a lansat ideea unui fond de
investiții în Republica Moldova, cu un rol inspirat din cel al
http://www.clujto
day.ro/index.php?newsid=24368
39
Planului Marshall.
Petrișor Peiu spune că, în prezent, cu un PIB de 400 de miliarde
de dolari americani, România a ajuns cea de-a 45-a economie a
lumii, iar dacă lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în
anul 2025, România va ajunge a 40-a economie a lumii. Ca
exemplu de politică de expansiune economică pe piața internă,
analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. Petrișor
Peiu este de părere că autoritățile române ar trebui, de pildă, să
cumpere cât mai multe acțiuni Petrom, care, în prezent, se află la
un nivel foarte scăzut, ca urmare a prăbușirii prețului petrolului
pe piețele internaționale.
În privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune
că România ar trebui să își consolideze prezența în țările
Balcanilor, precum Bulgaria și Serbia. Însă prioritatea ar trebui să
fie reprezentată de Republica Moldova. Una dintre ideile
susținute de Petrișor Peiu ar fi utilizarea celor 100 de milioane de
euro promise de România Republicii Moldova pentru constituirea
unui fond de investiții, condus după principii corporative. Acest
fond ar urma să atragă și capitaluri private, pentru a finanța
investițiile românești în afacerile din Republica Moldova. Petrișor
Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea companiei feroviare
moldovenești, dar și investițiile în distribuția de energie și de
apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul Republicii
40
Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în acest fel, cu
banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria Chișinău să
își poată finanța investițiile în dezvoltare.
Clujazi.ro Fondul Moldova, planul României pentru prosperitatea
Republicii Moldova, dezbătut la Cluj
Joi a venit rândul mediului academic clujean să dezbată asupra
Fondului Moldova – Planul Marshall al României pentru
Republica Moldova, eveniment găzduit de Facultatea de Studii
Europene a Universității Babeș-Bolyai, în prezența inițiatorilor
proiectului, profesorii Dan Dungaciu (directorul Institutului de
Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I.C. Brătianu” al
Academiei Române şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului
de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării
Negre.fondul moldova Inițiativa Fondul Moldova este o idee nouă care apropie
Republica Moldova de România, prin prosperitate, și care nu ține
cont de regimurile politice actuale sau viitoare din țara vecină
României. Concret, este vorba de un model de business
responsabil și transparent care să presupună investiții de 1
miliard de euro din partea românilor în diferite sectoare
strategice ale Moldovei pentru reducerea decalajelor dintre cele
două maluri ale Prutului. Banii se vor amenaja într-un fond
gestionat de statul român, dar la care să se ralieze și alte entități
internaționale.
http://www.clujaz
i.ro/fondul-
moldova-planul-
romaniei-pentru-
prosperitatea-
republicii-
moldova-
dezbatut-la-cluj/
41
“România are companii pe bani grei, cu bani care stau în bănci pe
dobânzi foarte mici, între 0 și 1%, în loc să fie puși să lucreze.
Există 80 miliarde de euro bani care stau în bănci. Poate ar fi și
populație interesată să investească într-un asemenea fond.
Fondul Moldova poată să ajungă la 1 miliard de euro rapid,
pentru reducerea decalajelor dintre malurile Prutului. Când am
început discuțiile despre Fondul Moldova aveam diferență de PIB între noi și moldoveni de 1 la 4, acum diferența e 1 la 6 chiar dacă
am plecat din comunism la fel de bogați și la fel de săraci. Nu
propunem ajutor de tip ONG, în proiecte culturale, dar nici
investiții cum face statul român în companii energetice unde
investește 70%, dar are control 30%. Există și exemple care deja
funcționează în exterior. În America este un asemenea fond care
sprijină firmele private care vor să investească în zone de interes
pentru guvern, iar o parte din risc este asumat de acel fond. Sunt
deja mecanisme pe care noi le putem asuma și le putem pune să
lucreze”, a precizat Dan Dungaciu.fondul moldova2
“Fondul Moldova este o poveste care, în ciuda numelui, are în
centru tot România, nu Republica Moldova. România a ajuns, așa
cum o știm noi, mai bună sau mai cu rele, a 45-a economie a
Lumii. Producem 400 miliarde de dolari, în termeni nominali 200
miliarde de dolari. Trebuie să-ți pui problema încotro te îndrepți.
Polonia, când a ajuns a 25-a putere a Lumii și-a propus până în
2020 să fie a 20-a putere a lumii și a ajuns deja pe locul 22. Noi ar
42
trebui să ajungem a 40-a economie a Lumii, mai trebuie depășim
Kazakhstan și Belgia. Acest lucru nu poate fi făcut fără
expansiune, fără investiții în străinătate și bazându-te doar pe
companii străine care să investească în țara ta. Expansiunea e un
termen care pare strident, care duce la aspecte ale istoriei pe care
unii le vor uitate, dar are și conotație pozitivă. În anul în care s-au
pus bazele companiilor de utilități, Petrom era de două ori mai mare decât MOL din Ungaria, apoi în 98′, când a început criza
asiatică și rusească, care ne-a afectat și pe noi și pe maghiari, erau
companii egale; când s-a privatizat Petrom, era MOL-ul deja
unpic mai mare, iar acum e de trei ori mai mare, datorită
expansiunii inclusiv în România”, a explicat profesorul Petrișor
Peiu.fondul moldova1
Acesta a oferit exemplele unor sectoare în care Fondul Moldova
ar putea să investească, precum căile ferate, energia, apa, bancar,
care aduc randamente foarte mari în viitor, însă unde companiile
publice românești nu pot să investească din cauza legislației.
Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut
multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în
versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio
companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri
fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de
dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență
românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem
43
acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze
sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre
transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția
era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se
plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo:
corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase
poți să schimbi ceva”. Cu referire la contextul în care se poate dezvolta Fondul Moldova,
cei doi au menționat că este esențial și un acord politic între toate
forțele politice românești, după modelul acordului de la Snagov,
când s-a decis integrarea României în UE.
O investiție la o asemenea valoare pe care România ar putea să o
deruleze în Republica Moldova este de altfel iminentă, consideră
inițiatorii proiectului, întrucât țara de peste Prut se îndreaptă
către un dezastru economic iminent pe fondul: lipsei de interes
manifestată spre Moldova de țările străine, inclusiv Rusia – care
trebuie să-și rezolve propria criză economică; lipsei investițiilor
serioase în Moldova; reducerii remiterii de bani de la cetățenii
moldoveni plecați în străinătate (care constituie un sfert din PIB);
lipsei resurselor naturale și a unei poziționări pe o rută majoră de
transport; datoriilor care trebuie să fie returnate; investițiilor pe
care bogații moldoveni preferă să le facă mai degrabă în țări din
Vest ș.a.m.d. Altfel ar investi și România într-un stat eșuat care
are prezență economică românească raportat la un stat unde
44
această prezență lipsește cu desăvârșire.
Cei doi profesori au dialogat pe tema Fondului Moldova și cu cei
prezenți la dezbatere. Unul dintre aceștia, Andrei Harin, liderul
Grupului de Inițiativă Basarabeană Cluj, a întrebat despre
indicatorii concreți, cantitativi și calitativi, care pot indica
prezența stabilității pe străzile din Republica Moldova.fondul
moldova Dan Dungaciu a răspuns că ideea de stabilitate trebuie nuanțată,
pentru că a existat și pe vremea lui Voronin și a regimului
transnistrean, însă asta nu duce la dezvoltare. Nu e în sine un
obiectiv, ci trebuie să fie stabilită în alte condiții. “Problema e că
s-a ajuns prin tensiuni profunde să avem o treime din populație
care nu votează, o treime îndreptată spre Est și o treime spre
Vest. Niciuna din cele 2 stabiltăți nu sunt realiste. În România nu
a fost niciun partid care să-și exprime dorința de a nu intra în UE.
În Republica Moldova există o parte însemnată din populație
care-și construiește proiectul de viață spre Est. Care stabilitate e
de dorit, spre uniunea euro-asiatică a lui Dodon sau spre UE? În
privința UE, Republica Moldova n-a avut un acord real de
asociere. Nici situația spre eurasia nu e mai bună. Republica
Moldova este într-o criză de percepție. E o zonă fără identitate
strategică, nici cu Estul, nici cu Vestul. Țara este într-o criză fără
precedent, iar stabilitatea este o utopie. Toată lumea se retrage și
spune: nu mai discutăm subiectul, însă noi suntem obligați să
45
discutăm despre Republica Moldova. Cum facem însă noi să
spunem ceva cu sens, concret, în această tăcere?”
Saptamanalulasalt.ro Ultimul tren pentru Republica Moldova, un fond de investiţii
românesc
În aceste zile în Republica Moldova se întâmplă lucruri deosebit
de grave, o ţară grav afectată de corupţie este pe cale să reîncapă
pe mână rusească. În condiţiile în care finanţarea internaţională a
dispărut iar perspectivele Republicii Moldova sunt din ce în ce
mai sumbre, România poate salva Chişinăul printr-o investiţie
fără precedent. Fondul Moldova ar urma să concentreze resurse
financiare importante care să ajute la dezvoltarea Republicii
Moldova în perspectiva integrării europene, tot mai îndepărtată
la acest moment.
De câteva luni există în România o dezbatere intitulată „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica
Moldova”, ultima etapă desfăşurându-se joi, 14 ianuarie a.c., la
Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca. Evenimentul a
fost organizat de Facultatea de Studii Europene din cadrul
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de Științe
Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”, Institutul de
Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a Mării Negre,
Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi Europene
(CNMIE) şi a avut ca invitaţi pe Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.
http://saptamanal
ulasalt.com/2016/
01/14/ultimul-
tren-pentru-
republica-
moldova-un-fond-
de-investitii-
romanesc/
46
Brătianu” al Academiei Române şi pe Petrișor Peiu, directorului
Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației
Universitare a Mării Negre. Obiectivul principal al reuniunii de la
Cluj-Napoca a fost conturarea redactării draftului de propunere
care să oficializeze constituirea Fondului Moldova.Prima parte a
acestei dezbateri a avut loc pe 17 decembrie 2015, când i-a reunit
pe Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general
Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion,
lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012.
Fondul Moldova
În ultimele luni a apărut o nouă idee pentru Republica Moldova –
Fondul Moldova, o altfel de abordare față de Republica Moldova
sau garanțiile europenizării.
Potrivit documentelor, prima menționare a unui Plan Marshall
pentru Republica Moldova a fost făcută în 2012, de Igor Corman,
la vremea respectivă preşedinte al Comisiei parlamentare
politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la
Chișinău, care, în cadrul Forumul Moldova – Uniunea Europeană
2012, desfăşurat la Berlin, lansa ideea reintegrării Rep. Moldova
în Uniunea Europeană prin aplicarea, de către UE, a unui Plan
Marshall, similar celui conceput de Statele Unite ale Americii și
destinat aliaților europeni din al Doilea Război Mondial.
Apelul adresat principalilor decidenți ai statului român, lansat
47
recent, a fost asumat de un număr de 40 de organizații
nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului.
Susținătorii acestei inițiative au solicitat înființarea și dezvoltarea
unui fond de investiții specializat— Fondul Moldova —ale cărui
linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de
către Fundația Universitară a Mării Negre — ca instrument de
exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de
reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
Proiectul lansat de Fundaţia Universitară a Mării Negre prevede
ca Fondul pentru Moldova să fie un fond deschis de investiţii
listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va începe cu constituirea,
prin aportul statului român, a unui fond de investiţii cu 100
milioane Euro, ajutor pe care România l-a oferit la un moment dat
Republicii Moldova.
În prima etapă, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma
de 100 milioane euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în
valoare tot de 100 milioane Euro care se vor subscrie de către
investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru investitorii
instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În etape
ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital
social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor
exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate atinge
o valoare a fondului de 1 miliard Euro.
48
Investiţiile se vor face în trei tipuri de active: obligaţiuni emise de
către Republica Moldova şi/sau de către municipiul Chişinău;
cumpărarea de active de pe teritoriul Republicii Moldova;
investiţii greenfield (investiţii de la zero şi care generează
proiecte funcţionale) realizate pe teritoriul Republicii Moldova.
Dincolo de asta, se va investi în infrastructura de
transport/mediu în proiecte care vor fi ulterior administrate tot de către Fondul Moldova.
Se vor oferi acţiuni investitorilor instituţionali precum BERD, IFC
(vehiculele de investiţii ale UE şi Băncii Mondiale), precum şi
fondurilor de investiţii active în regiune. De asemenea, se vor
oferi pachete de acţiuni şi companiilor româneşti interesate
precum Electrica, Transgaz, Transelectrica. În plus, orice
persoane fizice sau juridice din România sau din UE vor putea să
cumpere acţiuni.
Administrarea acestui fond va fi privată, fără ingerinţe politice.
Fondul Moldova va investi numai în proiecte pe care le va
administra.
Fostul ambasador Sergiu Celac a declarat recent că proiectul
Fondul Moldova va putea fi realizat doar dacă demersul nu se va
limita la societatea civilă, ci va atage şi parteneri instituţionali
precum Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul, care ”până acum au
avut o atitudine de prudenţă şi discreţie”. În opinia sa, după ce se
conturează o atitudine politică în România, este nevoie de
49
consultări cu instituţiile financiare internaţionale şi cu partenerii
europeni. Mai mult, demersul trebuie susţinut şi de autorităţile
de peste Prut.
Analistul economic Petrişor Peiu a pledat pentru o expansiune
economică a României ca economie medie, a 45-a din lume,
inclusiv prin investiţii şi achiziţii în Republica Moldova, şi în
general pentru sprijinirea firmelor româneşti să intre pe pieţele din vecinătatea imediată.
Politik.md Planul Marshall al României pentru Republica Moldova
Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică
soluție și România este considerată „singurul stat cu vocaţie în
acest sens”. Opinia aparține analistului Dan Dungaciu, comunică
Politik.md.
O dezbatere cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova” va avea loc astăzi, 14
ianuarie, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-Napoca,
informează Politik.md.
În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul: Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
„Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române și Petrișor Peiu,
directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul
Fundației Universitare a Mării Negre.
Nevoia unui Plan Marshall pentru Moldova este descris ca unică
soluție și, mai mult, România este considerate, de analistul Dan
http://politik.md/
articles/extern/pl
anul-marshall-al-
romaniei-pentru-
republica-
moldova/35664/
50
Dungaciu „singurul stat cu vocaţie în acest sens”. Totodată, în
cadrul evenimentului se va urmări identificarea de argumente
noi ce ar mai putea fi aduse în sprijinul acestei soluții, ținând
cont, de vocația spre instabilitate, afișată în ultimul an, de
Republica Moldova. La fel, dezbaterea ar putea răspunde și la o
altă întrebare legată de posibilitatea unui plan similar și pentru
Ucraina, un alt stat frământat de incertitudinea alegerii unei direcții de acțiune.
Organizatorii dezbaterii sunt Facultatea de Studii Europene din
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de
Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu”,
Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundația Universitară a
Mării Negre, Centrul pentru Negocieri și Medieri Internaţionale şi
Europene (CNMIE).
15.01.2016
Cuvantul Libertatii De ce este nevoie de un Plan Marshall pentru Republica
Moldova?
„Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica
Moldova”, o dezbatere interesantă, într-un context politic extrem
de important, s-a desfăşurat ieri, la Institutul de Cercetări
Europene din Cuj-Napoca, fiind moderată de conf. univ. dr.
Melania-Gabriela Ciot, de la Facultatea de Studii Europene a
Universităţii Babeş-Bolyay din Cluj-Napoca.
Organizatorii dezbaterii au fost Facultatea de Studii Europene din
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Institutul de
http://www.cvlpr
ess.ro/15.01.2016
/de-ce-este-
nevoie-de-un-
plan-marshall-
pentru-republica-
moldova/
51
Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu”,
Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia Universitară a
Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi
Europene (CNMIE). În deschiderea evenimentului au luat
cuvântul: Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice
şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române
şi Petrişor Peiu, directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Cei
doi au susţinut, ieri, că unica soluţie pentru Republica Moldova
rămâne un “plan Marshall tailor-made”, iar singurul stat cu
vocaţie în acest sens este România. Asta în contextul în care
proiecţia de securitate a NATO are în acest moment două premise
fundamentale: ameninţările vin, deopotrivă, dinspre Est (Rusia,
Donbas, Crimeea) şi Sud (state eşuate, terorism, emigraţie). Criza
fără precedent a refugiaţilor din Europa – pot duce la
preponderenţa Sudului în detrimentul Estului. Summitul NATO
din 2016 de la Varşovia poate consemna un asemenea
dezechilibru.
Populaţia nu mai are încredere în Republica Moldova…
Profesorul Dungaciu a mai spus că problema Republica Moldova
trebuie gândită structurat. „Din perspectiva României, miza
principală în Est rămâne cea a statutului R. Moldova şi a şanselor
acesteia de a menţine viabil proiectul occidental. Într-un cuvânt:
statutul şi geografia frontierei euroatlantice. Această preocupare
52
trebuie să devină una din ţintele strategice ale Bucureştiului. …”,a
precizat Dan Dungaciu. Principală problemă a R. Moldova în acest
moment este, la nivel de populaţie, o enormă criză de încredere.
Ţara vecină se află azi în faţa unui bilanţ lugubru. O cincime de
PIB dispărut, o Bancă naţională golită de rezerve şi o pantă
descendentă economic după toţi indicatorii: transferuri
financiare, remitenţe, importuri şi exporturi. Au crescut doar inflaţia şi numărul de şomeri.
Ce este Fondul Moldova?
Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori
Bucureşti. El va începe cu constituirea, prin aportul statului
român, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe
care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima
etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100
milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acţiuni noi în valoare
de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de
către investitorii interesaţi, în două tranşe (una pentru
investitorii instituţionali şi alta pentru investitorii de retail). În
etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de
capital social) în tranşe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce
vor exista proiecte de investiţii identificate. În trei ani se poate
atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. „Ceea ce propune
Fondul Moldova este o schimbare de viziune faţă de stânga
Prutului. A devenit acum evident pentru toată lumea că
53
Republica Moldova nu reuşeşte să se „vândă” singură. Nu are
„investment grade”… În acest timp, România reuşeşte să obţină
suprasubscriere pentru orice încearcă să vândă, adică România
este un brand care “vinde bine” în ultimii ani.”, a mai precizat
prof. Dan Dungaciu.
Napocanews.ro Fondul Moldova: Soluția de 1 miliard de euro a României
pentru Republica Moldova
UBB a găzduit, ieri, dezbaterea “Fondul Moldova – Planul
Marshall al României pentru Republica Moldova”. La eveniment
au participat cei doi oameni din spatele inițiativei, Dan Dungaciu,
directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
“Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române, respectiv Petrişor Peiu,
directorul Departamentului de Analize Economice din cadrul
Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Fondul Moldova este soluția de 1 miliard de euro prin care pot fi
reduse decalajele economice dintre cele două maluri ale Prutului
și care poate aduce schimbare pozitivă pentru moldoveni
indiferent de regimurile politice actuale sau viitoare.
Dan Dungaciu a afirmat că în băncile românești stau 80 miliarde
de euro pe dobânzi extrem de mici, cuprinse între 0 și 1%. Acești
bani ar putea fi investiți de către populație într-un fond condus
pe principii de business, cu transparență, care să conducă alături
de statul român la achiziționarea unor sectoare strategice ale
economiei Republicii Moldova (căi ferate, apă, energie, sector
http://www.napo
canews.ro/2016/0
1/fondul-
moldova-solutia-
de-1-miliard-de-
euro-a-romaniei-
pentru-republica-
moldova.html
54
bancar etc)
La ora actuală, companiile de stat din România nu sunt lăsate
prin lege și prin statut să facă investiții în Republica Moldova, dar
riscurile lor ar putea fi reduse semnificativ dacă ar avea
susținerea Fondului Moldova, care ar putea concura acolo
inclusiv cu Gazprom.
Petrișor Peiu a afirmat că la ora actuală România ocupă locul 45 în topul celor mai puternice economii și că la o producție de 400
miliarde de dolari trebuie să se gândească la expansiune, după
cum a făcut și Polonia. Peiu a comparat în această direcție Petrom
cu MOL din Ungaria. La început, Petrom era o companie mai mare
decât MOL, după criza din 1998 Petrom era la egalitate cu MOL ca
putere, iar acum MOL este de trei ori mai mare decât Petrom
întrucât s-a extins și în alte țări, chiar în România. Petrișor Peiu
este de părere că nu poți să evoluezi ca economie dacă te bazezi
numai pe investitorii străini care să vină în țară.
Acesta din urmă a dat exemplul Căilor Ferate din Moldova, care
valorează 50 milioane de dolari în timp ce CFR-ul din România
are depozite de 100 milioane de dolari, bani care stau nefolosiți.
CFR-ul ar putea alături de Fondul Moldova să capete cu ușurință
controlul asupra CF Moldova.
Fondul Moldova ar putea fi utilizat și pentru achiziționarea de
obligațiuni pentru finanțarea unor orașe precum Chișinăul, unde
se află jumătate din nucleul dur al celor care simt românește.
55
Dan Dungaciu a precizat că deși România pretinde că a făcut
multe pentru Republica Moldova, în fapt s-a vorbit doar în
versuri și cu fanfară, nimic concret. “România nu are nicio
companie majoră acolo, după 25 de ani de democrație și steaguri
fluturate. Noi vorbim de corupție acolo, că s-au furat 1 miliard de
dolari prin trei bănci, dar noi avem doar 2,8% prezență
românească în sectorul bancar din Moldova. Trebuie să ducem acolo instituții, corporații, nu să lași băncile rusești să controleze
sistemul financiar de acolo, apoi să faci conferințe despre
transparență și să le spui moldovenilor să se schimbe. Corupția
era acolo când noi fluturam steaguri și oficialii europeni se
plimbau pe acolo. Fanfarele au plecat și ce a rămas acolo:
corupția mare. După ce plantezi în sol zone de business serioase
poți să schimbi ceva”.
Printre cei prezenți la dezbatere s-a aflat și Andrei Harin, care
conduce Grupul de Inițiativă Basarabeană Cluj. Acesta a întrebat
despre cum poate fi recunoscută stabilitatea pe străzile din
Republica Moldova.
Dan Dungaciu a afirmat că economia din Republica Moldova se
îndreaptă către colaps și nu mai beneficiază de atenție nici măcar
din partea Rusiei, care are de rezolvat propria-i criză, iar în acest
context de tăcere internațională pe acea zonă România este
obligată să spună ceva cu sens, să ofere o soluție. Eșecul Moldovei
ca stat pare să ajute la apropierea României de țara de peste Prut,
56
după cum arată și sondajele recente, moldovenii considerând că
nu mai au altă alternativă decât să vină în această direcție.
Ziarulfaclia.ro Dan Dungaciu: Republica Moldova rămîne în continuare cea mai importantă temă de politică externă a României
Proiectul statal al Republicii Moldova este pus în discuţie la ora
actuală iar România ar trebui să-şi regîndească viziunea faţă de
această ţară. O soluţie în acest sens ar fi crearea de către România
a unui fond de investiţii prin care să se investească în Republica
Moldova în domenii în care ţara noastră nu a făcut-o pînă acum.
Afirmaţia a fost făcută ieri de către Dan Dungaciu, director al
Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al
Academiei Române, în cadrul dezbaterii cu tema „Fondul
Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica
Moldova”.
Evenimentul, găzduit de Facultatea de Studii Europene din cadrul
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost organizat de
Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I.C.
Brătianu”, Institutul de Cercetări Europene (ICE), Fundaţia
Universitară a Mării Negre, Centrul pentru Negocieri şi Medieri
Internaţionale şi Europene (CNMIE) şi i-a avut ca parteneri pe
studenţii din organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB)
Cluj-Napoca.
Dan Dungaciu a explicat că Republica Moldova se află într-o criză
http://ziarulfaclia.
ro/dan-dungaciu-
republica-
moldova-ramine-
in-continuare-cea-
mai-importanta-
tema-de-politica-
externa-a-
romaniei/
57
de proiect şi că nu ce se întîmplă în prezent în această ţară este
important ci ce se ce va întîmpla după.
‘’Nu credem că ce se întîmplă acum în Republica Moldova este
esenţial sau dacă vreţi, ce se întîmplă acum în Moldova este
esenţial dar nu important. Dincolo de tot ce se întîmplă în
Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze pe noi este
ce se va întîmpla după. Problemele Republicii Moldova nu ţin de configuraţia politică a Republicii Moldova de azi sau de mîine.
Este ceva mult mai complicat ce se întîmplă acolo şi este o sarcină
mult mai complexă pe care România trebuie să şi-o asume, repet,
dincolo de cine conduce azi sau mîine Republica Moldova.
Lucrurile sînt atît de complicate încît o schimbare de configuraţie
politică nu e o soluţie. În al doilea rînd, situaţia geostrategică e de
aşa natură încît ar trebui un alt tip de asumare pentru Est. Avem
senzaţia ca dimensiunea de securitate pe care şi-a asumat-o
inclusiv NATO nu mai pare a fi atît de importantă. Pînă astăzi
eram într-un fel de echilibru pentru că nimeni de la NATO nu ne-
a spus că dimensiunea estică este mai importantă decît cea
sudică, din zona Balcanilor. Am impresia că summitul NATO de la
Varşovia va fi ultimul summit în care Estul să mai conteze după
care NATO chiar şi UE e posibil să se orienteze mai degrabă spre
dimensiunea sudică, cea a balcanilor. Dacă vom ajunge într-o
astfel de situaţie va trebui ca abordarea faţă de Est să aibă o altă
formă. În termeni politici Republica Moldova se află într-o criză
58
de proiect. Şi asta se vede şi din soluţiile pe care încearcă să le
găsească unii politicieni. Percepţia că anumite persoane pot salva
un stat reprezintă un indicator clar că avem o criză politică
extrem de gravă. Criza mare a Moldovei este dată de faptul că nu
a reuşit ca dintr-un ethos regional să devină un etnos naţional în
care statul să devină funcţional. Astăzi sîntem în situaţia în care
proiectul statal se pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne determine să gîndim altfel iar România
ar trebui să-şi regîndească viziunea pentru Est şi Moldova’’, a
declarat Dungaciu în cadrul dezbaterii la care au ţinut să
participe şi studenţi basarabeni din centrul universitar clujean.
Dan Dungaciu susţine că o soluţie din partea României pentru
Republica Moldova ar fi înfiinţarea ‘’Fondului Moldova’’. Potrivit
directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, prin intermediul
acestui fond ar urma să se facă investiţii în domenii strategice
precum energia, transporturi, alimentare cu apă. ‘’Fondul
Moldova vine din această provocare pentru că ce s-a întîmplat
pînă acum nu a fost foarte de succes. E o criză de imaginaţie care
se vede şi în construcţia instituţională din România şi în
discursurile partidelor şi în cele oficiale. Prin urmare, Fondul
Moldova a venit ca urmare a acestor provocări şi ca o sugestie
pentru dezbaterea publică. Prima premisă de la care am plecat
este că Fondul Moldova trebuie să fie ceva care să nu semene cu
59
ce a fost. Fondul Moldova propune crearea unui fond de investiţii
prin care România să investească acolo în termeni de bussines şi
să se bazeze pe o administrare de tip corporatist. România are
astăzi companii naţionale care stau pe sute de milioane de euro
iar banii aceştia ar trebui puşi să lucreze’’, a spus Dungaciu.
Expertul român în relaţii internaţionale a subliniat că în anii 90 în
România şi Moldova condiţiile de trai erau cam egale însă în prezent cei de peste Prut sînt de şase ori mai săraci decît românii.
‘’După 25 de ani însă cei din Moldova sînt de şase ori mai săraci
decît cei din România. Este clar că ceva nu a funcţionat acolo. Este
preţul plătit de cetăţeanul din Moldova pentru traseul politic pe
care şi l-a asumat această ţară sau preţul nereunificării din anii
90. Am luat-o pe trase diferite iar cei din Moldova acum plătesc.
Aceste constatări ne-au arătat că ceva trebuie făcut’’, a punctat
Dungaciu. Întrebat dacă acest proiect cu componentă economico-
financiară e suficient pentru a asigura Moldovei drumul spre
dezvoltare, Dan Dungaciu a arătat că pentru abordarea
subiectului ‘’Moldova’’ la nivelul României e nevoie de un
consens politic de tipul pactului din 1995 de la Snagov. ‘’Noi
credem că Republica Moldova rămîne în continuare cea mai
importantă temă de politică externă a României, oricît am încerca
să ne ferim de ea. Ei, ca să fie abordată această chestiune, în
primul rînd ar trebui un soi de Pact de la Snagov în care să fie
cuprins şi Fondul Moldova’’, a arătat Dungaciu.
60
Cît priveşte parcursul european, Dungaciu a arătat că sigura
soluţie în acest sens pentru Moldova ar fi ‘’modelul german’’ al
integrării. ‘’Prima extindere a Uniunii Europene şi NATO a fost la
3 octombrie 1990 cînd RDG a intrat în NATO şi UE prin unificarea
cu RFG. Asta este singura cale realistă pentru Moldova. Că vrem
sau nu vrem este altceva. Că ne place sau nu e altceva, este o
judecată de realitate nu de valoare’’, a mai afirmat Dan Dungaciu, adăugînd că scenariul reunificării Republicii Moldova cu România
este în mod cert analizat la nivel european, însă, a subliniat Dan
Dungaciu, nicio altă ţară sau entitate nu va lua decizia în locul
României.
Jurnalromanesc.ro Petrisor Peiu: „România nu poate ajuta Moldova, decat prin
investitii”
Pe fondul unei situații extrem de complicate la Chișinău, ieri, 14 ianuarie 2016, în ziua în care asupra președintelui Republicii
Moldova se făceau presiuni inimaginabile pentru a-l nominaliza
premier pe Vladimir Plahotniuc, la Cluj-Napoca a avut loc o
dezbatere interesanță despre conceperea unui plan de salvare a
republicii de peste Prut. Proiectul statal al Republicii Moldova a
fost pus în discuţie cu multă consecvență, iar vorbitorii de la mult
așteptata dezbatere cu tema „Fondul Moldova – Planul Marshall
al României pentru Republica Moldova" au avansat câteva soluții
posibile de ajutor pentru Moldova, una dintre ele fiind aceea că
România ar trebui să-şi regîndească, acum, viziunea faţă de
http://www.jurna
lromanesc.ro/jr1/
index.php/evenimente/item/1928-
petrisor-peiu-
romania-nu-
poate-ajuta-
moldova-decat-
prin-
investitii.html
61
această ţară. O altă soluție avansată în acest sens ar fi și crearea
de către România a unui fond de investiţii prin care să se
investească în Republica Moldova în domenii în care ţara noastră
nu a făcut-o pînă acum. Dan Dungaciu, directorul Institutului de
Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei
Române, dar și analistul economic Petrișor Peiu au făcut
declarații interesante la dezbaterea de la Cluj-Napoca. În exclusivitate pentru jurnalromanesc.ro, într-o intervenție
telefonică, Petrișor Peiu a mai precizat că problema se pune doar
din perspectiva României și că de la criza din Moldova „nu ne
așteptăm la evoluții spectaculoase". „Nu mai poate fi vorba de
niciun ajutor financiar pentru Moldova, ci doar de investiții.
Guvernul României nu poate ajuta azi Republica Moldova, pentru
că ei nu au un acord cu FMI și în aceste condiții, nimeni de pe
acest glob nu îi poate ajuta. Pe termen scurt nu există nicio
perspectivă!", mai spune analistul economic Petrișor Peiu.
Evenimentul de la Cluj a fost găzduit de Facultatea de Studii
Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca,
și organizat de Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii
Internaţionale „Ion I.C. Brătianu", Institutul de Cercetări
Europene (ICE), Fundaţia Universitară a Mării Negre, Centrul
pentru Negocieri şi Medieri Internaţionale şi Europene (CNMIE).
De asemenea, parteneri ai evenimentului au fost studenţii din
organizaţia Grupul de Iniţiativă Basarabeană (GIB) Cluj-Napoca.
62
În opinia lui Dan Dungaciu, Republica Moldova se află într-o criză
de proiect şi nu e atât de important ceea ce se întîmplă în prezent
acolo, ci ceea ce se ce va întîmpla după. „Dincolo de tot ce se
întâmplă în Republica Moldova, ceea ce trebuie să ne intereseze
pe noi este ce se va întâmpla după. Problemele Republicii
Moldova nu ţin de configuraţia politică a Republicii Moldova de
azi sau de mîine. Este ceva mult mai complicat ce se întîmplă acolo şi este o sarcină mult mai complexă pe care România
trebuie să şi-o asume, dincolo de cine conduce azi sau mâine
Republica Moldova. Lucrurile sunt atât de complicate încât o
schimbare de configuraţie politică nu e o soluţie. Avem senzaţia
ca dimensiunea de securitate pe care şi-a asumat-o inclusiv
NATO nu mai pare a fi atât de importantă. Până astăzi eram într-
un fel de echilibru pentru că nimeni de la NATO nu ne-a spus că
dimensiunea estică este mai importantă decât cea sudică, din
zona Balcanilor. Am impresia că summitul NATO de la Varşovia
va fi ultimul summit în care Estul să mai conteze după care NATO
chiar şi UE e posibil să se orienteze mai degrabă spre
dimensiunea sudică, cea a balcanilor. În termeni politici
Republica Moldova se află într-o criză de proiect. Şi asta se vede
şi din soluţiile pe care încearcă să le găsească unii politicieni.
Percepţia că anumite persoane pot salva un stat reprezintă un
indicator clar că avem o criză politică extrem de gravă. Criza
mare a Moldovei este dată de faptul că nu a reuşit ca dintr-un
63
ethos regional să devină un etnos naţional în care statul să devină
funcţional. Astăzi suntem în situaţia în care proiectul statal se
pune în discuţie. Deci politic, strategic şi identitar ar trebui să ne
determine să gîndim altfel iar România ar trebui să-şi
regîndească viziunea pentru Est şi Moldova'', a precizat Dan
Dungaciu în cadrul dezbaterii.
O posibilă soluție? Fondul Moldova Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale
(ISPRI) al Academiei Române, Dan Dungaciu, a mai spus că o
soluţie din partea României pentru Republica Moldova ar fi
înfiinţarea „Fondului Moldova". „Fondul Moldova vine din această
provocare pentru că ce s-a întîmplat pînă acum nu a fost foarte de
succes. E o criză de imaginaţie care se vede şi în construcţia
instituţională din România şi în discursurile partidelor şi în cele
oficiale. Prin urmare, Fondul Moldova a venit ca urmare a acestor
provocări şi ca o sugestie pentru dezbaterea publică. Prima
premisă de la care am plecat este că Fondul Moldova trebuie să
fie ceva care să nu semene cu ce a fost. Fondul Moldova propune
crearea unui fond de investiţii prin care România să investească
acolo în termeni de bussines şi să se bazeze pe o administrare de
tip corporatist", este de părere Dungaciu.
Moldova, cea mai importantă temă de politică externă pentru
România
În opinia expertului Dan Dungaciu, în ceea ce privește situația din
64
Moldova, la nivelul României e nevoie de un consens politic:
„Republica Moldova rămâne în continuare cea mai importantă
temă de politică externă a României, oricât am încerca să ne
ferim de ea, iar în condițiile elaborării unui plan, să fie cuprins şi
Fondul Moldova".
România ar trebui să investească mult în Moldova
Coordonatorul Departamentului de Analize Economice din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu spune că, în
prezent, cu un PIB de 400 de miliarde de dolari americani,
România a ajuns cea de-a 45-a economie a lumii, iar dacă
lucrurile se vor dezvolta în ritmul actual, până în anul 2025,
România va ajunge a 40-a economie a lumii. În acest context,
analistul economic recomandă Guvernului să încerce să cumpere
acțiunile companiilor care exploatează resurse natural. În
privința expansiunii economice regionale, Petrișor Peiu spune că
prioritatea ar trebui să fie reprezentată de Republica Moldova.
Una dintre ideile sale,expuse la Cluj, este folosirea celor 100 de
milioane de euro promise de România Republicii Moldova pentru
constituirea unui fond de investiții, condus după principii
corporative. Petrișor Peiu recomandă, de exemplu, cumpărarea
companiei feroviare moldovenești, dar și investițiile în distribuția
de energie și de apă, precum și în obligațiuni emise de Guvernul
Republicii Moldova ori de municipalitatea din Chișinău, iar în
acest fel, cu banii proveniți din obligațiuni, Guvernul și Primăria
65
Chișinău să își poată finanța investițiile în dezvoltare.
Interviu telefonic exclusiv cu Petrișor Peiu: „România nu mai
poate ajuta astăzi Republica Moldova, pentru că Republica
Moldova nu are un acord cu FMI și ne având un acord cu FMI,
nimeni, nu neapărat România, nimeni de pe acest glob nu-i va da
niciun împrumut!"
Reporter: Cum a fost dezbaterea, în contextul evenimentelor de ieri de la Chișinău?
Petrișor Peiu: Noi nu am plănuit să fie o așa suprapunere, dar
ideea este că, în principiu, ceea ce spunem și recomandăm noi,
este cumva independent de evoluția de la Chișinău, dar de
principiu cam asta trebuie făcut, pentru că noi punem problema
din perspectiva României și atunci e mai puțin important ce
evoluții sunt acolo, evoluții care oricum nu pot fi prea grozave, nu
ne așteptăm la evoluții spectuloase de la Chișinău. Am plecat de
la ideea că perioada de până în 2011 – 2012, în care ei au avut
stabilitate și o oarecare creștere, ei au abeneficiat de o
conjunctură particulară, cu care nu se vor mai întâlni și alminteri
ei sunt condamnați la eșec. Au avut atunci o perioadă de creștere
datorită conjuncturii în care oamenii au avut posibilitatea de a
pleca să lucreze în străinătate și să trimită bani acasă, doar că ei
au plecat definitiv și nu prea mai trimit și atunci altceva bun
pentru ei nu se poate întâmpla și de aceea am venit pentru ei cu
acest plan. Mai exact, declanșarea unui proces de investiții din
66
partea companiilor din România, înlocuirea paradigmei
ajutorului pe care îl dăm gratis și care nu produce rezultate cu
investiții private pe care să le facă companiile românești.
Reporter: În condițiile în care ajutorul României a fost blocat, mai
există posibilitatea deblocării lui?
Petrișor Peiu: Avem două lucruri diferite: Cele 100 de milioane
de euro era un ajutor pe care Guvernul României îi dădea pentru finanțatea diverselor proiecte de acolo. Cele 150 de milioane de
euro reprezentau un împrumut și acest împrumut ulterior s-a
blocat, adică anulat deocamdată.
Reporter: Și atunci cum rămâne cu fondul de investiții?
Petrișor Peiu: Fondul de investiții e altceva! Înseamnă că trebuie
făcute niște investiții de niște companii, nu un ajutor de stat! Nici
măcat împrumut de la bugetul statului, nici ajutor, ci investiții,
adică cu banii respectivi, companiile românești să facă investiții
acolo, pe care să le controleze. Cu alte cuvinte, să cumpere
distribuția de electricitate, să cumpere calea ferată, să cumpere
MOLDTELEKOM, companiile de apă. La asta ne referim, nu la
ajutor sau la orice altceva de genul acesta!
Reporter: În condițiile de acum din Moldova, și insist pe acest
lucru, România își mai poate întoarce fața către Moldova?
Petrișor Peiu: România nu mai poate ajuta astăzi Republica
Moldova, pentru că Republica Moldova nu are un acord cu FMI și
ne având un acord cu FMI, nimeni, nu neapărat România, nimeni
67
de pe acest glob nu-i va da niciun împrumut. În ceea ce privește
ajutor nerambursabil, atunci când îl dai, pui niște condiții, ori
condițiile pe care le-a pus România sunt aceleași cu cele puse de
Uniunea Europeană în general și care nu s-au îndeplinit. Deci pe
termen scurt nu există nicio perspectivă!
Reporter: Ar putea exista un plan similar și pentru Ucraina? E o
întrebare venită de la cititorii din Ucraina. Petrișor Peiu: Pentru Ucraina în general nu! Nu va exista un
consens politic pe tema asta și nici nu are România un obiectiv
foarte clar legat de Ucraina, aici la Moldova e un obiectiv
constând în reunirea la un moment dat și sunt niște pași de făcut,
inclusiv ajutoare, burse, iar acolo nu este un asemenea obiectiv și
atunci nu e atâta determinare la nivel politic.
Petrișor Peiu a mai declarat, în exclusivitate pentru
jurnalromanesc.ro, că următoarele două dezbateri de genul celei
de la Cluj, vor avea loc la sfârșitul lunii februarie la Craiova și în
martie, pe o problematică mai largă, tot la Cluj-Napoca.
Fundatia Universitara a
Marii Negre
Dan Dungaciu: România trebuie să-și asume un proiect
pentru R. Moldova
Interviu realizat cu profesorul universitar Dan Dungaciu,
președintele Fundației Universitare a Mării Negre și directorul
Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al
Academiei Române „Ion I.C. Brătianu”.
http://fumn.eu/da
n-dungaciu-
romania-trebuie-
sa-si-asume-un-
proiect-pentru-r-
moldova/
68
După dezbaterea cu titlul „Fondul Moldova – Planul Marshall al
României pentru Republica Moldova” ce a avut loc joi, 14
ianuarie 2016, la Institutul de Cercetări Europene din Cluj-
Napoca, Dan Dungaciu a acordat un interviu telefonic pentru
jurnalromanesc.ro în care susține și argumentează necesitatea
implicării mult mai profunde a României în eleborarea unui
proiect viabil pentru salvarea Republicii Moldova. „Dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația ei cu Ucraina
sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul european, prin
acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce România nu ar
trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent polonez, să
discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape a Republicii
Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre spațiul
euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor experți,
o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai întâlni
prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență, momentul
este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine față de
Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo”,
susține Dan Dungaciu.
Reporter: Cum a fost o asemenea dezbatere ieri, în contextul în
care la Chișinău era ceea ce era?
Dan Dungaciu: Am precizat, încă din debutul întâlnirii noastre cu
publicul de la Cluj, că facem această dezbatere despre Fondul
Moldova în contextul evoluției politice tumultuoase de la
69
Chișinău, având și conștiința faptului că aceste evoluții nu sunt
fundamentale, sau dacă vreți sunt fundamentale, dar nu sunt
importante. Altminteri spus, problema României în acest
moment nu e doar ce se petrece acum la Chișinău, spectacolul va
continua, pentru că este departe de a fi epuizat, și este ce se va
întâmpla după ce acest spectacol, într-o formă sau alta, se va fi
încheiat, pentru că problema României în relația cu Republica Moldova ține de un tip de proiect pe care România trebuie să și-l
asume, indiferent cine va conduce Moldova în funcția de premier.
Indiferent că vor fi sau nu alegeri anticipate, România trebuie să
își regleze un tip de atitudine față de Republica Moldova, care să
fie suficient de coerentă și de competentă, încât să nu depindă
nici de guvernările de la București, nici de guvernările de la
Chișinău, adică să avem o ofertă suficient de coerentă ca să fie
acceptată printr-un plan de la Snagov, de clasa politică de la
București (când spun Pactul de la Snagov, fac referire la cel din
anul 1995, prin care clasa politică unanim, la sugestia Academiei
Române și Președinției, a semnat un pact, la Snagov, prin care
toată clasa politică, indiferent că e la putere, indiferent că e în
opoziție, va merge pe proiectul euroatlantic). Deci, în Republica
Moldova, pe baza unui asemenea Plan de la Snagov, clasa politică
trebuie să își asume destinele Republicii Moldova, iar
instrumentul prin care poate acționa acolo este Fondul Moldova,
pe care l-am propus noi. Deci asta ar fi legătura între tumultul de
70
la Chișinău și ceea ce am prezentat noi la Cluj. E nevoie, dincolo
de evenimentele secvențiale, și să venim cu proiecte clare,
coerente, asumate, pentru Republica Moldova, iar noi credem că
în centrul unui asemenea proiect trebuie să fie Fondul Moldova,
propus de noi.
Reporter: Și, într-un anumit context european, în care aș include
și Germania, credeți că România ar mai putea să facă ceva, să mai inițieze un asemenea plan sau îl va abandona?
Dan Dungaciu: Uitați-vă ce face Polonia acum, prin așa numita
resurecție la nivelul președintelui Poloniei, a proiectului
Intermarium, acesta fiind un proiect interbelic care viza o
federație de state tampon între Germania și Rusia, care includă
din Polonia până la Marea Adriatică, inclusiv România urmând să
facă parte din acest plan, în conceptul inițial. Ei, acest concept,
fără să fie denunțat, a fost relansat de președintele Poloniei și
evident că un rol important îl are Ucraina în acest concept. Deci,
dacă Polonia în acest moment e foarte dispusă să discute relația
ei cu Ucraina sau să aducă Ucraina cât mai aproape de spațiul
european, prin acest concept de Intermarium, nu înțeleg de ce
România nu ar trebui, inclusiv folosindu-se de acest precedent
polonez, să discute un tip de inserție sau de aducere mai aproape
a Republicii Moldova, chiar prin alte căi decât cele uzuale, spre
spațiul euroatlantic! Eu cred că acest moment este, potrivit unor
experți, o fereastră de oportunitate cu care România nu se va mai
71
întâlni prea curând. În pofida a ceea ce se vede în aparență,
momentul este extrem de favorabil ca România să ia o atitudine
față de Republica Moldova și să se implice nițel mai eficient acolo.
Reporter: Spuneți-mi dacă există vreun semnal până acum, venit
din partea Guvernului României!
Dan Dungaciu: A existat o suită de dezbateri la Fundația
Universitară a Mării Negre, legată de conceptul acesta, la care au participat, începând de la experți în fonduri de investiții, până la
experți financiari care și-au dat cu părerea despre el. La nivel
guvernamental, încă nu a ajuns acest concept, dar vă pot spune că
am primit întrebări legate de ce ar însemna un asemenea
concept. Mai multe întrebări concrete am primit, însă, de la presa
din Occident, în special de la presa germană, care ne-a sunat, ne-a
întrebat și chiar un expert german care lucrează acum în
Republica Moldova ne-a propus parteneriate, colaborări
bilaterale legate de Republica Moldova, arătându-se extrem de
interesat de ceea ce ar putea însemna acest Fond Moldova.