Introducere n perioada Renaterii

Arta este n esen cea mai profund expresie a creativitii umane. Pe ct de dificil de definit, pe att de dificil de evaluat, avnd n vedere faptul c fiecare artist i alege singur regulile i parametrii de lucru, se poate spune totui c arta este rezultatul alegerii unui mediu, a unui set de reguli pentru folosirea acestui mediu i a unui set de valori ce determin ce anume merit a fi exprimat prin acel mediu pentru a induce un sentiment, o idee, o senzaie sau o trire n modul cel mai eficient posibil pentru acel mediu. Prin modul su de manifestare, arta poate fi considerat i ca o form de cunoatere (cunoaterea artistic). Arta, din cele mai stravechi timpuri i pna n zilele noastre s-a manifestat prin mai multe epoci i stiluri. Una din perioadele de dezvoltare a artei este Renaterea. Renaterea constitue un fenomen socio-cultural complex, care a provocat un salt uria, un progres n gndirea umana, o epoca distinct n istoria civilizaiei, n care s-a nregistrat o dezvoltare far precedent din punct de vedere economic, social, cultural i artistic. Renaterea a aprut i a evoluat n secolele XIV-XVI n Italia, considerat patrie de origine a acestui fenomen. Un rol important n dezvoltarea culturii i artei renascentine l-a jucat Biserica.Aparuta n Italia, Renaterea, la sfiritul secolului al XVI-lea cuprinse-se ntreaga Europ. Noiunea de Renatere a fost folosita pentru prima dat de catre Giorgio Vasari, pictor, arhitect i istorician al artelor, care considera ca arta renate, renvie. Iar n secolul XIX-lea, noiunea a fost definit de ctre istoricul francez Jules Michelet n lucrarea sa La Renaissance i apoi de istoricul elveian Jacob Burckhardt n lucrarea Die Kultur de Renaissance in Italien. Ei au apreciat Renaterea ca un fenomen general-uman complex, manifestat n toate sferile vieii social-culturale. Baza conceptual-filosofica a Renaterii o constitue concepia laico-raionalist despre lume, care elibereaza treptat contiina omului de sub dominaia dogmelor bisericeti, decatueaza gndirea filosofica i artistica de prejudiciile religioase, contribuie dezvaluirii spiritului i potenialului su creator, tendinei spre o via activ, intens i fericit pe pmnt. Istoria artei renascentine parcurge n dezvoltarea sa mai multe etape. Ele sunt:Pre-Renaterea- secolele XIII i XIV;Renaterea timpurie- secolul XV;Renaterea la apogeu- sfiritul secolului XV-lea, mijlocul secolului XVI-lea;Renaterea tirzie- secolul XVI.

Introducere n stilul renaterii. Mobilierul

Renascentismul nscut n Italia a fost o deschidere a omului spre frumos n dorina sa de a produce n orce form i culoare. Astfel printre toate creaiile omului se include i mobilierul. Forma mobilierului a fost influenat de arhitectur . Pictura, sculptura i arhitectura Renaterii au inceput s se dezvolte n Italia nainte de 1425, dar mobilierul din Italia secolului XV avea tendina de a fi doar simplu si funcional. Arta mobilei ncepe s fie mai mult laic dect bisericeasc, fapt care face s apar primele forme ale unei industrii a mobilei. Forma este influenat de arhitectur. de noile funcionaliti ale mobilei precum i de materialele semifabricate care ncep s apar. Elementele decorative sunt subordonate structurii, obiectele realizate au un pronunat caracter artistic. Specific este aezarea pe orizontal a volumelor desprite prin centuri distincte, bogat profilate i folosirea soclurilor masive, profilate, sub care se montau picioare scurte. Cunoate influene diferite n principalele zone de dezvoltare, conturndu-se renaterea italian, renaterea francez, renaterea n rile de jos, Spania i Anglia, renaterea german.Spre sfritul secolului XIV-lea are loc o schimbare major n manufacturarea mobilierului. Pe baza descoperirilor, cunotinelor i crilor care au fost neglijate n evul mediu, datorita descoperirii Americii i drumului spre India, apar noi materii prime i se dezvolt manufactura i tiparele. Stilul nou aduce simplitate i bun gust lsnd obectele de mobilier s apar mai uor de ntrebuinat. Mobilierul casnic a nceput pentru prima dat s fie confecionat cu mai mult grij, lunduse n considerare necesitile consumatorilor. Se dezvolt tehnica damaschinului i a tapiseriei, apar esene de lemn: nuc, abanos, stejar, brad ce sunt prelucrate n relief. Elementele de structur sunt aurite. n aceasta perioad apar ceasurile ca element de mobilier, se dezvolt mobilierul cu sertare pentru dormitor, mobilierul pentru sufragerie, mobilierul pentru depozitare decorat cu mozaic. O caracteristic important a mobilei renaterii este aezarea pe orizontal a volumelor care alcatuiesc un corp de mobil. O alt caracteristica este folosirea soclurilor bogat profilate sub care se montau picioare scurte. Sertarele sunt distincte vizibile cu ancandramente profilate. La paturi s-a folosit mult baldahid, frumos lucrat cu sculpturi ornamentate i ancandramente profilate O importan deosebit pentru dezvoltarea constructiv a mobilierului au avut rama cu tablii, mbinarile coad ascuns de rndunic ascuns. Din ornamentaie geometric s-au folosit toate elementele decorative antice, greco-romane cum sunt: avurele, ovalele, denticule, meandrele, perlele, voluntele, punctele de diamant, ciucurii, etc. Scaunele din perioada Renasterii sunt fie cu spatar inalt si bogat decorat, fie taburete sau fotolii tapitate, ori scaune cu picioarele in foarfeca, unde sezutul si spatarul sunt din piele de animal rezistenta. Paturile sunt acoperite cu baldachin de care atarna perdele in falduri bogate. Mobilierul n Italia

Prima inovatie in domeniul mobilierului Renasterii italiene a fost cassone, un cufar cu decoratiuni complicate, sculptate sau din stucatura si poleit sau pictat. Motivele erau cele clasice. Forma aleasa pentru cassone era in mare masura inspirata de sarcofagele romane, unele dintre primele modele avand pe ele ilustratii de la celebrei povesti de dragoste gotice, Le Roman de la Rose. Interioarele reprezentate in pictura italiana scot in evidenta simplitatea aranjarii mobilei si numarul mic de piese de mobilier folosite, situatie care va dura pana la sfarsitul secolului XV. Piesele erau bogat ornamentate cu sculpturi si incepe sa se foloseasca tot mai mult lemnul de nuc in locul stejarului, in paralel cu o diversificare fara precedent a modelelor si tipurilor de decoratiuni. Incep din nou sa fie la moda scaunele pliabile, din lemn cu piele sau tesatura. Apar scaune inalte si solide, cu spatar, cu spatarul bogat sculptat si in loc de picioare panouri groase. Sipetul este poate cel mai caracteristic obiect de mobilier al renaterii italiene. Are o form arhitectural cu tablii sculptate sau pictate, desparite prin pilatri ori semibalutri profilai, picioare scurte, labe de leu i capac bogat profilat i sculptat. Scabelo este un scaun cu ezut n form de lad cu patru picioare scurte lab de leu, spatar panou cu fronton, mai lat la partea superioar. Placa ezutului este profilat pe canaturi. Lada de zestre a fost un obiect aflat n fiecare cas, avnd o mare varietate de forme simple i ornamentate cu elemente colorate, sculptate sau ncrustate. Masa italian e renaterii este aproape o copie a mesei romane, format dintr-o plac dreptunghiular susinut de dou picioare n form de panouri masive, bogat mpodobite cu ornamente i legate ntre ele printr-o legtur masiv. Placa era adesea din marmulr i pietre preioase. Mai trziu apare masa cu picioare strunjite n form de balutri, legate cu patru traverse. n cadrul mesei culeaza dou sertare. Patul este ncadrat pe patru coloane cu capitel, profilate i cu caneluri longitudinale. Aceste coloane snt sprijinite pe patru piedestale, iar deasupra susin coronoment alctuit din arhitrav, friz i cornia, de care atrn perdelele baldaschinului. Dulapul Renaterii italiene, cel mai specific al acestui stil, are patru ui, dou superioare i doua inferioare plasate pe cele dou corpuri despariteprintr-o centur profilat, iar despariturile verticale snt marcate cu pilatri, coloane scurte sau lezene sculptate, uneori avnd form de semiatlani i semicariatide. Uile dulapului au cornie i socluri ncadrate cu pilatri sau colonete. Au existat i dulapuri cu trei ui. O mobil de utilitate universal era lavia, folosit n buctrii i cmri pentru depozitarea alimentelor. Instituiile publice, breslele, asociaiile ineau n lavie arhiva i obiectele de pre. Totodat laviele serveau i pentru a edea pe ele, alteori ca mese i de aceea faa lor superioar era plat. Decorul era adesea taiat din lemn , n relief plat pe fond scobit. Bufetul era un obiect n forma unui dulap scund cu dou ui alctuite din rame cu tablii, dou sertare ale cror fee erau ncadrate cu profile, dou coloane strunjite marcau marginile verticale ca i un pilastru . Comoda este un alt obiect al renaterii italiene, numit i scrin, creaie specific florentin, cu multe sertare, bogat mpodobit cu ornamente pline de rafinament, fiind folosit pentru pastrarea lenjeriei de pat i a celei personale. Finisarea mobilierului acestui stil a fost realizat n cea mai mare msur prin policromie, vopsire i aurire sau semilacuire. Mobilierul n Frana Franta avea sa duca arta decorarii mobilei si mai departe decat Italia pentru a reflecta puternica influenta renascentista. La curtile regilor au fost angajati artisti italieni care au adus stilul Renasterii in Franta. In timpul domniei lui Henry II au fost adoptate schemele de design ale arhitectului Jacques du Cerceau. Ideea sa de juxtapunere a motivelor clasice a fost utilizata pe scala larga pentru decorarea mobilierului, in spiritul si pe gustul renascentist. Una dintre figurile marcante ale industriei in formare a fost Hugues Sambin, care fabrica dulapuri si care a publicat si un impresionant volum de modele, operele prezentate remarcandu-se prin sculpturile bogate care le impodobeau. Energia noilor creatori a facut ca stilul sa supravietuiasca si sa ajunga pana in secolul XVII. Mesele tipice, cu picioare inalte si subtiri si scaunele cu spatare groase, fabricate din 1560 s-au dovedit populare mult dupa 1600. Schimbarile stilistice din primele decenii ale secolului XVII au fost subtile. In timpul domniei lui Louis XIII, din 1610 pana in 1643 formele pieselor le-au continuat in mare pe cele din secolul XVI, dar erau mult mai delicate si mai atent lucrate, tipurile de lemn incluzand abanosul foarte rar si foarte scump sau furniruri din carapace de brasca testoasa. Stilul renaterii franceze a determinat o important evoluie a profesiunilor care prelucreaza lemnul. n acest timp apare furnitura mai mica dect 5 mm. Ca i stilul renaterii italiene, cel francez folosete decoraia policrom opinut prin pictur, crustaii cu filde. Ornamentele sculptate au un relief scazut , snt delicate, ca un desen frumos. Scaunile au un plus de comoditate fiind construite ntodeuna din elemente constructive aparente, snt tapiate cu piele sau cu o piern de ezut. Sau realizat scaune simple i cu brae, scaune pliante, taburete, banchete i scaune far sptare. Materialul folosit pentru scaune era deobicei lemnul de nuc. Picioarele scaunelor erau drepte terminate cu pari strunjite foarte scurte sau cu nite bile turtite. Fotoliul a aparut mai trziu, avnd dou variante fotoliu cu sptar, scund i larg, folosit pentru birouri i sufragerii i fotoliul cu sptar nalt sprijine uneori pe figuri de femeie sau cap de animal. Picioarele erau ca la scaune, terminate cu o bil secionat sau n form de prism patrat ori dreptunghiular. Mesele au fost execuate din lemn de nic masiv sau din stejar. Au fost realizate ou tipuri de mese: una cu lungime mare avn 2 picioare panouri, legate tre ele i bogat ornamentate cu elemente sculptate i alta mai mica cu picioare n form de balutri sau de torsad. n perioada tirzie a stilului au aparut i mese prelungitoare cu dou culisoare, care mresc suprafaa placii. S-au costruit mese cu 6, 8 i chiar 9 picioare. Legaturile dintre ele arau n form de H sau diagonal, avnd un element decorativ sculptat n mijlocul lor. n caru masa are de obicei un sertar mare. Paturile au fost n general cu balaschin susinut de coloane strunjite. Armoarul este un dulap pentru pastrarea armelor i ustensileleor de vntoare. El avea unul sau dou corpuri cu 4, 5 ui. Ulapurile s-au executat in lemn de nuc i de stejar i au avut n general dou variante, dulap cu dou ui mpoobite cu puncte de diamant sculptate mari , ori executate din panouri simple. Perioada ultim a renaterii franceze se numete stilul Luovic al XIII-lea uor inspirat in arhitectur, ns pe masur ce stilul avanseaza n timp, formele devin mai frumoase, ornamentaia se imbogete, mobilierul devine chiar suprancarcat cu elemente decorative. n acest stil apare tmplria ebenist, cu ornamente sculptate n abanos. Mobilierul n Anglia Designul mobilierului in Renasterea engleza era mai simplu decat cel francez, cu detalii sculptate mai putin elegant, decoratiuni modeste si plate, motive stilizate. Stejarul a continuat sa fie cel mai folosit lemn in Anglia sec XVI. La fel ca si in cazul Frantei, si in Anglia interesul pentru stilul Renasterii a persistat pana la jumatatea secolului XVII. Cu toate reformele noitoare ale vieii economice, sociale i politice, conservatorismul englez a ntirziat mult apariia elementelor renaterii n arhitectur i mobil. Bufetul este realizat intr-un corp , sprijinit pe picioare strunjite, bogat decorate, uile snt realizate n construcie ram cu tablie, zonele centrale ale. Mesele snt realizate cu plci sprijinite pe cadre masive, picioarele strunjite se consolideaza cu legaturi de form paralelipipedica sau cu elemente strunjite sub form de mtnii aezate cap la cap. Scaunele au picioare strunjite, toate sau numai cele 2 din fa, legaturile inferioare fiin drepte sau strunjite n form de mtnii aezate cap la cap. Spatarul netapiat este constituit din legturi traforate sau sculptate, cu elemente finiale strunjite orientate n jos. Tapiriile snt fixate de schelet cu ajutorul cuielor decorative. Patul, cu balachin, este realizat dupa modelul italian cu un coronament bogat decorat, sprijinit cu stilpi strunjii prevazui la partea inferioar cu piedestale clasice, iar la partea superioar cu capitel ionic. Patul propriu-zis nu este legat de cei patru stilpi. Mobilierul n rile de jos. Spania n Olanda, Interesul general pentru formele si stilul Renasterii este pe larg documentat in mai multe publicatii si manuscrise din secolul XVII. Doua dintre colectiile de modele, care au influentat operele realizatorilor de mobila, au fost publicate la inceputul secolului la Amsterdam de Jan Vredeman de Vries si Crispin van de Passe. Mestesugarii olandezi au creat mobilier in stilul englez, modele conservatoare, stilul renascentist fiind mult timp foarte popular. O piesa speciala este un model de sifonier, foarte masiv, care a fost adus in America de nord de colonistii olandezi. Influenta olandeza s-a manifestat in principal prin intermediul cartilor si manualelor de design, putand fi remarcata in creatiile mai multor popoare din nordul Europei, desi fiecare a adus ceva personal in formele alese. In Spania influentele au fost mult mai variate. Noile idei ale Renasterii au afectat designul, dar in egala masura acesta a fost influentat de traditia araba, mai exact maura. Desi Spania nu mai avea de mult timp legaturi directe cu Orientul, modelele delicate care impodobeau ornamente din piele si combinatiile indraznete de lemn, fier si aur (sau aurire) au fost foarte populare in aceasta tara pentru aproape doua secole, demonstrand continua influenta maura. Scaunele cu i fr brae au construcii i decorri diverse datorit coplexitii elementelor e influien artistic. Legturile picioarelor sint puternic decorate. Mesele nu au pondere mare n componena mobilierului, ele fiind cu plcile bogat colorate prin intarsii i ncrustaii cu pietre preioase. Piciorele strunjite sau cu torsade sint legate ntre ele prin elemente din lemn sau fier forjat. Canapelile cu o constructie mai rigid, snt decorate cu ornamente sculptate, tapieria fiind fixat prin cuie decorative. Patul are capetele executate din elemente strunjite legate ntre ele prin profile inlemn sau metal. Mobilierul n Germania Imperiul german, Intins i eterogen, nu reuete s pun capt luptelor interne pentru putere, care genereaz o stare de anarhie i constituie o frin n dezvoltarea economic i social. Germanii au rmas credincioi stilului gotic, ale carui influiene se resimnt i n yilele noastre. Cu toate acestea, ptrunderea Renaterii este inevitabil, chiar dac aceasta se realizeaz ncepnd cu a doua jumtate a secolului al XVI-lea, mult mai trziu dect n celelalte ri europene. n mobila renaterii german se dezvolt pe dou cai, specifice sudului i nordului. Sudul Germaniei prin Renaterea italian, iar norul preia Renaterea nord-francez i flaman, acesta avnd drept efect realizarea unei diversiti mari de piese de mobil. La nceput transpunerea elementelor de arhitectur n mobil se face cu stingcie, mobila corp reproucnd n miniatur faadele unor construcii. Odat cu venirea n Germania a artitilor italieni i francezi care lucreaza care lucreaz la curile princiare, piesele de mobil primesc forme elegante. Renaterea german se caracterizeaz, n general, prin masuvitate, rectangularitate i o decoraie, n majoritate, realizat prin ornamente sculptate. Cuprins

Introducere n perioada Renaterii;

Introducere n stilul Renaterii. Mobilierul;

Mobilierul n Italia;

Mobilierul n Frana;

Mobilierul n Anglia;

Mobilierul n rile de jos. Spania;

Mobilierul n Germania;

Bibliografie.

Bibliografie:Florea E. Curs de prelegeri Istoria Artelor, Chiinu, 2012.Vtanu V. Istoria artei europene. Arta din perioada Renaterii, Cluj-Napoca, 2000.Cizmaru I. Mobil stil, Bucureti, 1993.