MINUNI ALE MINUNI ALE CIVILICIVILIZAZAŢŢIEI IEI ŞŞI ALE I ALE NATURII NATURII (Asia Central(Asia Centralăă şşi de Sud-Vest)i de Sud-Vest)

Profesor Cornelia CucuProfesor Cornelia Cucu

Liceul cu Program Sportiv Liceul cu Program Sportiv

BacBacăăuu

SamarkandSamarkand

Cu mult Cu mult îînaintea erei crenaintea erei creşştine, caravanele de pe vestitul Drumtine, caravanele de pe vestitul Drumal Matal Matăăsii au decoperit aceastsii au decoperit aceastăă oaz oazăă din apropierea r din apropierea rââului ului ZeravZeravşşan.an. CCâând nd TimurTimur Lenk Lenk ş şi-a i-a stabilit stabilit rereşşedinedinţţa a la la SamarkandSamarkand,, acesta acesta purtapurta îîncncă ă urmele urmele ocupaocupaţţiei iei lui luiGinghis-Han. Pentru a-Ginghis-Han. Pentru a-şşi pune amprenta arhitectonici pune amprenta arhitectonicăă asupra asupraoraoraşşului, noul conducului, noul conducăător a construit Gur-Emir,mtor a construit Gur-Emir,moormrmâântul ntul regal”-propriul mausoleu.O bunregal”-propriul mausoleu.O bunăă parte din edificiu este parte din edificiu este îîn n picioare picioare şşi asti astăăzi, cu acoperizi, cu acoperişşul sul săău cilindric, terminat cu u cilindric, terminat cu domuri domuri îînalte, brnalte, brăăzdate de caneluri, zdate de caneluri, îîntruchipntruchipâând boboci de nd boboci de floare.Din orice direcfloare.Din orice direcţţie te-ai apropia de ie te-ai apropia de Samarkand,Samarkand, primul primul lucru vizibil este cupola principallucru vizibil este cupola principalăă de la Gur-Emir, de la Gur-Emir,îînaltnaltăă de 34 de 34de metri de metri şşi decorati decoratăă îîn albastru-cobalt n albastru-cobalt şşi turcoaz. Unul dintre i turcoaz. Unul dintre cei mai importancei mai importanţţi arhiteci arhitecţţi din istorie,Muhammed ibn Mahmudi din istorie,Muhammed ibn Mahmuddin Isfahan, a construit pentru intrarea din Isfahan, a construit pentru intrarea îîn Gur-Emir o poartn Gur-Emir o poartăă îînaltnaltăă de 12 m,acoperit de 12 m,acoperităă cu mozaicuri cu mozaicuri şşi ceramici ceramicăă glazurat glazuratăă îînnculori vii. Gur-Emir a fost terminat culori vii. Gur-Emir a fost terminat îîn 1405 n 1405 şşi a devenit reperul i a devenit reperul arhitectural al Aarhitectural al Assiei Centrale pentru secolul urmiei Centrale pentru secolul urmăător.tor.

Una din cele mai frumoase clUna din cele mai frumoase clăădiri de cult ale Orientului este diri de cult ale Orientului este impunimpunăătoarea toarea Moschee Bibi ChanymMoschee Bibi Chanym, pe care Timur Lenk a , pe care Timur Lenk a construit-o pentru mama soconstruit-o pentru mama soţţiei sale.Nouiei sale.Nouăăzeci zeci şşi cinci de i cinci de elefanelefanţţi au fost folosii au fost folosiţţi, timp de patru ani , pentru a ci, timp de patru ani , pentru a căăra din ra din cariere montane blocurile de piatrcariere montane blocurile de piatră ă fasonate conform fasonate conform nevoilor a 500 de zidari,iar,nevoilor a 500 de zidari,iar,îîntre timp, numerontre timp, numeroşşi fierari i fierari lucrau lucrau din greu la mdin greu la măăreareaţţa poarta poartăă,, ffăăcutcută ă “din “din şşapte metale”. apte metale”. CCâând a fost terminatnd a fost terminatăă, uria, uriaşşa “Moschee a Soacrei” ada “Moschee a Soacrei” adăăposteaposteao salo salăă larg largăă de rug de rugăăciune, ale cciune, ale căărei 400 de cupole erau rei 400 de cupole erau sussusţţinute de sute de coloane de marmurinute de sute de coloane de marmurăă..ÎÎn centrul oran centrul oraşşului, ului, Timur Lenk a fTimur Lenk a făăcut un bazar acoperit pentru negustori cut un bazar acoperit pentru negustori şşi i artizani care, artizani care, îîn cn câţâţiva ani, a devenit cel mai mare centru iva ani, a devenit cel mai mare centru comercial comercial îîn tranzitul mn tranzitul măărfurilor rfurilor îîntre Orient ntre Orient şşi Occident.i Occident.Cel puCel puţţin din punct de vedere arhitectonic, Timur Lenk in din punct de vedere arhitectonic, Timur Lenk şşiisuccesorii lui, au reusuccesorii lui, au reuşşit sit săă fac facăă din din SamarkandSamarkand un “paradis al un “paradis al Estului”.Estului”.

ZgZgâârie-norii din Shibamrie-norii din Shibam

ÎÎntemeietorii orantemeietorii oraşşului ului ShibamShibam(Yemen),veni(Yemen),veniţţi din orai din oraşşululSchabwa- ars Schabwa- ars şşi pri prăădat dat îîn jurul anului 250d.Hr.- s-au n jurul anului 250d.Hr.- s-au aaşşezat pe un spaezat pe un spaţţiu dreptunghiular aviu dreptunghiular avâând dimensiunilend dimensiunile400/ 500 metri,400/ 500 metri, î înconjurat de o palisadnconjurat de o palisadăă, pe un deal vecin , pe un deal vecin uedului uedului (curs de ap(curs de apăă intermitent) Hadramaut.Aici,ei au intermitent) Hadramaut.Aici,ei au ridicat , foarte apropiate una de cealaltridicat , foarte apropiate una de cealaltăă, 500 de cl, 500 de clăădiri dediri delocuit, care pe verticallocuit, care pe verticalăă atingeau 29 de metri, atingeau 29 de metri, îînalnalţţime ime nemaiauzitnemaiauzităă îîn acele vremuri.Tehnic vorbind, probabil cn acele vremuri.Tehnic vorbind, probabil căă s-ar fi putut construi edificii s-ar fi putut construi edificii şşi cu mai mult de opt etaje, i cu mai mult de opt etaje, dar nu li s-a permis. Construcdar nu li s-a permis. Construcţţiile erau realizate din iile erau realizate din ccăărrăămizi de lut uscate la soare.De culoarea humei sau mizi de lut uscate la soare.De culoarea humei sau albe cum este creta, “blocurile”aveau adeseori drept unic albe cum este creta, “blocurile”aveau adeseori drept unic ornament o poartornament o poartăă din lemn la intrare, din lemn la intrare, frumos sculpatfrumos sculpatăă..Etajele inferioare erau folosite, Etajele inferioare erau folosite, îîn general, drept cn general, drept căămmăări ri sau depozite, la mijloc locuiau femeile sau depozite, la mijloc locuiau femeile şşi copiii, iar etajelei copiii, iar etajelesuperioare aparsuperioare aparţţineau bineau băărbarbaţţilor ilor şşi invitai invitaţţilor lor.ilor lor. PePeacoperiacoperişşuri erau amenajate gruri erau amenajate grăădini care dini care îîncncâântau ochiul.ntau ochiul.

San’a’,San’a’, perla Arabieiperla Arabiei

Originile oraOriginile oraşşului merg ului merg îînapoi napoi îîn timp cu 2500 de ani, n timp cu 2500 de ani, îîn n regatul yemenit Saba, pomenit regatul yemenit Saba, pomenit îîn n BiblieBiblie, ai c, ai căărui conducrui conducăători tori au ales acest loc fertil pentru a construi o cetate. Fortau ales acest loc fertil pentru a construi o cetate. Fortăăreareaţţa, a, aflataflatăă la 2350 de metri altitudine,s-a transformat la 2350 de metri altitudine,s-a transformat îîntr-un centruntr-un centrucomercial pentru comercial pentru ţăţărani rani şşi mei meşşteteşşugari, care erau protejaugari, care erau protejaţţi de i de un zid lung de 12 kilometri ,un zid lung de 12 kilometri , î înalt de 10 metri nalt de 10 metri şşi lat de 5i lat de 5 , , şşi, i, datoritdatorităă acestui fapt,locul a fost numit acestui fapt,locul a fost numit San’aSan’a’,’,“cel bine ap“cel bine apăărat”. rat”. Santinele Santinele îînarmate narmate îîl supravegheau din l supravegheau din şşapte turnuri masive apte turnuri masive din lemn.din lemn.ÎÎn ciuda multor refaceri n ciuda multor refaceri şşi a cli a clăădirilor noi, oradirilor noi, oraşşul ul şşi-a i-a ppăăstrat aerul medieval, strat aerul medieval, îîn parte n parte şşi datoriti datorităă faptului c faptului căă , ,îîn ciudan ciudatrecerii vremii, tehnica de constructrecerii vremii, tehnica de construcţţie a rie a răămas aceeamas aceeaşşi.Primul i.Primul pas era apas era aşşezarea unor blocuri de piatrezarea unor blocuri de piatrăă pentru funda pentru fundaţţie, apoi ie, apoi se ridicau zidurile – dintr-un fel de gresie uscatse ridicau zidurile – dintr-un fel de gresie uscatăă la soare- de la soare- de patru ppatru pâânnăă la la şşase etaje.Ferestrele sunt de o surprinzase etaje.Ferestrele sunt de o surprinzăătoare toare deversitate a formelor:circulare,arcuite,pdeversitate a formelor:circulare,arcuite,păătratratte sau e sau îîn boltn boltăă.Un .Un brbrââu de zidu de zidăărie albrie albăă marcheaz marcheazăă fiecare etaj. fiecare etaj.

ClClăădirile, dirile, îînalte de 20-30 de metri,nalte de 20-30 de metri,îşîşi pi păăstreazstreazăă culorile culorile caracteristice. Rama ferestrelor este albcaracteristice. Rama ferestrelor este albăă, ca , ca şşi benzile i benzile ornamentale ornamentale şşi zi zăăbrelele.La amurg, luminile se aprind, efectul brelele.La amurg, luminile se aprind, efectul fiind de basm:sticla coloratfiind de basm:sticla coloratăă a ferestrelor a ferestrelor îîncepe parcncepe parcăă s săă ppââlplpââie, iar tradiie, iar tradiţţionalele ochiuri rotunde de geam fionalele ochiuri rotunde de geam făăcute din cute din alabastru lasalabastru lasăă s săă treac treacăă o lumin o luminăă l lăăptoasptoasăă. . San’a’San’a’ a fost a fost şşi i este un loc de desfeste un loc de desfăşăşurare a ritualurilor religioase, care s-au urare a ritualurilor religioase, care s-au schimbat pe parcursul istoriei, timp schimbat pe parcursul istoriei, timp îîn care fel de fel de n care fel de fel de cuceritori au strcuceritori au străăpuns robustele fortificapuns robustele fortificaţţii.Un prim templu a ii.Un prim templu a fost construit fost construit îîn vremea regatului Saba, iar, tot aici, evreii, n vremea regatului Saba, iar, tot aici, evreii, argintarii cei vestiargintarii cei vestiţţi ai Sabei au construit o sinagogi ai Sabei au construit o sinagogăă.Aceasta a .Aceasta a fost apoi fost apoi îînlocuitnlocuităă de o biseric de o bisericăă copt coptăă şşi, i, îîn cele din urmn cele din urmăă, , îîn n acelaacelaşşi loc, cuceritorii arabi din sec. al VII-lea au ridicat o i loc, cuceritorii arabi din sec. al VII-lea au ridicat o moschee, Al-Habir (“Marea Moschee”),folosind cmoschee, Al-Habir (“Marea Moschee”),folosind căărrăămizi de mizi de lut.Devenind lut.Devenind îîntre timp capitala Yemenului,ntre timp capitala Yemenului,San’a’San’a’ ad adăăposteposteşşteteastastăăzi cam 100 de moschei strzi cam 100 de moschei străăjuite de 45 de minarete albe.juite de 45 de minarete albe.

Piatra sfPiatra sfâântntăă de la Mecca de la Mecca

An de an, luna din calendarul islamic destinatAn de an, luna din calendarul islamic destinatăă pelerinajului, Dhul-Hijjah, pelerinajului, Dhul-Hijjah, oferoferăă acela acelaşşi spectacol: sute de mii de credincioi spectacol: sute de mii de credincioşşi musulmani din toate i musulmani din toate colcolţţurile purile păămmâântului se adunntului se adunăă îîn curtea interioarn curtea interioarăă a a Marii MoscheiMarii Moschei din din Mecca. Ei Mecca. Ei îînconjoarnconjoarăă de de şşapte ori o clapte ori o clăădire cubicdire cubicăă, drapat, drapatăă îîn pn pâânznzăă neagrneagrăă, procesiunea termin, procesiunea terminâându-se ndu-se îîn coln colţţul ei de sud-est,unde toul ei de sud-est,unde toţţi si săărutrutăăHadja HadscharHadja Hadschar,, sfsfâânta piatrnta piatrăă neagr neagrăă,,îîncastratncastratăă îîn zid.Cu mult n zid.Cu mult îînainte nainte

ca ca profetul Mahomed sprofetul Mahomed săă se fi n se fi năăscut la Mecca scut la Mecca şşi, mai apoi , si, mai apoi , săă fi pus bazele fi pus bazele islamului, islamului, îîn secolul al VII-lea, lespedea de bazalt era deja centrun secolul al VII-lea, lespedea de bazalt era deja centrull devodevoţţiunii religioase.Triburile arabe venerau ceea ce se presupune astiunii religioase.Triburile arabe venerau ceea ce se presupune astăăzi zi a fi un meteorit ca pe un fetia fi un meteorit ca pe un fetişş trimis din cer trimis din cer şşi pe care, pentru a-l proteja, i pe care, pentru a-l proteja, l-au l-au îînchis nchis îîntr-un cub (ntr-un cub (KaabaKaaba îîn arabn arabăă) cu latura de 15 metri, construc) cu latura de 15 metri, construcţţie ie ffăărrăă ferestre, cu un acoperi ferestre, cu un acoperişş plat, sus plat, susţţinut de trei coloane.Mahomed a inut de trei coloane.Mahomed a inclus venerarea inclus venerarea KaabeiKaabei îîn n îînvnvăţăăţătura sa, care a tura sa, care a îînlocuit multitudinea de nlocuit multitudinea de divinitdivinităţăţi preexistente cu una singuri preexistente cu una singurăă,Allah,,Allah,şşi tot el a numit edificiul “Casa i tot el a numit edificiul “Casa Domnului”, iar piatra sfDomnului”, iar piatra sfâântntăă a considerat-o un dar al fiin a considerat-o un dar al fiinţţei supreme fei supreme făăcut cut umanitumanităţăţii.ii.

EfesEfes

EfesulEfesul este unul dintre cele mai mai mari şi, probabil este unul dintre cele mai mai mari şi, probabil, cel mai , cel mai frumos orafrumos oraşş-vestigiu din Asia Mic-vestigiu din Asia Micăă, dat, datâând din perioada nd din perioada îîn n care culturile greaccare culturile greacăă şşi romani romanăă se aflau la apogeul se aflau la apogeul îînfloririi lor.nfloririi lor.Istoria oraIstoria oraşşului ului îîncepe , undeva prin mileniul al II-lea ncepe , undeva prin mileniul al II-lea îî.Hr. Pe .Hr. Pe atunci,vasele din Marea Egee ancorau atunci,vasele din Marea Egee ancorau îîn voie n voie îîn portul n portul EfesEfes. . Lidienii Lidienii şşi mai ti mai tâârziu fenicienii rziu fenicienii îşîşi aveau aici reprezentani aveau aici reprezentanţţe e comerciale. Gura de vcomerciale. Gura de văărsare a rrsare a rââului Kaystros ului Kaystros şşi drumul de i drumul de caravane ce ducea spre centrul Anatoliei stimulau tranzitul decaravane ce ducea spre centrul Anatoliei stimulau tranzitul demmăărfuri.Recunoscrfuri.Recunoscăători pentru buntori pentru bunăăstarea lor, locuitorii au starea lor, locuitorii au îînnăăllţţat aici un at aici un sanctuar sanctuar pentru a venera Ppentru a venera Păămmâântul-Mamntul-Mamăă şşi pe i pe zeizeiţţa fertilita fertilităţăţii, Cybele.Ritualurile fertilitii, Cybele.Ritualurile fertilităţăţii au avut un rol ii au avut un rol central central şşi i îîn edificarea, n edificarea, îîn secolul al XVI-lea n secolul al XVI-lea îî.Hr., a celui mai .Hr., a celui mai mare dintre toate templele grecemare dintre toate templele greceşşti.Sanctuarul era ti.Sanctuarul era îînchinat nchinat fiicei lui Zeus ,zeifiicei lui Zeus ,zeiţţa Artemis.Construca Artemis.Construcţţia templului a durat 120 ia templului a durat 120 de ani , suprafade ani , suprafaţţa acestuia era de cel pua acestuia era de cel puţţin patru ori mai mare in patru ori mai mare decdecâât a Partenonului din Atena, acoperit a Partenonului din Atena, acoperişşul lui fiind susul lui fiind susţţinut de inut de 127 de coloane.127 de coloane.

Majoritatea vestigiilor arhitectonice dateazMajoritatea vestigiilor arhitectonice dateazăă din perioadele din perioadele greacgreacăă, roman, romanăă şşi bizantini bizantinăă..ÎÎn centrul lucrn centrul lucrăărilorrilor arheologice arheologice s-as-a descoperit o promenaddescoperit o promenadăă lung lungăă de 530 de metri, pavat de 530 de metri, pavatăă cu cu marmurmarmurăă şşi flancati flancatăă de coloane.O parte din cl de coloane.O parte din clăădirile cele mai dirile cele mai importante au fost reconstituite ,precum importante au fost reconstituite ,precum Templul lui HadrianTemplul lui Hadrian, , ““Casa plCasa plăăcerilor”,Biblioteca lui Celciuscerilor”,Biblioteca lui Celcius.L.Lâângngăă bibliotec bibliotecăă a fost a fost dezgropatdezgropatăă o o agoraagora(pia(piaţăţă public publicăă) de form) de formăă p păătrattratăă, cu laturile , cu laturile lungi de 110 m,lungi de 110 m, strstrăăjuite de prjuite de prăăvalii,valii, care aveau doucare aveau douăă r râândurinduride coloane de coloane îîn fan faţţa lor.Tot aproape de centru, se afla lor.Tot aproape de centru, se aflăă şşi i impresionantele ruine ale impresionantele ruine ale teatrului greco-romanteatrului greco-roman, cu o , cu o capacitate de 24.000 de locuri, dispuse pe 66 de trepte.capacitate de 24.000 de locuri, dispuse pe 66 de trepte.EfesulEfesul are are şşi edificii din perioada crei edificii din perioada creşştinismului timpuriu.Deasupra tinismului timpuriu.Deasupra prezumtivului mprezumtivului moormrmâânt al Sf. Ioan Teologul sunt ruinele unei nt al Sf. Ioan Teologul sunt ruinele unei bazilici,bazilici, unde, unde, îîn anul 431, al treilea conciln anul 431, al treilea conciliiu ecumenic a u ecumenic a proclamat-o pe Fecioara Maria drept mama lui Dumnezeu, proclamat-o pe Fecioara Maria drept mama lui Dumnezeu, ffăăccâând astfel o legnd astfel o legăătura stranie tura stranie îîn timp cu vechiul rit pn timp cu vechiul rit păăggâân al n al PPăămmâântului –Mamntului –Mamăă..

FrumuseFrumuseţţea albea albăă de la Pamukkale de la Pamukkale

ÎÎn centrul Turciei, n centrul Turciei, îîn lunile de varn lunile de varăă, mercurul termometrelor , mercurul termometrelor arataratăă adeseori peste 40 de grade Celsius. Cu at adeseori peste 40 de grade Celsius. Cu atâât mai t mai surprinzsurprinzăător apare faptul ctor apare faptul căă îîn provincia Denizli, n provincia Denizli, îîntr-o zonntr-o zonăă de de munte, pomunte, poţţi si săă dai peste o mare suprafa dai peste o mare suprafaţăţă ce pare a fi un ce pare a fi un ghegheţţar.ar.ÎÎntinderea, orbitor de albntinderea, orbitor de albăă, le reaminte, le reaminteşşte turcilor de te turcilor de imaginea unui cimaginea unui cââmp de bumbac, de unde mp de bumbac, de unde şşi numele dat i numele dat acestei minuni acestei minuni PamukkalePamukkale-- “castelul de bumbac”. “castelul de bumbac”.MinunMinunăţăţia albia albăă a ap a apăărut datoritrut datorităă izvoarelor termale, care curg izvoarelor termale, care curg la vale prin nenumla vale prin nenumăărate canale, pe o diferenrate canale, pe o diferenţăţă de nivel de 90 de nivel de 90 de metri. Apa fierbinte a acestora, concentratde metri. Apa fierbinte a acestora, concentratăă îîn calciu n calciu şşi i dioxid de carbon, se rdioxid de carbon, se răăceceşşte treptat te treptat şşi lasi lasăă îîn urma ei un n urma ei un precipitat asemprecipitat asemăănnăător fulgilor de ztor fulgilor de zăăpadpadăă format din carbonat format din carbonat de calciu– calcar.de calciu– calcar.De-a lungul miilor de ani , straturile groase de calcar au formatDe-a lungul miilor de ani , straturile groase de calcar au formato serie de terase o serie de terase îîn trepte pe o lungime de aproape trei n trepte pe o lungime de aproape trei kilometri, spre vale.kilometri, spre vale.

Coloanele de la BaalbekColoanele de la Baalbek

Pe la Pe la îînceputul erei crenceputul erei creşştine, legiunile romane ale tine, legiunile romane ale îîmpmpăăratului ratului Augustus au ocupat oraAugustus au ocupat oraşşul ul BaalbekBaalbek (Liban) f (Liban) făăccâând din Jupiter nd din Jupiter propriul lor zeu.Pe o acropole uriapropriul lor zeu.Pe o acropole uriaşăşă au construit un sa au construit un sannctuar ctuar central, central, templul templul îînchinat lui Jupiternchinat lui Jupiter.. Prin efortul conjugat al Prin efortul conjugat al multor arhitecmultor arhitecţţi i şşi sculptori a luat nai sculptori a luat naşştere una dintre cele mai tere una dintre cele mai impresionante climpresionante clăădiri de cult din rdiri de cult din răăssăăritul Imperiului Roman, o ritul Imperiului Roman, o armonizare perfectarmonizare perfectăă a stilurilor fenician,elenistic a stilurilor fenician,elenistic şşi roman, ea i roman, ea ccâşâştigtigâându-ndu-şşi statutul de minune a lumii.i statutul de minune a lumii.ÎÎn ansamblul de n ansamblul de cult care avea o suprafacult care avea o suprafaţăţă de 270 pe 120 metri, se intra urc de 270 pe 120 metri, se intra urcâând nd o scaro scarăă larg largăă ce ducea la o prim ce ducea la o primăă sala de intrare sala de intrare şşi apoi la o i apoi la o curte interioarcurte interioarăă hexagonal hexagonalăă, , îîmprejmuitmprejmuităă de coloane de coloane îîn n arcade.arcade.ÎÎn acest ultim loc se afln acest ultim loc se aflăă un altar un altar îîn terase ,flancat de n terase ,flancat de doudouăă coloane din granit, una ro coloane din granit, una roşşu-deschis u-deschis şşi cealalti cealaltăă gri.Alt gri.Alt şşir ir de trepte ducea la templul propriu-zis, aflat pe o estradde trepte ducea la templul propriu-zis, aflat pe o estradăă îînaltnaltăă de de şşapte metri apte metri şşi a ci a căărui suprafarui suprafaţăţă dep depăşăşea 7000 de metri ea 7000 de metri ppăătratraţţi. Partea sa superioari. Partea sa superioarăă era sus era susţţinutinutăă de 54 de coloane, de 54 de coloane, avavâând fiecare 22 de metri nd fiecare 22 de metri îînnăăllţţime.ime.

Damasc, oraDamasc, oraşş de vis de vis

DamasculDamascul îşîşi datoreazi datoreazăă bun bunăăstarea rstarea rââului Barada, cel care a ului Barada, cel care a creat oaza naturalcreat oaza naturalăă dintre mun dintre munţţi i şşi dei deşşert.Cu ert.Cu şşase mii de ani ase mii de ani îînnurmurmăă, primii oameni se stabiliser, primii oameni se stabiliserăă deja deja îîn preajma acestein preajma acesteisurse de apsurse de apăă, care a atras , care a atras şşi ali alţţi nomazi, pi nomazi, pâânnăă c câând micul sat nd micul sat s-a transformat s-a transformat îîn oran oraşş.Istoricii arabi consider.Istoricii arabi considerăă Damascul Damascul leagleagăănul civilizanul civilizaţţiei urbane, fiind cu mult mai vechi deciei urbane, fiind cu mult mai vechi decâât t primele oraprimele oraşşe europene.Cele mai importante culturi e europene.Cele mai importante culturi mediteraneene au contribuit la ridicarea oramediteraneene au contribuit la ridicarea oraşşului:arameenii auului:arameenii auîînchinat un sanctuar zeului lor, Hadad , pe malul rnchinat un sanctuar zeului lor, Hadad , pe malul rââului ului Barada;Barada; romanii au construit templul lui Jupiter; creromanii au construit templul lui Jupiter; creşştinii au tinii au ridicat biserici.Din anul 636 , oraridicat biserici.Din anul 636 , oraşşul s-a dezvoltat ca important ul s-a dezvoltat ca important centru spiritual centru spiritual şşi cultural al islamului. Bisericile bizantine ale i cultural al islamului. Bisericile bizantine ale crecreşştinilor au fost tinilor au fost îîntrecute de moschei ntrecute de moschei şşi de medrese - i de medrese - şşcolile colile teologice ale noii religii.O contributeologice ale noii religii.O contribuţţie de primie de primăă importan importanţăţă la la istoria culturii istoria culturii şşi civilizai civilizaţţiei a constituit-o iei a constituit-o îînfiinnfiinţţarea, area, îîn 1154, a n 1154, a unuia dintre cele mai moderne spitale din lumea acelor timpuri,unuia dintre cele mai moderne spitale din lumea acelor timpuri,Maristan NuriMaristan Nuri. Dac. Dacă să spitalele europene erau doar locuri pitalele europene erau doar locuri îîn caren care

mmuribunzii guribunzii găăseau puseau puţţininăă alinare, alinare, îîn cel din n cel din DamascDamasc exista exista un personal competent un personal competent şşi literaturi literaturăă medical medicalăă pentru domenii pentru domenii cum ar fi chirurgie, ortopedie,boli contagioase cum ar fi chirurgie, ortopedie,boli contagioase şşi psihiatrie. i psihiatrie. Spre deosebire de Occidentul creSpre deosebire de Occidentul creşştin, acest atin, acest aşşezezăămmâânt nt medical era o institumedical era o instituţţie laicie laicăă..Printre cele aproximativ o mie de clPrintre cele aproximativ o mie de clăădiri construite diri construite îîn cel mai n cel mai pur stil arab, un exemplu reprezentativ este pur stil arab, un exemplu reprezentativ este Moscheea Moscheea OmeyyazilorOmeyyazilor, construit, construităă îîn secolul al VIII-lea, n secolul al VIII-lea, îînconjuratnconjuratăă de de o prelungire a unui zid care a fo prelungire a unui zid care a făăcut ccut câândva parte dintr-un ndva parte dintr-un templu detemplu deddicat lui Jupiter.icat lui Jupiter.ÎÎn curtea interioarn curtea interioarăă, , îînnăăllţţatatăă pe pe şşase coloane, se aflase coloane, se aflăă un fel de c un fel de căăsusuţăţă decorat decoratăă îîn stil n stil bizantin.Mai demult, sub cupola acestui edificiu era pbizantin.Mai demult, sub cupola acestui edificiu era păăstrat strat tezaurul califilor.O saltezaurul califilor.O salăă de rug de rugăăciune cu trei nave ciune cu trei nave adadăăposteposteşşte o relicvte o relicvăă pre preţţuituităă at atâât de cret de creşştini, ctini, câât t şşi de i de musulmani:musulmani: craniul Sf.Ioan Botezcraniul Sf.Ioan Botezăătorul, venerat de torul, venerat de musulmani drept profetul Yahua.musulmani drept profetul Yahua.

Alep - Alep - ţţinta caravanelorinta caravanelor

Cu mult Cu mult îînaintea erei crenaintea erei creşştine,sttine,stăăppâânii regatului hurit Jamchadnii regatului hurit Jamchadau ales aau ales aşşezarea ezarea îînconjuratnconjuratăă de c de cââmpii fertile drept rempii fertile drept reşşedinedinţăţă. . Mai tMai tâârziu , cuceriri succesive au adus orarziu , cuceriri succesive au adus oraşşul sub stul sub stăăppâânireanireahitihitiţţilor, asirienilor, grecilor, romanilor, arabilor.Toilor, asirienilor, grecilor, romanilor, arabilor.Toţţi au folosit i au folosit Alep-ulAlep-ul drept punct de aprovizionare drept punct de aprovizionare şşi antrepozit comercial i antrepozit comercial îîntre Mesopotamia ntre Mesopotamia şşi Europa. Atraci Europa. Atracţţia principalia principalăă şşi emblema i emblema vechiului vechiului AlepAlep este este citadela,citadela, aflat aflatăă pe un deal, la 50 de metri pe un deal, la 50 de metri deasupra oradeasupra oraşşului.Originile acestei fortului.Originile acestei fortăărereţţe, situate la e, situate la intersecintersecţţia drumurilor de caravane, se pierd ia drumurilor de caravane, se pierd îîn negura istoriei. n negura istoriei. Cu mii de ani Cu mii de ani îînaintea erei crenaintea erei creşştine , pe acest deal se afla un tine , pe acest deal se afla un templu hitito-sirian, templu hitito-sirian, îînchinat zeului Hadad,patronul oranchinat zeului Hadad,patronul oraşşului. ului. Grecii au folosit acest loc, uGrecii au folosit acest loc, uşşor de apor de apăărat, pentru a construi o rat, pentru a construi o acropole, care la racropole, care la râândul ei, a fost ocupatndul ei, a fost ocupatăă, o mie de ani mai , o mie de ani mai ttâârziu, de crziu, de căătre arabi pentru protectre arabi pentru protecţţia reia reşşedinedinţţei lor regale. Din ei lor regale. Din oraoraşşul aflat mai jos, un pod cu opt arcade trece peste un ul aflat mai jos, un pod cu opt arcade trece peste un şşananţţ foarte adfoarte adâânc, cnc, căătre un turn care ptre un turn care păăzezeşşte intrarea principalte intrarea principalăă , , aflataflatăă îîn mijlocul zidului fortn mijlocul zidului fortăărereţţei.Din fosta ei.Din fosta rereşşedinedinţăţă regal regalăă,,

de dincolo de ziduri, se mai pot vedea de dincolo de ziduri, se mai pot vedea îîncncăă ruinele palatului, ruinele palatului, printre care camera tronului acoperitprintre care camera tronului acoperităă acum de noi cupole, acum de noi cupole, alalăături de care au fost ridicate douturi de care au fost ridicate douăă moschei. moschei.Fosta catedralFosta catedralăă din din AlepAlep,o minunat,o minunatăă construc construcţţie de influenie de influenţăţă bizantin bizantinăă, se afl, se aflăă îîn centrul oran centrul oraşşului , sub citadelului , sub citadelăă.Aceasta , .Aceasta , îîmpreunmpreunăă cu alte cu alte trei biserici cretrei biserici creşştine, a fost ocupattine, a fost ocupatăă îîn secolul al XIII-lea, n secolul al XIII-lea, drept pedeapsdrept pedeapsăă pentru raidurile crucia pentru raidurile cruciaţţilor veniti din Europa.ilor veniti din Europa.Cea mai impozantCea mai impozantăă cl clăădire a oradire a oraşşului este ului este Moscheea Moscheea OmeyyazilorOmeyyazilor,construit,construită îă în secolul al XI-lea.Cu minaretul sn secolul al XI-lea.Cu minaretul săău,u,îînalt de 45 de metri nalt de 45 de metri şşi cu cele patru borduri circulare, avi cu cele patru borduri circulare, avâând nd fiecare o bandfiecare o bandăă continu continuăă de inscrip de inscripţţii cu texte din Coran, ii cu texte din Coran, moscheea este consideratmoscheea este consideratăă unul dintre cele mai frumoase unul dintre cele mai frumoase monumente siriene ale Evului Mediu.UNESCO a declarat monumente siriene ale Evului Mediu.UNESCO a declarat centrul istoric al centrul istoric al Alep-uluiAlep-ului, precum , precum şşi citadela sai citadela sa -”farul” -”farul” conducconducăătorilor de caravanetorilor de caravane - drept p- drept păărrţţi ale patrimoniului i ale patrimoniului cultural universal.cultural universal.

Ierusalim-OraIerusalim-Oraşşul sful sfâântnt

NicNicăăieri ieri îîn lume, sanctuarele celor mai importante trei religii monoteiste n lume, sanctuarele celor mai importante trei religii monoteiste nu sunt atnu sunt atâât de apropiate unele de altele ca t de apropiate unele de altele ca îîn Ierusalim, cu ale sale n Ierusalim, cu ale sale SfSfâântnt MormMormâântnt crecreşştin,Zid al Pltin,Zid al Plâângerii evreiescngerii evreiesc şşi i Dom al StDom al Stââncii islamicncii islamic.. Actuala Actuala capitalcapitalăă a statului Israel se afl a statului Israel se aflăă pe locul unei foarte vechi a pe locul unei foarte vechi aşşezezăări, ri, reconstruitreconstruităă de regele David de regele David şşi proclamati proclamatăă ca ora ca oraşş sf sfâânt al evreimii.Regele nt al evreimii.Regele Solomon construieSolomon construieşşte un mare templu care ste un mare templu care săă-i poarte numele:Templul lui -i poarte numele:Templul lui Solomon.Solomon.ÎÎn anul 37 n anul 37 îî.Hr., senatul Romei l-a numit pe Irod cel Mare rege al .Hr., senatul Romei l-a numit pe Irod cel Mare rege al iudeilor. iudeilor. ŞŞaptezeci de ani mai taptezeci de ani mai tâârziu, noua religie, Crerziu, noua religie, Creşştinismul, ftinismul, făăcea cea primii adepprimii adepţţi printre evreii din orai printre evreii din oraşş. . ÎÎn secolul al IV-lea, Ierusalimul a n secolul al IV-lea, Ierusalimul a devenit centrul sfdevenit centrul sfâânt al crent al creşştintinăăttăţăţii, prima bisericii, prima bisericăă fiind construit fiind construităă pe locul pe locul unde astunde astăăzi se gzi se găăseseşşte te Biserica SfBiserica Sfâântului Mormntului Mormâântnt. . ÎÎn secolul al VII-lea, n secolul al VII-lea, califul Omar I a cucerit Ierusalimul, procalmcaliful Omar I a cucerit Ierusalimul, procalmâându-l sanctuar islamic.Un nou ndu-l sanctuar islamic.Un nou centru de cult a fost construit pe Muntele Templului, de unde se spune, centru de cult a fost construit pe Muntele Templului, de unde se spune, conform tradiconform tradiţţiei,ciei,căă profetul Mahomed s-ar fi ridicat la ceruri. profetul Mahomed s-ar fi ridicat la ceruri.

ÎÎn ciuda situan ciuda situaţţiei politice explozive, pelerinajele iei politice explozive, pelerinajele îîn oran oraşşul sful sfâânt pentru nt pentru fiecare dintre cele trei religii sunt absolut pafiecare dintre cele trei religii sunt absolut paşşnice.Pentru crenice.Pentru creşştini, obiectivul tini, obiectivul principal este principal este Biserica SfBiserica Sfâântului Mormntului Mormâântnt,, plasat plasatăă îîn locul unde In locul unde Iiisus sus crucificat a fost acrucificat a fost aşşezat ezat îîntr-un mormntr-un mormâânt nt îîn stn stââncncăă. Biserica, sfin. Biserica, sfinţţitităă îîn 1149, n 1149, a fost construita fost construităă de c de căătre cavalerii templieri pe ruinele unei foste Biserici a tre cavalerii templieri pe ruinele unei foste Biserici a ÎÎnvierii, datnvierii, datâând din anul 335.Pentru evrei,locul cel mai important este nd din anul 335.Pentru evrei,locul cel mai important este Zidul Zidul PlPlâângeriingerii, tot ce-a r, tot ce-a răămas din marele templu de pe vremea lui Irod. Numele mas din marele templu de pe vremea lui Irod. Numele i-a fost dat de neevrei, dar se referi-a fost dat de neevrei, dar se referăă la gestica lament la gestica lamentăării evreilor la rii evreilor la rugrugăăciune,ciune,îîn fan faţţa zidului a zidului îînalt de 18 metri.Nobilul Sanctuar de pe Muntele nalt de 18 metri.Nobilul Sanctuar de pe Muntele Templului,Al-Haram al-Sharif,este cea mai importantTemplului,Al-Haram al-Sharif,este cea mai importantăă zon zonăă sacr sacrăă din din Ierusalim, ocupIerusalim, ocupâând o 1/6 din suprafand o 1/6 din suprafaţţa oraa oraşşului vechi.Pe locul fostelor ului vechi.Pe locul fostelor temple ale lui Solomon temple ale lui Solomon şşi Irod,se afli Irod,se aflăă acum acum Domul StDomul Stâânciincii,, cu cupola cu cupola auritaurităă,, precum precum şşi i Moscheea Al-AqsaMoscheea Al-Aqsa, cu cele 7 nave, numele venind din, cu cele 7 nave, numele venind dinarabarabăă: ”locul cel mai : ”locul cel mai îîndepndepăărtat”, adicrtat”, adicăă punctul cel mai departe de Mecca punctul cel mai departe de Mecca îîn care a ajuns profetul Mahomed.n care a ajuns profetul Mahomed.

Marea Marea MMoartoartăă-Marea lui Lot-Marea lui Lot

Cu milioane de ani Cu milioane de ani îîn urmn urmăă, apa Mediteranei a n, apa Mediteranei a năăvvăălit lit îîntr-o ntr-o falie a scoarfalie a scoarţţei terestre aflatei terestre aflatăă la actuala grani la actuala graniţăţă dintre Iordania dintre Iordaniaşşi Israel,formi Israel,formâând astfel nd astfel Marea MoartMarea Moartăă,lung,lungăă de 80 de 80 kilometrikilometrişşi lati latăă de 18.Suprafa de 18.Suprafaţţa ei se afla ei se aflăă la 400 de metri sub nivelul la 400 de metri sub nivelul normal al mnormal al măării, iar adrii, iar adââncimea maximncimea maximăă, aflat, aflatăă îîn partea ei n partea ei nordicnordicăă, este de dou, este de douăă ori pe at ori pe atâât. t. ÎÎn ebraicn ebraicăă, , Marea MoartMarea Moartăă este numiteste numităă Yam HamelachYam Hamelach, adic, adicăă Marea SaratMarea Saratăă, iar unul , iar unul dintre numele folosite de arabi este dintre numele folosite de arabi este Bahr LutBahr Lut, adic, adicăă Marea luiMarea lui LotLot,, numit numităă astfel dup astfel dupăă personajul biblic , v personajul biblic , văăr al lui Avraam, r al lui Avraam, care a trcare a trăăit it îîn Sodoma. n Sodoma. ÎÎn antichitate, grecii n antichitate, grecii şşi romanii i romanii îîi i spuneau spuneau Lacul AsfaltitLacul Asfaltit, pentru c, pentru căă de pe fundul lui urca spre de pe fundul lui urca spre suprafasuprafaţăţă “lipiciul evreiesc”,un bitum de bun “lipiciul evreiesc”,un bitum de bunăă calitate, u calitate, uşşor de or de strstrââns de pe oglinda apei.ns de pe oglinda apei.ÎÎncepncepâând cam cu 150 de ani nd cam cu 150 de ani îînaintenaintede Hristos de Hristos şşi pi pâânnăă la la îînfrnfrâângerea lor de cngerea lor de căătre romani din anul tre romani din anul 68 d.Hr., pe 68 d.Hr., pe ţăţărmul de nord-vest locuiau esenienii, o rmul de nord-vest locuiau esenienii, o comunitate religioascomunitate religioasăă iudaic iudaicăă..

SSăăppăăturile fturile făăcute la Qumran, la mijlocul secolului al XX-lea , cute la Qumran, la mijlocul secolului al XX-lea , au scos la ivealau scos la ivealăă circa 400 de manuscrise circa 400 de manuscrise îîn ebraicn ebraicăă, greac, greacăă şşi aramaici aramaicăă ,foarte importante pentru studiile biblice. ,foarte importante pentru studiile biblice. Marea Marea MoartMoartăă este alimentat este alimentatăă doar de apa Iordanului doar de apa Iordanului şşi a ci a cââtorva torva mici pmici pââraie izvorraie izvorâând din lacuri montane.Din cauza aportului nd din lacuri montane.Din cauza aportului relativ redus de aprelativ redus de apăă dulce, a lipsei ploilor dulce, a lipsei ploilor şşi a i a temperaturilor temperaturilor extrem de ridicate (vara 46 grade Celsius)salinitatea mextrem de ridicate (vara 46 grade Celsius)salinitatea măării rii este foarte ridicateste foarte ridicatăă, aproximativ 30%, aproximativ 30%..SSăărurile- cloruri de rurile- cloruri de magneziu, sodiu magneziu, sodiu şşi calciu-fac viai calciu-fac viaţţa imposibila imposibilăă îîn n Marea Marea MoartMoartăă.Apa con.Apa conţţine doarine doar ccââteva microorganisme, cum ar fi teva microorganisme, cum ar fi nitrobacteriilenitrobacteriile, , care metabolizeazcare metabolizeazăă compu compuşşii cu azot ii cu azot şşi sulf, i sulf, precum precum şşi nii nişşte bacteriite bacterii care descompun celuloza.care descompun celuloza.ŢăŢărmul,carermul,careareare faleze abrupte, de circa 600 de metri faleze abrupte, de circa 600 de metri îînalnalţţime, esteime, esteun deun deşşert fert făărrăă via viaţăţă.Malurile sunt .Malurile sunt îîncrustate cu sare ncrustate cu sare şşi doar i doar ccââteva teva ueduriueduri,mici v,mici văăi i îîntre perentre pereţţii de stii de stââncncăă, au uneori , au uneori vegetavegetaţţie.ie.

Petra- oraPetra- oraşşul de piatrul de piatrăă

PetraPetra este un fost oraş antic, situat în Iordania. Este unul din este un fost oraş antic, situat în Iordania. Este unul din

cele mai celebre situri arheologice din lume, datorită templelor cele mai celebre situri arheologice din lume, datorită templelor

săpate direct în stâncă, cel mai cunoscut fiind "Trezoreria", însăpate direct în stâncă, cel mai cunoscut fiind "Trezoreria", în

stil grecesc, cu o înălţime de 42 m, unde s-a turnat şi partea stil grecesc, cu o înălţime de 42 m, unde s-a turnat şi partea

finală a filmului finală a filmului Indiana Jones şi ultima cruciadăIndiana Jones şi ultima cruciadă. .

SSăăppăăturile arheologice care au fost efectuate turile arheologice care au fost efectuate îîn zonn zonăă au ar au arăătattat

ccăă reu reuşşita ridicita ridicăării unui orarii unui oraşş îîn pustiu s-a datorat abilitn pustiu s-a datorat abilităţăţii ii şşi i

ingeniozitingeniozităţăţii nabateenilor de a controla rezerva de apii nabateenilor de a controla rezerva de apăă, prin , prin

crearea unei oazcrearea unei oazee artificiale. Zona era traversat artificiale. Zona era traversatăă de scurte de scurte

rafale de ploaie,arafale de ploaie,aşşa a îîncncâât locuitorii au construit bazine, t locuitorii au construit bazine,

cisterne din piatrcisterne din piatrăă şşi conducte – i conducte – şşananţţuri, reuuri, reuşşind sind săă adune adune

suficientsuficientăă ap apăă pentru dep pentru depăşăşirea perioadelor de secetirea perioadelor de secetăă..

În antichitate oraşul se numea În antichitate oraşul se numea RekemRekem şi apare menţionat în şi apare menţionat în Manuscrisele de la Marea MoartăManuscrisele de la Marea Moartă. Se presupune că a fost . Se presupune că a fost construit începând cu secolul al VI-lea î.Hr., de către construit începând cu secolul al VI-lea î.Hr., de către nabateeninabateeni, un popor semit, şi a fost capitala lor până în 106 , un popor semit, şi a fost capitala lor până în 106 d.Hr., când a intrat în componenţa Imperiului Roman, d.Hr., când a intrat în componenţa Imperiului Roman, devenind capitala provinciei devenind capitala provinciei Arabia Arabia .. Oraşul continuă să Oraşul continuă să înflorească în următorul secol, apoi intră în declin şi este înflorească în următorul secol, apoi intră în declin şi este abandonat, fiind distrus în 363 de un cutremur. Ruinele auabandonat, fiind distrus în 363 de un cutremur. Ruinele audevenit o curiozitate în Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul devenit o curiozitate în Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul Baibars al Egiptului în secolul al XIII-lea. Primul european Baibars al Egiptului în secolul al XIII-lea. Primul european care le-a vizitat şi descris a fost exploratorul elveţian Johann care le-a vizitat şi descris a fost exploratorul elveţian Johann Ludwig Burckhardt, în 1812.Ludwig Burckhardt, în 1812.În 1985 În 1985 PetraPetra a fost inclusă în lista a fost inclusă în lista UNESCO UNESCO a a locurilor din locurilor din patrimoniul mondialpatrimoniul mondial. Este şi una. Este şi una din din Cele 7 noi minuni ale Cele 7 noi minuni ale lumiilumii..

BibliografieBibliografie:: 1. 1. www.wikipedia.orgwww.wikipedia.org 2. xxx, 2. xxx, 100 de minuni ale lumii100 de minuni ale lumii, Editura Bic , Editura Bic All, BucureAll, Bucureşşti,2004ti,2004 3. xxx, 3. xxx, DescoperDescoperăă minunile lumii minunile lumii, Editura , Editura Readers Digest, BucureReaders Digest, Bucureşşti, 2006ti, 2006 4. xxx, 4. xxx, 1000 de miracole ale naturii1000 de miracole ale naturii, Editura, Editura Readers Digest, BucureReaders Digest, Bucureşşti, 2008ti, 2008 5. 5. Bedurfting,Friedemann,Bedurfting,Friedemann,1000 de minuni ale1000 de minuni ale lumiilumii, Editura Aquila, Editura Aquila’93, Craiova,2007’93, Craiova,2007

SFSFÂÂRRŞŞITIT