Mișcarile PământuluiMiMișșcarea de rotacarea de rotațțieie în jurul propriei axe în jurul propriei axe

= mișcarea pe care Pământul o efectuează în jurul axei sale, de la V la E în 23h 56’ 4’’

Consecințe:1. Alternanța zilelor și nopților: Pământul își expune pe rând spre Soare

câte o parte din suprafața sa;2. Variația orei pe Glob: orice punct de pe suprafața Pământului execută

o rotație completă în 24h, descriind un cerc complet - 360º; ca urmare în fiecare oră parcurge 15º de meridian; consecința: din 15º în 15º există diferență de o oră;

- fâșiile de 15º longitudine se numesc fuse orare;- primul fus orar este cel prin mijlocul căruia trece meridianul 0º;

Toate localitățile din același fus orar au aceeași oră oficială. Călătorii care trec dintr-un fus orar în altul, dacă merg spre apus, dau ceasul înapoi cu o oră pentru fiecare fus orar străbătut, iar dacă merg spre răsărit, dau ceasul înainte cu o oră, pentru fiecare fus orar străbătut. Există țări care, datorită marii întinderi, acoperă mai multe fusuri orare, de exemplu S.U.A, RUSIA, CHINA, AUSTRALIA s.a. Opus meridianului zero (greenwich) este meridianul de 180 ( considerat drept linia internațională de schimbare a datei. Spre vest o oră de acest meridian, ne aflăm cu o zi înainte, iar spre est de acest meridian, suntem în ziua curentă. Pentru a evita unele uscaturi, s-a trasat o linie convenționala, care poarta numele de linia de schimbare a datei.

3. Modificarea temperaturii aerului în 24 h: în timpul zilei suprafața Pământului se încălzește, iar în timpul nopții se răcește;

4. Abaterea corpurilor aflate în mișcare: spre dreapta în emisfera N și spre stânga în emisfera S (forța lui Coriolis)

MiMișșcarea de revolucarea de revoluțțieie / mișcarea în jurul Soarelui / mișcarea în jurul Soarelui

= mișcarea pe care Pământul o execută în jurul Soarelui în 365z 6h 9’ 9’’;

- an calendaristic: 365 zile;- an bisect: 366 zile;

- 4 momente importante: * echinocțiul de primăvară (21 martie) ziua = noaptea * solstițiul de vară (22 iunie) ziua cea mai lungă și noaptea cea mai

scurtă * echinocțiul de toamnă (23 septembrie) ziua = noaptea * solstițiul de iarnă (22 decembrie) noaptea cea mai lungă și ziua cea

mai scurtă

echinocțiul de primăvară 21 martie ziua = noaptea

echinocțiul de toamnă 23 septembrie ziua = noaptea

solstițiul de vară 22 iunie

ziua cea mai lungă și noaptea cea mai scurtă

solstițiul de iarnă 22 decembrie

noaptea cea mai lungă și ziua cea mai scurtă

Consecinte:

• inegalitatea zilelor și nopților (cea mai lunga zi a unei emisfere este la solstițiul de vară);

• încălzirea inegală a suprafeței terestre (cantitatea de radiație solară este mai mare între tropice și scade spre latitudini mari);

• formarea anotimpurilor (la latitudini medii – 4 anotimpuri);• formarea zonelor de caldură (una caldă, două temperate, două reci)

FISA DE EVALUARE

1. Definiți următoarele noțiuni: mișcare de rotație, forța lui Coriolis, fus orar, echinocțiu, orbită.

2. Mișcarea de rotaţie a Pământului are loc în timp de :

a) 150 de zile ; b) 25 ore ; c) 23 h 56 ´ 6´´ ; d) 365 de zile;

3. Viteza de rotație a Pământului: a) este egală pe toată suprafaţa planetei; b) scade de la Poli la Ecuator; c) scade de la Ecuator spre Poli; d) creste de la ecuator spre Poli;

4. În timpul Echinocțiului razele Soarelui cad perpendicular pe: a) Ecuator; b) Tropicul Racului; c) Tropicul Capricornului; d) Polul Nord. 5. În timpul Solstiţiului de iarnă razele Soarelui cad perpendicular pe: a) Ecuator; b) Tropicul Racului;

c) Tropicul Capricornului; d) Polul Sud

6. Echinocţiul este caracteristic anotimpului de .......................și de ..................................

7. Un fus orar are .......................... grade.

8. Anul bisect are ................... zile.

9. Echinocţiul de toamnă în emisfera sudică este la data de ...................